DREPT EXECUŢIONAL CIVIL

PARTICIPANȚII LA EXECUTAREA SILITĂ (I)

lect. univ. dr. Paul POP

 ENUMERARE

Art. 644 alin. (1) C.proc.civ.

❖ părţile;
❖ terţii garanţi;
❖creditorii intervenienţi;
❖ instanţa de executare;
❖ executorul judecătoresc;
❖ Ministerul Public;
❖ agenţii forţei publice;

2
 PĂRȚILE ÎN FAZA EXECUTĂRII SILITE
A. CREDITORUL ȘI DEBITORUL

3
 Condiţiile pentru a fi parte în faza de executare
silită

Enumerare

❖existenţa unei creanţe certe, lichide şi exigibile;

❖existenţa unui titlu executoriu prin care această creanţă este

constatată;

❖justificarea unui interes;

❖calitatea procesuală;
❖capacitatea procesuală.

4
 Creanţă certă, lichidă și exigibilă

5
 Creanţele care pot fi puse în executare

❖plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinţei acestuia,
desfiinţarea unei construcţii, a unei plantaţii ori a altei lucrări,
încredinţarea minorului, stabilirea locuinţei şi vizitarea acestuia sau în
luarea unei alte măsuri stabilite prin titlul executoriu [art. 628 alin. (1)
C.proc.civ.];

❖realizarea creanţei principale, precum şi a accesoriilor acesteia

reprezentate de dobânzi, penalităţi sau a altor sume acordate conform
legii prin titlu, precum şi a cheltuielilor de executare [art. 622 alin. (3)
C.proc.civ.].

6
 Creanță certă

❖ creanța este certă atunci când existenţa ei neîndoielnică rezultă din

însuşi titlul executoriu [art. 663 alin. (2) C.proc.civ.];

❖ creanţa este certă, chiar dacă hotărârea judecătorească sau

arbitrală reprezentând titlul executoriu este susceptibilă de a forma
obiectul căilor de atac prevăzute de lege;
➢ în acest caz, punerea în executare se poate face numai pe riscul
creditorului
➢ dacă titlul este ulterior modificat ori desfiinţat, creditorul va fi
ţinut, în condiţiile art. 723 şi urm. C.proc.civ., să îl repună pe
debitor în drepturile sale, în tot sau în parte, după caz [art. 637
C.proc.civ.].

7
 Creanță lichidă

Cuantumul ei este:
❖determinat prin însuşi titlul executoriu; sau
❖determinabil, cu ajutorul elementelor cuprinse în însuşi titlul executoriu
[art. 663 alin. (3) C.proc.civ.]. Calculul va fi făcut:
➢ de executorul judecătoresc, prin încheiere (titlu executoriu, executorie
de drept și poate fi atacată numai cu contestaţie la executare [art. 628
alin. (5) și art. 657 alin. (3) C.proc.civ.]);
a) dacă prin titlul executoriu au fost stipulate ori acordate dobânzi,
penalităţi sau alte sume, care se cuvin creditorului, fără să fi fost stabilit
cuantumul acestora [art. 628 alin. (2) C.proc.civ.];
b) creditorul solicită actualizarea valoarii obligaţiei principale stabilite
în bani, indiferent de izvorul ei, potrivit criteriilor cuprinse în titlul executoriu;
➢ de către instanţa de executare, la cererea creditorului, prin încheiere
dată cu citarea părţilor, dacă titlul executoriu nu cuprinde dobânzi,
penalităţi sau alte sume, însă ele se cuvin de plin drept creditorului,
potrivit legii. Încheierea constituie titlu executoriu [art. 628 alin. (4) şi
(5) C.proc.civ.] și fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la
comunicare.
8
 Creanță exigibilă

❖ obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau debitorul este

decăzut din beneficiul termenului de plată [art. 663 alin. (4)
C.proc.civ.];
➢ debitorul decade de drept din beneficiul termenului suspensiv
în cazurile prevăzute de art. 1417 C.civ.:
➢ debitorul va fi decăzut, la cererea creditorului, din benfeficiul
termenului suspensiv în cazurile prevăzute de art. 675
C.proc.civ.
➢ statul şi unităţile administrativ-teritoriale nu pot fi decăzute din
beneficiul termenului de plată

❖ nu este posibilă punerea în executare silită a unei creanțe

neexigibile

9
 Verificarea caracterului cert, lichid şi exigibil al
creanţei

❖ îndeplinirea acestei cerinţe este necesară pentru demararea

executării silite
❖ această cerinţă nu este necesară în cazul în care alţi creditori
intervenienţi solicită participarea la distribuirea sumelor realizate
din urmărirea silită;
❖ verificarea se face de instanța de executare cu ocazia încuviinţării
executării silite,
❖ dacă a fost pusă în executare o creanţă care nu este certă sau
exigibilă, debitorul poate cere anularea procedurii de executare
silită;
❖ lipsa caracterului lichid al creanţei constituie doar o cauză de
amânare a executării, până la determinarea exactă a sumei
datorate.
10
 INTERESUL

11
 Condițiile interesului

❖ este, de regulă, material dar poate fi și moral (de exemplu, în cazul

executării hotărârilor judecătorești referitoare la minori);
❖ trebuie să fie legitim; această cerință:
➢ este îndeplinită, prin ipoteză, în cazul titlurilor executorii reprezentate
de hotărâri judecătoreşti sau arbitrale;
➢ în cazul celorlalte titluri executorii, este verificată în cadrul procedurii
încuviințării executării silite, precum și în cadrul contestaţiei la
executare;
❖ trebuie să fie născut şi actual; această cerință este îndeplinită
întotdeauna în faza de executare;
❖ trebuie să fie personal şi direct; această cerință:
➢ există şi atunci când executarea silită este cerută nu de creditor, ci de
alte persoane sau organe cărora legea le recunoaşte legitimare
procesuală activă, deoarece folosul practic se produce asupra
creditorului
12
 Calitatea procesuală

13
 Noțiune

❖ presupune existenţa identităţii dintre creditorul

urmăritor şi titularul creanţei stabilite prin titlul
executoriu (calitate procesuală activă) şi dintre debitorul
urmărit şi cel ţinut la îndeplinirea obligaţiei prin titlul
executoriu (calitate procesuală pasivă);

14
 Calitatea procesuală activă

❖ aparține creditorului;

❖ executarea silită mai poate fi cerută și de:

➢ creditorii creditorului, care vor putea începe urmărirea

debitorului pe calea acţiunii oblice (art. 1560 C.civ.);
➢ procuror, în condiţiile stabilite de lege, pentru punerea în
executare a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în favoarea
minorilor, a persoanelor puse sub interdicţie sau a dispăruţilor
[art. 92 alin. (5) C.proc.civ.].

15
 Calitatea procesuală pasivă

❖ executarea silită poate fi pornită împotriva:

➢ debitorului, persoană fizică sau juridică, de drept public sau de drept
privat [art. 631 alin. (1) teza I C.proc.civ.]; persoanele juridice de drept
public române în condițiile O.G. nr. 22/2002;
➢ garanţilor care sunt ţinuţi a răspunde pentru debitor sau împreună cu
acesta, potrivit dreptului comun;
➢ terţilor, cazul urmăririi bunurilor care nu se mai află în patrimoniul
debitorului, dar asupra cărora creditorul are un drept de urmărire, cum ar
fi bunurile asupra cărora s-a constituit o garanţie reală şi care, ulterior, au
fost înstrăinate de debitor;
❖ nu pot fi urmărite silit persoanele care se bucură, în condiţiile legii, de
imunitate de executare [art. 631 alin. (1) teza a II-a C.proc.civ.], e.g.:
➢ statele străine, ale căror bunuri aflate pe teritoriul României nu pot fi
supuse măsurilor de executare silită;
➢ reprezentanţii statelor străine în România, atât timp cât sunt în funcţie;
➢ şefii de stat şi trimişii speciali aflaţi în vizită de curtoazie;
➢ funcţionarii internaţionali, precum şi misiunile străine
16
 Transmiterea calității procesuale

❖ calitatea de creditor sau de debitor se poate transmite oricând în

cursul executării silite, potrivit legii
❖ actele de executare îndeplinite până la data transmiterii calităţii
procesuale produc efecte, în condiţiile legii, faţă de succesorii în
drepturi ai creditorului sau ai debitorului, după caz.
❖ transmisiunea poate fi:
➢ legală sau convenţională,
➢ Universală, cu titlu universal sau cu titlu particular.

17
 Transmiterea legală în cazul persoanelor fizice
❖ se realizează pe calea succesiunii legale sau testamentare;
❖ moştenitorii care acceptă succesiunea dobândesc poziţia procesuală pe
care o avea de cuius, cu excepţia cazurilor în care legea nu permite aceasta,
deoarece este vorba despre drepturi sau obligaţii legate nemijlocit de o
anumită persoană;
❖ atunci când are loc o transmitere succesorală a calităţii procesuale active:
➢ moştenitorii creditorului, pot continua o executare începută sau pot
porni executarea silită împotriva debitorului
➢ nu trebuie să facă vreo notificare debitorului pentru a-i comunica
survenirea acestui fapt;
❖ în cazul decesului debitorului:
➢ intervenit anterior sesizării executorului judecătoresc, începerea
executării împotriva moștenitorilor se va face în condițiile art. 687 și
art. 688 C.proc.civ.
➢ intervenit după începerea executării silite, aceasta se suspendă şi nu va
fi reluată împotriva succesibililor acceptanţi decât după 10 zile de la
data când aceştia au fost încunoştinţaţi despre continuarea executării
18
silite, dispoziţiile art. 688 C.proc.civ. aplicându-se în mod corespunzător
 Transmiterea legală în cazul persoanelor juridice

❖ are loc pe calea reorganizării prin fuziune, divizare sau transformare,

astfel încât persoana juridică nou-creată (prin contopire), persoana
juridică absorbantă (în cazul absorbţiei), persoanele juridice care
preiau fracţiunile patrimoniului divizat (în cazul divizării totale sau
parţiale), respectiv persoana juridică nou-creată (în cazul trans-
formării) dobândesc calitatea de creditor sau debitor pe care o avea
persoana juridică supusă reorganizării;

❖ nu impune creditorului obligaţiile prevăzute de art. 687 - 689

C.proc.civ.

19
 Transmiterea convențională

❖ prin cesiunea de creanţă, prin subrogaţia personală convenţională,

prin preluarea datoriei cu consimţământul creditorului, precum şi
prin alte mijloace juridice indirecte de schimbare a subiectului activ
sau pasiv din raportul juridic constatat prin titlul executoriu;

❖ cesionarul (dobânditorul creanței) nu trebuie să îşi constituie un

nou titlu executoriu;
➢ Excepție: cazul cesiunii creanțelor izvorâte din contractele de
credit care fac obiectul O.U.G. nr. 52/2016

❖ în cazul schimbării convenţionale a debitorului în cazul preluării

datoriei conform dispoziţiilor art. 1599 şi urm. C.civ., nu este
necesar ca, pentru a-l putea urmări pe noul debitor, creditorul să îşi
constituie un alt titlu executoriu împotriva acestuia,

20
 Capacitatea procesuală

❖ sunt aplicabile regulile de drept comun în materie prevăzute de

art. 56 şi urm. C.proc.civ.,

❖ lipsa capacităţii de exerciţiu sau capacitatea de exerciţiu restrânsă a

debitorului nu constituie un impediment la executare;

21
 PĂRȚILE ÎN FAZA EXECUTĂRII SILITE
B. COPARTICIPAREA PROCESUALĂ

22
 Considerații generale

❖ coparticiparea procesuală, de regulă, nu poate fi decât activă;

❖ coparticiparea procesuală activă:
➢ poate exista încă de la începutul fazei de executare, prin pornirea
urmăririi silite de către mai mulţi creditori împotriva aceluiaşi debitor;
➢ poate lua naştere ulterior începerii urmăririi silite, atunci când alţi
creditori se prezintă şi ei, solicitând îndestularea propriilor creanţe din
sumele realizate din urmărire;
➢ poate fi rezultatul unui concurs de executări silite.
❖ dacă prin acelaşi titlu executoriu sunt obligaţi mai mulţi debitori, executarea
trebuie să se facă, în principiu, separat pentru fiecare dintre ei;
❖ în mod excepţional, pot exista şi situaţii de coparticipare procesuală pasivă,
în cazul în care:
➢ creditorul comun al coproprietarilor urmăreşte bunul proprietate
comună;
➢ obligaţia de a preda un imobil incumbă mai multor persoane.
23
 Intervenţia altor creditori în cadrul
urmăririi silite

24
 Condițiile în care pot interveni alți creditori în
urmărirea silită

❖ intervenția poate avea loc numai în cadrul urmăririi silite mobiliare

sau imobiliare începute de alt creditor;
❖ pot interveni - art. 690 C.proc.civ.:
➢ creditorii care au deja un titlu executoriu contra debitorului;
➢ creditorii care nu sunt în posesia unui titlu executoriu, dar
îndeplinesc una din următoarele condiții:
a) au luat măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului;
b) au un drept real de garanţie sau, după caz, un drept de
preferinţă asupra bunului urmărit, conservat în condiţiile
prevăzute de lege;
c) sunt creditori chirografari titulari ai unor creanţe băneşti
rezultate din înscrisuri cu dată certă ori din registre ţinute cu
respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

25
 Termenul de intervenţie

❖ creditorii chirografari până la termenul stabilit de către executor

pentru valorificarea, în oricare dintre modalităţile prevăzute de lege
ori convenite de părţi, a bunurilor mobile sau imobile urmărite
➢ Intervenția după acest termen însă până cel mai târziu în
termenul prevăzut la art. 869 alin. (2) C.proc.civ., atrage
pierderea egalităţii cu ceilalţi creditori chirografari care au
intervenit în timp util;
❖ creditorilor privilegiaţi sau care au un drept real de garanţie asupra
bunurilor urmărite până cel mai târziu în termenul prevăzut la
art. 869 alin. (2) C.proc.civ.,
❖ sancţiunea neintervenirii până cel mai târziu termenul prevăzut la
art. 869 alin. (2) C.proc.civ., constă în pierderea dreptului de a mai
lua parte la distribuirea sumei obţinute din urmărirea respectivă;
➢ creditorii care nu au intervenit vor putea demara o nouă
executare silită, dacă sunt în posesia unui titlu executoriu
26
 Cererea de intervenţie

❖ se face cu respectarea cerinţelor prevăzute la art. 664 alin. (3)

C.proc.civ.

❖ se depune la executorul judecătoresc

❖ trebuie să fie însoțită de documentele justificative prevăzute de lege

27
 Instanța competentă. Sesizarea instanţei

❖ competența aparține instanței de executare

❖ intervenția altor creditori trebuie încuviințată de instanța de

executare indiferent de momentul la care aceasta are loc

❖ după primirea cererii de intervenție și înregistrarea ei, executorul

judecătoresc înaintează de îndată cererea, împreună cu toate
documentele justificative, instanței de executare

28
 Regimul juridic al încheierii de soluţionare a
cererii de intervenţie

❖ încheiere executorie;

❖ încheierea prin care se respinge cererea de intervenție poate fi

atacată exclusiv de creditor, numai cu apel, în termen de 15 zile de
la comunicare;

❖ încheierea prin care instanţa admite cererea de intervenţie nu este

supusă niciunei căi de atac, însă poate fi cenzurată în cadrul
contestaţiei la executare silită.

29
 Procedura de soluționare a cererii de intervenție

❖ cererea de intervenţie întemeiată pe un titlu executoriu se soluționează

conform regulilor prevăzute de art. 666 C.proc.civ. prin încheiere, dată în
camera de consiliu, fără citarea părţilor, în maximum 7 zile de la
înregistrarea acesteia la instanță, motivarea încheierii urmând a se face în 7
zile de la pronunţare
❖ în cazul în care creditorii care au formulat cerere de intervenţie nu au titlu
executoriu, cererea se soluționează în termen de maximum 7 zile de la
înregistrarea acesteia, prin încheiere, dată în camera de consiliu, cu citarea
debitorului şi a creditorilor intervenienţi; motivarea încheierii se face în cel
mult 7 zile de la pronunţare;
❖ procedura de soluţionare a cererii de intervenţie are în ambele ipoteze
caracter necontencios,
❖ în toate cazurile, până la soluţionarea cererii de intervenţie, instanţa poate
suspenda eliberarea sau distribuirea de sume obţinute din valorificarea
bunurilor debitorului, și poate obliga creditorul intervenient la plata unei
cauţiuni [art. 692 alin. (3) C.proc.civ.];
❖ despre încuviinţarea cererii de intervenţie, executorul îl va înştiinţa pe
30 debitor, în condiţiile art. 667 C.proc.civ.
 Efectele intervenţiei altor creditori în urmărirea
silită

Drepturile creditorilor intervenienți

❖dreptul de a participa la distribuirea sumelor rezultate din urmărire,
indifierent dacă au sau nu titlu executoriu,
❖dreptul de a participa la urmărirea bunurilor debitorului, în cazul în care sunt
în posesia unui titlu executoriu
Drepturile creditorului urmăritor
❖o copie certificată de pe încheierea de încuviinţare a acesteia se comunică de
executorul judecătoresc creditorului urmăritor
❖creditorul urmăritor nu se poate opune cererilor de intervenţie
❖în cazul în care creditorii intervenienți sunt chirografari, creditorul urmăritor
(chirografar) are posibilitatea de a indica acestora, existenţa şi a altor bunuri ale
debitorului, care pot fi urmărite în mod util și de a le solicita:
➢ să ceară extinderea urmăririi şi asupra acestor bunuri, dacă au titlu
executoriu, şi să avanseze cheltuielile necesare pentru extindere;
➢ să avanseze cheltuielile necesare pentru extinderea urmăririi și asupra
acestor bunuri, dacă creditorii intervenienți nu au titlu executoriu;
31