Rolul executorilor judecătorești

Părțile și coparticiparea procesuală. Creditorii intervenienți

Executarea silită a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii se

efectuează de către executorii judecătoreşti, dacă legea nu prevede altfel.

Executorii judecătoreşti sunt învestiţi să îndeplinească un serviciu de interes

public, dar ei exercită o profesie liberală. Pentru că totuşi ei
îndeplinesc un serviciu de interes public şi actele îndeplinite de ei sunt acte
de autoritate publică, cu forţa probantă prevăzută de lege, coordonarea şi
controlul activităţii executorilor judecătoreşti se exercită de către Ministerul
Justiţiei.
Orice creanță, mai puțin cele bugetare, va fi executată de către executorii judecătorești,
conform regulilor stabilite în Codul de Procedură Civilă.
Legea nr, 188/2000 stabileşte în art. 15 condiţiile necesare pentru a fi
executor judecătoresc:
a) are cetăţenia română şi domiciliul în România; b) are
capacitate deplină de exerciţiu; c) este licenţiată în drept; d) nu are antecedente penale şi se
bucură de o bună reputaţie; e) cunoaşte limba română;
f) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei; g) a îndeplinit timp de 2 ani
funcţia de executor judecătoresc stagiar şi a promovat
examenul de definitivat sau, după caz, a exercitat timp de 3 ani o funcţie de
specialitate juridică şi a promovat concursul sau examenele de admitere în
profesie.
Numărul executorilor judecătoreşti se stabileşte şi se actualizează anual de ministrul
justiţiei, cu consultarea Consiliului U.N.E.J., în funcţie de cerinţele locale
determinate de întinderea teritoriului, de volumul de activitate şi de numărul
locuitorilor, în aşa fel încât la 15.000 de locuitori să revină cel puţin un executor judecătoresc. în
circumscripţia unei judecătorii pot funcţiona unul sau
mai mulţi executori judecătoreşti, a căror competenţă teritorială se întinde pe
tot cuprinsul curţii de apel în a cărei rază teritorială se află judecătoria
(art. 12-14).
Activitatea principală a executorilor judecătorești este cea referitoare la executarea silită,
însă, separat, aceștia au și alte atribuții, precum: b) notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare;
c) comunicarea actelor de
procedură; d) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe; e) aplicarea
măsurilor asigurătorii dispuse de către instanţele judecătoreşti.
 Executorul judecătoresc va întocmi încheieri,
procese-verbale şi alte acte de procedură cu formele şi în termenele
prevăzute de lege.
Cât priveşte competenţa teritorială, executorii judecătoreşti îşi
îndeplinesc atribuţiile în circumscripţia curţii de apel în raza căreia se află
judecătoria pe lângă care funcţionează dacă prin lege nu se dispune altfel.
Când, privitor la aceleaşi bunuri, se efectuează mai multe executări
silite de către executori judecătoreşti diferiţi, instanţa de executare în circumscripţia căreia a
început prima
executare, la cererea persoanei interesate sau a oricăruia dintre executori, le
va conexa, dispunând să se facă o singură executare de către executorul
judecătoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat, iar dacă
executările sunt în acelaşi stadiu, de către executorul care a început cel dintâi
executarea.
Executorii judecătoreşti pot fi recuzaţi în cazurile şi în condiţiile
prevăzute de Codul de procedură civilă. Partea interesată poate cere instanţei
de executare recuzarea imediat ce a aflat despre un caz de incompatibilitate
prevăzut de ari. 42 NCPC, dar numai până la încetarea executării silite.
PĂRȚILE ÎN EXECUTAREA SILITĂ
Trebuie să îndeplinească aceleași condiții ca și în cazul acțiunii civile, dar cu unele
particularități:
- existenţa unei creanţe certe, lichide şi exigibile;
-existenţa unui titlu executoriu prin care această creanţă este constatată;
-justificarea unui interes;
- calitatea procesuală;
- capacitatea procesuală.
Dreptul (creanţa) creditorului urmăritor
trebuie sâ fie consacrat printr-un titlu executoriu (hotărâre judecătorească sau
un alt înscris care constituie titlu executoriu, potrivit legii), iar creanţa pusă în
executare sa fie certă, lichidă şi exigibilă.
În ceea ce îl priveşte pe debitor, pentru a fi parte în faza de executare silită,
este necesar ca prin titlul executoriu să se fi stabilit obligaţia sa de a face sau de
a nu face ceva corespunzător dreptului subiectiv al creditorului.
Vom analiza condiția caracterului cert, lichid și exigibil al creanței ulterior, odată cu
caracterele creanței pentru a fi pusă în executare.
Acum vom discuta celelalte condiții pentru a fi parte în executarea silită: interesul,
calitatea și capacitatea procesuală.
 Interesul este de obicei material, deoarece, de cele
mai multe ori, creditorul urmăreşte obţinerea unui bun, a unei sume de bani sau
a altui folos material din partea debitorului.
Uneori, poate fi și moral, cum ar fi în ipoteza reglementată de art 253 C Civ, atunci când
cel prejudiciat din punct de vedere al drepturilor nepatrimoniale obține obligarea celui
responsabil la publicarea hotărârii de condamnare.
Tot la fel, atunci când se execute hotărâri cu privire la minori.
Interesul legitim există pentru titlurile – hotărâri judecătorești, iar pentru celelalte, se
verifică în etapa încuviințării executării silite ori a contestației la executare.
Interesul născut și actual – condiție îndeplinită dacă vorbim de o creanță lichidă certă și
exigibilă.
Interesul trebuie să fie personal si direct, în sensul că folosul practic trebuie să
îl vizeze pe cel care solicită începerea executării silite, iar nu pe altcineva.
În faza de executare silită, calitatea procesuală presupune existenţa identităţii
dintre creditorul urmăritor şi titularul creanţei stabilite prin titlul executoriu (calitate
procesuală activă) şi dintre debitorul urmărit şi cel ţinut la îndeplinirea obligaţiei
prin titlul executoriu (calitate procesuală pasivă).
În cursul executării silite poate opera o transmisiune a calităţii procesuale, atât
pe latura activă, cât şi pe cea pasivă. Astfel, potrivit art. 645 alin. (2) C.proc.civ.,
calitatea de creditor sau de debitor se poate transmite oricând în cursul executării
silite, potrivit legii.
Transmisiunea poate fi legală sau convențională, în cazul persoanelor fizice.
E necesară acceptarea moștenirii, fiind făcută distincție între calitatea de succesibil și cea
de successor.
Poate fi desemnat și un curator special pentru executare sau un curator al succesiunii.
Moștenitorii răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii doar cu bunurile din
patrimonial succesoral și doar proportional cu cota fiecăruia.
In cazul persoanelor juridice transmisiunea se face prin reorganizare, fuziune, divizare,
transformare.
Capacitatea procesuală
Se aplică regulile de drept comun.

COPARTICIPAREA PROCESUALĂ
- Poate fi doar activă, nu și pasivă.
 - Executarea silită este de regulă unipersonală.
Prin excepție poate fi și pasivă – un creditor comun al corproprietarilor urmărește bunul
proprietate comună.

Dacă se urmărește bunul aflat în coproprietate, de către creditorul unuia dintre coproprietari,
legea cere realizarea prealabilă a partajului.
art.712
alin. (4) C.proc.civ., „împărţirea bunurilor proprietate comună pe cote-părţi sau
în devălmăşie poate fi hotărâtă, la cererea părţii interesate, şi în cadrul judecării
contestaţiei la executare"
INTERVENȚIA ALTOR CREDITORI ÎN EXECUTAREA SILITĂ
Se poate interveni în ipoteza unei executări silite mobiliare sau imobiliare începută de
alt creditor, nu și în cazul unei executări directe ( predare bunuri ori executare obligații de a
face).
Se poate interveni pana la data fixării de către BEJ a termenului pentru valorificarea
bunurilor urmărite SAU, după depunerea ori consemnarea sumelor realizate din urmărire, poate
să participle la distribuirea sumelor. Dar după ce se îndestulează ceilalti creditori, care au
intervenit anterior. Aici vorbim de creditorii chirografari.
Creditorii cj drept real de garanție asupra bunurilor urmărite vor participa la distribuire cu
rangul lor de preferință, chiar dacă intervin doar înainte de distribuirea sumelor.
Sancțiunea pentru nerespectarea termenelor: pierderea dreptului de a mai lua parte la
distribuirea acelor sume. Dar se poate începe o nouă executare silită, pentru ce rămâne de urmărit
din patrimonial debitorului.
Creditorii care pot interveni:
- art. 690 alin. (2) C proc civ. dispune
că „pot interveni în procedura de urmărire silită:
1. creditorii care au deja un titlu executoriu contra debitorului;
2. creditorii care au luat măsuri asigurătorii asupra bunurilor acestuia^
3. creditorii care au un drept real de garanţie sau, după caz, un drept de preferinţă
asupra bunului urmărit, conservat în condiţiile prevăzute de lege;
4. creditorii chirografari titulari ai unor creanţe băneşti rezultate din înscrisuri
cu dată certă ori din registre ţinute cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege*
Nu trebuie să aibă neapărat un titlu.
Cererea de intervenție se înregistrează de executor și se înaintează instanței de executare.