ACTUL JURIDIC

UNILATERAL
 Definiție și reglementare
Reprezintă o manifestare de voință unică făcută
cu intenția de a produce efecte juridice.
Esențială este, așadar, unicitatea voinței, iar nu
neapărat existența unei singure părți.
Spre exemplu, în cazul înființării unei fundații,
mai multe persoane își exprimă voința unică în
acest sens, fiind vorba de un act juridic
unilateral. Diferența față de contractul unilateral
este că, în ipoteza celui din urmă, există două
manifestări de voință, chiar dacă se nasc
obligații doar în sarcina uneia dintre părți.
 Sediul materiei

• regăsit în art 1324-1327 C Civ. Este

Capitolul II din Titlul II - Izvoarele
obligațiilor al Cărții a V-a Cod Civil
 Clasificare

Acte juridice supuse comunicarii

Acte juridice nesupuse comunicarii

• Actele supuse comunicării instituie,
practic, o condiție de efectivitate a
acestora – notificarea către destinatar.
• Dacă legea nu prevede în mod expres că
actul e supus comunicării, atunci această
formalitate nu este necesară.
 Actele supuse comunicării
• când constituie, modifică sau sting un drept al
destinatarului ori când natura actului impune
comunicarea.
• Spre exemplu: denunțarea unui contract cu
executare succesivă încheiat pe durată
nedeterminată ( posibil un contract de închiriere
a unui bun). Actul juridic unilateral al denunțării
nu ar produce niciun efect dacă nu ar fi
comunicat celeilalte părți contractuale, deoarece
privește un drept al destinatarului comunicării
• Cum poate fi facuta comunicarea actului?
- prin orice mijloc adecvat

Teoria recepției – actul se consideră

comunicat din momentul în care ajunge în
sfera de control a destinatarului, chiar
dacă acesta nu a luat la cunoștință efectiv
despre conținutul comunicării ( chiar din
motive care nu îi sunt imputabile).
 Actele juridice nesupuse
comunicării
• celelalte categorii de acte juridice
unilaterale, prin care nu se constituie,
modifică ori stinge un drept al
destinatarului sau a căror natură juridică
nu impune comunicarea.
• Exemplu: testamentul, ca act juridic
unilateral
Regimul juridic al actelor juridice
unilaterale
Conditii de fond si conditii de forma
Consimțământul – viciile de consimțământ
• Capacitatea de a încheia acte juridice ( de
conservare, de administrare, de dispoziție)
• Obiectul și cauza – licite și morale.
• Condițiile de formă.
• adesea legea cere o anumită formă, spre
exemplu forma autentică pentru renunțarea la
drepturile reale imobiliare, forma scrisă sau
autentică a testamentului.
• Există situații în care regulile din materie
contractuală nu se pot aplica și actelor
juridice unilaterale, datorită specificului
acestora din urmă.
• Spre exemplu, în ipoteza leziunii,
Efectele actului juridic unilateral
• În ce măsură pot fi transpuse regulile din
materia contractelor?
• Spre exemplu, unele reguli cu privire la
interpretarea contractelor pot fi aplicabile
( dacă actul juridic unilateral dă naștere la
un raport obligațional între emitent și
destinatarul actului).
• Principiul forței obligatorii
• Actele juridice unilaterale trebuie
considerate, cel puțin parțial, ca fiind
irevocabile. Așadar, până la momentul
comunicării, actul unilateral poate fi
revocat, însă, ulterior, acesta nu mai poate
fi revocat decât dacă legea permite expres
aceasta
• Principiul relativității
• ce presupune că actul juridic produce
efecte doar între părți) se aplică și în
ipoteza actelor unilaterale, considerând
terți orice persoane, inclusiv destinatarul
actului, până la momentul comunicării și
acceptării actului
 Principiul opozabilității
• implică aducerea la cunoștința terților prin
chiar efectul comunicării ori alte mijloace –
înscrierea în cartea funciară a operațiunii
juridice manifestate prin actul unilateral.
 Categorii de acte juridice
unilaterale
• Promisiunea unilaterală – act juridic cu
valoare de angajament unilateral prin care
autorul se obligă sî execute o prestație
față de un terț, independent de acceptarea
de către acesta din urmă a actului - art
1327 alin 1 C Civ.
• Promisiunea publică de recompensă
 Promisiunea unilaterală
• dacă terțul acceptă beneficiul actului, poate să
ceară executarea acestei promisiuni unilaterale,
sau poate cere despăgubiri pentru neexecutare,
chiar dacă între părți nu s-a încheiat un contract.
• Ex: când autorul unei fapte ilicite delictuale
cauzatoare de prejudicii se obligă să plătească
victimei o sumă de bani.
• Trebuie făcută distincție față de contractul ce
include o promisiune unilaterală – așanumitul
pact de opțiune
Efectele promisiunii unilaterale:
• dacă terțul refuză dreptul născut din acest
angajament, acesta din urmă nu va produce
efecte, devine caduc. Este un drept potestativ.
• dacă această promisiune cuprinde un termen,
ea va trebui menținută pe toată durata
termenului, iar revocarea nu este posibilă.
• dacă nu există un termen, ea va trebui
menținută o perioadă rezonabilă, conform cu
natura obligației ( ex. o ofertă adresată unor
persoane absente și fără termen).
 Promisiunea publică de
recompensă
• Foarte rar întâlnită în practică.
• Oferta adresată de emitent publicului
prin care emitenul să obligă să plătească o
recompensă în schimbul efectuării unei
prestații ( ex: găsirea unui animal pierdut).
• Aducerea la cunoștința publicului prin
radio/TV, internet, mass media.
• E obligatorie pentru emitent!
• Dacă sunt mai multe persoane ce execută
prestația, impreuna, și în absența unor criterii
de departajare, vor fi toate recompensate, fie în
acord cu contribuția fiecăreia la efectuarea
prestației, fie, când nu e posibilă delimitarea
aceasta, în mod egal.
• Ea poate fi revocată oricând! EXCEPTȚIE de la
principiul forței obligatorii!
• Revocarea trebuie făcută prin aceleași mijloace
publice.
• Revocarea abuzivă ( și doar cea abuzivă)
poate da naștere la un drept la despăgubiri
pentru terții care au antamat cheltuieli pentru
efectuarea prestației.