DREPT PROCESUAL CIVIL

PROCEDURA CONTENCIOASĂ
 CUPRINS
• Desfășurarea judecății în fața primei instanțe – etapa scrisă.
Cererea de chemare în judecată. Întâmpinarea. Cererea
reconvențională
• Faza dezbaterilor. Desfășurarea ședinșelor de judecată.
• Mijloacele de probă
• Hotărârea judecătorească
• Căile de atac. Dispoziții generale. Calea de atac ordinară –
apelul.
• Căile de atac extraordinare – recursul, contestația în anulare,
revizuirea
 BIBLIOGRAFIE
G. Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil, ediţia a 3-a, revizuită şi adăugită, Ed.
Hamangiu, Bucureşti, 2016
G. Boroi (coord.), Noul Cod de procedură civilă, Comentariu pe articole, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2016
V.M. Ciobanu, M. Nicolae , Noul Cod de procedură civilă. Comentat şi adnotat, vol. I, Ed.
Universul Juridic, Bucureşti, 2013
I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, vol. I şi II, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013
I. Leş, Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole. Art. 1-1133, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2013
I. Leş, Tratat de drept procesual civil, vol. I. Principii şi instituţii generale. Judecata în faţa
primei instanţe, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014
M. Tăbârcă, Drept procesual civil, vol. I-III, Teoria generală, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2013
G. Nica, Competenţa instanţelor judecătoreşti în materie civilă, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2014
A. Ciurea, Excepţiile procesuale în materie civilă, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2009
M. Dinu, Procesul civil. Judecata în primă instanţă, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2016
 PROCEDURA ÎN FAȚA PRIMEI INSTANȚE
SESIZAREA INSTANȚEI
art. 192 – 193 CPC
o Instanţa este sesizată prin cererea de chemare în judecată, adresată
instanței competente de RECLAMANT (persoana care urmărește
apărarea drepturilor sau intereselor legitime) împotriva PÂRÂTULUI
o Procesul începe prin înregistrarea cererii la instanță, în condițiile
legii
o În cazurile prevăzute de lege, sesizarea instanței poate fi făcută de
alte persoane sau organe
o În cazurile expres prevăzute de lege, sesizarea instanței se poate
face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile.
Neîndeplinirea aceste proceduri poate fi invocată numai prin
întâmpinare, sub sancțiunea decăderii. Excepție – procedura
succesorală, poate fi invocată și din oficiu.
 CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ
art. 194 – 204 CPC

 CUPRINS
 numele și prenumele sau denumirea părților, domiciliul sau
reședința sau sediul părților, alte date de identificare, domiciliul ales
pt reclamantul care locuiește în străinătate
 numele, prenumle, calitatea celui care reprezintă partea în proces
 obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, dacă
obiectul este evaluabil în bani
 arătarea motivelor de fapt și de drept
 arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere
 semnatura
Cererea, împreună cu înscrisurile atașate, se depun în atâtea
exemplare cât sunt necesare pentru a fi comunicate
 NULITATEA CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

 Lipsa următoarelor elemente atrage nulitatea cererii:

- numele, prenumele sau denumirea părților
- obiectul cererii
- motivele de fapt
- semnătura părții sau a reprezentantului
 Dacă cererea este supusă taxei de timbru, dovada
achitării taxei se atașează cererii, sub sancțiunea anulării
cererii ca netimbrată/insuficient timbrată
 VERIFICAREA ȘI REGULARIZAREA CERERII
 Cererea depusă persona sau prin reprezentant, prin poștă sau
curier, fax, poștă electronică sau înscris în formă electronică,
se înregistrează și primește dată certă prin aplicarea
ștampilei de intrare
 Cererea se predă președintelui instanței sau persoanei
desemnate cu repartizarea aleatorie
 Completul verifică, de îndată, competența sa și cerințele
prevăzute de art. 194-197 (elemente, taxă)
 Dacă cererea nu e de competența completului, acesta
transmite dosarul completului sau secției specializată, prin
încheiere dată fără citarea părților. Prevederile referitoare la
necompetență și conflicte de competență sunt aplicabile
 Dacă nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 194 (lit. a-
c, d numai motivele de fapt, f) și 195-197 NCPC, lipsurile i se
comunică reclamntului, care, în termen de 10 zile de la
comunicare, trebuie să facă completările sau modificările
dispuse, sub sancțiunea anulării cererii (excepție –
desemnarea unui reprezentant comun, când se aplică art. 58
NCPC privind desemnarea curatorului special)
 Împotriva încheierii de anulare, reclamantul poate formula
numai cerere de reexaminare, în 15 zile de la comunicare.
 Cererea de reexaminare se soluționează prin încheiere
definitivă, dată în cameră de consiliu, cu citarea reclamantului,
de un alt complet, desemnat prin repartizare aleatorie
 Dacă cererea de reexaminare este admisă, dosarul se trimite
comletului inițial investit
FIXAREA PRIMULUI TERMEN DE JUDECATĂ

 După regularizare, cererea de chemare în judecată se comunică pârâtului

care are obligația ca, în 25 de zile de la comunicare, să depună întâmpinare
 Întâmpinarea se comunică reclamantului care poate depune răspuns la
întâmpinare, în 10 zile de la comunicare
 În 3 zile de la comunicare întâmpinării, judecătorul fixează primul termen
de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluției
 În cauzele urgente, termenele pot fi reduse în funcție de circumstanțele
cauzei
 Dacă pârâtul domiciliază în străinătate, termenul va fi mai îndelungat,
rezonabil în raport de circumstanțele cauzei
 În caz de coparticipare procesuală, judecătorul poate dispune, prin
rezoluție, reprezentarea lor prin mandatar și îndeplinirea procedurilor de
comunicare pe numele și la domiciliul acestuia
 MODIFICAREA CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

 Reclamantul poate modifica cererea și poate solicita dovezi noi până la

primul termen de judecată la care este legal citat, sub sancțiunea decăderii
 Instanța va amâna cauza și va comunica cererea modificată pârâtului care va
depune întâmpinare, sub sancțiunea decăderii
 Cererea de chemare în judecată nu se modifică atunci când:
1. se îndreaptă greșeli materiale din cuprinsul cererii
2.reclamantul mărește sau micșorează cuantumul
obiectului cererii
3. se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul
procesului
4. se înlocuiește o cerere în constatare cu o cerere în realizare sau invers,
dacă acest lucru este admisibil
 Modificarea cererii peste termenul legal poate fi făcută numai cu acordul
expres al tuturor părților
 ÎNTÂMPINAREA
art. 205-208 CPC
 Noțiune – actul de procedură prin care pârâtul își expune apărările de fapt
și de drept față de cererea de chemare în judecată
 Cuprins
- nume, prenume/denumire, domiciliu/sediul pârât, alte date de
identificare a pârâtului, domiciliul ales în România
- excepțiile procesuale față de cererea reclamantului
- răspunsul la pretențiile reclamantului și motivele de fapt și de drept
ale cererii
- dovezile cu care se apără
- semnătura
 Sancțiunea nedepunerii
- întâmpinarea este obligatorie, cu excepția cazurilor când se prevede
expres altfel
- nedepunerea întâmpinării atrage decăderea din dreptul de a mai
propune probe și a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică
 CEREREA RECONVENȚIONALĂ
art. 209-210 CPC
 Noțiune – cererea prin care pârâtul formulează pretenții în legătură cu cererea de
chemare în judecată, derivând din același raport juridic sau fiind strâns legate de
acesta.
- poate privi și alte persoane în afară de reclamant, care vor fi introduse în
cauză în calitate de pârâți
 Termenul de depunere – odată cu întâmpinarea, sau dacă aceasta nu e
obligatorie, la primul termen de judecată, sub sancțiunea decăderii
- dacă se modifică cererea de chemare în judecată, cererea reconvențională se
depune la termenul acordat pentru depunerea întâmpinării la cererea modificată
 Se comunică reclamantului și celorlați pârâți pentru a formula întîmpinare
 Reclamantul nu poate formula cerere reconvențională la cererea reconvențională
formulată de pârât
 Se judecă odată cu cererea principală, în afara cazului când cererea este în stare de
judecată. Excepție: judecarea ambelor cereri e prevăzută de lege sau se impune
pentru soluționarea unitară a precesului