Hotararea in cauza Grama și Dîrul c.

Moldovei și Rusiei,cererile
nr. 28432/06 și 5665/07

Reclamanții sunt Ion Grama și Mihai Dîrul, născuți în 1955 și 1944, care locuiesc în
Corjova și Lunga, “rmn”.
Ei și-au înregistrat autoturismele la autoritățile din Moldova și aveau plăcuțele de
înregistrare moldovenești.
În diferite perioade de timp “autoritățile vamale” a “rmn” au confiscate autoturismele
reclamanților din cauza plăcuțelor de înregistrare moldovenești, neplata taxelor “vamale”,
etc. Corespunzător reclamanții au plătit amenzi pentru recuperarea autoturismelor sale.
În ceea ce priveşte jurisdicţia statelor respondente Curtea a considerat că nu există motive
pentru a se departaja de cauzele anterioare Ilașcu şi alţii, Ivanţoc şi alţii, Catan şi alţii,
şi Mozer.
În fața Curții reclamanții s-au plâns că confiscarea autoturismelor acestora și
impunerea amenzilor a constituit o ingerință ilegală în dreptul acestora la proprietate, garantat
de Articolul 1 Protocolul nr. 1 la Convenție.
Curtea a concluzionat că Republica Moldova nu a eșuat să-și onoreze obligațiile sale
pozitive în privința reclamanților. Corespunzător nu a avut loc o violare a Articolului 1
Protocolul nr. 1 la Convenție de către Republic Moldova.
În ceea ce privește responsabilitatea Federației Ruse, Curtea a stabilit că aceasta a
exercitat un control efectiv asupra ”rmn” în timpul perioadei în cauză. În lumina acestei
concluzii și în conformitate cu jurisprudența sa, nu este necesar să se stabilească dacă Rusia
exercita un control detaliat asupra politicilor și acțiunilor administrației locale subordonate (a
se vedea Mozer, § 157). În virtutea continuării sprijinului său militar, economic și politic
pentru ”rmn”, fără de care acesta din urmă nu ar putea supraviețui altfel, responsabilitatea
Rusiei în temeiul Convenției este angajată în ceea ce privește încălcarea drepturilor
reclamanților.
În concluzie Curtea a constatat violarea a Articolului 1 Protocolul nr. 1 la Convenție
de către Federația Rusă. De asemenea, Curtea a constatat violarea Articolului 13 din
Convenție de către Federația Rusă.
Curtea a acordat reclamanților, în total, 9,613 Euro, cu titlu de prejudicii materiale și morale,
și costuri și cheltuieli.