Sunteți pe pagina 1din 15

CURS 13.03.

2014
In cursul executarii silite sunt aplicabile o serie de principii fundamentale ale procesului
civil, precum si o serie de principii special ale executarii silite.
Principii fundamentale:
Principiul disponibilitatii;
Principiul legalitatii;
Principiul publicitatii;
Principii exprese ale executarii silite:
Principiul rolului activ al executorului judecatoresc in executarea silita (art. 627 NCPC)
Obiectul executarii silite: veniturile si bunurile debitorului, susceptibile de a fi executate
silit, numai in masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor.
In tot cursul executarii silite, sub supravegherea executorului judecatoresc, creditorul si
debitorul pot conveni ca executarea sa se desfasoare in total sau in parte numai asupra bunurilor
mobile sau imobile, sau invers, numai asupra veniturilor banesti sau asupra bunurilor ori numai
asupra bunurilor, atlfel, in lipsa unor asemenea intelegeri, creditorul este in drept ca in situatia
neindeplinirii obligatiei cu character civil dintr-o hotarare judecatoreasca sau un alt titlu
executoriu, sa ceara executarea silita a obligatiei simultan sau succesiv, prin toate modalitatile
prevazute de lege.
Domeniul de aplicare al executarii silite este oricare persoana fizica sau persoana juridica de
drept public sau de drept privat, cu exceptia acelora care beneficiaza, in conditiile legii, de
imunitate de executare. Dispozitiile NCPC constituie dreptul comun in material executarii silite,
indiferent de izvorul sau de natura obligatiilor sau de natura obligatiilor cuprinse in titlul
executoriu ori de calitatea juridica a partilor.
Titlul executoriu este reglementat de art. 632- 642 NCPC.
Sunt hotarari executorii:
1. Hotararile date in apel, daca prin lege nu se prevede altfel;
2. Hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, ori cele in legatura cu care partile au
convenit sa exercite direct recursul, potrivit art. 459 alin. 2.
Sunt hotarari definitive:
1. Hotararile care nu sunt supuse apelului si nici recursului;
2. Hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, neatacate cu recurs;
3. Hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;
4. Hotararile date in recurs, chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii;
5. Orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
Intra in randul titlurilor executorii: hotararile arbitrale si alte hotarari ale organelor cu
atributii jurisdictionale, titlurile executorii europene, hotararile supuse controlului instantelor
judecatoresti, incheierile si procesele verbale intocmite de executorii judecatoresti, inscrisurile
autentice, titlurile de credit, orice alte inscrisuri carora legea le recunoaste puterea executorie
(contractul de credit bancar, contractul de leasing, contractul de ipoteca, factura de energie
electrica, factura de energie termica, factura de furnizare de gaze naturale etc.)
Eliberarea titlului executoriu este obligatorie, iar in caz de refuz, creditorul poate formula
plangere la judecatoria in circumscriptia careia se afla organul care trebuia sa emita titlul
executoriu in termen de 15 zile de la data cand a luat cunostinta de refuz.
Desfiintarea titlului executoriu presupune si desfiintarea tuturor actelor de executare
efectuate in baza acestuia.
Formele executarii silite:
- Executarea silita directa (art. 887-913 NCPC)
Predarea silita a bunurilor mobile ( art. 892-894)
Predarea silita a bunurilor imobile (art. 895-901)
Executarea obligatiilor de a face sau de a nu face ( art. 902-908)
Executarea hotararilor privitoare la minori (art. 909-913)
- Executarea indirecta (art. 726-886 NCPC)
Urmarirea mobiliara (art. 726-811):
- urmarirea bunurilor mobile
- poprirea
- urmarirea fructelor si a veniturilor bunurilor mobile.
Urmarirea imobiliara (art 812-862):
- urmarirea fructelor si veniturilor bunurilor imobile
CURS 27.03.2014
Participantii la executarea silita
Reglementare: art. 643-661 NCPC.
Codul de procedura civila identifica drept participanti la executarea silita: partile, tertii
garanti, creditorii intervenienti, tertii, instanta de executare, executorul judecatoresc, ministerul
public, agentii fortei publice, martorii asistenti, expertii, interpretii, traducatorii si alti
participanti.
In procedura de executare silita partile sunt creditorul si debitorul. Calitatea de creditor si de
debitor se poate transmite oricand, in cursul executarii silite, potrivit legii.
Creditorul si debitorul au dreptul sa asiste personal sau prin reprezentantii lor la efecutuarea
tuturor actelor de executare, sa ia cunostinta de actele dosarului de executare, sa obtina
adeverinte si copii dupa acte, certficate de catre executorul judecatoresc, sa conteste executarea
silita sau actele de executare, sa invoce compensatia legala etc.
Din punct de vedere al obligatiei partilor, creditorul este obligat sa acorde executorului
judecatoresc sprijin efectiv pentru aducere la indeplinire, in bune conditii, a executarii silite,
punandu-i la dispozitie mijloacele necesare in acest scop si asigurand cheltuielile necesare
indeplinirii actelor de executare, potrivit dispozitiilor luate de catre executorul judecatoresc.
Debitorul este obligat, sub sanctiunea art. 188 alin. 2 NCPC, sa declare la cererea
executorului judecatoresc, toate bunurile mobile si imobile, inclusiv cele aflate in proprietate
comuna pe cote parti sau in devalmasie, cu aratarea locului unde acestea se afla, precum si toate
veniturile curente sau periodice pe care acesta le realizeaza.
Calitatea de creditor poate fi detinuta de catre o singura persoana sau fiind vorba despre o
coparticipare procesuala activa, situatie in care numarul creditorilor este multiplu.
In ceea ce priveste raspunderea debitorului, aceasta este personala, in limita bunurilor mobile
si imobile detinute si a veniturilor realizate, fara a putea fi pusa in sarcina unor persoane
nedebitoare.
Creditorul poate urmari, in limita creantei sale si a accesoriilor acesteia, concomitent sau
separat si bunurile tertilor care au garantat plata datoriilor debitorului principal.
Dispozitiile privitoare la drepturile si obligatiile debitorului se aplica in mod corespunzator si
tertilor garanti (fidejusori, garanti sau garanti ipotecari).
Cand se urmareste numai tertul fidejusor ori garantul ipotecar, toate actele de executare vor fi
comunicare in acelasi timp si debitorului principal, care va fi introduc din oficiu in procedura de
executare silita.
Orice creditor al debitorului poate, in conditiile 689 si urm. NCPC sa intervina in procedura
de executare silita aflata in curs, pana la data fixarii de catre executorul judecatoresc, a
termenului pentru valorificarea bunurilor urmaribile.
Instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia isi are sediul biroul
executorului judecatoresc care face executarea silita. Exceptia de la aceasta regula este
reprezentata de situatia in care executarea silita se realizeaza prin urmarirea unui imobil situat in
circumscriptia unei judecatorii ce nu apartine instantei de executare generala.
Instanta de executare are competenta de a solutiona cererile de incuviintare a executarii silite,
contestatiile la executare, precum si orice alte incidente aparute in cursul executarii silite, cu
exceptia celor date prin lege in competenta altor instante sau organe.
Hotararile pronuntate de instanta de executare sunt executorii si pot fi atacate numai cu apel
in termen de 10 zile de la comunicare, daca prin lege nu se dispune altfel.
Executorul judecatoresc este principalul actor al procedurii de executare silita, fiind organul
in a carui competenta materiala este data executarea silita a dispozitiilor cu caracter civil din
cuprinsul hotararilor judecatoresti sau a oricaror altor inscrisuri carora legea le recunoaste
calitatea de titlu executoriu.
Din punct de vedere al competentei teritoriale, executorul judecatoresc este competent in
circumscriptia Curtii de Apel in care se afla domiciliul sau sediul debitorului sau bunurile ce
urmeaza a fi urmarite.
Daca bunurile urmaribile se afla in circumscriptiile mai multor Curti de Apel, oricare dintre
executorii judecatoresti care functioneaza pe langa una dintre acestea, este competent sa
realizeze executarea silita, inclusiv pentru bunurile aflate in raza teritoariala a celorlalte Curti de
Apel.
Executorul judecatoresc poate fi recuzat numai in cazurile si in conditiile prevazute la art. 42
si urm. NCPC. (procedura similara cu recuzarea judecatorilor)
Cererea de recuzare nu suspenda executarea silita, insa instanta de executare poate dispune,
motivat, suspendarea executarii pana la solutionarea cererii de recuzare, prin incheiere care nu
este supusa niciunei cai de atac, doar cu plata unei cautiuni.
In caz de admitere a cererii de recuzare, incheierea instantei de executare va arata in ce
masura actele indeplinite de executorul judecatoresc urmeaza a fi pastrate. La cererea
creditorului, pentru motive temeinice, instanta care a incuviintat executarea silita, poate sa
dispuna inlocuirea executorului judecatoresc cu un alt executor judecatoresc, indicat de catre
creditor.
In indeplinirea atributiilor sale, executorul judecatoresc intocmeste incheieri, procese verbale
si alte acte de procedura in formele si in termenele prevazute de lege. Erorile materiale se pot
indrepta din oficiu sau la cerere, cu respectarea dispozitiilor legale pentru intocmirea lor.
Momentele importante ale executarii silite, cum ar fi: inceperea, amanarea, suspendarea sau
incetarea executarii silite, eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute prin executare, se
realizeaza de catre executorul judecatoresc prin incheiere.


Ministerul Public
Ministerul Public sprijina executarea hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii in
cazurile anume prevazute de lege, fiind posibila interventia atat pentru declansarea executarii
silita, cat si din punct de vedere al participarii la procedurile de executare silita.
In cazurile prevazute de lege, precum si atunci cand executorul judecatoresc considera
necesar, organele de politie, jandarmerie sau alti agenti ai fortei publice, sunt obligati sa sprijine
indeplinirea prompta si efectiva a tuturor actelor de executare silita in mod efectiv si gratuit.
Pe parcursul executarii silite, mai pot fi introdusi in procedura martorii asistenti in conditiile
prevazute de lege, expertii evaluatori, topografi etc., traducatorii si intrepretii, precum si terte
persoane.
La cererea executorului judecatoresc, cei care datoreaza sume de bani debitorului urmarit sau
detin bunuri ale acestuia, au datoria sa comunice in scris toate informatiile necesare pentru
efectuarea executarii.
De asemenea, institutiile publice, organele fiscale, institutiile de credit si orice alte persoane
fizice sau juridice, au obligatia ca, la cererea executorului judecatoresc, sa ii comunice acestuia
de indata, in scris, datele si informatiile necesare executarii silite, chiar daca prin legi speciale se
dispune altfel.
Pentru toate informatiile obtinute, precum si cu privire la toate actele dosarului de executare,
executorul judecatoresc este obligat sa asigure secretul profesional, atat personal, cat si prin
angajatii acestuia.
EFECTUAREA EXECUTARII SILITE
Sesizarea executorului judecatoresc
Este reglementata de art. 662-671 NCPC.
Temeiul executarii silite il constituie o creanta cu constituie o creanta cu conditia de a fi
certa, lichida si exigibila.
Creanta este certa cand existanta ei este neindoielnica si rezulta din insusi titlul executoriu,
este lichida atunci cand obiectul ei este determinat sau determinabil, titlul executoriu continand
suficiente elemente pentru stabilirea lui, iar exigibilitatea se refera la ajungerea la scadenta a
obligatiei debitorului sau indeplinirea conditiei de decadere din beneficiul termenului de plata.
Creantele cu termen si creantele conditionate nu pot fi puse in executare fara indeplinirea
termenului sau a conditiei.
Executarea silita poate fi pornita numai la cererea creditorului, depusa personal sau prin
reprezentant legal sau conventional, la executorul judecatoresc competent ori transmisa acestuia
prin orice modalitate admisa de lege.
Inregistrarea cererii se dispune de catre executorul judecatoresc prin incheiere, dispunandu-se
totodata si deschiderea dosarului de executare. In situatia in care executorul judecatoresc refuza
deschiderea procedurii de executare, creditorul poate face plangere in termen de 15 zile de la
data comunicarii incheierii, la instanta de executare.
Impreuna cu cererea de executare, care trebuie sa cuprinda toate elementele prevazute de
lege, creditorul are obligatia sa depuna la executorul judceatoresc titlul executoriu in original sau
in copie legalizata, dovada achitarii taxei judiciare de timbru si orice alte acte care sa justifice
cererea de executare.
Ca si efecte ale incuviintarii executarii silite, se permite creditorului sa cearac executorului
judecatoresc sa recurga simultan sau succesiv la toate modalitatile prevazute de lege in vederea
realizarii drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare, apoi incuviintarea executarii silita
produce efect pe intregul teritoriu al tarii si se intinde si asupra titlurilor executorii emise de
executorul judecatoresc in cadrul executarii silite. Incuviintarea executarii silite se realizeaza la
cererea executorului judecatoresc, de catre instanta de executare, prin incheiere, solutionata in
maximum 7 zile de la inregistrarea cererii si care poate fi atacata doar de catre creditor, doar in
caz de respingere si doar cu apel.
In partea finala a incheierii de incuviintare a executarii silite, instanta va adauga formula
executorie cu urmatorul cuprins: noi, presedintele Romaniei, dam imputernicire si ordonam
executorilor judecatoresti sa puna in executare titlul .. pentru care s-a pronuntat prezenta
incheiere de incuviintare a executarii silite. Ordonam agentilor fortei publice sa sprijine
indeplinirea prompta si efectiva a tuturor actelor de executare silita, iar procurorilor sa staruie
pentru ducerea la indeplinire a titlului executoriu, in conditiile legii.
CURS 03.04.2014
Daca cererea de incuviintare a fost...executorul judecatoresc va comunica debitorului o copie
dupa incheierea de incuviintare a executarii, o copie a titlului executoriu si o somatie. Partea care
solicita indeplinirea unui act sau a altei activitati acre intereseaza executarea silita, este obligata
sa inainteze cheltuielile necesare in acest scop. Pentru actele sau activitatile dispuse din oficiu,
cheltuielile se avanseaza de catre creditor. Intotdeauna, cheltuielile ocazionate de efectuarea
executarii silite sunt in sarcina debitorului urmarit, cu exceptia cazului cand creditorul a renuntat
la executare.
Efectuarea actelor de executare silita
Actele de executare silita pot fi efectuate dupa expirarea termenului aratat in somatie, iar in
cazurile in care legea prevede ca executarea sa se faca fara somatie, dupa declansarea procedurii
de executare silita.
Cand, prin titlul executoriu, s-a stabilit un termen de plata, executarea nu se poate realiza mai
inainte de implinirea acestui termen, decat in situatiile de exceptie in care debitorul este decazut
din termen, situatii prevazute in art. 674 NCPC.
Cand titlul executoriu cuprinde o obligatie alternativa, fara sa se arate termenul de alegere,
executorul judecatoresc va notifica debitorul sa isi exercite acest drept in termen de 10 zile de la
comunicarea incheierii de incuviintare a executarii, sub sanctiunea decaderii. Alegerea prestatiei
va fi facuta prin act scris, care va fi notificat executorului judecatoresc, iar acesta il va insctiinta
de indata pe creditor despre alegerea facuta. Dupa expirarea termenului, dreptul de a alege revine
creditorului, iar executorul judecatoresc il va soma pe debitor, punandu-i in vedere sa
indeplineasca prestatia aleasa de creditor.
Cand executarea depinde de o contraprestatie ce rezulta din acelasi titlu executoriu si
urmeaza sa fie facuta de creditor in acelasi timp cu prestatia debitorului, executarea va putea fi
facuta numai dupa ce creditorul a oferit debitorului propria prestatie sau dupa ce a facut dovada
cu inscris ca debitorul a primit-o ori este in intarziere cu primirea ei. (drept de retentie)
Hotararile care se executa provizoriu, cu care de cautiune, nu pot fi executate mai inainte de
depunerea cautiunii. In indeplinirea atributiilor de serviciu, executorul judecatoresc intocmeste
acte care pot fi procese-verbale, incheieri, cereri si alte acte.
Ca o derogare de la dreptul comun constitutional, in vederea executarii unei hotarari
judecatoresti, executorul judecatoresc poate intra in incaperile ce reprezinta domiciliul, resedinta,
sediul unei persoane, precum si in alte locuri cu consimtamantul acesteia, iar in caz de refuz, cu
concursul fortei publice. In cazul altor titluri executorii, decat hotararile judecatoresti, la cererea
creditorului sau a executorului judecatoresc depusa odata cu cererea de incuviintare a executarii
silite ori pe cale separata, instanta competenta va autoriza intrarea in locurile mentionate.
Executorul judecatoresc are dreptul sa execute bunurile urmaribile ale debitorului la locul
unde acestea se gasesc, in prezenta debitorului sau a membrilor familiei sale, iar in lipsa acestora,
in prezenta unui agent al fortei publice sau in cazurile prevazute de lege, a doi martori asistenti.
Executarea silita se realizeaza la locul unde debitorul realizeaza venituri sau detine bunuri
urmaribile, in zilele lucratoare, in intervalul orar cuprins intre orele 6 si 20. In situatii de
exceptie, cand prin hotararea judecatoreasca pusa in executare se prevede altfel, sau cand
instanta de executare incuviinteaza, executarea silita poate fi realizata si in zilele nelucratoare.
Executarea silita inceputa in intervalul orar 6-20, va putea continua in aceeasi zi, dar nu mai
tarziu de ora 22, precum si in zilele urmatoare, cu respectarea intervalului orar aratat.
Actele de executare indeplinite in lipsa partilor, atunci cand prezenta lor nu este expres ceruta
de lege, sunt valabile, daca sunt facute cu respectarea dispozitiilor legale. Incalcarea dispozitiilor
impreative in ceea ce priveste respectarea termenelor de plata, existenta unei cautiuni si timpul
de realizare a executarii silite, atrage nulitatea executarii.
NCPC, in art. 686-705, reglementeaza posibilitatea executarii impotriva mostenitorilor
debitorului urmarit. Regulile aplicabile difera dupa momentul decesului debitorului, astfel, daca
debitorul moare inainte de sesizarea executorului judecatoresc, nicio executare silita nu poate fi
pornita, iar daca moare dupa ce aceasta a fost pornita, ea nu poate fi continuata cat timp
mostenirea nu a fost acceptata de catre cei chemati la mostenire. In lipsa acestora, legea impune
numirea unui curator al succesiunii sau, dupa caz, a unui curator special pentru executare. In
masura acceptarii mostenirii, nostenitorii succed in obligatii antecesorul debitor.
In cursul executarii silite, pot interveni creditori care detin un titlu valabil de creanta sau
executoriu impotriva aceluiasi debitor urmarit, in conditiile reglementate de art. 689-695 NCPC,
care reglementeaza si procedura aplicabila in aceste situatii.
Intre incidente ce se pot ivi in cursul executarii silite, gasim: perimarea executarii silite,
amanarea, suspendarea si restrangerea executarii silite.
Cand in cursul executarii silite, creditorul din culpa sa, a lasat sa treaca 6 luni fara sa
indeplineasca un act sau un demers necesar executarii silite, executarea se perima de drept.
Perimarea se constata de instanta judecatoreasca la cererea executorului judecatoresc sau a
partii interesate, prin incheiere data cu citarea partilor si atrage desfiintarea tuturor actelor de
executare.
Amanarea, suspendarea si restrangerea executarii silite se constata de catre executorul
judecatoresc prin incheiere si, de regula, sunt fie expresie a dreptului de dispozitie a creditorului
urmaritor, fie expresie a unor dispozitii legale in materie.
Incetarea executarii silite se constata:
- s-a realizat integral obligatia;
- se constata imposibilitatea continuarii datorita lipsei bunurilor urmaribile;
- creditorul a renuntat la executare;
- a fost desfiintat titlul executoriu;
- a fost anulata executarea.
Incetarea executarii se constata prin incheiere de catre executorul judecatoresc, comunicata
partilor.


CURS 17.04.2014
Incidentele procedurale in cursul executarii silite
1. Prescriptia dreptului de a obtine executarea silita
Reglementare: 705-710 NCPC
Dreptul de a obtine executarea silita se prescrie in termen de 3 ani, daca legea nu prevede
altfel si in termen de 10 ani in cazul titlurilor in materia drepturilor reale. Termenul de
prescriptie incepe sa curga de la data la care se naste dreptul de a obtine executarea silita.
Prin implinirea termenului de prescriptie se produc urmatoarele efecte:
- Se stinge dreptul de a obtine executarea silita si orice titlu isi pierde puterea executorie. In
cazul hotararilor judecatoresti si arbitrale, daca dreptul la actiune nu s-a prescris sau este
imprescriptibil, creditorul poate obtine un nou titlu executoriu pe calea unui nou proces,
fara a i se putea opune exceptia autoritatii de lucru judecat.
Prescriptia nu opereaza de plin drept, ci numai la cererea persoanei interesate.
Cursul prescriptiei poate fi suspendat in conditiile art. 707 NCPC. De asemenea,
prescriptia poate fi intrerupta in conditiile art. 708 NCPC. Se poate solicita si obtine
repunerea in termenul de prescriptie potrivit legii.
2. Contestatia la executare

Art. 711-719 NCPC.
Contestatia la executare poate avea ca obiect:
- Executarea silita insasi, incheierile date de executorul judecatoresc si orice act de
executare;
- Refuzul executorului judecatoresc de a efectua o executare silita sau de a indeplini un act
de executare in conditiile legii;
- Anularea incheierii prin care s-a admis cererea de incuviintare a executarii silite;
- Obtinerea de lamuriri necesare cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului
executoriu;
- Impartirea bunurilor proprietate comune, pe cote-parti sau in devalmasie, la cererea partii
interesate.
Contestatia la executare poate fi formulata de catre cei interesati sau vatamati prin
executare: debitor, creditor, terte persoane sau procuror.
Daca executarea silita se face in temeiul unei hotarari judecatoresti sau arbitrale,
debitorul nu va putea invoca pe calea contestatiei la executare, motive de fapt sau de drept pe
care le-ar fi putut propune in cursul judecatii in prima instanta sau intr-o cale de atac ce i-a
fost deschisa.
Instanta competenta sa solutioneze contestatia la executare este instanta de executare.
In cazul popririi, contestatia se poate introduce si la judecatoria in a carei circumscriptie
isi are domiciliul sau sediul debitorul.
In cazul urmaririi silite a imobilelor, a fructelor si veniturilor generale ale imobilelor,
precum si in cazul predarii silite a bunurilor imobile, daca imobilul se afla in circumscriptia
altei Curti de Apel decat cea in care se afla instanta de executare, contestatia se poate
introduce si la judecatoria de la locul situarii imobilului.
Contestatia privind lamurirea, intinderea si aplicarea titlului executoriu se introduce la
instanta care a pronuntat hotararea ce se executa, iar daca titlul executoriu nu emana de la un
organ de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.
Termenul de exercitare a contestatiei la executare este de 15 zile de la data cand
contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care il contesta sau a luat cunostinta
despre inceperea executarii silite.
Contestatiile la executare se fac cu respectarea cerintelor de forma prevazute pentru
cererile de chemare in judecata, intampinarea fiind obligatorie.
Contestatia se judeca cu procedura prevazuta pentru judecata in prima instanta, in
procedura de urgenta si cu precadere, partile fiind citate in termen scurt.
Daca instanta apreciaza necesar, poate solicita relatii si explicatii scrise de la executorul
judecatoresc.
Hotararea pronuntata cu privire la contestatie poate fi atacata numai cu apel.
Pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, la
solicitarea partii interesate, pentru motive temeinice si cu plata unei cautiuni, instanta
competenta poate suspenda executarea.
Efectele solutionarii contestatiei la executare (719 NCPC) sunt urmatoarele:
- Daca admite contestatia la executare, instanta, tinand seama de obiect: va indrepta sau
anula actul de executare contestat; va dispune anularea sau incetarea executarii insasi; va
anula sau lamuri titlul executoriu; va hotari asupra impartelii bunurilor proprietate
comuna; va obliga executorul judecatoresc sa inceapa o executare sau sa realizeze un act
de executare silita. Executorul judecatoresc este obligat sa se conformeze ....
- Daca se respinge contestatia la executare, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la
despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executarii, iar cand contestatia a fost
exercitata cu rea-credinta, la plata unei amenzi judiciare. Cautiunea ramane depusa si
indisponibilizata, urmand a servi la acoperirea acestor creante sau a celor stabilite prin
titlul executoriu.
Hotararea de admitere sau de respingere a contestatie la executare, ramasa definitiva, va
fi comunicata din oficiu si de indata, si executorului judecatoresc.
3. Depunerea cu afectatiune speciala
Pana la adjudecarea bunurilor scoase la vanzarea silita, debitorul sau tertul garant, in
conditiile art. 720 si 721 NCPC, poate obtine desfiintarea masurilor asiguratorii sau de
executare, consemnand la dispozitia executorului judecatoresc, intreaga valoare a creantei, cu
toate accesoriile si cheltuielile de executare, asupra cererii debitorului, executorul
judecatoresc se va pronunta de urgenta, prin incheiere, data cu citarea partilor si comunicata
de indata partilor. Daca cererea este admisa si debitorul sau tertul garant nu se opune,
executorul judecatoresc, odata cu....va dispune si eliberarea sumei in mainile creditorului.
Daca debitorul sau tertul garant va dovedi ca a facut contestatie in termen si se opune la
eliberare, aceasta este suspendata de drept, iar executorul judecatoresc se va pronunta asupra
eliberarii sumei numai dupa ce instanta a dat o hotarare definitiva asupra contestatiei
respective.
Suma consemnata de debitor sau de tertul garant va servi exclusiv la plata creditorului pe
seama caruia s-a facut consemnarea, precum si la acoperirea cheltuielilor de executare, cu
exceptia cazului cand sunt mai multi creditori urmaritori sau intervenienti, cand se va
proceda la distribuirea acestora, potrivit disp. Art 273 si urm, NCPC.
4. Intoarcerea executarii
Art. 722-725 NCPC
In toate cazurile in care se desfiinteaza titlul executoriu sau insasi executarea silita, cel
interesat are dreptul la intoarcerea executarii, prin restabilirea situatiei anterioare acesteia.
Cheltuielile de executare pentru actele efectuate raman in sarcina creditorului. Bunurile
asupra carora s-a facut executarea se vor restitui celui indreptatit, fara insa a se aduce
atingere drepturilor definitiv dobandite de tertii de buna-credinta.
In cazul in care vanzarea bunurilor mobile a fost efectuata prin executarea silita,
intoarcerea executarii se va face prin restituirea de catre creditor a sumei rezultate din
vanzare, actualizate in functie de rata inflatiei, cu exceptia situatiei in care sunt aplicabile
dispozitiile art. 776 NCPC, respectiv cand adjudecatarul bunurilor a fost insasi creditorul.

CURS 08.05.2014
Urmarirea mobiliara
Reglementarea acestei modalitati de executare este cuprinsa de art. 726- 811 NCPC
Exista o categorie de bunuri prevazuta de lege declarate neurmaribile respectiv cele
cuprinse de art 726 NCPC.
De asemenea legiuitorul prin art. 727 stabileste conditiile urmaririi bunurilor destinate
exercitarii ocupatiei sau profesiei debitorului urmarit.
In ceea ce priveste urmarirea veniturilor banesti realizate de debitorul urmarit, art. 728
din NCPC stabileste conditiile si limitele urmaririi.
Asupra dispuzitiilor prevazute in art. 726-728 in ceea ce priveste renuntarea la beneficii
sau rmarirea ori cesiunea acestora, in conformitate cu dispozitiile art. 729 sunt motive de nulitate
absoluta.
Art. 730-751 din NCPC reglementeaza procedura urmaririi mobiliare si procedura
sechestrarii bunurilor mobile.
Executarea mobiliara debuteaza printr-o somatie comunicata debitorului urmarit insotita
de incheierea de incuviintare a executarii, prin care ii este acordat debitorului un termen de plata
de o zi libera.
Daca in termenul acordat debitorul nu isi indeplineste obligatia de plata, executorul
judecatoresc va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului in vederea
valorificarii lor chiar daca acestea sunt detinute de un tert.
Pentru bunurile sechestrate asigurator nu este necesara o noua sechestrare executorul
fiind obligat sa verifice daca bunurile respective se gasesc la locul aplicarii sechestrului , daca
valoarea acestora este indestulatoare, iar daca nu sa sechestreze si alte bunuri pentru realizarea
creantei.
In cazul in care exista un pericol iminent de sustragere a bunurilor de la urmarire, la
solicitarea creditorului urmaritor facuta prin insasi cererea de executare instanta poate sa dispuna
prin incheierea de incuviintare a executarii ca sechestrarea sa se realizeze odata cu comunicarea
somatiei catre debitor.
Bunurile mobile aflata la domiciliul sau resedinta sediul social sau punctul de lucru al
debitorului se prezuma pana la proba contrarie ca apartin acestuia.
Dovada ca bunurile apartin altei persoane trebuieste facuta in fata executorului
judecatoresc prin prezentare de inscrisuri cu data certa.
Sechesrul se poate aplica asupra tuturor bunurilor urmaribile detinute de debitor, dar si
detinute de un tert, cu excetia situatiei in care tertul nu recunoaste ca bunurile apartin debitorului
urmarit.
Odata cu aplicarea sechestrului executorul judecatoresc este obligat sa identifice bunurile
sechestrate, prin vizualizare si descriere in procesul verbal de sechestru, identificarea fiind facuta
prin semne distinctive, putandu-se folosi fotografi sau filmari.
Bunurile sechestrate pot fi depozitate in incaperi sigilate, sau pot fi sigilate individual.
Daca executorul considera necesar, poate solicita concursul fortei publice, in vederea
aplicarii sechestrului bunurilor mobile.
Prezenta fortei publice este obligatorie sub sanctiunea nulitatii in urmatoarele cazuri:
1. Daca debitorul urmarit refuza sa deschida camerele sau mobilele
2. Daca usile imobilului debitorului sua tertului dobanditor(detinator) sunt incuiate si
acestia refuza sa le deschida
3. Daca debitorul sau tertul detinator lipseste si in imobil nu se gaseste nicio persoana
majora si nimeni nu da curs solicitarii executorului de deschidere a usilor imobilului
Prin procesul verbal de sechestru executorul va face o serie de mentiuni obligatorii, cum
sunt cele cuprinse de art. 678 alin. 1, precum si cele prevazute de art. 743.
Cate un exemplar al procesului verbal de sechestru se va preda debitorului sau tertului
detinator, administratorului sechestru, acesta din urma semnand cu mentiunea de primire a
bunurilor in pastrare.
In cazul in care administratorului sechestru (custode), este o alta persoana decat debitorul
sau tertul detinator, acesta va avea dreptul la o remuneratie, fixata de executorul judecatoresc
prin incheiere tinandu-se seama de activitatea depusa, si de timpul necesar sechestrului.
Raspunderea administratorului sechestru este reglementata de art. 748 NCPC, impotriva
acestuia, putand fi angajate actiuni civile sau penale.
Impiedicarea aplicarii sechestrului sau dupa caz ridicarea masurii sechestrului, oprirea
executarii si disponibilizarea bunurilor sechestrate se vor putea obtine de debitor doar daca
acesta plateste creanta inclusiv accesoriile si cheltuielele de executare, sau face o depunere cu
afectatiune speciala pentru intreaga creanta inclusiv accesorie si cheltuieli de executare si preda
executorului recipisa de consemnare.
Modalitatile de valorificare ale bunurilor mobile sechestrate sunt reglementate de art.
752-756. Daca in termen de 15 zile de la data aplicarii sechestrului nu au fost platite creanta,
accesoriile si cheltuielile de executare, executorul judecatoresc va proceda la valorificarea
bunurilor sechestrate, prin vanzare la licitatie publica, vanzare directa, vanzare amiabila sau prin
alte modalitati admise de lege.
Vanzarea amiabila
Executorul judecatoresc cu acordul creditorului poate sa ii permita debitorului sa
procedeze el insusi la valorificarea bunurilor sechestrate. Debitorul trebuie sa informeze in scris
executorul judecatoresc despre ofertele primite, iar daca tertul cumparator nu consemneaza pretul
oferit la dispozitia executorului judecatoresc, se va fixa termen pentru vanzare prin licitatie
publica.
Vanzarea directa
Executorul poate proceda cu acordul ambelor parti, la valorificarea bunurilor urmarite
prin vanzare directa, cumparatorului care ofera cel putin pretul de evaluare a bunului urmarit.
Vanzarea silita/licitatie publica
In lipsa acordului partilor sau daca vanzarea amiabila ori directa nu se realizeaza,
executorul a proceda la vanzarea prin licitatie publica a bunurilor sechestrate. Executorul este
obligat sa identifice si sa evalueze bunurile sechestrate, iar daca evaluarea nu este cu putinta, va
dispune ca evaluarea sa fie realizata, de catre un expert la valoarea lor de circulatie, raportata la
preturile medii de piata din localitatea respectiva.
Prin incheiere, executorul judecatoresc va fixa ziua, locul si ora licitatiei pentru vanzarea
bunurilor mobile.
In vederea publicitatii vanzarii executorul va intocmi anuntul de vanzare pe care le va
afisa cu cel putin 5 zile inainte de tinerea licitatiei in locurile prevazute de lege, precum si
publicatii de vanzare pe care le va aduce la cunostinta publicului printr-unul de ziarele locale,
ziare, reviste, sau alte publicatii precum si pe pagini de internet deschise in acest scop.
In ziua fixata pentru vanzare, executorul judecatoresc se deplaseaza la locul vanzarii
bunurilor sechestrate, verifica starea acestora, precum si eventualele lipsuri, aspectele constatate
fiind constatate in procesul verbal de licitatie.
Poate participa la licitatie orice persoana care are capacitate deplina de exercitiu, si
capacitatea de a dobandi bunurile scoase la licitatie.
Debitorul urmarit, nu va putea fi adjudecatar nici personal nici prin persoane interpuse.
Creitorii urmaritori nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vanzare la un pret mai mic de
75 % din valoare lor de circulatie.
Conditia participarii la licitatia publica, este depunerea unei garantii consemnata la
dispozitia executorului judecatoresc pana la inceperea licitatiei de cel putin 10 % din pretul de
incepere a licitatiei pentru bunurile pe care vor sa le cumpere.
De aceasta iobligatie sunt scutiti creditorii urmaritori sau intervenienti.
Vanzarea la licitatie se va face in mod public de executorul judecatoresc. Care va oferi
bunurile spre vanzare separat prin 3 strigari succesive.
Participantul care ofera cel mai mare pret este declarat adjudecatar, avand obligatia sa
depuna intregul pret de indata in numerar sau cu orice instrument legal de plata, iar cu accesptul
creditorului, pretul poate fi depus ulterior in termen de cel mult 5 zile de la data licitatiei.
De indata ce prin licitatie se obtin sumele necesare acoperirii creantelor, accesoriilor si
cheltuielilor de executare, executorul declara licitatia inchisa.
Dupa inchiderea licitatiei executorul judecatoresc intocmeste un proces verbal despre
desfasurarea si rezultatul licitatiei, care va cuprinde mentiunile cuprinse la art. 678 precum si
sub sanctiunea nulitatii, aratarea locului, datei si orei cand a inceput si cand s-a sfarsit licitatia
indicarea procesului verbal de sechstru si constatarile privind situatia bunurilor sechestrate la
inceperea licitatiei publice, aratarea bunurilor vandute, a pretului rezultat din vanzarea lor
precum si numele sau denumirea fiecarui adjudeactar.
Procesul verbal va fi semnat de executorul judecatoresc, de catre partile prezente, precum
si de adjudeatar.
Adjudecatarul va primi un certificat de adjudecare care constituie dovada dreptului de
proprietate asupra bunurilor vandute.
In cazul executarii silite, prin vanzarea la licitatie publica nu exista garantie contra
viciilor ascunse ale bunului vandut.
O serie de dispozitii speciale cum ar fi preluarea bunului in contul creantei si restituirea
sau predarea unor bunuri sunt cuprinse in art. 778-779 NCPC.

S-ar putea să vă placă și