Cum tratăm sechestrele penale?

Contents
A.Ce este sechestrul penal? Două tipuri...........................................................................................1
B.Sechestrul penal este o ipotecă?.....................................................................................................2
C.Este vreo diferenţă dacă sechestrul se instituie într-o procedură deschisă sub Legea
85/2006 sau Legea 85/2014?..............................................................................................................4
D.De ce Legea 85/2014 permite valorificarea bunurilor afectate de sechestre penale dispuse
în vederea recuperării unei creanţe?.................................................................................................5
F.De ce există un text diferit în Legea 85/2006 faţă de Legea 85/2014 legat de valorificarea
bunurilor afectate de sechestre dispuse în vederea recuperării unei creanţe?.............................6
H.Putem cere ridicarea sechestrului penal în procedura de insolvenţă pentru motivul
degradării bunurilor?..........................................................................................................................7
I.Este nevoie de acordul judecătorului pentru a scoate la vânzare bunurile care fac obiectul
sechestrului?.........................................................................................................................................7
J.Care este situația în procedura de executare silită reglementată de C. proc. civ. – când
valorificarea se vrea a se face asupra unor bunuri care fac obiectul unor sechestre penale?.....8
K.Care este procedura de urmat în situaţia în care aflăm de existenţa unui sechestru penal
instituit într-o procedură?..................................................................................................................8
L.Concluzii.........................................................................................................................................12

A.Ce este sechestrul penal? Două tipuri.

1. Premisă: dacă persoana urmărită sau judecată penal şi-ar înstrăina toate bunurile
până la finalizarea procesului penal, o eventuală hotărâre penală de reparare a
prejudiciului prin hotărârea definitivă, de plată a unei amenzi sau de confiscare a
unui bun, ar rămâne fără obiect. Prin urmare, statul a trebuit să găsească o modalitate
prin care să se asigure că inculpatul nu-şi vinde toate bunurile până la finalizarea
procesului.

2. Sechestrul este o măsură asiguratorie, adică statul se asigură că la finalizarea unui

proces penal, va mai avea ce bunuri să execute din patrimoniul inculpatului, în
vederea reparării pagubei produse prin infracţiune (latura civilă).

3. Sechestrul are ca scop indisponibilizarea bunurilor suspectului/ inculpatului.

Indisponibilizarea înseamnă că suspectul/inculpatul nu are voie să dispună liber de
propriile bunuri. Indisponibilizarea constituie o măsură de natură preventivă şi

1
 constă în suspendarea temporară a dreptului de dispoziţie juridică şi/sau materială a
proprietarului asupra bunurilor sale mobile sau imobile, cu scopul menţinerii
acestora în patrimoniul său spre a servi la nevoie pentru garantarea (în sens larg, nu în
sens de cauză de preferinţă) executării silite a unei creanţe ce s-ar obţine împotriva sa.

4. Sechestrul penal NU determină inalienabilitatea bunurilor (scoaterea din circuitul

civil), nici insesizabilitatea bunurilor (neputinţa creditorilor de a le urmări silit):

5. Sechestrul e de 2 feluri, în funcţie de scopul pentru care a fost instituit:

a) în vederea confiscării (dacă la finalul procesului penal se va

dovedi că inculpatul a folosit terenul la cultivarea unor droguri,
atunci terenul se va confisca, adică statul va deveni proprietar
asupra lui).

b) în vederea recuperării unei sume de bani/creanţe

(executării pedepsei cu amenda, a reparării prejudiciului, a plăţii
cheltuielilor de judecată asigurarea că vor mai exista bunuri care
să poată fi valorificate pentru a se achita).

B.Sechestrul penal este o ipotecă?

6. Nu. Sechestrul penal nu este o cauză de preferinţă (ipotecă). Singurul sechestru care
are valoare de ipotecă legală este cel fiscal, 1 dispus în temeiul C. proc. pen. (nu de
procuror sau instanţă, ci de organul fiscal).

7. Această concluzie nu este înlăturată de sintagma notare ipotecară prevăzută de art. 253
C. proc. pen.2, întrucât pe de o parte o ipoteca NU se notează, ci se înscrie în CF
conform art. 881 C. civ.3 (fiind un drept real), iar pe de altă parte lipseşte o
reglementare în C. civ. a sechestrului penal ca fiind o cauză de preferinţă.

1
Art. 242 (6) C. proc. fiscala. Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile în temeiul alin. (5) constituie ipotecă legală.
2
Art. 253 C. proc. pen.:  Procesul-verbal de sechestru şi notarea sau înscrierea ipotecară (1)Organul care aplică sechestrul
încheie un proces-verbal despre toate actele efectuate potrivit art. 252, descriind în amănunt bunurile sechestrate, cu
indicarea valorii lor. În procesul-verbal se arată şi bunurile exceptate de lege de la urmărire, potrivit dispoziţiilor art. 249
alin. (8), găsite la persoana căreia i s-a aplicat sechestru. De asemenea, se consemnează obiecţiile suspectului sau
inculpatului ori ale părţii responsabile civilmente, precum şi cele ale altor persoane interesate.
3
Art. 881 C. civ.:  Felurile înscrierilor (1)Înscrierile sunt de 3 feluri: intabularea, înscrierea provizorie şi notarea.
(2)Intabularea şi înscrierea provizorie au ca obiect drepturile tabulare, iar notarea se referă la înscrierea altor drepturi, acte,
fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară. (3)Înscrierea provizorie şi notarea se fac
numai în cazurile anume prevăzute de lege.

2
8. Jurisprudenţă relevantă:

Decizia nr. 1392/2013 a ICCJ, Secţia Penală: „drept urmare, sechestrul este instituit
pentru a se asigura despăgubirea părților civile. Or, în situația de față, chiar în cazul în care
se va încuviința și se va dispune despăgubirea părților vătămate care au formulat cereri de
constituire de parte civilă, acestea vin în concurs cu petenta din prezenta cauză, B.D.,
creditoare ipotecară, care în această împrejurare are prioritate, urmând a fi satisfăcută prima,
întrucât ipoteca este un drept real accesoriu ce acordă titularului său un drept de urmărire a
bunului în mâna oricui s-ar găsi și un drept de preferință în privința satisfacerii creanței sale
față de ceilalți creditori.

Chiar și în raport cu alți creditori ipotecari, petenta ar fi avut dreptul să fie prima
despăgubită, întrucât dintre 2 creditori cu rang diferit cel cu rang prioritar, deci cel care a
înregistrat-o mai întâi, în cazul de față B.D., are întâietate, având dreptul să se despăgubească
integral din prețul imobilului ipotecat și numai după aceea și din ce rămâne urmând a fi
chemați să se despăgubească mai întâi creditorul ipotecar de rang subsecvent și abia după
aceea creditorii chirografari.

ICCJ Decizia penală nr. 3507/2006: „în sensul că dacă un imobil asupra căruia a fost
instituit sechestrul asigurător a fost valorificat prin vânzarea la licitație publică, iar o
parte din prețul obținut a fost distribuit creditorilor, menținerea măsurii asigurătorii asupra
imobilului nu se mai justifică, ci sechestrul asigurător va fi menținut numai asupra sumei
nedistribuite creditorilor și asupra altor bunuri ale inculpatului, până la concurența valorii
prejudiciului cauzat”.

A se vedea şi ICCJ RIL 2/2018: „existența unui sechestru asigurător penal asupra
imobilelor unei persoane fizice sau juridice nu suspendă executarea silită începută de un
creditor ipotecar, al cărui drept de ipotecă asupra acelorași bunuri a devenit opozabil terților
anterior înființării măsurii asigurătorii din procesul penal și nu determină nulitatea actelor de
executare ulterioare înființării măsurii asigurătorii din procesul penal asupra acelorași
bunuri”.

De asemenea, a se vedea şi ICCJ 8/2015 – dezlegarea unor chestiuni de drept:

„reținându-se, în principal, că o măsură asigurătorie instituită într-un dosar penal nu poate
constitui un impediment la inițierea sau continuarea executării silite, iar creanța ipotecară are
prioritate chiar și în ipoteza în care o parte vătămată ar avea un drept de creanță împotriva
proprietarului imobilului supus urmăririi silite.

Prin urmare, chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în
practica instanțelor, acestea stabilind, în marea lor majoritate, aceeași interpretare.
Pe de altă parte, doctrina apărută după adoptarea noului  Cod de procedură civilă  este
constantă în a afirma că instituirea unui sechestru asigurător nu poate constitui un
impediment la inițierea și/sau continuarea executării silite, indiferent de materia în care
acesta a fost instituit.
Existența unei practicii cristalizate în timp a instanțelor și orientarea majoritară a
jurisprudenței spre o anumită interpretare a normelor analizate, coroborate cu argumentele
oferite de doctrină, fac ca, pe de o parte, chestiunea de drept supusă dezbaterii să î și piardă
caracterul de noutate în sensul art. 519  din Codul de procedură civilă, iar pe de altă parte, ca

3
 problema de drept să nu mai prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame
intervenția instanței supreme prin pronunțarea unei hotărâri prealabile. Prin utilizarea
mecanismului de interpretare a legilor se poate realiza cu ușurință, așa cum de altfel au
procedat majoritatea instanțelor naționale, interpretarea normelor ce fac obiectul sesizării
Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel încât scopul procedurii pronunțării unei hotărâri
prealabile - care este acela de a da dezlegări asupra unor probleme veritabile și dificile de drept
- nu este atins în prezenta cauză”.

C.Este vreo diferenţă dacă sechestrul se instituie într-o

procedură deschisă sub Legea 85/2006 sau Legea 85/2014?

9. Modalitatea de valorificare a bunurilor sechestrate este reglementată diferit.

Art. 53 din Legea nr. 85/2006: Bunurile înstrăinate de administratorul judiciar sau
lichidator, în exerciţiul atribuţiilor sale prevăzute de prezenta lege, sunt dobândite libere
de orice sarcini, precum ipoteci, garanţii reale mobiliare sau drepturi de retenţie, de orice
fel, ori măsuri asigurătorii, cu excepţia măsurilor asigurătorii sau măsurilor preventive
specifice, instituite în cursul procesului penal.

! excepţia are în vedere ambele tipuri de sechestre

Art. 91 din Legea 85/2014: Bunurile înstrăinate de administratorul judiciar sau

lichidatorul judiciar, în exerciţiul atribuţiilor sale prevăzute de prezenta lege, sunt
dobândite libere de orice sarcini, precum privilegii, ipoteci, gajuri sau drepturi de
retenţie, sechestre, de orice fel. Fac excepţie de la acest regim măsurile asigurătorii
dispuse în procesul penal în vederea confiscării speciale şi/sau confiscării extinse.

! excepţia are în vedere doar un tip de sechestre

10. Astfel, dacă în temeiul Legii 85/2006 sunt exceptate de la vânzare bunurile
afectate de sechestre în vederea confiscării sau recuperării unei creanţe, în temeiul
Legii 85/2014 sunt exceptate de la vânzare doar bunurile afectate de sechestre
dispuse în vederea confiscării.

Rezultă că în baza Legii 85/2014 pot fi vândute bunurile care fac obiectul unor
sechestre penale dispuse în vederea recuperării unei creanţe.

11. Există a 3-a interpretare a sechestrelor dispuse în baza Legii 85/2006 (CITR) în
baza căreia abrogarea art. 81 din Legea 255/2013 a condus la următoarea formă
actuală a art. 51 din Legea 85/2006 („Bunurile înstrăinate de administratorul judiciar sau
lichidator, în exerciţiul atribuţiilor sale prevăzute de prezenta lege, sunt dobândite libere de
orice sarcini, precum ipoteci, garanţii reale mobiliare sau drepturi de retenţie, de orice fel, ori

4
 măsuri asigurătorii”) fiind eliminată expres ultima parte care face referire la excepţia
dată de bunurile ce fac obiectul unor sechestre.

Art. 81 din Legea 255/2013 a modificat începând cu data de 01.02.2014 art. 53 din
Legea nr. 85/2006, introducând sintagma „cu excepţia măsurilor asigurătorii sau
măsurilor preventive specifice, instituite în cursul procesului penal”.

Cu toate acestea art. 81 din Legea 255/2013 a fost abrogat expres de art. 344 lit. f) din
Legea nr. 85/2014, astfel că sintagma sus-arătată a fost desfiinţată (a se vedea
argumentarea de la anexa 1).

D.De ce Legea 85/2014 permite valorificarea bunurilor afectate

de sechestre penale dispuse în vederea recuperării unei
creanţe?

12. Finalitatea sechestrului este să permită creditorului din penal (părţii vătămate)
să mai aibă ce bunuri să urmărească ca să-şi recupereze creanţa chirografară.

13. Creanţa creditorului din penal se recuperează obligatoriu prin intermediul

procedurii insolvenţei. Astfel, nu pot coexista două executări simultane asupra averii
debitoarei, cât timp s-a deschis procedura insolvenţei. Recuperarea creanţei în cadrul
procedurii este obligatorie.

14. Conform art. 497 alin. (3) şi 559 C. proc. pen. şi art. 258-259 C. proc. fiscală sau
865 C. proc. civ. creanţele din penal se execută conform regulilor din civil/fiscal.

15. De aceea, art. 102 alin. (8) din Legea 85/2014 arată că: „creanţa unei părţi
vătămate din procesul penal se înscrie sub condiţie suspensivă, până la soluţionarea definitivă
a acţiunii civile în procesul penal în favoarea părţii vătămate, prin depunerea unei cereri de
admitere a creanţei. (..).

16. Creditorul din penal (partea vătămată) este obligat să-şi înscrie creanţa la
masa credală sub condiţie, sub sancţiunea decăderii.4

Art. 114 (1) din Legea 85/2014: „Cu excepţia cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu încălcarea
4

dispoziţiilor art. 42, titularul de creanţe anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creanţelor
până la expirarea termenului prevăzut la art. 100 alin. (1) lit. b), va fi decăzut, cât priveşte creanţele respective, din dreptul
de a fi înscris în tabelul creditorilor şi nu va dobândi calitatea de creditor îndreptăţit să participe la procedură. El nu va avea
dreptul de a-şi realiza creanţele împotriva debitorului sau a membrilor ori asociaţilor cu răspundere nelimitată ai persoanei
juridice debitoare ulterior închiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau
frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăţi ori transferuri frauduloase. (2)Decăderea va fi
constatată de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, care nu va mai înscrie creditorul în tabelul creditorilor ”.

5
 17. Creditorul din penal va participa la distribuiri în funcţie de rangul său
(bugetar sau chirografar), conform ordinii de prioritate stabilite de Legea insolvenţei
pentru bunurile neafectate de sarcini.

18. Dacă la momentul la care se valorifică bunul, procesul penal încă nu este
finalizat şi creditorul este înscris la masa credală sub condiţie suspensivă, atunci banii
vor fi constituiţi într-un provizion (art. 165 alin. pct. 1 din Legea 85/2014: „cu ocazia
distribuirilor parţiale, următoarele sume vor fi provizionate: 1.sume proporţionale datorate
creditorilor ale căror creanţe sunt supuse unei condiţii suspensive care nu s-a realizat încă”).

19. Prin urmare, dacă finalitatea insolvenţei este tocmai lichidarea activelor
pentru a plăti creditorii, blocarea procedurii colective de valorificare din pricina
instituirii unui sechestru penal instituit în vederea recuperării unei creanţe, lipseşte
de finalitate însăşi raţiunea sechestrului şi a insolvenţei.

F.De ce există un text diferit în Legea 85/2006 faţă de Legea

85/2014 legat de valorificarea bunurilor afectate de sechestre
dispuse în vederea recuperării unei creanţe?

20. Nu ştim, dat fiind că textele sunt diferite (a se vedea lit. C pct. 10 din prezenta)
şi putem face doar o interpretare a lor. În mod firesc, Legea 85/2006 ar trebui să
trateze similar cu Legea 85/2014 vânzarea bunurilor afectate de sechestre, deoarece
vorbim despre aceeaşi procedură colectivă de recuperare a creanţelor, doar
momentul deschiderii fiind diferit.

21. Cât timp nu avem un text clar în Legea 85/2006 care să permită valorificarea
bunurilor afectate de sechestre dispuse în vederea recuperării unor creanţe putem
doar să încercăm obţinerea de lămuriri de la judecător/procuror sau o variantă de
compromis (mutarea sechestrului pe banii încasaţi).

G.Instituirea unui sechestru penal blochează valorificarea

bunului sau bunul este vândut cu tot cu sechestrul penal?

22. Dilema porneşte de la sintagma „bunurile înstrăinate de AJ/LJ în exerciţiul

atribuţiilor sale … sunt dobândite …” ceea ce duce la ideea unor bunuri deja valorificate
şi deja dobândite, aşadar o vânzare de bunuri cu sechestre deja perfectată, ceea ce ar
implica dobândirea de către cumpărător a unui bun care face obiectul unui sechestru.

6
 Problema apare dacă ducem raţionamentul mai departe: care va fi efectul sechestrului
în patrimoniul dobânditorului? Acesta dobândeşte un bun insesizabil,
indisponibilizat, un bun de care nu mai poate dispune până la sfârşitul procesului
penal? Dacă procesul penal se va sfârşi cu o hotărâre de condamnare, bunul
dobânditorului va putea fi executat?

23. Sunt 2 interpretări:

a) Bunurile se vând cu tot cu sechestre (CCR – M. Of. 78/2018, unele instanţe)

b) Bunurile nu pot fi valorificate datorită sechestrelor (CITR, unele instanţe)

24. Nu am identificat până la data prezentă nici o hotărâre de condamnare pentru

infracţiunea de sustragere de sub sechestru comisă de un administrator judiciar care
ar fi scos la vânzare bunuri afectate de sechestre.

H.Putem cere ridicarea sechestrului penal în procedura de

insolvenţă pentru motivul degradării bunurilor?

25. C. proc. pen. admite posibilitatea doar degradării bunurilor mobile, nu şi a

celor imobile5, astfel că admite dreptul de a cere doar valorificarea bunurilor mobile
în cadrul procedurii, nu şi a celor imobile.

I.Este nevoie de acordul judecătorului pentru a scoate la

vânzare bunurile care fac obiectul sechestrului?

26. Dacă suntem în situaţia unui sechestru dispus în temeiul Legii 85/2014 în
vederea recuperării unei creanţe şi nu a confiscării , NU este nevoie de acordul
judecătorului sindic, penal sau procurorului pentru vânzare.

27. Dacă suntem în situaţia unui sechestru dispus în temeiul Legii 85/2006 în
vederea recuperării unei creanţe şi nu a confiscării, atunci încercăm să obţinem un

5
Art. 251¹ – 252² - 252³ C. proc. pen.

7
 acord din partea judecătorului sindic (cerere întemeiată pe art. 25 lit. k 6) şi a
procurorului/instanţei în vederea ridicării sechestrului de pe bun şi mutarea acestuia
pe preţul încasat.

28. Dacă suntem în situaţia unui sechestru dispus în temeiul Legii 85/2006 sau al
Legii 85/2014 în vederea confiscării, atunci nu avem temei să cerem acordul, nici să
valorificăm bunul.

J.Care este situația în procedura de executare silită

reglementată de C. proc. civ. – când valorificarea se vrea a se
face asupra unor bunuri care fac obiectul unor sechestre
penale?

29. Procedura de executare silită nu este împiedicată de existența unor sechestre

penale pe bunurile debitorului (indiferent de tipul acestora).

30. Procedura de executare silită nu se suspendă la data la care se instituie

sechestrele.

31. De la data întabulării, bunul se vinde liber de sechestre penale, în temeiul art.
857 alin. (3) C. proc. civ., creditorii putându-şi realiza creanţa numai din preţul
obţinut în urma vânzării.

32. Fapta de executare silită a bunurilor ce fac obiectul unor sechestre penale nu
este sustragere de sub sechestru.

K.Care este procedura de urmat în situaţia în care aflăm de

existenţa unui sechestru penal instituit într-o procedură?

6
Folosim argumentarea că de la C pct. 10 şi modelele de documente realizate deja în acest sens.

8
I. În procesul de preluare a dosarului de insolvenţă, se verifică expres dacă există
bunuri cu sechestre în temeiul CF-urilor actualizate (imobile) şi actelor comunicate
debitoarei (procese verbale de sechestru pentru bunurile mobile).

Responsabil: JE care poate delega la JD sau VZ.

II. Se verifică dacă informaţiile privind sechestrele au fost transmise către DPPA şi
acesta a fost informat de stadiul procesului penal. Dacă nu a fost informat, atunci
se face informarea.

Responsabil: JE care poate delega către JD.

III. Trebuie să intrăm imediat în posesia ordonanţei sau a încheierii în baza căreia s-a
instituit sechestrul (de la debitoare sau instituţii).

Responsabil: JE care poate delega către JD – GP.

IV. Trebuie să verificăm imediat dacă în cuprinsul ordonanţei sau încheierii se face
referire la tipul sechestrului instituit.

Există 4 posibilităţi:

a) Se face referire că sechestrul este dispus doar în vederea confiscării.

b) Se face referire că sechestrul este dispus doar în vederea reparării
unei pagube (recuperare creanţă);
c) Se face referire că sechestrul este dispus în vederea confiscării şi în
vederea reparării unei pagube (recuperare creanţă);
d) Nu se face referire la tipul sechestrului (se va încerca obţinerea unei
clarificări cu privire la tipul sechestrului).

Responsabil: JE care poate delega la JD.

V. Trebuie să verificăm dacă suntem în termenul de formulare a contestaţiei la

sechestru (3 zile de la comunicarea ordonanţei sau 24 ore de la comunicarea încheierii
sau de la data aducerii în îndeplinire).

Atenție! – termenele în penal sunt extrem de scurte astfel încât sesizați

secretariatele ca orice comunicare în materie penală să vă fie comunicată de
urgență (în momentul deschiderii plicului).

Responsabil: JE care poate delega la JD.

9
 VI. Se verifică dacă există motive pentru formularea contestaţiei 7 (este preferabil să se
atace pe motive de legalitate, iar nu oportunitate):

Ex:

a) Valoarea bunurilor sechestrate este mai mare decât valoarea pagubei urmărite
prin sechestru;
b) Nu se face distincţie între tipul sechestrului, astfel că în contextul Legii
85/2014 nu ştim dacă este aplicabil art. 91 sau nu;
c) Sechestrul a fost instituit asupra contului debitoarei;
d) Debitoarea nu are nici o calitate în procesul penal;
e) Sechestrul a fost notat după data deschiderii procedurii şi este inopozabil în
temeiul Legii 85/2014;

Responsabil: JE care poate delega la JD.

VII. Se verifică dacă sechestrele penale anunţate în ordonanţă sau încheiere au fost
duse la îndeplinire, respectiv dacă există procesul verbal de instituire a
sechestrului şi dacă au fost notate în CF.

Există astfel 2 paşi pentru instituirea unui sechestru (i) procurorul emite
ordonanţa sau instanţa emite încheierea; (ii) procurorul sau instanţa dă dispoziţie
organelor penale (în general poliţiştilor) să procedeze la instituirea efectivă a
sechestrului: se face proces verbal în care se identifică bunurile (un inventar) şi se
notează sechestrele în CF.

Sechestrul produce efectele de indisponibilizare doar după finalizarea pasului 2.

Responsabil: JE care poate delega la JD.

Dacă sechestrele au fost dispuse pe Legea 85/2006 sau pe Legea 85/2014 (cu excepţia
confiscării)

7
Art. 250 C. proc. pen.:  Contestarea măsurilor asigurătorii (1)Împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a
modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie,
în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la
judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond. Art. 250 ind. 1 C.
proc. pen.: Contestarea măsurilor asigurătorii dispuse în cursul judecăţii (1)Împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea
unei măsuri asigurătorii de către judecătorul de cameră preliminară, de instanţa de judecată sau de instanţa de apel,
inculpatul, procurorul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 48 de ore de la pronunţare sau,
după caz, de la comunicare. Contestaţia se depune, după caz, la judecătorul de cameră preliminară, instanţa de judecată sau
instanţa de apel care a pronunţat încheierea atacată şi se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, după caz, judecătorului de
cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară, respectiv instanţei ierarhic superioare, în termen de 48 de ore de la
înregistrare.

10
 VIII. Dacă termenele de contestaţie au trecut sau contestaţiile au fost respinse, JE va
cere o audienţă la procuror sau instanţă împreună cu un memoriu în care se va
argumenta că interdicţia de valorificare a bunurilor sechestrate le diminuează
valoarea – şi va încerca să obţină concursul acestora pentru posibilitatea de
valorificare (ridicarea sechestrului şi mutarea acestuia pe sumele de bani
încasate).

IX. Se va cere de la judecătorul sindic pronunţarea unei hotărâri care să permită

valorificarea bunurilor afectate de sechestre (anexa 2).

Dacă sechestrele au fost dispuse pe Legea 85/2014 în vederea recuperării unei creanţe

X. Dacă procedura de insolvenţă se găseşte în etapa de valorificare a bunurilor, se

vor întocmi documentele aferente valorificării (regulament valorificare – caiet sarcini
– cu menţiunea că bunurile fac obiectul unui sechestru penal în temeiul ordonanţei X şi
înscris în CF iar de la data vânzării acestea se vor radia în temeiul art. 91 din Legea
85/2014).

Responsabil: VZ.

Odată cu demararea procedurii de valorificare, se va notifica procurorul cu

privire la aceste demersuri, făcându-se referire expresă că art. 91 din Legea
85/2014 permite valorificarea bunurilor afectate de sechestre dispuse în vederea
recuperării unei creanţe. Procedura de valorificare nu va fi demarată pentru
bunurile care sunt supuse sechestrului în vederea confiscării.

Responsabil: JE care va putea delega la JD.

XI. În temeiul contractului de vânzare, notarul va cere radierea sechestrului de la CF,

invocând art. 91 alin. (2) din Legea 85/2014 „Prin excepţie de la dispoziţiile art. 885
alin. (2) din Codul civil, radierea din cartea funciară a oricăror sarcini şi interdicţii
prevăzute la alin. (1) se face în temeiul actului de înstrăinare semnat de administratorul
judiciar sau lichidatorul judiciar”.

XII. Dacă OCPI refuză radierea sechestrului în temeiul art. 167 din Regulamentul
anexă la Ordinul ANCPI 700/2014, se va face plângere împotriva încheierii de
respingere.

Responsabil: JE care poate delega către JD.

Potrivit art. 167 alin. (1) din Regulamentul anexă la Ordinul ANCPI nr. 700/2014,
notarea efectuată conform art. 196 alin. (5) (este vorba, de fapt, de art. 195 alin. (5)
din Regulament – sechestrul dispus în condițiile art. 249 CPP) „se radiază numai în baza
acordului instituţiei care a dispus măsura asigurătorie”. Deși, în opinia noastră, o
asemenea dispoziție este nelegală (față de dispozițiile art. 856 C. pr. civ. și ale
Legii insolvenței), câtă vreme ea este în vigoare, lipsește de efect dispozițiile art.

11
 91 din Legea nr. 85/2014, fiind frecvente situațiile în care se refuză radierea
măsurii asigurătorii asupra bunurilor valorificate în procedura insolvenței. În
baza acestei dispoziții regulamentare sunt frecvente situațiile în care se refuză
radierea măsurii asigurătorii asupra bunurilor valorificate în procedura
insolvenței. Apreciem că o astfel de decizie este ilegală deoarece încalcă principiul
ierarhiei actelor normative (art. 4 alin. 3 și art. 13 lit. b, din Legea 24/2000 privind
normele de tehnică legislativă). Este inadmisibil ca o dispoziție regulamentară să
aibă prioritate față de dispoziții stabilite prin legi organice; mai exact, art. 167 alin.
(1) din Regulamentul anexă la Ordinul ANCPI nr. 700/2014, nu poate înfrânge
dispozițiile art. 856 C. pr. civ. și ale art. 91 din Legea nr. 85/2014. În același sens
apreciem că, în contextul arătat, un refuz din partea instituției care a dispus
măsura asigurătorie de a–și da acordul pentru radiere ar fi ilegal și pe cale de
consecință abuziv.

L.Concluzii

I. Fără să ştim ce tip de sechestru este (în vederea confiscării sau nu?) şi în baza căror
acte a fost instituit (adică ce problemă avem?), nu putem găsi o rezolvare.

II. Doar sechestrul instituit în vederea confiscării ne blochează procedura de

valorificare, pentru celelalte tipuri de sechestre există soluţii de urmat care pot
duce la deblocarea procedurii de valorificare.

III. Valorificarea bunurilor sechestrate nu constituie sustragere de sub sechestru.

IV. Termenele în penal sunt foarte scurte, aşadar este important să prioritizăm
contestaţia la măsura sechestrului. Solicitaţi concursul DPPA pentru asistenţă şi
comunicaţi stadiul demersurilor.

V. Notele în care lucrăm sunt legalitatea şi transparenţa, aşadar trebui întâi să

cunoaştem foarte bine ce drepturi şi interdicţii avem în cazul apariţiei unui
sechestru penal, apoi să acţionăm transparent dar ferm în limita lor, informând
toate persoanele sau instituţiile interesate.

12