UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” – SIBIU FACULTATEA

DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU” MASTERAT

SPECIALIZAREA: DREPT JUDICIAR PRIVAT
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: IFR
CENTRUL TUTORIAL MIERCUREA CIUC

REFERAT LA DISCIPLINA:
PROCEDURI CIVILE SPECIALE

Titlul referatului:
SECHESTRUL JUDICIAR

Profesor de disciplină:
Conf. dr. Gheorghe COMĂNIȚĂ

STUDENT:
Ujică Daniel
Anul: I

Anul universitar 2017–2018

Semestrul I

1
 1. Notiune
Sechestrul judiciar reprezintă a treia măsură asiguratorie, alături de
sechestrul asigurator, poprirea asiguratorie, care are ca scop conservarea si
indisponibilizarea bunurilor pana la obtinerea unei hotarari definitive, care va
transa procesul dintre parti1.
Noul cod de procedura civila a definit expres aceasta masura asiguratorie in
art. 972 ” Sechestrul judiciar consta in indisponibilizarea bunurilor ce formeaza
obiectul litigiului sau, in conditile legii, a altor bunuri, prin incredintarea pazei
acestora unui administrator-sechestu desemnat potrivit art. 976” (s.n.).
Din definitia legala rezulta regula fundamentala potrivit careia obiectul
sechestrului judiciar consta in bunurile (mobile sau imobile) care formeaza
obiectul litigiului2.
Sechestrul judiciar se inscrie in randul masurilor asiguratorii provizorii,
dispuse de instanta la solicitarea celui interesat.
Premisa instituirii sechestrului judiciar, in principiu, priveste existenta unui
proces pe rol cu privire la bunurile asupra carora se solicita infiintarea masurii
asiguratorii, dar, in anumite cazuri, aceasta conditie prealabila, prin derogare
prevazuta de lege, poate sa nu fie necesara3.
Prin urmare, in definitia legala prevazuta de art. 971 sunt cuprinse si regula
instituirii sechestrului judiciar asupra bunurilor litigioase, dar si exceptia
referitoare la posibilitatea instituirii sechestrului judiciar asupra altor bunuri decat
cele cu privire la care poarta litigiul, situatii prevazute in mod expres de art. 972
alin (2) NCPC, caz in care creditorul se poate afla in situatia de a detine deja un
titlu executoriu ori in cea in care ve porni procesul in vederea obtinerii lui.

2. Conditii de infiintare
Potrivit art. 972, alin. (1) NCPC ”Ori de catre ori exista un proces asupra
proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiei unui bun mobil sau imobil
ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna, instanta de
judecata ca putea sa incuviinteze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru
judiciar a bunului, daca aceasta masura este necesara pentru conservarea dreptului
respectiv”.
2.1. Cazuri
Pentru infiintarea sechestrului judiciar legiuitorul a prevazut cerinta
existentei unui proces asupra proprietatii sau a altui drept real principal, asupra

1
i. Les, Tratat de drept procesual civil, Volumul II, 2015, p. 306.
2
A se vedea E. Oprina, I. Garbulet, op. cit., p. 956.
3
G. Boroi, Noul cod de procedura civila, Editura Hamangiu 2013, pag. 518.

2
posesiei unui bun mobil sau imobil ori asupra folosintei sau administrarii unui bun
proprietate comuna.
Prin exceptie cerinta existentei unui proces nu este necesara in ipoteza
reglementata de dispozitiie art. 972 alin (2) NCPC. Astfel, chiar fara a exista
proces, instanta va putea incuviinta sechestrul judiciar in trei situatii:
a) Asupra unui bun pe care debitorul il ofera pentru libertatea sa, asadar, in
ipoteza in care debitorul face o oferta de dare in plata, darea in plata
putand opera insa doar la momentul efectuarii platii, deci al executiei
obligatiei catre creditor, intrucat schimbarea prestantei nu poate avea loc
decat cu consimtamantul creditorului; pentru aplicarea textului, apreciem
ca debitorul se poate afla si in ipostaza de a face o oferta de novatie prin
schimbare de obiect, care va conduce la transformarea obligatiei daca
interveine conventia dintre parti, incheiata inainte de momentul paltii.
b) Asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice sa se
teama ca va fi sustras, distrus ori alterat de catre posesorul sau actual.
Pentru aceasta, este insa necesar ca cel interesat sa justifice motivele care
i-au indus aceasta temere rezonabila in sensul crearii sau maririi starii de
insolvabilitate a debitorului.
c) Asupra unor bunuri mobile care alcatuiesc garantia creditorului, garantii
din randul celor reale, cand cel interesat invedereaza insolvabilitatea
debitorului sau ori cand are motive temeinice de banuiala ca debitorul se
va sutrage de la eventuala urmarire silita sau sa se teama de sustrageri sau
deteliorari.

2.2 Cererea de sechestru judiciar

Masura sechestrului judiciar are caracter facultativ si ea nu poate fi luata din
oficiu de catre instanta de judecata, ci numai la cererea partii interesate, dupa cum
rezulta din art. 973 NCPC.
Aceasta cerere se adreseaza instantei investite cu judecata actiunii
principale, in ipoteza in care masura asiguratorie se solicita, in cadrul procesului,
asupra proprietatii sau altui drept real ori asupra posesiei unui bun mobil sau
imobil ori asupra folosintei sau administrari unui bun proprietate comuna si este o
cerere accesorie sau incidentala, aplicandu-se principiul accesorium sequitur
principale. Modul de formulare a cererii de sechestru pe cale principala, accesorie
sau incidentala4 prezinta interes si pentru determinarea competentei.
Situatia este cu totul alta in cazul in care nu exista proces pe fond si deci
cererea de sechestru judiciar este formulata pe cale principala. Intr-o atare ipoteza,
4
In literatura, s-a apreciat ca cererea de sechestru judiciat, fiind solutionate printr-o incheiere supusa apelului
separat, ar fi util sa fie inregistrata intr-un dosar separat, chiar atunci cand nu este formulata pe cale principala. A
se vedea C. Negrila, comentariul su art. 973, op. cit., p. 532.

3
potrivit art. 974 teza a II-a NCPC, cererea va fi solutionata de instanta in
circumscriptia careia se afla bunul. Dupa cum s-a aratat 5, suntem in prezenta unei
norme de competenta teritoriala exclusiva.
Persoana interesata in instituirea sechestrului judiciar poate fi nu numai
reclamantul din litigiul de fond, dar si paratul ori chiar tertul intervenient, daca
bunul nu se gaseste in posesia partii care cere infintarea masurii asiguratorii6.
De asemenea, se admite ca cererea de sechestru judiciar poate fi formulata si
de creditorii partilor, in temeiul dispozitiilor art. 1560 NCC referitoare la actiunea
oblica7.
In contextul art. 972 alin (1) simpla existenta pe rol a procesului, avand
obiectul aratat, nu este suficienta pentru incuviintarea masurii sechestrului judiciar,
ci se cere ca persoana intrersata sa dovedeasca faptul ca masura este necesara
pentru conservarea dreptului8.
Masura dispusa in baza aceluiasi temei legal poate sa priveasca totalitatea
bunurilor asupra carora poarta litigiul sau numai o parte dinte acestea9.
Sechestrul judiciar poate fi instituit si in cazul in care litigiul este generat de
faptul ca bunul comun este folosit in mod exclusiv de un coproprietar in
detrimentul celuilalt, chiar daca nu exista intre ei neintelegeri cu privire la dreptul
de proprietate10.
Scopul sechestrului judiciar este conservarea in natura a bunului in starea in
care se gaseste, fiind lipsita de relevanta imprejurarea ca bunul a fost evaluat11.

2.3 Obligatia formularii actiunii, a initierii arbitrajului sau a declansarii

executarii silite.
In ipoteza in care cel intersat a obtinut instituirea sechestrului judiciar in
conditiile art.972 alin.(2) lit.a)-c), acesta este obligat sa introduca in instanta
competenta, sa initieze demersurile pentru constituirea tribunalului arbitral sau sa
solicite punerea in executare a titlului executoriu intr-un termen de cel mult 20 de
zile de la data incuviintari masurii asiguratorii, norma fiind una imperativa, data
fiind sanctiunea prevazuta de art. 972 alin. (4).
Dispozitia de caracter de noutate fata de reglementarea din vechiul cod si
este menita a se constitui intr-o veritabila garantie impotriva exercitarii abuzive,
discretionare sau excesive a drepturilor prezumtivului creditor.
5
A se vedea C. Negrila, Comentariul sub art. 973, op. cit., p. 522-523.
6
V.M. Ciobanu, G. Boroi, T.C. Briciu, op. cit., 2011, p. 221.
7
V.M. Ciobanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol. II, Ed. National Bucuresti, 1997, p. 63.
8
Trib. Suprem, s. civ. Dec. Nr. 1453/1970, in R.R.D. nr. 10/1971, p. 171.
9
Trib. Suprem, s. civ. Dec. Nr. 2108/1971, in M. Tabarca, Gh. Buta, op. cit., 2007, p. 1452.
10
Trib. Suprem, s. civ. Dec. Nr. 703/1975, in Repertoriul II, p. 872, nr. 120, apund G. Boroi, O. Spineanu-Matei, op.
cit., p. 880.
11
Trib. Suprem, s.civ. dec. Nr. 842/1972, In Repertoriul II, p. 373, nr. 121, ibidem.

4
 2.4. Desfiintarea de drept a sechestrului judiciar
Intervine in cazul in care cel care a obtinut infiintarea acestei masuri
asiguratorii nu a initiat procesul pe fond fie pe calea procedurii judiciare, prin
inregistrarea cererii de chemare in judecata pe rolul instantei competente, fie prin
intreprinderea demersurilor necesare presupuse de modalitatea alternativa de
solutionare a litigiului.
Sanctiunea de drept se constata prin incheiere definitiva, data fara citarea
partiilor.

3. Instanta competenta
Potrivit art. 975 alin. (1) NCPC, cererea de sechestru judiciar se judeca de
urgenta, cu citarea partior. Drept urmare, procedura sechestrului judiciar se
deruleaza cu celeritate si intotdeauna cu citarea partilor.12
Cererea se adreseaza instantei investite cu judecarea actiunii principale in
ipoteza in care masura asiguratorie a sechestrului judiciar se solicita in cadrul
procesului asupra proprietatii sau a altui drept real principal, asupra posesei unui
bun mobil sau imobil ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate
comuna, asadar, in conditiile art. 975 alin. (1) NCPC.
Aceasta cerere se poate formula separat, pe cale principala, sau in cadrul
procesului asupra fondului, pe calea unei cereri accesorii sau incidentale13.

4. Procedura de inființare.

4.1. Celeritatea procedurii.

Procedura sechestrului judiciar se deruleaza cu celeritate, astfel incat
caracterul grabnic al masurii este prezumat de legiuitor si in noul cod.

4.2. Reguli de judecată.

Cererea se solutioneaza cu citarea partilor. Intrucat este o procedura de urgenta,
dispozitiile art.159 teza a II-a NCPC sunt aplicabile in mod corespunzator, astfel
incat judecatorul poate dispune scurtarea termenului de inmanare a citatiei (in mai
putin de 5 zile), mentiune ce se face in cuprinsul actului de procedura.
Incuviintarea sechestrului judiciar este lasata la latitudinea instantei de
judecata, care este in masura, in raport cu circumstantele cererii, sa aprecieze
asupra oportunitatii masurii14.

12
Neobservarea cerintei esentiale privitoare la citarea partilor atrage dupa sine anularea incheieri de infiintare a
sechestrului judiciar.A se vedea C.Ap. Timisoara, s.com., dec. Nr. 975/2009, apud I. Les, op. cit., p. 1236.
13
C.S.J., s. civ., dec. Nr.2391/2001, in P.R. nr.4/2002, p.50, apud M. Tabarca, op.cit., vol. I, p.438.
14
Cas. I, 23 Iunie 1906, Em. Dan, Codul adnotat, p. 954, nr. 1, apud G. Boroi, O. Spineanu-Matei, op. cit., p. 880.

5
 Procedura se deruleaza in sedinta publica, in absenta unei norme derogatorii
care sa plaseze solutionarea cererii in camera de consiliu.

4.3. Cautiunea
Potrivit art. 975 alin. (2) NCPC, in cazul admiterii cererii de sechestru
judiciar, instanta va putea sa il oblige pe reclamant la darea unei cautiuni.
Instanta, prin incheierea de admitere, va stabilii cuantumul cautiunii, fixand
si un termen inauntrul caruia reclamantul va trebuii sa faca dovada achitarii.
Cuantumul cautiunii este lasat la aprecierea insantei, care va trebuii sa se orienteze
in raport cu limitele stabilite prin art. 1057 alin. (2) NCPC, si deoarece cererea de
sechestru judiciar nu are un obiect evaluabil in bani, nu va putea depasii suma de
10.000 lei.

4.4. Desfiintarea de drept a sechestrului judiciar

Daca se apreciaza in sensul platii unei cautiuni, chiar prin incheierea de
admitere a carerii instanta va stabilii cuantumul ei, fixand si un termen inauntrul
caruia reclamantul va trebuii sa faca dovada achitarii. Daca reclamantul nu se
conformeaza, sechestrul judiciar va fi desfiintat de drept, constatare ce are loc
printr-o incheiere definitiva, data fara citarea partilor, sens in care prevede art. 955
la care face trimitere art. 974 alin. (2) NCPC.

4.5. Formalitati de publicitate imobiliara

Daca masura sechestrului judiciar are ca obiect bunuri imobile se va proceda
la inscrierea lui in carte funciara, potrivit art. 954 alin. (3) NCPC, iar inscrierea va
face opozabil sechestrul tuturor acelora care dupa inscriere, vor dobandi vreun
drept asupra imobilului respectiv.

4.6. Cale de atac

Cererea de sechestru judiciar are caracter contencios si se solutioneaza prin
incheiere, care poate fi atacata numai cu apel.
Totodata, impotriva inchierii va putea fi fomulata contestatie in anulare sau
revizuire, daca sunt indeplinite conditiile specifice de admisibilitate a acestor cai
de atac.
Daca cererea se solutioneaza in prima instanta de curtea de apel, calea de
atac va fi recursul (ce va fi solutionat de Inalta Curte de Casatie si Justitie), astfel
cum prevede in mod derogatoriu art. 958 NCPC, norma la care art. 974 alin. (3)
face trimitere.
Termenul de apel (ori, dupa caz, de recurs) este de 5 zile de la pronuntare,
astfel ca norma analizata contine o derogare de la regulile de drept comun in
materie de apel ( 30 de zile de la comunicare, potrivit art. 468 alin. (1) sau art. 485
6
alin. (1) cu referire la recurs), atat in privinta duratei lui, cat si a momentului de la
care aceasta incepe sa curga.

4.7. Dispozitii speciale pentru solutionarea cailor de atac

Apelul (sau recursul) se judeca de urgenta si cu precadere, chiar deca
dispozitiile art. 974 alin. (4) fac trimitere doar la art. 953 alin. (4), iar nu si la art.
953 alin (3) NCPC, solutia fiind una implicita, intrucat nu numai la prima instanta,
ci si in apel (sau recurs, dupa caz) se aplica normele de la art. 998 alin. (4) din
materia ordonantei presedintiale, astfel cum art. 953 alin. (4) dispune in mod
expres.

4.8. Autoritatea de lucru judecat

Daca cererea de sechestru judiciar este respinsa, solutia nu are autoritate de
lucru judecat, astfel incat cel interesat va putea formula o noua cerere, daca se
intemeiaza pe o situatie de drept diferita15.

5. Administratorul-sechectru
Daca instanta admite sechestrul judiciar, obligatoriu, prin incheiere, va
dispune si numirea unui administrator sechestru. Atrfel, potrivit art. 976 alin (1)
NCPC: ”Paza bunului sechestrat va fi incredintata persoanei desemnate de catre
parti de comun acord, iar in caz de neintelegere, unei persoane desemnate de
instanta, care va putea fi chiar detinatorul bunului. In acest scop, executorul
judecatoresc, sesizat de partea interesata, se va deplasa la locul situarii bunului ce
urmeaza a fi pus sub sechestru si il va da in primire, pe baza de proces-verbal,
administratorului sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va fi inaintat si
instantei care a incuviintat masura”.
Doctrina recenta16 a apreciat ca exemplarul procesului verbal care trebuie
inregistrat instantei este o obligatie a executorului judecatoresc, deoarece, daca
legiuitorul ar fi lasat-o pe seama partilor, ar fi folosit termenul de depunere a
procesului-verbal. Pe de alta parte, executorul judecatoresc se poate afla in situatia
in care incheie proces verbal in lipsa partilor, caz in care are obligatia comunicarii
catre aceasta.
Aplicarea sechestrului judiciar nu echivaleaza insa cu nefolosirea bunului, ci
doar il va impiedica pe detinator sa il instraineze, ceea ce art. 744 NCPC prevede
in mod expres17.

15
Trib. Suprem, s. civ., dec. Nr. 703/1975, in Repertoriu II, p. 372-373, nr. 120, apud G. Boroi, o. Spineanu-Matei,
op. cit., p. 880.
16
A se vedea C. Negrila, Comentariul sub art. 975, op. cit., p. 528.
17
Trib. Bucuresti, s. a IV-a civ., dec. Nr. 942/1990, in G. Boroi, O. Spineanu-Matei, op. cit., p. 883.

7
 Daca administratorul sechestru este desemnat prin conventia partilor,
obligatiile, drepturile si puterile acestuia sunt determinate prin contractul incheiat
intre ele, sens in care dispune art. 2139 NCC, in caz contrar aplicandu-se regulile
sectiunii Codului civil referitoare la sechestrul conventional (art. 2138-2143).
Daca administratorul-sechestru desemnat de instanta este un tert, altul decat
detinatorul bunului, instanta va fixa pentru activitatea prestata o suma drept
remuneratie, stabilind, totodata, si modalitatile de plata (art. 975 alin. 3). Stabilirea
acestei sume este la aprecierea instantei, care insa va trebui sa identifice anumite
criterii obiective, rezonabile, juste si echivalente, avand in vedere ca nu exista o
reglementare, precum cea dintr-o varianta mai veche a codului precedent a noului
plafon maxim pentru aceasta remuneratie, care era de 10% din venitul net anual al
bunului.

5.1. Atributiile administratorului-sechestru

a) Acte de conservare si de administrare. In cazul sechestrului
conventional, art. 2140 NCC stabileste ca administratorul-sechestru este
tinut sa pazeasca si sa conserve obiectul sechestrului cu diligenta unui
depozitar.
b) Instrainarea bunului. Doar cu incuviintarea prealabila a instantei
judecatoresti, administratorul-sechestru va putea sa instraineze bunul.
c) Reprezentarea judiciara a partilor. Administratorul-sechestru va putea
sta in judecata in numele partilor litigante cu privire la bunul pus sub
sechestru, numai daca a fost in prealabul autorizat. Prin urmare, este
vorba de o reprezentare judiciara pentru exercitarea derpturilor
procesuale ale partilor, care poate fi acordata de instanta odata cu
incuviintarea sechestrului-judiciar si numirea administratorului-sechestru,
dupa cum nimic nu se opune ca administratorul-sechestru sa o solicite
instantei ulterior, la momentul ivirii unei astfel de nevoi.

6. Incetarea sechestrului judiciar si liberarea administratorului-

sechestru numit de instanta
Nici noul cod nu prevede modalitatea de incetare a sechetrului judiciar si a
efectelor pe care le antreneaza (administratorul-sechestru numit de instanta), insa,
pentru determinarea lor, trebuie avute in vedere imprejurarie care au generat
instituirea acestei masuri asiguratorii si scopul ei. Totodata, unde Codul de
procedura civila nu dispune, sunt aplicabile dispozitiile dreptului comun, sens in
care prevede art. 2143 NCC –”Sechestrul poate fi dispus de instanta de judecata, cu
aplicarea prevederilor Codului de procedura civila si, dupa caz, a dispozitiilor
prezentei sectiuni” (sectiune referitoare la sechestrul conventional).

8
 La ramanerea definitiva a hotararii asupra fondului, administratorul-
sechestru va preda bunul conservat, impreuna cu toate fructele acestuia si
veniturile incasate partii care a castigat procesul.
Daca administratorul-sechestru a fost parte in proces si a castigat procesul,
va pastra el bunurile si fructele incasate, precum si veniturile acestora.
Masura sechestrului-judiciar poate sa inceteze si inainte de solutionarea
sechestrului asupra fondului, prin decesul, demisa sau inlocuirea administratorului-
sechestru. Dupa cum am precizat, cererea de inlocuire se solutioneaza dupa
aceleasi reguli de la instituirea sechestrului.
Pe langa acest caz de incetare a sechestrului judiciar, trebuie sa amintim si
situatiile prevazute de lege in care sechestrul judiciar se considera desfiintat de
drept.
Prima situatie este cea in care instanta a apreciat ca se impune plata unei
cautiuni: nedepunerea cautiunii in termenul fixat de instanta atrage desfiintarea de
drept a sechestrului judiciar art. 975 alin. (2) NCPC coroborat cu art. 956 NCPC.
A doua situatie este cea in care partea care a obtinut instituirea sechestrului
judiciar, fara sa existe un proces, este obligata sa introduca o actiune la instanta
competenta, sa initieze demersurile pentru constituirea tribunalului arbitral sau sa
solicite punerea in aplicare a titlului executoriu, intr-un termen de cel mult 20 de
zile de la data incuviintarii masurii asiguratorii. Nerespectarea acestei obligatii
atrage desfiintarea de drept a sechestrului judiciar conform art. 973 alin. (4) NCPC.

9
 Referințe bibliografice

1. I. Les, Tratat de drept procesual civil, Volumul II, 2015, p. 306.

2. A se vedea E. Oprina, I. Garbulet, op. cit., p. 956.
3. G. Boroi, Noul cod de procedura civila, Editura Hamangiu 2013, pag. 518.
4. In literatura, s-a apreciat ca cererea de sechestru judiciat, fiind solutionate printr-o incheiere supusa
apelului separat, ar fi util sa fie inregistrata intr-un dosar separat, chiar atunci cand nu este formulata pe
cale principala. A se vedea C. Negrila, comentariul su art. 973, op. cit., p. 532.
5. A se vedea C. Negrila, Comentariul sub art. 973, op. cit., p. 522-523.
6. V.M. Ciobanu, G. Boroi, T.C. Briciu, op. cit., 2011, p. 221.
7. V.M. Ciobanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, vol. II, Ed. National Bucuresti, 1997, p. 63.
8. Trib. Suprem, s. civ. Dec. Nr. 1453/1970, in R.R.D. nr. 10/1971, p. 171.
9. Trib. Suprem, s. civ. Dec. Nr. 2108/1971, in M. Tabarca, Gh. Buta, op. cit., 2007, p. 1452.
10. Trib. Suprem, s. civ. Dec. Nr. 703/1975, in Repertoriul II, p. 872, nr. 120, apund G. Boroi, O. Spineanu-
Matei, op. cit., p. 880.
11. Trib. Suprem, s.civ. dec. Nr. 842/1972, In Repertoriul II, p. 373, nr. 121, ibidem.
12. Neobservarea cerintei esentiale privitoare la citarea partilor atrage dupa sine anularea incheieri de
infiintare a sechestrului judiciar.A se vedea C.Ap. Timisoara, s.com., dec. Nr. 975/2009, apud I. Les, op.
cit., p. 1236.
13. C.S.J., s. civ., dec. Nr.2391/2001, in P.R. nr.4/2002, p.50, apud M. Tabarca, op.cit., vol. I, p.438.
14. Cas. I, 23 Iunie 1906, Em. Dan, Codul adnotat, p. 954, nr. 1, apud G. Boroi, O. Spineanu-Matei, op.
cit., p. 880.
15. Trib. Suprem, s. civ., dec. Nr. 703/1975, in Repertoriu II, p. 372-373, nr. 120, apud G. Boroi, o.
Spineanu-Matei, op. cit., p. 880.
16. A se vedea C. Negrila, Comentariul sub art. 975, op. cit., p. 528.
17. Trib. Bucuresti, s. a IV-a civ., dec. Nr. 942/1990, in G. Boroi, O. Spineanu-Matei, op. cit., p. 883.

10