EXAMEN DREPT PROCESUAL PENAL I

SERIA I – 01 FEBRUARIE 2023

Nume, prenume, grupa:
NR. 1
1. Constituie, potrivit legi măsuri procesuale, care poate fi dispuse în cursul procesului penal: a) confiscarea unui
bun mobil, proprietatea inculpatului; b) sechestrul instituit asupra unui autoturism, proprietatea părții
responsabile civilmente, în vederea acoperirii prejudiciului produs părții civile; c) restituirea bunului sustras
persoanei vătămate de inculpat pe bază de dovadă, de procuror în cursul urmăririi penale.
2. Poate determina prorogarea de competență: a) schimbarea calificării juridice a faptelor intervenită în cursul
urmăririi penale; b) strămutarea cauzelor penale în cursul judecății; c) soluționarea conflictelor de competență, dacă
competența este stabilită în favoarea instanței superioare în grad.
3. Sunt considerate ca fiind mijloace de probă: a) fotografiile, schițele, considerate ca fiind înscrisuri ca mijloace
de probă; b) procesele verbale întocmite de organele judiciare și organele de constatare în legătură cu comiterea
infracțiunii; c) chei false folosite la comiterea infracțiunii, găsite la domiciliul denunțătorului.
4. Referitor la măsura preventivă a controlului judiciar: a) în cursul urmăririi penale, în condițiile legii
procurorul poate impune noi obligații inculpatului alături de cele existente, chiar dacă măsura a fost dispusă prin
încheiere de judecătorul de drepturi și libertăți; b) ordonanța procurorului prin care s-au impus inculpatului noi
obligații poate fi atacată la judecătorul de drepturi și libertăți în condițiile legii; c) durata acesteia este de maxim
180 zile în cursul urmăririi penale.
5. Asistența juridică este obligatorie și în următoarele cazuri: a) pentru suspect, când este arestat în altă cauză;
b) pentru inculpat, în procedura camerei preliminare, dacă este minor; c) pentru partea responsabilă civilmente,
dacă este lipsită de capacitate de exercițiu.
6. În cazul percheziției domiciliare: a) o nouă cerere de efectuarea percheziției în același loc poate fi formulată
dacă s-au descoperit fapte noi, necunoscute la momentul soluționării cererii anterioare; b) hotărârea prin care se
dispune efectuarea acesteia poate fi atacată cu contestație, care nu are însă efect suspensiv de executare; c) în toate
cazurile, înainte de începerea percheziției, organul judiciar înmânează o copie a mandatului de percheziție persoanei la
care urmează să se efectueze percheziția, indicându-i motivele acesteia.
7. Măsurile asigurătorii în procesul penal: a) pot fi dispuse numai dacă există o constituire valabilă de parte
civilă în procesul penal; b) contestația introdusă împotriva măsurii dispusă în cursul urmăririi penale de către
procuror poate fi soluționată în unele cazuri și de judecătorul de cameră preliminară; c) sunt supuse verificării
periodice potrivit legii în tot cursul procesului penal, ocazie cu care se poate dispune de organul judiciar, după
caz, inclusiv restrângerea sau extinderea măsurii.
8. Dacă în cursul judecății în primă instanță cu inculpatul arestat preventiv în cauză pentru comiterea infracțiunii
de furt, instanța a constatat că fapta penală a fost săvârșită în legitimă apărare, în situația în care a intervenit și
prescripția răspunderii penale, aceasta va dispune prin hotărâre: a) încetarea procesului penal și revocarea măsurii
arestării preventive pentru inculpatul aflat în stare de arest preventiv; b) achitarea inculpatului și constatarea
încetării de drept a arestului preventiv; c) încetarea procesului penal și menținerea stării de arest preventiv, dacă
hotărârea dată în primă instanță a fost atacată cu apel de procuror.
9. Referitor la rezolvarea acțiunii civile exercitată în procesul penal: a) pretențiile civile pretinse de partea civilă
pot fi recunoscute de inculpat, însă numai cu acordul părți responsabile civilmente; b) renunțarea la pretențiile
civile se poate face în cursul judecății în primă instanță și în apel, până la terminarea dezbaterilor; c) persoana
constituită potrivit legii parte civilă în procesul penal nu mai poate introduce acțiune civilă pentru aceleași pretenții la
instanța civilă, în nici un caz.
10. În cazul recuzării: a) în anumite situații, dacă cererea de recuzare a judecătorului a fost admisă, poate fi
desemnat să judece în continuare cauza și un judecător de la o altă instanță decât aceea în fața căreia s-a
formulat cererea respectivă; b) cererea formulată cu privire la organul de cercetare penală este soluționată de procuror
prin ordonanță, împotriva căreia se poate introduce plângere în condițiile legii; c) cererea de recuzare este admisă
dacă judecătorul recuzat a fost avocatul părții civile, chiar într-o altă cauză penală.
11. Referitor la actele procesuale și procedurale emise de organele judiciare: a) acestea pot fi emise numai de
organele judiciare; b) consecința anulării unui act procesual o constituie și anularea actului procedural; c) citația
este un act procedural care se înmânează persoanei citate oriunde este găsită și cuprinde în cazul inculpatului și
mențiuni cu privire la încadrarea juridică a infracțiunii pentru care este acuzat.

1
12. În materia asistenței juridice acordată de avocat: a) dreptul avocatului suspectului de a consulta dosarul nu poate
fi restricționat de organul de urmărire penală mai mult de 10 zile; b) avocatul inculpatului are dreptul să consulte
materialul de urmărire penală, inclusiv în procedurile desfășurate în fața judecătorului de drepturi și libertăți
privind măsurile preventive; c) avocatului îi poate fi restricționat dreptul de a consulta dosarul, cu excepția
declarațiilor date de partea pe care o asistă sau reprezintă.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

II. Prin propunerea formulată la 03.10.2022, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, a
solicitat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București, prelungirea măsurii arestării preventive
luată față de inculpatul AB, cercetat pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor, fapta fiind săvârșită în sectorul 1
București. Din actele dosarului și propunerea procurorului reiese că inițial, arestarea preventivă a fost dispusă de un
judecător de drepturi și libertăți din cadrul judecătoriei sectorului 1 București, la 07.09.2022 pentru 30 zile pentru
comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe. Pe data de 14.09.2022, procurorul a dispus însă schimbarea încadrării
juridice în infracțiunea de tentativă la omor, cauza fiind declinată parchetului de pe lângă Tribunalul București, pentru
continuarea urmăririi penale. Din propunerea procurorului pentru prelungirea arestării preventive, reiese că temeiurile
arestării, conform art. 223 alin. 2 CPP, se mențin. Având în vedere datele speței:

13. Precizați, prin raportare la data dispunerii arestării preventive pentru o perioadă de 30 zile (07.09.2022): natura
juridică a termenului de 30 zile, modul de calcul al termenului și data la care această măsură expiră.
R: Arestarea expiră la 06.10.2022, este un termen substanțial, calculat pe unități pline de timp, conform art. 271 CPP;

14. Precizați care este termenul până la care procurorul trebuia să formuleze propunerea prelungirii măsurii către
instanță, precum și natura juridică a acestui termen. De asemenea, indicați motivat dacă judecătorul de drepturi și
libertăți din cadrul Tribunalului București este competent să soluționeze propunerea de prelungire a măsurii arestării
preventive.
R: Propunerea putea fi formulată până la data de 30.09.2022, respectiv cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei
arestării preventive – art. 235 CPP. Este un termen procedural, calculat pe zile libere conform art. 269, alin. 1,2,4 CPP,
a cărui nerespectare atrage decăderea procurorului din exercițiul dreptului de a formula propunere de prelungire a
măsurii arestului preventiv, precum și nulitatea propunerii formulate.

Conform art. 234 alin. 4 CPP, prelungirea poate fi dispusă de un judecător de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului
București, întrucât aceasta este instanța competentă să judece cauza în momentul soluționării propunerii.

15. Ce se întâmplă dacă nu s-a dispus prelungirea arestării preventive față de inculpat și în ce condiții poate fi
dispusă din nou arestarea preventivă?
R: Dacă nu s-a dispus prelungirea arestării preventive, intervine încetarea de drept a măsurii arestului preventiv.

Conform art. 238 alin. 3 CPP, arestarea din nou a inculpatului se poate dispune dacă au intervenit temeiuri noi care fac
necesară privarea de libertate.