1.

Dreptul avocatului de a consulta dosarul:

a) poate fi restricționat motivat, în cursul judecății, pentru cel mult 10 zile;
b) vizează întreg materialul dosarului de urmărire penală în cazul în care se formulează față de
inculpatul pe care îl reprezintă o propunere de luare a măsurii arestului la domiciliu;
c) presupune dreptul de a studia actele acestuia, de a nota date sau informații din dosar, precum și
de a obține fotocopii, ale căror costuri vor fi suportate din bugetul statului.

2. Substituiții procesuali:
a) sunt persoane care îndeplinesc anumite acte pentru o parte sau un subiect procesual, în aceleași
condiții ca cele aplicabile reprezentantului convențional;
b) exercită, în interesul unei părți sau subiect procesual principal, un drept propriu, expres și
limitativ prevăzut de lege;
c) în cazul în care nu valorifică dreptul prevăzut de lege, pot răspunde pentru pasivitate, față de
partea sau subiectul procesual în interesul căruia ar fi trebuit să acționeze.

3. Asistența juridică a inculpatului:

a) este întotdeauna obligatorie în cursul judecății pentru inculpatul major, dacă a săvârșit
infracțiunea în stare de minorat, însă a împlinit vârsta de 18 ani în cursul urmăririi penale;
b) în camera preliminară și în cursul judecății este obligatorie dacă legea prevede pentru
infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare;
c) atunci când legea prevede caracterul său obligatoriu, va fi realizată de un avocat din oficiu, care
va beneficia de timpul și înlesnirile necesare pentru pregătirea unei apărări efective, dacă avocatul ales
lipsește nejustificat și nu asigură substituirea.

4. Persoana cu privire la care există bănuiala rezonabilă că a săvârșit o faptă penală:

a) participă în procesul penal ca suspect sau făptuitor și are toate drepturile prevăzute de lege
pentru inculpat;
b) participă în procesul penal ca inculpat, după ce organele de urmărire penală au dispus punerea
în mișcare a acțiunii penale față de acesta;
c) și participă în procesul penal ca suspect, are dreptul la tăcere și dreptul de a nu se auto
incrimina.

5.Asistenţa juridică este obligatorie:

a) pentru martor dacă nu a împlinit vârsta de 14 ani;
b) pentru partea civilă cu capacitate de exerciţiu restrânsă;
c) pentru inculpat, în cursul urmăririi penale, dacă legea prevede pentru infracţiunea săvârşită
pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

6. Asistența juridică a suspectului sau inculpatului:

a) este obligatorie în faza judecății, atunci când acesta a săvârșit infracțiunea în stare de minorat,
chiar dacă a împlinit vârsta majoratului în cursul urmării penale;
b) este obligatorie în cursul urmăririi penale, al camerei preliminare și al judecății, atunci când
legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani;
 c) atunci când legea prevede caracterul său obligatoriu, va fi realizată de un avocat din oficiu, care
va beneficia de timpul și înlesnirile necesare pentru pregătirea unei apărări efective, dacă avocatul ales
lipsește nejustificat și nu asigură substituirea.

7. Persoana vătămată:
a) are dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii;
b) are dreptul de a formula cereri ce țin de soluționarea laturii penale a cauzei;
c) va putea fi reprezentată în procesul penal de avocatul inculpatului.

8. Este obligatorie asistența juridică:

a) a suspectului într-o procedură în fața judecătorului de drepturi și libertăți, dacă legea prevede
pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani;
b) a părții responsabile civilmente, în cazul în care are capacitate de exercițiu restrânsă;
c) a inculpatului major, internat într-un centru de detenție.

9. Partea responsabilă civilmente:

a) poate fi introdusă în procesul penal numai la primul termen de judecată, înainte de începerea
cercetării judecătorești;
b) poate interveni în procesul penal până la terminarea cercetării judecătorești la prima instanță de
judecată;
c) poate fi obligată doar în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor către partea civilă, în cazul
în care se admite acțiunea civilă.

10. Suspectul:
a) poate fi adus cu mandat de aducere numai dacă, fiind anterior chemat cu citație, nu s-a
prezentat în mod nejustificat, iar ascultarea și prezența lui sunt necesare;
b) poate contesta, în calitate de parte în proces, măsurile asigurătorii dispuse cu privire la bunurile
aflate în proprietatea sa ;
c) poate fi reținut prin ordonanța organului de cercetare penală.

11. Partea responsabilă civilmente:

a) poate fi introdusă în procesul penal cel mai târziu în procedura de cameră preliminară, în
scopul asigurării efectivității dreptului acesteia la apărare;
b) poate încheia cu partea civilă un acord de mediere având ca obiect modalitatea de reparare a
prejudiciului pretins, fără acordul inculpatului, în situația în care acțiunea penală s-a pus în mișcare la
plângerea prealabilă a persoanei vătămate;
c) poate împiedica efectele juridice ale recunoașterii de către inculpat a pretențiilor civile, în
situația în care nu este de acord cu această manifestare de voință a inculpatului.

60. Avocatul din oficiu:

a) dacă este desemnat de organul judiciar pentru un număr mare de părţi civile le poate asigura şi asistenţa
juridică, în condiţiile legii;
b) nu poate acorda niciodată asistenţă juridică persoanei vătămate;
c) atunci când este desemnat pentru a asigura asistenţă juridică obligatorie nu are nevoie de o
împuternicire avocaţială.
 61. Cu privire la instituţia participanţilor în procesul penal:
a) persoana vătămată căreia i sa desemnat un reprezentant din oficiu în cazul în care face parte dintrun
consorţiu procesual numeros, între care nu există interese contrarii, poate refuza reprezentarea
încunoştinţând în acest sens organul judiciar;
b) avocatul ales nu poate fi niciodată reprezentant colectiv al mai multor persoane vătămate între care nu
există interese contrarii;
c) substituiţii procesuali nu devin părţi în procesul penal atunci când exercită dreptul pentru care li sa
recunoscut legitimarea.
62. Persoana vătămată:
a) devine parte în procesul penal doar în faza de judecată;
b) nu are dreptul de a ridica excepţii în faţa organelor de urmărire penală;
c) nu mai poate fi audiată în această calitate dacă, întro cauză în care acţiunea penală se pune în mişcare
din oficiu, înştiinţează organul judiciar că nu doreşte să participe în procesul penal.

!63. În cursul urmăririi penale:

a) asistenţa juridică a părţii responsabile civilmente nu este niciodată obligatorie;
b) avocatul părţii civile are dreptul să asiste doar la efectuarea actelor de urmărire care implică prezenţa
sau ascultarea părţii civile pe care o asistă;
c) asistenţa juridică a inculpatului nu este obligatorie în cazul în care legea prevede pentru fapta
săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

64. În cursul urmăririi penale, avocatul suspectului sau inculpatului:

a) are dreptul să participe la audierea oricărei persoane, indiferent de calitatea în care aceasta este
chemată;
b) trebuie încunoştinţat de data şi ora efectuării oricărui act de urmărire penală în vederea asistării
atunci când asistenţa juridică este obligatorie chiar dacă avocatul nu a solicitat acest lucru;
c) nu trebuie citat de judecătorul de drepturi şi libertăţi în vederea audierii anticipate a martorului.

!65. Întro cauză penală în care instanţa de apel a admis apelul declarat de Ministerul Public în
defavoarea inculpatului, a desfiinţat în tot sentinţa atacată şi a dispus rejudecarea de către prima
instanţă de judecată fără a indica ultimul act procedural de la care procesul penal trebuie să îşi reia
cursul:
a) persoana vătămată se poate constitui parte civilă în faţa instanţei de rejudecare până la începerea
cercetării judecătoreşti chiar dacă nu sa constituit parte civilă în primul ciclu procesual;
b) procurorul nu poate cere introducerea în proces, în calitate de parte responsabilă civilmente, a
persoanei care are obligaţia legală de reparare a prejudiciului produs prin infracţiune dacă acţiunea civilă
se exercită de partea civilă;
c) persoana care are obligaţia convenţională de a repara singură prejudiciul produs prin infracţiune nu
poate interveni în calitate de parte responsabilă civilmente după începerea cercetării judecătoreşti la
instanţa de rejudecare dacă acţiunea civilă se exercită de către procuror în numele persoanei vătămate.

66. Calitatea de parte responsabilă civilmente se dobândeşte prin:

a) ordonanţa procurorului emisă din oficiu în cursul urmăririi penale atunci când acţiunea civilă este
exercitată în numele persoanei vătămate lipsite de capacitate de exerciţiu de către reprezentantul său legal;
b) încheierea instanţei de judecată prin care, în cazul în care acţiunea civilă se exercită de către
procuror, aceasta dispune din oficiu introducerea părţii responsabile civilmente;
c) cererea de intervenţie a părţii responsabile civilmente făcută prin mandatar.
67. Pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia I Penală se află înregistrat dosarul având ca
obiect săvârşirea de către inculpatul A.B. a infracţiunii de omor calificat. După citirea actului
de sesizare a instanţei de judecată, C.D., copilul minor al persoanei decedate, în vârstă de
17 ani, formulează cerere de constituire de parte civilă în proces solicitând obligarea
inculpatului la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin săvârşirea infracţiunii. În
această situaţie:
a) C.D. nu poate avea în cauză calitatea procesuală de persoană vătămată;
b) C.D. nu poate formula cerere de constituire de parte civilă în cauză, ci doar reprezentantul său legal;
 c) cererea de constituire de parte civilă nu este tardivă dacă la momentul formulării în cauză nu începuse
cercetarea judecătorească.

68. Cu privire la subiecţii oficiali ai procesului penal:

a) procurorii care îşi exercită atribuţiile în cadrul Ministerului Public nu fac parte din autoritatea
judecătorească;
b) judecătorii de drepturi şi libertăţi care îşi exercită atribuţiile în cursul urmăririi penale au aceeaşi
competenţă materială şi personală cu cea a instanţei căreia iar reveni competenţa să judece cauza în fond;
c) ministrul justiţiei nu poate exercita nicio formă de control asupra măsurilor dispuse de procuror în
cursul urmăririi penale.

69. Poate avea calitatea de parte responsabilă civilmente în procesul penal:

a) societatea de asigurare cu care inculpatul a încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere
civilă, pentru repararea prejudiciului produs prin accidentul de vehicul cauzat de inculpat;
b) persoana juridică care are şi calitatea de inculpat în aceeaşi cauză;
c) Fondul de protecţie a victimelor străzii pentru repararea prejudiciului produs prin accidentele de
vehicule cauzate de inculpaţii care au încheiat contracte de asigurare obligatorie de răspundere civilă.

70. Succesorii persoanei vătămate:

a) se pot constitui parte civilă în procesul penal, pentru repararea prejudiciului material şi moral produs
ca urmare a săvârşirii infracţiunii faţă de autorul lor care nu sa constituit parte civilă în timpul vieţii, atunci
când decesul a intervenit din alte cauze decât infracţiunea;
b) pot continua exercitarea acţiunii civile având ca obiect repararea prejudiciului moral (nepatrimonial),
declanşată de autorul lor în procesul penal;
c) se pot constitui parte civilă în procesul penal, în nume propriu, pentru repararea prejudiciului
material şi moral cauzat ca urmare a decesului autorului lor produs prin săvârşirea infracţiunii.

71. În cazul în care instanţa penală admite acţiunea civilă exercitată şi împotriva părţii
responsabile civilmente:
a) dacă infracţiunea a fost comisă ca urmare a unui accident rutier produs de inculpatul care a încheiat
un contract de asigurare de răspundere civilă obligatorie, societatea de asigurări, ca parte responsabilă
civilmente, nu va fi obligată în solidar, ci singură la repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune;
b) dacă infracţiunea a fost comisă ca urmare a unui accident rutier produs de inculpatul care nu încheiase
contract de asigurare de răspundere civilă obligatorie, Fondul de protecţie a victimelor străzii poate fi obligat,
în calitate de parte responsabilă civilmente, singur, şi nu în solidar cu inculpatul, la repararea prejudiciului
cauzat prin infracţiune;
c) dacă infracţiunea a fost comisă ca urmare a unui accident rutier produs de inculpatul care încheiase un
contract de asigurare de răspundere civilă obligatorie, societatea de asigurări poate fi obligată ca parte
responsabilă civilmente şi peste plafonul stabilit conform dispoziţiilor legale privind asigurarea obligatorie de
răspundere civilă.

72. Nu poate fi avocat al unei părţi sau al unui subiect procesual principal:
a) soţia sau ruda până la gradul al IVlea cu partea sau cu subiectul procesual;
b) avocatul care a cunoscut fapte sau împrejurări de fapt legate de fondul cauzei înainte de a dobândi
calitatea procesuală de avocat în cauza respectivă, dacă a fost citat ca martor;
c) persoana care are calitatea de suspect întro altă cauză.

74. Calitatea procesuală de parte:

a) poate fi transmisă doar prin intermediul succesiunii legale;
b) se dobândeşte doar ca urmare a punerii în mişcare a acţiunilor judiciare;
c) nu permite cumulul în aceeaşi cauză cu o calitate de subiect procesual principal.

75. Avocatul din oficiu:

a) poate înlocui, ca urmare a dispoziţiei instanţei, pe avocatul ales al inculpatului chiar în etapa
dezbaterilor;
b) este desemnat în toate cazurile de organul judiciar competent;
c) are, în tot cursul procesului penal, dreptul la un termen de minimum 3 zile pentru pregătirea apărării
atunci când este desemnat pentru al înlocui pe avocatul ales care lipseşte nejustificat.
 76. Asistenţa juridică a suspectului sau inculpatului:
a) este obligatorie la soluţionarea în cursul urmăririi penale a propunerii de arestare preventivă a unui
inculpat major, aflat în stare de libertate şi care nu se găseşte în vreunul din cazurile prevăzute la art. 90
C.proc.pen.;
b) este obligatorie în cursul judecăţii unui inculpat major care era minor la data sesizării instanţei;
c) este obligatorie în tot cursul urmăririi penale, chiar dacă inculpatul a devenit major, dacă la data
săvârşirii faptei era minor.