GRILE POCEDURA

 Numai după începerea procesului penal:

a.       pot fi efectuate acte de investigatorii sub acoperire;
c.       poate fi ascultat un martor cu identitatea protejată.

2.      Urmărirea penală:
a.       se începe in rem;
3.      Principiul oficialităţii:
a.       nu cunoaşte alte excepţii, în afara cazurilor de disponibilitate;

4.      Constituie limite ale principiului aflării adevărului:

b.      aplicarea principiului non reformatio in peius cu ocazia judecării unei căi de atac;

5.      Prezumţia de nevinovăţie:
a.       poate constitui o regulă de probă;
c.       poate fi încălcată şi prin comportamentul reprezentanţilor unor organe nejudiciare.

6.      În cazul în care inculpatul, cetăţean străin care nu vorbeşte limba română, a fost asistat în faţa instanţei de
un interpret, cheltuielile judiciare reprezentând onorariului interpretului:
c.       nu vor fi, în niciun caz, suportate de persoana vătămată.

7.      În situaţia în care persoana vătămată este surdo-mută şi în faţa instanţei îşi manifestă voinţa de a retrage
plângerea prealabilă, se va reţine:
b.      valabilitatea retragerii plângerii prealabile dacă a fost efectuată prin înscris depus la dosar, chiar şi în
absenţa unui interpret;

8.      Temeiul acţiunii penale îl constituie:

a.       încălcarea dispoziţiei normei de incriminare;
b.      fapta concretă săvârşită;

9.      În cazul în care în urma unui accident auto persoana vătămată corporal decedează în timp ce
era transportată la spital, moştenitorii acesteia:
c.       pot transmite altei persoane dreptul la despăgubiri.

10.  Partea responsabilă civilmente nu poate fi introdusă în procesul penal:

b.      după începerea cercetării judecătoreşti;

11.  Poate fi introdus în procesul penal în calitate de parte responsabilă civilmente:

a.       bona, pentru distrugerile provocate de infractorul minor, pe care îl avea sub supraveghere;

12.  În cazul în care partea responsabilă civilmente decedează în cursul judecăţii:

b.      acţiunea civilă rămâne în competenţa instanţei penale dacă partea civilă indică moştenitorii părţii
responsabile civilmente, în termen de cel mult două luni de la data la care a luat cunoştinţă despre deces;

13.  În cazul în care acuzaţia penală dintr-o cauză vizează o singură persoană, punerea în mişcare a acţiunii
penale poate fi dispusă:
c.       ulterior dispunerii măsurii reţinerii.

14.  Acţiunea penală:
a.       nu poate fi pusă în mişcare prin dispoziţia procurorului din rechizitoriu;
c.       nu poate fi pusă niciodată în mişcare în mod legal de instanţă, după sesizarea acesteia prin rechizitoriu.
15.  Cazul de împiedicare a exercitării acţiunii penale prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) NCPP („fapta nu există”):
a.       nu poate constitui temei pentru dispunerea renunţării la urmărirea penală;

16.  În cazul în care se reţine că inculpatul a lovit din culpă persoana vătămată, producându-i leziuni traumatice
pentru a căror vindecare au fost necesare 10-12 zile de îngrijiri medicale, instanţa:
c.       va dispune achitarea inculpatului în baza art. 16 alin. (1) lit. b) NCPP.

17.  În cazul intervenţiei graţierii antecondamnatorii a unei fapte, organele de urmărire penală:
a.       pot începe urmărirea penală împotriva infractorului;

18.  Solicitarea inculpatului de continuare a procesului penal:

b.      va fi întotdeauna respinsă în cazul intervenţiei unei cauze justificative;
c.       poate fi admisă în cazul intervenţiei unei cauze de neimputabilitate.

19.  Dreptul la opţiune în materia exercitării acţiunii civile:

b.      nu poate fi exercitat după renunţarea la pretenţiile civile în faţa instanţei penale;

20.  Dacă persoana prejudiciată prin infracţiune a formulat cerere de chemare în judecată a infractorului în faţa
instanţei civile, poate părăsi calea civilă:
c.       dacă a fost pusă în mişcare acţiunea penală după ce persoana prejudiciată a înregistrat cererea de
chemare în judecată la instanţa civilă.

21.  În cazul în care acţiunea în despăgubiri a fost exercitată în faţa instanţei civile, judecata cauzei se suspendă
întotdeauna:
c.       după punerea în mişcare a acţiunii penale, pe o durată de un an, în ipoteza în care cauza se află în
continuare în cursul urmăririi penale.

22.  Clasarea:
b.      poate fi întemeiată pe absenţa tipicităţii subiective a faptei;

23.  Sunt subiecţi procesuali principali:

a.       suspectul;
b.      peroana vătămată;

24.  Atrage sancţiunea nulităţii absolute încălcarea competenţei:

b.      funcţionale a instanţei;

25.  Este în competenţa de urmărire penală proprie a procurorului:

c.       ultrajul în forma de bază.

26.  Un dosar penal înregistrat la parchetul de pe lângă judecătorie poate fi preluat în vederea efectuării urmăririi
penale:
c.       prin dispoziţia Procurorului General al parchetului de pe lângă curtea de apel.

27.  În cazul în care inculpatul acuzat de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în calitate de judecător pierde, pe
parcursul cercetării judecătoreşti, calitatea personală ce a atras competenţa curţii de apel prin demisia din
magistratură:
b.      instanţa sesizată va continua judecarea cauzei;

28.  În situaţia în care, imediat după săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, făptuitorul dobândeşte calitatea de
magistrat-asistent la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, competenţa materială de efectuare a urmăririi penale
aparţine parchetului de pe lângă:
a.       judecătorie;
29.  Competenţa personală de a judeca infracţiunile săvârşite de procurorii militari de la parchetul de pe lângă
Curtea Militară de Apel aparţine:
c.       Curţii de apel.

30.  În cazul în care făptuitorul a fost prins în raza teritorială a unei alte instanţe decât aceea unde a fost săvârşită
infracţiunea, iar urmărirea penală s-a efectuat de organele de urmărire penală de care aparţine, teritorial,
locul unde făptuitorul a fost prins, competentă să judece cauza este:

b.      instanţa în a cărei rază teritorială a fost săvârşită infracţiunea;

.