GRILE ACȚIUNEA CIVILĂ

1. Dacă dreptul la repararea prejudiciului a fost transmis unei alte persoane pe cale
convențională:
a) aceasta se poate constitui parte civilă în procesul penal, dacă este vorba de o transmitere cu titlu
gratuit a dreptului la repararea prejudiciului;
b) acţiunea civilă se poate disjunge când transmiterea dreptului a avut loc după începerea cercetării
judecătoreşti;
c) aceasta se poate constitui parte civilă în procesul penal, dar are dreptul doar la solicitarea sumei
achitate în schimbul transmiterii pe cale convențională a dreptului la repararea prejudiciului.

2. Acțiunea civilă nu poate fi exercitată în cadrul procesului penal:

a) de către o persoană căreia i-a fost transmis pe cale convențională dreptul la repararea prejudiciului,
dacă transmiterea acestui drept are loc înainte de constituirea persoanei vătămate ca parte civilă;
b) de către persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civilă împotriva
inculpatului, și după caz, a părții responsabile civilmente;
c) de către o persoană căreia i-a fost transmis pe cale convențională dreptul la repararea prejudiciului,
dacă transmiterea acestui drept are loc după constituirea persoanei vătămate ca parte civilă.

3. Dacă acțiunea civilă a fost pornită de o persoană juridică care a fost desființată în cursul
procesului penal:
a) acțiunea civilă se stinge, partea interesata putând introduce acțiune la instanța civilă;
b) acțiunea civila se stinge daca lichidatorii nu introduc cerere de continuare a acțiunii civile în
termen de 3 luni de la data desființării;
c) acțiunea civilă nu va fi soluționată daca lichidatorii nu-si exprimă opțiunea de a continua
exercitarea acțiunii civile, în termen de cel mult 2 luni de la data desființării persoanei juridice.

4. Instanța se pronunță cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris sau la
restabilirea situației anterioare săvârșirii infarcțiunii:
a) numai la solicitarea persoanei care a fost prejudiciată;
b) din oficiu, chiar dacă nu există constituire de parte civilă;
c) numai la solicitarea procurorului sau a părții civile.

5. Potrivit legii, în procesul penal, partea responsabilă civilmente:

a) în procedura de cameră preliminară, în ceea ce priveşte acţiunea civilă, are toate drepturile pe care
legea le prevede pentru inculpat, inclusiv dreptul de a solicita excluderea uneia sau mai multor probe
nelegal administrate în cursul urmăririi penale;
b) nu poate interveni în proces, chiar dacă procurorul exercită acţiunea civilă şi nu a cerut
introducerea ei în cauză;
c) nu poate solicita administrarea de probe cu privire la pretențiile nerecunoscute, dacă inculpatul, cu
acordul ei, a recunoscut în parte, pretenţiile părţii civile.

6. În privinţa acţiunii civile în procesul penal, instanţa de judecată:

a) dacă moştenitorii părţii civile îşi exprimă opţiunea de a continua exercitarea acţiunii civile, în
termen de 3 luni de la data decesului acesteia, acţiunea civilă rămâne în competenţa instanţei penale;
b) dacă moştenitorii inculpatului acceptă succesiunea în termen legal, admite acţiunea civilă;
c) dacă moştenitorii părţii responsabile civilmente sunt indicaţi de către partea civilă după 3 luni de la
data la care a luat cunoştinţă de decesul părţii responsabile civilmente, lasă nesoluţionată acţiunea
civilă.

7. Fiind trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat prev. de art. 228
alin. (1) – 229 alin. (1) lit. b) C.pen., inculpatul:
a) poate încheia un acord de mediere cu partea civilă, până la rămânerea definitivă a hotărârii, atât pe
latură penală, cât şi pe latura civilă;
b) se poate împăca cu partea civilă, în cazul în care s-a dispus desființarea sentinţei de către instanța
de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, constatându-se lipsa procedurii de citare
cu persoana vătămată la toată procedura de judecată în primă instanță;
c) nu poate fi tras la răspundere penală, dacă partea civilă şi-a retras plângerea prealabilă până la
citirea actului de sesizare.

8. Lăsarea nesoluționată a acțiunii civile de către instanța penală constituie:

a) o dispoziţie de disjungere a acțiunii civile de acțiunea penală;
b) o dispoziţie de dezînvestire a instanței penale;
c) o dispoziție de evitare a depășirii termenului rezonabil de soluționare a acțiunii penale.

9. Dispoziția de restituire a lucrului către partea civilă este executorie de la data:

a) pronunțării sentinței;
b) rămânerii definitive a hotărârii;
c) pronunțării sentinței, doar atunci când lucrul este perisabil.

10. Inculpatul X, angajat șofer la societatea S, prin încălcarea regulilor de circulație, a lovit cu
mașina pe victima Y, care traversa regulamentar. În urma accidentului, victima a decedat. În
cauză a fost introdusă în calitate de parte responsabilă civilmente societatea S, întrucât
accidentul a fost produs de către inculpatul X în timpul programului de lucru. În rezolvarea
acțiunii civile exercitate în cadrul procesului penal de cei doi copii ai victimei, instanța de fond:
a) îl va obliga pe inculpat la despăgubiri civile în solidar cu partea responsabilă civilmente, atunci
când inculpatul a recunoscut pretențiile civile, având acordul părții responsabile civilmente;
b) va putea administra probe pentru dovedirea diferenței de sumă solicitată cu titlu de despăgubiri
civile, în cazul în care tranzacția încheiată între inculpat și părțile civile s-a făcut pentru o sumă mai
mică decât cea cu care s-au constituit acestea părți civile în cauză;
c) va luat act de acordul de mediere încheiat între aceștia și inculpat, fără să mai administreze probe.