Sunteți pe pagina 1din 49

Contencios Administrativ

NR. 2
1. Exceptia de nelegalitate impotriva unui act administrativ normativ se poate introduce
a) dupa depunerea plangerii prealabile
b) se introduce oricand
c) este inadmisibila urmand a se judeca pe cale separata a actiunii in anulare

2. Efectele hotararii in cazul exceptiei de nelegalitate


a) produc efecte doar asupra partilor din litigiu
b) produc efecte pentru toti subiectii de drept de la momentul pronuntarii sentintei
c) se judeca doar de catre sectiile de contencios administrativ fiscal a curtilor de apel

3. Reprezinta conditie de admisibilitate a exceptiei de nelegalitate


a) invocarea impotriva unui act administrativ
b) validitatea actului sa fie determinanta pentru judecarea litigiului
c) actul administrativ sa fie destinat petentului, autor al exceptiei

4. Nu pot fi atacate in contencios administrativ


a) actele administrative in realizarea regimului autonomiei locale
b) actele care sunt emise in executarea unor ordonante de urgenta
c) hotararile de guvern de supunere spre aprobare a proiectelor de legi

5. Nu pot fi atacate in contencios administrativ


a) actele administrative in realizarea regimului autonomiei locale
b) care presupun dreptul comandantilor de a da ordine subordonatilor in aspecte privitoare la conducerea trupei
a) actele care sunt emise in execuarea unor ordonante de urgenta

6. Nu pot fi atacate in contencios administrativ


a) actele administrative pentru modificarea sau desfintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura
judiciara
b) actele care sunt emise in executarea unor ordonante de urgenta
c) hotararile de guvern de supunere spre aprobare a proiectelor de legi

7. Nu pot fi atacate in contencios administrativ


a) actele administrative pentru modificarea sau desfintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura
judiciara
b) care presupune dreptul comandantilor de a da ordine subordonatilor in aspecte privitoare la conducerea trupei
c) hotararile de guvern de supunere spre aprobare a proiectelor de legi

8. Plangerea prealabila reprezinta


a) solutionarea pe cale administrativa a diverendumurilor cu autoritatile publice ca procedura amiabila
b) conditie inaintea depunerii cererii in fata instantei de contencios administrativ
c) procedura obligatorie sau facultativa in functie de prevederile legale

9. Termenul de depunere a plangerii prealabile in cazul actelor administrative individuale


a) este de 30 de zile de la data comunicarii actului
b) este de maxim 6 luni de la emiterea actului
c) oricand dupa luarea la cunostiinta

10. Termenul de depunere a plangerii prealabile in cazul actelor administrative normative


a) este de 30 de zile de la data comunicarii actului
b) este de maxim 6 luni de la emiterea actului
c) oricand dupa luarea la cunostiinta
11. Termenul de depunere a plangerii prealabile in cazul contractelor administrative
a) este de 6 luni de la data incheierii contractului, in cazul litigiilor legate de incheierea lui
b) de la data cand reclamantul a cunoscut cauza anularii, dar nu mai tarziu de 1 an de la incheierea contractului
c) 30 de zile de la aducerea actului la cunostiinta partilor

12. Persoana vatamata poate cere instantei de contencios


a) anularea actului administrativ in tot sau in parte
b) obligarea autoritatii publice la o anumita conduita administrativa
c) repararea pagubei si eventual reparatii morale

13. Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot deschide actiune in instanta
a) exista o atingere in principal a unui interes legitim privat
b) exista o vatamare adusa ordinii de drept
c) se cere plata de daune si despagubiri pentru incalcarea interesului public legitim

14. Persoana care nu a cerut despagubiri in cadrul actiunii prin care a solicitat si obtinut anularea actului administrativ
a) nu mai poate cere despagubiri dupa judecarea cauzei si pronuntarea hotararii de anulare
b) poate sa depuna cerere de desbagubiri in termen de 1 an de la data la carea cunostea intinderea pagubei sau de la
incheierea litigiului
c) se judeca dupa procedura prevazuta de codul de procedura civila

15. Instanta competenta sa judece fondul litigiilor de contencios administrativ este


a) determinata material de natura emitentului si valoarea actului administrativ-fiscal
b) determinata teritorial de natura juridica a reclamantului ???
c) este stabilita pentru sectiile de contencios administrativ fiscal ale tribunalelor sau ale curtilor de apel

16. Suspendarea actului administrativ se poate realiza


a) la cerere inainte de atacarea actului pentru anulare sub conditia introducerii cererii de anulare in termen de 60 de zile
b) din oficiu prin decizia instantei care judeca fondul
c) la cererea reclamantului facuta prin actiunea introductiva

17. In cazul introducerii functionarului public in cauza pentru a raspunde de prejudiciile create
a) se poate face daca acesta a contribuit la elaborarea, emiterea, adoptarea sau incheierea actului
b) se poate face daca acesta se face vinovat de refuzul nejustificat
c) functionarul chemat in judecata nu il poate chema in garantie pe superiorul lui ierarhic

18. Recursul impotriva hotararilor pronuntate de instanta fondului


a) recursul nu suspenda executarea hotararii in privinta anularii actului administrativ
b) se introduce in termen de 30 de zile de la comunicare
c) se introduce in termen de 15 zile de la comunicare

19. Cererea de revizuire a hotararilor pronuntate de instantele de contencios administrativ


a) se poate face si pentru incalcarea principiului prioritatii dreptului UE
b) se poate face si impotriva hotararilor definitive
c) cererea de revizuire se introduce in termen de 60 de zile de la pronuntarea hotararii

20. Se poate adresa instantei de contencios administrativ


a) persoana vatamata prin refuzul nejustificat de solutionare a cererii adresat altei persoane
b) persoana vatamata prin afectarea intr-un interes legitim public
c) persoana vatamata printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept

Definiti notiunea de interes legitim public


Contencios Administrativ
NR. 1
1. Se poate adresa instantei de contencios administrativ
a) orice persoana fizica sau juridica de drept privat
b) orice persoana de drept public
c) persoana care are numai cetatenia sau nationalitatea romana

2. In sensul legii contenciosului administrativ orice persoana inseamana


a) toate persoanele fizice cu cetatenie romana sau straina
b) toate persoanele fizice sau juridice de drept privat cu cetatenia sau nationalitatea romane
c) toate persoanele fizice sau juridice de drept public sau privat cu cetatenia sau nationalitatea romane sau straine

3. Pentru a se putea adresa instantei de contencios administrativ reclamantul


a) trebuie sa fie vatamat intr-un interes legitim de catre o persoana fizica sau juridica romana
b) trebuie sa fie vatamat intr-un drept al sau de catre o persoana fizica sau juridica straina
c) trebuie sa fie vatamat intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim de catre o autoritate publica

4. In contenciosul administrativ vatamarea adusa reclamantului trebuie sa fie


a) adusa de autoritate publica
b) fie provocata de un act administrativ sau prin nesolutionarea in termen legal a unei cereri
c) vatamarea sa fie provocata cu rea credinta de autoritatea publica

5. Actul administrativ vatamator poate fi


a) doar un act administrativ cu caracter individual
b) doar un act administrativ normativ
c) doar un act administrativ individual adresat persoanei vatamate
NU ESTE „DOAR”

6. Se poate adresa instantei de contencios administrativ


a) persoana vatamata prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri adresat altei persoane
b) persoana vatamata prin afectarea intr-un interes legitim public
c persoana vatamata printr-un act administrativ cu caracter individual , adresat altui subiect de drept

7. In sensul legii se asimileaza actului administrativ unilateral


a) actele emise pentru a da individualitate vointei autoritatii publice emitente
b) refuzul nejustificat de a rezolva o cerere
c) faptul de a nu raspunde solicitantului in termenul legal

8. Autoritatea publica in sensul Legii nr. 544/2004 se refera la


a) organ al administratiei de stat sau locale care actioneaza in regim de putere publica
b) institutii de drept privat care sunt in raport juridic prin contracte administrative
c) persoane juridice de drept privat sunt autorizate sa realizeze un servici public

9. Autoritatea publica emitenta a actului poate solicita anularea actului


a) numai dupa realizarea procedurii prealabile
b) numai daca actul a intrat in circuitul civil si a produs efecte
c) numai in termen de 1 an de zile de la emiterea actului

10. Efectele nelegale din ordonantele guvernului se pot ataca in instanta de contencios administrativ daca
a) produc efecte vatamatoare privind un interes legitim privat
b) produc efecte vatamatoare ale unui interes legitim public
c) au fost declarate neconstitutionale

11. Avocatul Poporului se poate adresa instantei de contencios administrativ


a) pentru ilegalitatea actului care afecteaza interesul legitim public
b) pentru ilegalitatea actului care afecteaza un interes privat legitim
c) pentru ilegalitatea actului care nu poate sa fie inlaturata decat prin justitie

12. Avocatul Poporului cand se adreseaza instantei de contencios administrativ


a) se adreseaza instantei de la domiciliul petentului
b) petentul dobandeste calitatea de reclamant
c) actiunea se judeca sub conditia insusirii actiunii de catre petent

13. Ministerul Public se poate adresa instantei de contencios administrativ in cazul unui act administrativ individual
a) pentru ilegalitatea actului care afecteaza interesul legitim public
b) pentru ilegalitatea actului care afecteaza un drept sau interes privat legitim
c) pentru ilegalitatea oricaruio act legislativ emis cu exces de putere

14. Ministerul Public cand se adreseaza instantei de contencios administrativ


a) se adreseaza instantei de la domiciliul sau sediul persoanei vatamate
b) petentul dobandeste calitatea de reclamant
c) actiunea se judeca sub conditia insusirii actiuni da catre petent la primul termen

15. Cand Ministerul Public introduce actiunea impotriva unui act administrativ care vatama un interes legitim public
a) se adreseaza instantei de contencios administrativ de la sediul persoanei vatamate
b) se adreseaza instantei de contencios administrativ de la sediul autoritatii publice
c) se adreseaza instantei de contencios administrativ de la sediul sau

16. Cand Ministerul Public introduce actiunea impotriva unui act administrativ care vatama un interes privat legitim
a) se adreseaza instantei de contencios administrativ de la sediul persoanei vatamate
b) se adreseaza instantei de contencios administrativ de la sediul autoritatii publice
c) se adreseaza instantei de contencios administrativ de la sediul sau

17. Prefectul poate ataca direct in fata instantei de contencios administrativ


a) actele emise de autoritatile administratiei publice
b) actele emise de autoritatile administratiei publice locale
c) in termen de 6 luni de la data comunicarii actului catre prefect

18. Reprezinta tutela administrativa


a) activitatea de indrumare si consiliere administrativa pentru autoritatile publice
b) activitatea de judecare a litigiilor in instantele de contencios administrativ
c) activitatea unui organism desemnat de lege de supraveghere si cenzura a limitelor de exercitare a atributiilor altor
autoritati publice

19. Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate ataca in fata instantei de contencios administrativ actele
autoritatilor publice
a) pentru apararea interesului public legitim
b) pentru a cere daune pentru incalcarea legislatiei functiei publice
c) pentru a cere suspendarea actului administrativ prin incheierea instantei

20. Exceptia de nelegalitate impotriva actelor administrative individuale


a) se introduce in termen de maxim 6 luni de la emiterea actului
b) se introduce in termen de 30 de zile de la comunicarea actului
c) se introduce indiferent de data emiterii actului
Definiti notiunea de interes personal legitim -interesul care vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională,
garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare,
realizarea competenţei autorităţilor publice

Contencios Administrativ
Nr. 4
1. Exceptia de nelegalitate impotriva unui act administrativ normativ se introduce
a) dupa depunerea plangerii prealabile
b) se introduce oricand
c) este inadmisibila urmand a se judeca pe calea separata a actiunii in anulare

2. Efectele hotararii in cazul exceptiei de nelegalitate


a) produc efecte doar asupra partilor din litigiu
b) produc efecte pentru toti subiectii de drept de la momentul pronuntarii sentintei
c) se judeca doar de catre sectiile de contencios administrativ fiscal a curtilor de apel

3. Reprezinta conditie de admisibilitate a exceptiei de nelegalitate


a) invocarea impotriva unui act administrativ
b) validitatea actului sa fie determinanta pentru judecarea litigiului
c) actul administrativ sa fie destinat petentului, autor al exceptiei

4. Nu pot fi atacate in contencios administrativ


a) actele administrative in realizarea regimului autonomiei locale
b) actele care sunt emise in executarea unor ordonante de urgenta
c) hotararile de guvern de supunere spre aprobare a proiectelor de legi

5. Nu pot fi atacate in contencios administrativ


a) actele administrative in realizarea regimului autonomiei locale
b) care presupun dreptul comandantilor de a da ordine subordonatilor in aspecte privitoare la conducerea trupei
a) actele care sunt emise in execuarea unor ordonante de urgenta

6. Nu pot fi atacate in contencios administrativ


a) actele administrative pentru modificarea sau desfintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura
judiciara
b) actele care sunt emise in executarea unor ordonante de urgenta
c) hotararile de guvern de supunere spre aprobare a proiectelor de legi

7. Nu pot fi atacate in contencios administrativ


a) actele administrative pentru modificarea sau desfintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura
judiciara
b) care presupune dreptul comandantilor de a da ordine subordonatilor in aspecte privitoare la conducerea trupei
c) hotararile de guvern de supunere spre aprobare a proiectelor de legi

8. Plangerea prealabila reprezinta


a) solutionarea pe cale administrativa a diverendumurilor cu autoritatile publice ca procedura amiabila
b) conditie inaintea depunerii cererii in fata instantei de contencios administrativ
c) procedura obligatorie sau facultativa in functie de prevederile legale

9. Termenul de depunere a plangerii prealabile in cazul actelor administrative individuale


a) este de 30 de zile de la data comunicarii actului
b) este de maxim 6 luni de la emiterea actului
c) oricand dupa luarea la cunostiinta

10. Termenul de depunere a plangerii prealabile in cazul actelor administrative normative


a) este de 30 de zile de la data comunicarii actului
b) este de maxim 6 luni de la emiterea actului
c) oricand dupa luarea la cunostiinta

11. Se poate adresa instantei de contencios administrativ


a) orice persoana fizica sau juridica de drept privat
b) orice persoana de drept public
c) persoana care are numai cetatenia sau nationalitatea romana

12. In sensul legii contenciosului administrativ orice persoana inseamana


a) toate persoanele fizice cu cetatenie romana sau straina
b) toate persoanele fizice sau juridice de drept privat cu cetatenia sau nationalitatea romane
c) toate persoanele fizice sau juridice de drept public sau privat cu cetatenia sau nationalitatea romane sau straine

13. Pentru a se putea adresa instantei de contencios administrativ reclamantul


a) trebuie sa fie vatamat intr-un interes legitim de catre o persoana fizica sau juridica romana
b) trebuie sa fie vatamat intr-un drept al sau de catre o persoana fizica sau juridica straina
c) trebuie sa fie vatamat intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim de catre o autoritate publica

14. In contenciosul administrativ vatamarea adusa reclamantului trebuie sa fie


a) adusa de autoritate publica
b) fie provocata de un act administrativ sau prin nesolutionarea in termen legal a unei cereri
c) vatamarea sa fie provocata cu rea credinta de autoritatea publica

15. Actul administrativ vatamator poate fi


a) doar un act administrativ cu caracter individual
b) doar un act administrativ normativ
c) doar un act administrativ individual adresat persoanei vatamate
NU ESTE „DOAR”

16. Se poate adresa instantei de contencios administrativ


a) persoana vatamata prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri adresat altei persoane
b) persoana vatamata prin afectarea intr-un interes legitim public
c) persoana vatamata printr-un act administrativ cu caracter individual , adresat altui subiect de drept

17. In sensul legii se asimileaza actului administrativ unilateral


a) actele emise pentru a da individualitate vointei autoritatii publice emitente
b) refuzul nejustificat de a rezolva o cerere
c) faptul de a nu raspunde solicitantului in termenul legal

18. Autoritatea publica in sensul Legii nr. 544/2004 se refera la


a) organ al administratiei de stat sau locale care actioneaza in regim de putere publica
b) institutii de drept privat care sunt in raport juridic prin contracte administrative
c) persoane juridice de drept privat sunt autorizate sa realizeze un servici public

19. Autoritatea publica emitenta a actului poate solicita anularea actului


a) numai dupa realizarea procedurii prealabile
b) numai daca actul a intrat in circuitul civil si a produs efecte
c) numai in termen de 1 an de zile de la emiterea actului
20. Efectele nelegale din ordonantele guvernului se pot ataca in instanta de contencios administrativ daca
a) produc efecte vatamatoare privind un interes legitim privat
b) produc efecte vatamatoare ale unui interes legitim public
c) au fost declarate neconstitutionale

Definiti notiunea de instanta de executare

GRILE 133
1. În baza disp. art. 5 din Legea nr. 554/2004 nu pot fi atacate în justiţie, următoarele
categorii de acte:
a) actele ce privesc raporturile dintre Guvern şi Preşedintele României;
 b) actele de comandament cu caracter militar;
c) actele administrative adoptate în exercitarea atribuţiilor de control parlamentar.

2. Sensul formal-organic al conceptului de „contencios administrativ” se referă la:


 a) litigiile juridice care trebuie soluţionate;
 b) instanţele judecătoreşti competente în materie
c) forma acţiunii.

3. Agenția Natională a Funcționarilor Publici, poate ataca în contencios


administrativ:
a) orice act administrativ considerat nelegal al administrației publice locale;
 b) actele autorităților centrale și locale prin care se încalcă legislația funcției
publice;
c) numai actele autoritățilro locale privind legislația funcției publice.

4. În cazul contenciosului administrativ de anulare instanţa de contencios administrativ:


a) poate să anuleze actul administrativ;
b) poate să suspende actul administrativ;
c) poate proceda la repararea daunelor.

5. În Franţa, soluţionarea litigiilor pe baza regimului juridic administrativ în legătură cu actele administrative, este de
competenţa:
a) tribunalelor administrative;
b) Curţii de Casaţie;
c) Curţii Supreme de Justiţie

6. Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin Ordonanţe ale Guvernului poate introduce
acţiune:
 a) la instanţa de contencios administrativ;
b) la Curtea Constituţională;
c) la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

7. Plângerea prealabilă se adreseaza:


a) tribunalului de la domiciliul reclamantului;
b) Înaltei Curti de Justiţie şi Casaţie
 c) autoritatii publice emitentă a actului.

8. Competenţa teritorială a instanţelor care soluţionează acţiunile în contencios


administrativ aparţine:
a) instanţei în circumscripţia căreia se exercită recursul ierarhic;
 b) instanţei în circumscripţia căreia domiciliază pârâtul;
c) instanţei în circumscripţia căreia produce efecte actul administrativ.

9. Recurentul va putea solicita preşedintelui instanţei competente:


 a) să soluţioneze recursul;
 b) să stabilească termenul de judecată a recursului;
c) să stabilească termenul de judecată a recursului după primirea dosarului.

10. Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile


administratiei publice locale şi judeţene, se soluţionează de către:
 a) tribunalele administrativ-fiscale;
b) judecătorii;
c) Curţi de Apel.

11. Hotărârea pronunţată de instanţa de executare poate fi atacată cu recurs:


 a) în termen de 5 zile de la comunicare;-art 25,alt3
b) în termen de 15 zile de la pronunţare;
c) în termen de 5 zile de la pronunţare.

12. Înainte de a se adresa instanţei judecătoreşti competente, reclamantul –


Ministerul Public:
 a) se poate adresa direct instanței de contencios administrativ, fără exercitarea
procedurii prealabile; -avocatul poporului,prefectul,ANFP.
b) are obligația de exercita recursul administrativ ierarhic;
c) are obligația de exercita atât recursul administrativ graţios şi ierarhic.

13. Actele administrative ale autorităților administrației publice locale pot fi atacate în
contencios administrativ de Prefect:
 a) în virtutea raportului de tutelă administrativă existent;-prefect si anfp(nivel local si central
b) în virtutea raportului de subordonare ierarhică;
c) în virtutea raportului de colaborare loială între instituțiile stautului.

14. Introducerea acţiunii în contencios administrativ de catre prefect:


a) suspendă executarea actului administrativ contestat;
b) anulează actul administrativ contestat;
c) nu suspendă executarea actului administrativ contestat;

15. Cererea de suspendare a executării actului administrativ poate fi formulată:


a) prin acţiunea în care se solicită anularea actului administrativ;
b) prin acţiunea în care se solicită despăgubiri;
c) prin acţiunea în care se solicită repararea pagubei.

16. Materia contenciosului administrativ este reglementată prin:


a) hotarare de Guvern;
b) lege ordinară;
 c) lege organică;

17. Hotărârea instanţei privind soluţionarea excepţiei de nelegalitate:


a) este opozabilă tuturor persoanelor fizice sau juridice;
 b) este opozabilă numai părţilor în cauză;
c) este opozabilă numai pârâtului.

18. În cauzele de contencios administrativ mai pot participa în calitate de intervenienţi:


a) alte persoane care sunt părţi în proces;
b) orice persoană de buna credinta;
 c) alte persoane care dovedesc un interes în judecarea cauzelor respective;

19. Ministerul Public sesizează instanţa de contencios administrativ:


a) de la domiciliul persoanei fizice vătămate.
b) de la domiciliul pârâtului;
c) de la sediul Ministerului Public

20. Dispoziţiile procedurale cuprinse în Legea nr. 554/2004 se completează cu:


 a) dispoziţiile Codului de procedură civilă;
b) dispoziţiile Codului muncii;
c) dispoziţiile Codului de procedură penală.

21. Poate face obiectul unei acţiuni în contencios administrativ:


a) un fapt material;
b) o operațiune administrativă;
c) un drept sau interes legitim al unei persoane juridice.

22. În baza disp. art. 5 din Legea nr. 554/2004 nu pot fi atacate în justiţie, următoarele categorii de acte:
a) actele ce privesc raporturile dintre Guvern şi Preşedintele României;
 b) actele de comandament cu caracter militar;
c) actele administrative adoptate în exercitarea atribuţiilor de control parlamentar.

23. Sensul formal-organic al conceptului de „contencios administrativ” se referă la:


 a) litigiile juridice care trebuie soluţionate;
 b) instanţele judecătoreşti competente în materie;
c) forma acţiunii.

24. Agenția Natională a Funcționarilor Publici, poate ataca în contencios


administrativ:
a) orice act administrativ considerat nelegal al administrației publice locale;
 b) actele autorităților centrale și locale prin care se încalcă legislația funcției
publice;
c) numai actele autoritățilro locale privind legislația funcției publice.

25. În cazul contenciosului administrativ de anulare instanţa de contencios


administrativ:
 a) poate să anuleze actul administrativ;
b) poate să suspende actul administrativ;
c) poate proceda la repararea daunelor.

26. În Franţa, soluţionarea litigiilor pe baza regimului juridic administrativ în legătură


cu actele administrative, este de competenţa:
a) tribunalelor administrative;
b) Curţii de Casaţie;
c) Curţii Supreme de Justiţie.

27. Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin Ordonanţe ale Guvernului poate introduce
acţiune:
 a) la instanţa de contencios administrativ;
b) la Curtea Constituţională;
c) la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
28.Plângerea prealabilă se adreseaza:
a) tribunalului de la domiciliul reclamantului;
b) Înaltei Curti de Justiţie şi Casaţie
 c) autoritatii publice emitentă a actului.

29. Competenţa teritorială a instanţelor care soluţionează acţiunile în contencios


administrativ aparţine:
a) instanţei în circumscripţia căreia se exercită recursul ierarhic;
 b) instanţei în circumscripţia căreia domiciliază pârâtul;
c) instanţei în circumscripţia căreia produce efecte actul administrativ.
d) niciun raspuns corect

30. Recurentul va putea solicita preşedintelui instanţei competente:


 a) să soluţioneze recursul;
 b) să stabilească termenul de judecată a recursului;
c) să stabilească termenul de judecată a recursului după primirea dosarului.

31.Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile


administratiei publice locale şi judeţene, se soluţionează de către:
 a) tribunalele administrativ-fiscale;
b) judecătorii;
c) Curţi de Apel.

32. Hotărârea pronunţată de instanţa de executare poate fi atacată cu recurs:


 a) în termen de 15 zile de la comunicare;
b) în termen de 15 zile de la pronunţare;
c) în termen de 5 zile de la pronunţare.

33.Înainte de a se adresa instanţei judecătoreşti competente, reclamantul –


Ministerul Public:
 a) se poate adresa direct instanței de contencios administrativ, fără exercitarea
procedurii prealabile;
b) are obligația de exercita recursul administrativ ierarhic;
c) are obligația de exercita atât recursul administrativ graţios şi ierarhic.

34. Actele administrative ale autorităților administrației publice locale pot fi atacate în
contencios administrativ de Prefect:
 a) în virtutea raportului de tutelă administrativă existent;
b) în virtutea raportului de subordonare ierarhică;
c) în virtutea raportului de colaborare loială între instituțiile stautului.

35. Introducerea acţiunii în contencios administrativ de catre prefect:


 a) suspendă executarea actului administrativ contestat;
b) anulează actul administrativ contestat;
c) nu suspendă executarea actului administrativ contestat;

36. Cererea de suspendare a executării actului administrativ poate fi formulată:


 a) prin acţiunea în care se solicită anularea actului administrativ;
b) prin acţiunea în care se solicită despăgubiri;
c) prin acţiunea în care se solicită repararea pagubei.

37. Materia contenciosului administrativ este reglementată prin:


a) hotarare de Guvern;
b) lege ordinară;
 c) lege organică;

38. Hotărârea instanţei privind soluţionarea excepţiei de nelegalitate:


a) este opozabilă tuturor persoanelor fizice sau juridice;
 b) este opozabilă numai părţilor în cauză;
c) este opozabilă numai pârâtului.

39.În cauzele de contencios administrativ mai pot participa în calitate de intervenienţi:


a) alte persoane care sunt părţi în proces;
b) orice persoană de buna credinta;
 c) alte persoane care dovedesc un interes în judecarea cauzelor respective;

40. Ministerul Public sesizează instanţa de contencios administrativ:


a) de la domiciliul persoanei fizice vătămate.
b) de la domiciliul pârâtului;
c) de la sediul Ministerului Public.

41. Dispoziţiile procedurale cuprinse în Legea nr. 554/2004 se completează cu:


 dispoziţiile Codului de procedură civilă;
b) dispoziţiile Codului muncii;
c) dispoziţiile Codului de procedură penală.

42. Poate face obiectul unei acţiuni în contencios administrativ:


a) un fapt material;
b) o operațiune administrativă;
c) un drept sau interes legitim al unei persoane juridice

43. Instanța de executare, prin hotărâre dată cu citarea părților, va putea dispune:
 a) stabilirea penalităților și/sau a amenzii calculate pe zi de întârziere;
b) acordarea reclamantului penalități în sarcina pârâtei; ???????
 c) aplicarea conducătorului autorității publice a sancțiunii cu amenda de 20% din salariul minim
brut pe economie.

44. Efectele nelegale din ordonanțele guvernului se pot ataca în instanța de contencios
administrativ dacă:
 a) produc efecte vătămătoare privind un interes legitim privat;
 b) prevederile ordonanței de urgență au fost declarate neconstituționale;
c) produc efecte vătămătoare ale unui interes legitim public.

45. Posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv
viitor și previzibil, prefigurat reprezintă:
a) acte asimilate actelor administrative;
b) serviciu public;
 c) interes personal legitim. (Def.)

46. Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim poate sesiza
instanța de contencios administrativ pentru:
 a) a solicita anularea în tot sau în parte a actului;
b) a solicita destituirea din funcție a persoanelor responsabile și cercetarea lor de către DNA;
 c) a solicita repararea pagubei cauzate și eventuale despăgubiri morale.

47. Reprezintă condiție de admisibilitate a excepției de nelegalitate:


 a) validitatea actului administrativ atacat să fie determinantă pentru judecarea litigiului în care se
invocă;
 b) invocarea acesteia împotriva unui act administrativ;
c) actul administrativ să fie destinat petentului, autor al excepției.

48. Cererea de revizuire a hotărârilor pronunțate de instanțele de contencios administrativ:


 a) se poate introduce și pentru încălcarea principiului priorității dreptului UE;
b) se introduce în termen de 60 de zile de la pronunțarea hotărârii;
 c) se poate introduce împotriva hotărârilor definitive.

49. Recursul împotriva hotărârilor pronunțate de instanța fondului:


a) nu suspendă executarea hotărârii în privința anulării actului administrativ;
b) se introduce în termen de 30 de zile de la comunicare;
 c) se introduce în termen de 15 zile de la comunicare.

50. Ministerul Public se poate adresa instanței de contencios administrativ în cazul unui act
administrativ individual:
a) pentru ilegalitatea actului care afectează interesul legitim public;
b) pentru ilegalitatea oricărui act legislativ emis cu exces de putere;
 c) pentru ilegalitatea actului care afectează un drept sau interes privat legitim.

51. Când Ministerul Public introduce acțiunea împotriva unui act administrativ care vatămă un
interes legitim public se adresează:
a) instanței de contencios administrativ de la sediul persoanei vătămate;
b) instanței de contencios administrativ de la sediul său;
 c) instanței de contencios administrativ de la sediul autorității publice.

52. Autoritatea publică emitentă a actului poate solicita anularea actului:


a) numai după realizarea procedurii prealabile;
 b) numai dacă actul a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice;
 c) numai în termen de un an de la emiterea actului.

53. Instanța competentă să judece fondul litigiilor de contencios administrativ este ca regulă
generală:
a) determinată material de natura emitentului și valoarea actului administrativ-fiscal;
b) determinată teritorial de natura juridică a reclamantului;
c) stabilită ca instanțe de fond pentru secțiile de contencios administrativ-fiscal ale tribunalelor
sau ale curților de apel, după caz.

54. Hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act
administrativ cu caracter normativ:
 a) se publică obligatoriu după motivare, la solicitarea instanțelor, în Monitorul Oficial;
b) se pun în executare în termen de 30 de zile de la pronunțare;
c) sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.

55. Se poate adresa instanței de contencios administrativ:


 a) persoana vătămată printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept;
b) persoana vătămată prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri adresat altei persoane;
c) persoana vătămată prin afectarea într-un interes legitim public.

56. Când în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau
să modifice actul administrativ, să elibereze un act înscris sau să efectueze anumite operațiuni
administrative:
 a) executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termen de cel mult 30 de zile de la data
rămânerii definitive a hotărârii;
 b) executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia;
c) executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie la solicitarea autorității publice ierarhice
superioare sau a prefectului, după caz.

57. Suspendarea actului administrativ se poate realiza:


 a) la cerere înainte de atacarea actului pentru anulare sub condiția introducerii de anulare în
termen de 60 de zile;
b) din oficiu prin decizia instanței care judecă fondul;
c) la cerere reclamantului făcută prin acțiunea introductivă. ??????

58. Persoana care nu a cerut despăgubiri în cadrul acțiunii prin care a solicitat și obținut anularea
actului administrativ:
a) nu mai poate cere despăgubirile după judecarea cauzei și pronunțarea hotărârii de obligare a
autorității să emită un act administrativ;
 b) poate să depună cerere de despăgubiri în termen de 1 an de la data la care cunoștea întinderea
pagubei sau de la încheierea litigiului;
c) nu mai poate cere despăgubirile după judecarea cauzei și pronunțarea hotărârii de anulare.

59. Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant:


 a) atât prin cerere separată cât și prin cererea privind anularea actului administrativ;
 b) în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente;
c) fără a se mai cere depunerea plângerii prealabile.

60. Persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot deschide acțiune în instanță dacă:
a) există o vătămare adusă ordinii de drept;
b) se cere plata de daune și despăgubiri pentru încălcarea interesului public legitim;
 c) există o atingere în principal a unui interes legitim privat.

61. Avocatul Poporului se poate adresa instanței de contencios administrativ pentru:


a) sancționarea nelegalității unui act civil care nu poate să fie înlăturată decât prin justiție;
b) sancționarea nelegalității unui act administrativ care afectează un interes legitim public;
 c) sancționarea nelegalității unui act administrativ care afectează un interes privat legitim.

62. Prefectul poate ataca direct în fața instanței de contencios administrativ:


 a) actele emise de autoritățile administrației publice locale;
b) actele emise de autoritățile administrației publice centrale;
 c) în termen de 6 luni de la momentul comunicării actului către prefect.

63. Nu pot fi atacate în contencios administrativ:


a) actele care sunt emise în executarea unor ordonanțe de urgență;
b) actele administrative în realizarea regimului autonomiei locale;
 c) hotărârile de guvern de supunere a proiectelor de legi spre aprobare Parlamentului.

64. Se poate adresa instanței de contencios administrativ:


a) persoana care are numai cetățenia sau naționalitatea română;
 b) orice persoană fizică sau juridică de drept privat;
 c) orice persoană de drept public.

65. Excepția de nelegalitate împotriva unui act administrativ normativ:


a) se introduce oricând;
b) se introduce după depunerea plângerii prealabile;
 c) este inadmisibilă urmând a se judeca pe calea separată a acțiunii în anulare.

66. Excepția de nelegalitate împotriva actelor administrative individuale se introduce:


a) în termen de 30 de zile de la comunicarea actului;
 b) oricând indiferent de data emiterii actului;
c) în termen de maxim 6 luni de la emiterea actului.

67. Care dintre următoarele acte pot fi atacate pe calea excepției de nelegalitate:
a. autorizație de construire emisă în 2015 și cu privire la care nu s-a parcurs procedura
administrativă prealabilă
b. HG emisă în 2017 de majorare a pensiilor cu 20%
c. un contract de concesiune de bunuri încheiat în 2016.

68. Suspendarea actului administrativ se poate realiza:


 a) la cerere înainte de atacarea actului pentru anulare sub condiția introducerii de anulare în
termen de 60 de zile;
b) din oficiu prin decizia instanței care judecă fondul;
 c) la cerere reclamantului făcută prin acțiunea introductivă.

69. Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin Ordonanțe ale Guvernului
declarate neconstituţionale poate introduce acțiune: art 1 alin 7 *
 a) la instanța de contencios administrativ;
b) la Curtea Constituțională;
c) la Înalta Curte de Casaţie şi Justiție.

70. Plangerea prealabilă se adresează: *


a) tribunalului de la domiciliul reclamantului;
b) înaltei Curți de Justiţie şi Casaţie
 c) autorității publice emitentă a actului.

71. Competența teritorială a instanțelor care soluționează acțiunile în contencios administrativ poate
aparține:
 a) instanței în circumscriptia căreia domiciliază reclamantul;
 b) instantei în circumscripţia căreia domiciliază pârâtul;
c) instanţei în circumscripția căreia produce efecte actul administrativ.

72. Competenţa teritorială a instanţelor care soluţionează acţiunile în contencios administrativ


aparţine: art 10, alin 3 *
a) instanţei în circumscripţia căreia se exercită recursul ierarhic;
 b) instanţei în circumscripţia căreia domiciliază pârâtul;
c) instanţei în circumscripţia căreia produce efecte actul administrativ.

73. Recurentul va putea solicita preşedintelui instanței competente: *


 a) să soluționeze recursul;
 b) și stabilească termenul de judecată a recursului,
c) să stabilească termenul de judecată a recursului după primirea dosarului.

74. Litigiile privind actele administrativ-fiscale de 800.000 lei, se soluționează de către: *


 a) tribunalele administrativ-fiscale;
b) judecătorii;
c) Curții de Apel, secțiile de contencios administrativ şi fiscal.

75. Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile administratiei publice
locale şi judeţene, se soluţionează de către: *
 a) tribunalele administrativ-fiscale;
b) judecătorii;
c) Curţi de Apel.

76. Materia contenciosului administrativ este reglementată prin: *


a) hotărâre de Guvern;
b) lege ordinară;
 c) lege organică.

77. Hotărârea instanței privind soluționarea excepției de nelegalitate: *


a) este opozabilă tuturor persoanelor fizice sau juridice şi autorităţilor emitente ale actelor atacate;
 b) este opozabilă numai părților în cauză,
c) este opozabilă numai pârâtului.

78. În cauzele de contencios administrativ mai pot participa în calitate de intervenienți:


a) alte persoane care sunt părți în proces,
b) orice persoana de bună credinta care are cunoștință de starea de nelegalitate:
 c) alte persoane care dovedesc un interes în judecarea cauzelor respective;

79. Dispozițiile procedurale cuprinse în Legea nr. 554/2004 se completează cu:


 dispozițiile Codului de procedură civilă şi ale Codului de procedura fiscală;
b) dispozițiile Codului muncii și ale Codului de procedură civilă;
c) dispozițiile Codului de procedură civilă şi ale Codului de procedură penală.

80. Dispoziţiile procedurale cuprinse în Legea nr. 554/2004 se completează cu: *


 dispoziţiile Codului de procedură civilă;
b) dispoziţiile Codului muncii;
c) dispoziţiile Codului de procedură penală.

81. Poate face obiectul unei acțiuni în contencios administrativ:


a) doar un fapt material:
b) doar o operațiune administrativă;
c) doar un drept sau interes legitim al unei persoane juridice

82. Legea 554/2004 prevede că în cadrul litigiilor de contencios administrativ care privesc
contractele administrative, procedura prealabilă:
a) este opțională;
b) se exercită la autoritatea ierarhic superioară;
 c) îmbracă forma concilierii prevăzută în litigiile comerciale. Art. 7, alin (6)

83. Calitatea de reclamant în litigiile de contencios administrativ o poate avea:


a) numai o persoană fizică;
b) numai o persoană juridică:
c) atât o persoana fizica cât și o persoană juridică.

84. Ministerul Public sesizează instanța de contencios administrativ: *


a) de la domiciliul persoane fizice vătămate;
b) de la domiciliul pârâtului; sediul autoritatii publice art 1 alin 5
c) de la sediul Ministerului Public.

85. În baza disp. Art. 5 din Legea nr. 554/2004 nu pot fi atacate în justiție, următoarele categorii: *
a) actele ce privesc raporturile dintre Guvern şi Preşedintele României;
 b) actele de comandament cu caracter militar;
c) actele administrative adoptate în exercitarea atributiilor de control parlamentar.

86. Sensul formal-organic al conceptului de „contencios administrativ” se referă la: *


 a) litigiile juridice care trebuie soluționate;
 b) instanțele judecătoreşti competente în materie;
c) forma acţiunii.

87. Agenția Națională a Funcţionarilor Publici, poate ataca în contencios administrativ: *


a) orice act administrativ considerat nelegal al administraţiei publice locale;
 b) actele autorităţilor centrale și locale prin care se încalcă legislația funcției publice;
c) numai actele autorităţilor locale privind legislația funcţiei publice.

88. Amenda pentru neexecutare a hotărârilor de contencios la cererea reclamantului.


a) se aplică autorităţii publice care nu a pus în executare hotărârea;
 b) se aplică conducătorului autorităţii pârâte;
 c) se aplică în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere.

89. Termenul de prescripţie pentru despăgubiri se calculează:


 a) de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei; art. 19
b) de la data la care a rămas definitivă acțiunea în fond;
c) de la data la care a fost emis actul administrativ nelegal.

90. Hotărârea pronunțată de instanța de executare poate fi atacată cu recurs: *


 a) în termen de 5 zile de la comunicare;
b) în termen de 15 zile de la pronunțare;
c) în termen de 5 zile de la pronunțare.

91. Înainte de a se adresa instanței judecătoreşti competente, reclamantul - Ministerul Public:*


 a) se poate adresa direct instanței de contencios administrativ, fără exercitarea procedurii prealabile
b) are obligația de exercita recursul administrativ ierarhic;
c) are obligația de exercita atât recursul administrativ grațios și ierarhic.

92. Actele administrative ale autorităților administraţiei publice locale pot fi atacate în contencios
administrativ de Prefect: *
 a) în virtutea raportului de tutela administrativă existent;
b) în virtutea raportului de subordonare ierarhică;
c) în virtutea raportului de colaborare loială între instituţiile administraţiei publice locale prevăzute
de Legea 2...

93. Introducerea acțiunii în contencios administrativ de către prefect: *


 a) suspendă executarea actului administrativ contestat; - art. 3
b) anulează actul administrativ contestat;
c) nu suspenda executarea actului administrativ contestat.
((3) Până la soluţionarea cauzei, actul atacat potrivit alin. (1) şi (2) este suspendat de drept.)

94. Introducerea acțiunii în contencios administrativ:


a) suspendă executarea actului administrativ contestat;
 b) anulează actul administrativ contestat;
c) nu suspenda executarea actului administrativ contestat.
(Termenul de introducere a acțiunii în contencios administrativ atunci când are ca obiect anularea unui act administrativ individual,
a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate este de 6 luni și se calculează în raport
de următoarele momente, potrivit art. 11 alin.)
95. Cererea de suspendare a executării actului administrativ poate fi formulată: *
 a) prin acțiunea în care se solicită anularea actului administrativ; anularea in termen de 60 de zile
b) prin acțiunea în care se solicită despăgubiri;
c) prin acțiunea în care se solicită repararea pagubei.

96. Cererea de suspendare a executării actului administrativ poate fi formulată:


 a) prin acțiunea în care se solicită anularea actului administrativ;
b) printr-o altă acțiune;
c) prin acțiunea în care se solicită repararea pagubei.

97. Pentru litigiile de contencios administrativ sunt prevăzute următoarele grade de jurisdicție:
 a) fondul si recursul
b) fondul, apelul și recursul
c) numai fondul

98. Instanța de executare a unei hotărâri pronunțată în contenciosul administrativ este:


 a) instanța de fond;
b) instanța de recurs;
c) instanța de apel a cărei hotărâre a rămas definitivă şi irevocabilă.

99. Cand hotărârea primei instanțe a fost dată cu încălcarea dispozițiilor referitoare la competență
materială: *
 a) cauza se va retrimite trimite la instanța competentă;
b) se va rejudeca litigiul în fond;
c) se va casa sentinţa.

100. În cazul contenciosului administrativ de anulare instanţa de contencios administrativ: *


 a)poate să anuleze actul administrativ;
b) poate să suspende actul administrativ;
c) poate proceda la repararea daunelor.

101. În Franţa, soluţionarea litigiilor pe baza regimului juridic administrativ în legătură cu actele
administrative, este de competenţa (cea mai inalta instanta= consiliul de stat): *
a) tribunalelor administrative;
b) Curţii de Casaţie;
c) Curţii Supreme de Justiţie.

102. Avocatul Poporului poate introduce o acţiune în contencios administrativ: *


a) numai în nume propriu ; 13, alin 2, art 1 alin 3
b) numai în numele unei persoane;
c) atât în nume propriu cât şi în numele unei persoane.

103. Termenul de 15 zile în care se poate introduce recursul curge: *


a) exclusiv de la pronunţarea hotărârii;
 b) exclusiv de la comunicarea hotărârii;
c) de la data introducerii acţiunii.

104. Când hotărârea primei instanţe a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţa
materială:
 a) cauza se va trimite la instanţa competentă;
b) se va rejudeca litigiul în fond;
c) se va casa sentinţa.
(Când hotărârea primei instanţe a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţa materială din prezenta lege, cauza se
va trimite la instanţa competentă. Când hotărârea primei instanţe a fost pronunţată fără a se judeca fondul, cauza se va trimite, o
singură dată, la această instanţă.art 20)

105. După îndeplinirea procedurii prealabile se poate formula acţiunea în justiţie: *


 a) în termen 6 luni de la primirea răspunsului autorităţii emitente a actului administrativ; art 7, alin (1)
b) în termen 20 de zile de la primirea răspunsului autorităţii emitente a actului administrativ;
c) în termen 15 de zile de la primirea răspunsului autorităţii emitente a actului administrative

105. Cine solutioneaza litigiile in CA?


R: competenta materiala, teritoriala= tribunalele administrativ-fiscale sau sectiile de contencios
administrativ si fiscal ale curtilor de apel.

106. Cum se solutioneaza litigiile in CA ce privesc acte administrative ce au ca obiect sume ce


repezinta finantarea nerambursabila din partea Uniunii Europene?
R: conform criteriul valoric.

107. Ministerul Educatiei realizeaza un proiect privind achizitionarea de tablete prin intermediul
fondurilor europene. E un litigiu intre Ministerul Educatiei si oper electr realizand operatiuni de
achizitionare. Care e instanta competenta in solutionarea litigiului?
R: Se solutioneaza potrivit criteriului valoric (+-3.000.000 lei).

108. Plângerea prealabilă reprezintă:


 a) condiție înaintea depunerii cererii în fața instanței de contencios administrativ;
 b) soluționarea pe cale administrativă a diferendelor cu autoritățile publice ca procedură
amiabilă;
 c) procedură obligatorie sau facultativă în funcție de prevederile legale.

109. În sensul legii se asimilează actului administrativ unilateral:


 a) faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal;
 b) refuzul nejustificat de a rezolva o cerere;
c) actele emise pentru a da individualitate voinței autorității publice emitente.

110. Introducerea funcționarului public în cauză pentru a răspunde de prejudiciile create:


 a) se poate solicita dacă prin acțiunea introductivă se cer despăgubiri;
b) se dispune fără ca funcționarul chemat în judecată să îl poată chema în garanție pe superiorul
său ierarhic;
 c) se poate solicita dacă acesta a contribuit la elaborarea, emiterea, adoptarea sau încheierea
actului.

111. În contencios administrativ vătămarea adusă reclamantului trebuie să fie:


 a) fie provocată de un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri;
b) vătămarea să fie provocată cu rea-credință de autoritatea publică;
 c) adusă de autoritate publică.

112. Termenul de depunere a plângerii prealabile în cazul contractelor administrative:


 a) curge de la data când reclamantul a cunoscut cauza anulării, dar nu mai târziu de un an de la
încheierea contractului;
 b) este de 6 luni de la data încheierii contractului, în cazul litigiilor legate de încheierea lui;
c) este de 30 de zile de la aducerea actului la cunoștința părților.

113. Care dintre următoarele acte pot fi atacate pe calea excepției de nelegalitate:
a. autorizație de construire emisă în 2015 și cu privire la care nu s-a parcurs procedura administrativă
prealabilă
b. HG emisă în 2017 de majorare a pensiilor cu 20%
c. un contract de concesiune de bunuri încheiat în 2016.

114. În baza disp. art. 5 din Legea nr. 554/2004 nu pot fi atacate în justiţie, următoarele categorii de acte:
a) actele ce privesc raporturile dintre Guvern şi Preşedintele României;
 b) actele de comandament cu caracter militar;
c) actele administrative adoptate în exercitarea atribuţiilor de control parlamentar.

115. Sensul formal-organic al conceptului de „contencios administrativ” se referă la:


 a) litigiile juridice care trebuie soluţionate;
 b) instanţele judecătoreşti competente în materie;
c) forma acţiunii.

116. Agenția Natională a Funcționarilor Publici, poate ataca în contencios administrativ:


a) orice act administrativ considerat nelegal al administrației publice locale;
 b) actele autorităților centrale și locale prin care se încalcă legislația funcției publice;
c) numai actele autoritățilro locale privind legislația funcției publice.

117. În cazul contenciosului administrativ de anulare instanţa de contencios administrativ:


 a) poate să anuleze actul administrativ;
b) poate să suspende actul administrativ;
c) poate proceda la repararea daunelor.

118. În Franţa, soluţionarea litigiilor pe baza regimului juridic administrativ în legătură cu actele
administrative, este de competenţa:
a) tribunalelor administrative;
b) Curţii de Casaţie;
c) Curţii Supreme de Justiţie.

119. Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin Ordonanţe ale Guvernului
poate introduce acţiune:
 a) la instanţa de contencios administrativ;
b) la Curtea Constituţională;
c) la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

120. Plângerea prealabilă se adreseaza:


a) tribunalului de la domiciliul reclamantului;
b) Înaltei Curti de Justiţie şi Casaţie
 c) autoritatii publice emitentă a actului.

121. Competenţa teritorială a instanţelor care soluţionează acţiunile în contencios administrativ aparţine:
a) instanţei în circumscripţia căreia se exercită recursul ierarhic;
 b) instanţei în circumscripţia căreia domiciliază pârâtul;
c) instanţei în circumscripţia căreia produce efecte actul administrativ.

122. Recurentul va putea solicita preşedintelui instanţei competente:


 a) să soluţioneze recursul;
 b) să stabilească termenul de judecată a recursului;
c) să stabilească termenul de judecată a recursului după primirea dosarului.

123. Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile administratiei publice locale şi judeţene, se
soluţionează de către:
 a) tribunalele administrativ-fiscale;
b) judecătorii;
c) Curţi de Apel.

124. Hotărârea pronunţată de instanţa de executare poate fi atacată cu recurs:


 a) în termen de 5 zile de la comunicare;
b) în termen de 15 zile de la pronunţare;
c) în termen de 5 zile de la pronunţare.

123. Înainte de a se adresa instanţei judecătoreşti competente, reclamantul – Ministerul Public:


 a) se poate adresa direct instanței de contencios administrativ, fără exercitarea procedurii prealabile;
b) are obligația de exercita recursul administrativ ierarhic;
c) are obligația de exercita atât recursul administrativ graţios şi ierarhic.

124. Actele administrative ale autorităților administrației publice locale pot fi atacate în contencios
administrativ de Prefect:
 a) în virtutea raportului de tutelă administrativă existent;
b) în virtutea raportului de subordonare ierarhică;
c) în virtutea raportului de colaborare loială între instituțiile stautului.

125. Introducerea acţiunii în contencios administrativ de catre prefect:


 a) suspendă executarea actului administrativ contestat;
b) anulează actul administrativ contestat;
c) nu suspendă executarea actului administrativ contestat;

126. Cererea de suspendare a executării actului administrativ poate fi formulată:


 a) prin acţiunea în care se solicită anularea actului administrativ;
b) prin acţiunea în care se solicită despăgubiri;
c) prin acţiunea în care se solicită repararea pagubei.

127. Materia contenciosului administrativ este reglementată prin:


a) hotarare de Guvern;
b) lege ordinară;
 c) lege organică;

128. Hotărârea instanţei privind soluţionarea excepţiei de nelegalitate:


a) este opozabilă tuturor persoanelor fizice sau juridice;
 b) este opozabilă numai părţilor în cauză;
c) este opozabilă numai pârâtului.

129. În cauzele de contencios administrativ mai pot participa în calitate de intervenienţi:


a) alte persoane care sunt părţi în proces;
b) orice persoană de buna credinta;
 c) alte persoane care dovedesc un interes în judecarea cauzelor respective;

130. Ministerul Public sesizează instanţa de contencios administrativ:


a) de la domiciliul persoanei fizice vătămate.
b) de la domiciliul pârâtului;
c) de la sediul Ministerului Public.
(Art 1 alin (5) Când Ministerul Public apreciază că, prin excesul de putere, concretizat în emiterea unui act administrativ normativ, se
vatămă un interes public, va sesiza instanţa de contencios administrativ competentă de la sediul autorităţii publice emitente.)

131. Dispoziţiile procedurale cuprinse în Legea nr. 554/2004 se completează cu:


 a) dispoziţiile Codului de procedură civilă;
b) dispoziţiile Codului muncii;
c) dispoziţiile Codului de procedură penală.

132. Poate face obiectul unei acţiuni în contencios administrativ:


a) un fapt material;
b) o operațiune administrativă;
c) un drept sau interes legitim al unei persoane juridice.

133. Procedura administrativă prealabilă are:


a) Caracter facultativ
b) Caracter obligatoriu
c) Caracter optional
(procedura prealabilă în contenciosul administrativ, procedură administrativă, în principiu, cu caracter obligatoriu, prealabilă sesizării
instanţei de contencios administrativ, ce are ca obiect reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, în
sensul revocării sau modificării acestuia.)

FĂCUTE CU CHAT GPT SAR PUTEA SA NU FIE CHIAR CORECTE


EXAMEN GRILĂ NR 1.
1. În sensul legii contenciosului administrativ orice persoană înseamnă:
a) toate persoanele fizice cu cetățenie română sau străină.
b) toate persoanele fizice sau juridice cu drept privat cu cetățenia sau naționalitatea române.
c)toate persoanele fizice sau juridice de drept privat cu cetățenia sau naționalitatea române sau străine. (nu public?)

2. Pentru a se adresa instanței de contencios administrativ reclamantul:


a) trebui să fie vătămată într-un interes legitim de către o persoană fizică sau juridică română
b)Trebuie să fie vătămată într-un al său de către o persoană fizică sau juridică străină
c) Trebuie să fie vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică

3. În contencios administrativ vătămarea adusă reclamantului trebui să fie:


a) Adusă de autoritatea publică
b) fie provocată de un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri
c) vătămarea să fie provocată cu reacredință de autoritatea publică

4. Actul administrativ vătămător poate fi:


a) doar un act administrativ cu caracter individual
b) doar un act administrativ normativ
c) doar un act administrativ individual adresa persoanei vătămate
NU E “DOAR”

5. Se poate adresa instanței de contencios administrativ:


a) persoana vătămată prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri adresat altei persoane
b)Persoana vătămată prin afectarea într-un interes legitim public
c) Persoana vătămată printr-un act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept

6. În sensul legii se asimilează actul administrativ unilateral:


a) Actele emise pentru a da individualitate voinței autorității publice emitente
b) Refuzul nejustificat de a rezolva o cerere
c) Faptul de a nu răspunde solicitantului în termen legal

7. Autoritatea publică în sensul legii Nr 504/2004 se referă la:


a) Organ al administrației de stat sau locale care acționează în regim de putere publică
b) Instituții de drept privat care sunt în raport juridic prin contracte administrative
c) Persoane juridice de drept privat sunt autorizate să realizeze un serviciu public

8. Autoritatea publică emitentă actului poate solicita anularea actului:


a) Nu mai după realizarea procedurii prealabile
b) Numai dacă actul a intrat în circuitul civil și a produs efecte
c) Nu mai în termen de un an de la emiterea actului

9. Efectele nelegale din ordonanțele Guvernului se pot ataca în instanța de contencios administrativ dacă:
a) Produc efecte vătămătoare privind un interes legitim privat
b) Producă efecte vătămătoare ale unui interes legitim public
c) Au fost declarate neconstituționale

10. Avocatul poporului se poate adresa instanței de contencios administrativ:


a) Pentru legalitatea actului care afectează interesul legitim public
b) Pentru legalitatea actului care afectează un interes privat legitim
c) Pentru legalitatea actului care nu poate să fie înlăturată decât prin justiție

11. Avocatul poporului când se adresează instanței de contencios administrativ:


a) Se adresează instanței de la domiciliu petentului
b) Petentul dobândește calitatea de reclamant
c) Acțiunea se judecă sub condiția însușiri acțiuni de către petent

12. Ministerul Public se poate adresa instanței de contencios administrativ în cazul unui act administrativ individual:
a) Pentru legalitatea actului care afectează interesul legitim public
b) Pentru legalitatea actului care afectează un drept sau un interes privat legitim
c) Pentru ilegalitatea oricărui act legislativ emis cu exces de putere

13. Ministerul Public când se adresează instanței de contencios administrativ:


a) Se adresează instanței de la domiciliul sau sediul persoanei vătămate
b) Petentul dobândește calitatea de reclamant
c) Acțiunea se judecă sub condiția însușiri acțiuni de către petent la primul termen

14. Când Ministerul Public introduce acțiune împotriva unui act administrativ care vatămă un interes legitim public:
a) Se adresează instanței de contencios administrativ de la sediul persoanei vătămate
b) Se adresează instanței de contencios administrativ de la sediul autorității publice
c) Se adresează instanței de contencios administrativ de la sediul său

15. Când Ministerul Public introduce acțiunea împotriva unui act administrativ care vatămă un interes privat legitim:
a) Se adresează instanței de contencios administrativ de la sediul persoanei vătămate
b) Se adresează instanței de contencios administrativ de la sediul autorității publice
c) Se adresează instanței de contencios administrativ de la sediul său

16. Prefectul poate ataca direct în fața instanței de contencios administrativ:


a) actele emise de autoritățile administrației publice
b) Actele emise de autoritățile administrației publice locale
c) În termen de șase luni de la comunicării actului către prefect

17. Reprezintă tutela administrativă:


a) Activitatea de îndrumare și consiliere administrativă pentru autoritățile publice
b) Activitatea de judecare a litigiilor în instanțele de contencios administrativ
c) Activitatea unui organism desemnat de lege de supraveghere și cenzură a limitelor de exercitarea atribuțiilor altor
autorități publice
18. Agenția Națională a funcționarilor publici poate ataca în fața instanței de contencios administrativ actele
autorităților publice:
a) Pentru apărarea interesului public legitim
b) Pentru a cere daune pentru încălcarea legislației funcții publice
c) Pentru a cere suspendarea actului administrativ prin încheierea instanței

19. Excepția de ne egalitate împotriva actelor administrative individuale:


a) Se introduce în termen de maxim șase luni de la emiterea actului
b) Se introduce în termen de 30 de zile de la comunicarea actului
c) Se introduce indiferent de data emiterii actului

EXAMENUL NR. 2
1. Excepția de nelegalitate împotriva unui act administrativ normativ:
a) se introduce oricând;
b) se introduce după depunerea plângerii prealabile;
c) este inadmisibilă urmând a se judeca pe calea separată a acțiunii în anulare.

2. Efectele hotărârii în cazul excepții de nelegalitate:


a) Produc efecte doar asupra părților din ligiu
b) Produc efecte pentru toți subiecții de drept de la momentul pronunțării sentinței
c) Se judecă doar de către secțiile de contencios administrativ fiscal a curților de apel

3. Reprezintă condiție de a admisibilitate a excepției de nelegalitate:


a) Invocarea împotriva unui act administrativ
b) Validitatea actului să fie determinată pentru judecarea litigiului
c) Actul administrativ să fie destinat petentului autor al excepției

4. Nu pot fi atacate în contencios administrativ:


a) Actele administrative în realizarea regimului autonomii locale
b) Actele care sunt emise în executarea unor ordonanță de urgență
c) Hotărârile de guvern de supunere spre aprobarea a proiectelor de legi

5. Nu pot fi atacat în contencios:


a) Actele administrative în realizarea regimul autonomii locale
b) Care presupun dreptul cu comandanților de a da ordine subordonaților în aspecte privitoare la conducerea trupei
c) Actele care sunt trimise în executarea unor ordonanțe de urgență

6. Nu pot fi atacat în contencios administrativ:


a) Actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede prin lege organică o altă procedură
juridical
b) Actele care sunt emise în executarea unor ordonanțe de urgență
c) Hotărârile de guvern de supunere spre aprobare a proiectelor de legi

7. Nu pot fi atacat în contencios administrativ:


a) Actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede prin lege organică o altă procedură
judiciara
b) Care presupun dreptul comandanților de a da ordine subordonaților la aspecte privitoare la conducerea trupei
b) Hotărârea de guvern de supunere spre aprobarea proiectelor de legi

8. Plângerea prealabilă reprezintă:


a) Soluționarea pe cale administrativa diverendumurilor cu autoritățile publice ca procedura amabila
b) Condiție înaintea depunerii cererii în fața instanței de contencios administrativ
c) Procedură obligatorie sau facultativă în funcție de prevederile legale
9. Termenul de depunere a plângerii prealabile în cazul actelor administrative individuale:
a) Este de 30 de zile de la data comunicării actului
b) Este de maximum 6 luni de la emiterea actului
c) Oricând după luarea la cunostință

10. Termenul de depunere a plângerii prealabile în cazul actelor administrative normative:


a) Este de 30 de zile de la data comunicării actului
b) Este de maximum 6 luni de la emiterea actului
c) Oricând după luarea la cunoștință

11. Termenul de depunere a plângerii prealabile în cazul contractelor administrative:


a) Este de șase luni de la data încheierii contractului în cazul litigiilor legate de încheierea lui
b) De la data când reclamantul a cunoscut cauza anulării dar nu mai târziu de un an de la încheierea contractului
c) 30 de zile de la aducerea actului la cunoștința părților

12. Persoana vătămată poate cere instanței de contencios:


a) Anularea actului administrativ în tot sau în parte
b) Obligarea autorității publice la o anumită conduită administrativă
c) Repararea pagubei și eventual reparații morale

13. Persoanele fizice și persoane juridice de drept privat pot deschide acțiune în instanță:
a) Există o atingere în principal a unui interes legitim privat
b) Există o vătămarea adusă ordinii de drept
c) Se cere plata de daune și despăgubiri pentru încălcarea interesului public legitim

14. Persoana care nu a cerut despăgubiri în acțiuni prin care a solicitat și obținut anularea actului administrativ:
a) Nu poate cere despăgubiri după judecarea cauzei și pronunțarea hotărârii de anulare
b) Poate să depună cerere de despăgubire în termen de un an de la data la care cunoștea întinderea pagubei sau de la
încheierea litigiului
c) Se judecă după procedura prevăzută de codului de procedura civilă

15. Instanța competentă să judece fondul litigiilor de contencios administrativ este:


a) Determinată material de natura emitentului și valoarea actului administrativ fiscal
b) Determinarea teritorial de natura juridică a reclamantului ?????
c) Este stabilită pentru secțiile de contencios administrativ fiscal al tribunalelor sau ale curților de apel

16. Suspendarea actului administrativ se poate realiza :


a) La cererea înainte de atacarea actului pentru anularea sub condiția introducerii cererii de anulare în termen de 60 de
zile
b) În cazul introducerii funcționarului public în cauză pentru a răspunde de prejudiciul le create
c) La cererea reclamantului făcută prin acțiunea introductivă

17. În cazul introducerii funcționarului public în cauză pentru a răspunde de prejudiciul le create:
a) Se poate face dacă acesta a contribuit la elaborarea emiterii adoptarea sau încheierea actului
b) Se poate face dacă acesta de face vinovat de refuzul nejustificat
c) Funcționarul chemat în judecată nu-l poate chema în garanție pe superiorul său ierarhi

18. Recursul împotriva hotărârilor pronunțate de instanța fondului:


a) Recursul nu suspende executarea hotărârii în privința anulării actului administrativ
b) Se introduce în termen de 30 de zile de la comunicare
c) Să introduci în termen de 15 zile de la comunicare
19. Crearea de revizuire a hotărârilor pronunțate de instanțele de contencios administrativ:
a) Se poate face și pentru încălcarea principiului priorității dreptului UE
b) Se poate face și împotriva hotărârilor definitive
c) Cererea de revizuire se introduce în termen de 60 de zile de la pronunțarea hotărârii

20. Se poate adresa instanței de contencios administrativ:


a) Persoana vătămată prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri adresate alte persoane
b) Persoana vătămată prin afectarea într-un interes legitim public
c) Persoana vătămată printr-un act administrativ cu caracter individual adresat altul subiect de drept

EXAMENUL NR. 4

1. Excepția de nelegalitate impotriva unui act administrativ normativ de introduce


a) după depunera plângerii
b) se introduce oricând
c) este inadmisibilă urmând a se judeca pe calea separată acțiunii în anulare

2. Efectele hotărârii în cazul excepții de nelegalitate:


a) Produc efecte doar asupra părților din ligiu
b) Produc efecte pentru toți subiecții de drept de la momentul pronunțării sentinței
c) Se judecă doar de către secțiile de contencios administrativ fiscal a curților de apel

3. Reprezintă condiție de admisibilitate a excepției de nelegalitate:


a) invocarea acesteia împotriva unui act administrativ;
b) validitatea actului administrativ atacat să fie determinantă pentru judecarea litigiului în care se
invocă;
c) invocarea acesteia împotriva unui act administrativ; (a)
d) actul administrativ să fie destinat petentului, autor al excepției.

4. Nu pot fi atacate în contencios administrativ:


a) actele administrative în realizarea regimului autonomiei locale
b) actele care sunt emise în executarea unor ordonanțe de urgență;
c) hotărârile de guvern de supunere a proiectelor de legi spre aprobare Parlamentului.

5. Nu pot fi atacate în contencios administrativ


a) actele administrative în realizarea regimului autonomiei locale
b) actele care sunt emise în executarea unor ordonanțe de urgență
c) hotărârile de guvern de supunere spre aprobarea proiectelor de legi,

6. Nu pot fi atacate în contencios administrative


a) actele administrative pentru modificarea sau desfințarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură
judiciară
b) actele care sunt emise în executarea unor ordonanțe de urgență
c) hotărârile de guvern de supunere spre aprobarea proiectelor de legi,

7. Nu pot fi atacate în contencios administrativ


a) actele administrative pentru modificarea sau desfințarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură
judiciară
b) care presupun dreptul comandanților de a da ordine subordonaților în aspecte privitoare la conducerea trupei
c) hotărârile de guvern de supunere spre aprobarea proiectelor de legi

8. Plângerea prealabilă reprezintă:


a) soluționarea pe cale administrativă a diferendelor cu autoritățile publice ca procedură
b) condiție înaintea depunerii cererii în fața instanței de contencios administrativ;
soluționarea pe cale administrativă a diferendelor cu autoritățile publice ca procedură amiabilă;
c) procedură obligatorie sau facultativă în funcție de prevederile legale.

9. Termenul de depunere a plângerii prealabile în cazul actelor administrative individuale:


a) Este de 30 de zile de la data comunicării actului
b) Este de maximum 6 luni de la emiterea actului
c) Oricând după luarea la cunostință

10. Termenul de depunere a plângerii prealabile în cazul actelor administrative normative:


a) Este de 30 de zile de la data comunicării actului
b) Este de maximum 6 luni de la emiterea actului
c) Oricând după luarea la cunoștință

11. Se poate adresa instanței de contencios administrativ:


a) persoana care are numai cetățenia sau naționalitatea română;
b) orice persoană fizică sau juridică de drept privat;
c) orice persoană de drept public.

12. În sensul legii contenciosului administrativ orice persoană înseamnă:


a) toate persoanele fizice cu cetățenie română sau străină.
b) toate persoanele fizice sau juridice cu drept privat cu cetățenia sau naționalitatea române.
c)toate persoanele fizice sau juridice de drept privat cu cetățenia sau naționalitatea române sau străine (nu public?)

13. Pentru a se adresa instanței de contencios administrativ reclamantul:


a) trebui să fie vătămată într-un interes legitim de către o persoană fizică sau juridică română
b)Trebuie să fie vătămată într-un al său de către o persoană fizică sau juridică străină
c) Trebuie să fie vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică

14. În contencios administrativ vătămarea adusă reclamantului trebuie să fie:


a) adusă de autoritate publică
b) fie provocată de un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri;
c) vătămarea să fie provocată cu rea-credință de autoritatea publică;

15. Actul administrativ vătămător poate fi:


a) doar un act administrativ cu caracter individual
b) doar un act administrativ normativ
c) doar un act administrativ individual adresa persoanei vătămate
NU ESTE „DOAR”

16. Se poate adresa instanței de contencios administrativ:


a) persoana vătămată prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri adresat altei persoane;
b) persoana vătămată prin afectarea într-un interes legitim public.
c) persoana vătămată printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept;
d) persoana vătămată prin afectarea într-un interes legitim public.

17. În sensul legii se asimilează actului administrativ unilateral:


a) actele emise pentru a da individualitate voinței autorității publice emitente.
b) refuzul nejustificat de a rezolva o cerere;
c) faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal;

18. Autoritatea publică în sensul Legii nr. 544/2004 se referă la


a) organ al administrației de stat sau locale care acționează în regim de putere publică
b) instituții de drept privat care sunt în raport juridic prin contracte administrative
c) persoane juridice de drept privat sunt autorizate să realizeze un serviciu public

19. Autoritatea publică emitentă a actului poate solicita anularea actului:


a) numai după realizarea procedurii prealabile;
b) numai dacă actul a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice;
c) numai în termen de un an de la emiterea actului.

20. Efectele nelegale din ordonanțele Guvernului se pot ataca în instanța de contencios administrativ dacă:
a) Produc efecte vătămătoare privind un interes legitim privat
b) Producă efecte vătămătoare ale unui interes legitim public
c) Au fost declarate neconstituționale

Definiți noțiunea de intres personal legitim


Interesul personal legitim se referă la dreptul și justificarea individului de a-și promova și apăra propriile interese, în
conformitate cu valorile și normele etice, legale sau sociale, fără a încălca drepturile altora sau a dăuna societății.
interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor
si previzibil, prefigurat;

Definiți noțiunea de interes public legitim


Interesul public legitim se referă la motive, nevoi și obiective considerate justificate și rezonabile pentru binele general al
societății, în conformitate cu valorile și obiectivele colective.
interes legitim public - interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei
autoritatilor publice;

Definiți noțiunea de instanță de executare


Instanța de executare este o entitate judiciară responsabilă cu punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești și a altor
decizii legale, asigurând respectarea drepturilor și obligațiilor stabilite de instanță.
instanta de executare - instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ.

Contencios administrativ

1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin Ordonanțe ale Guvernului declarate
neconstituţionale poate introduce acțiune:
a) la instanța de contencios administrativ;
b) la Curtea Constituțională;
c) la Înalta Curte de Casaţie şi Justiție.

2) Plângerea prealabilă se adresează:


a) tribunalului de la domiciliul reclamantului;
b) înaltei Curți de Justiţie şi Casaţie
c) autorității publice emitentă a actului.

3) Competența teritorială a instanțelor care soluționează acțiunile în contencios administrativ poate aparține:
a) instanței în circumscriptia căreia domiciliază reclamantul;
b) instantei în circumscripţia căreia domiciliază pârâtul;
c) instanţei în circumscripția căreia produce efecte actul administrativ.
d) instanţei în circumscripţia căreia se exercită recursul ierarhic;

4) Recurentul va putea solicita preşedintelui instanței competente:


a) să soluționeze recursul;
b) să stabilească termenul de judecată a recursului,
c) să stabilească termenul de judecată a recursului după primirea dosarului.

5) Litigiile privind actele administrativ-fiscale de 800.000 lei, se soluționează de către:


a) tribunalele administrativ-fiscale;
b) judecătorii;
c) Curții de Apel, secțiile de contencios administrativ şi fiscal.

6) Materia contenciosului administrativ este reglementată prin:


a) hotărâre de Guvern;
b) lege ordinară;
c) lege organică.

7) Hotărârea instanței privind soluționarea excepției de nelegalitate:


a) este opozabilă tuturor persoanelor fizice sau juridice şi autorităţilor emitente ale actelor atacate;
b) este opozabilă numai părților în cauză,
c) este opozabilă numai pârâtului.

8) În cauzele de contencios administrativ mai pot participa în calitate de intervenienți:


a) alte persoane care sunt părți în proces,
b) orice persoana de bună credinta care are cunoștință de starea de nelegalitate:
c) alte persoane care dovedesc un interes în judecarea cauzelor respective;

9) Ministerul Public sesizează instanța de contencios administrativ:


a) de la domiciliul persoane fizice vătămate.
b) de la domiciliul pârâtului;
c) de la sediul Ministerului Public.

10) Dispozițiile procedurale cuprinse în Legea nr. 554/2004 se completează cu:


a) dispozițiile Codului de procedură civilă și ale Codului de procedură fiscală
b) dispozițiile Codului muncii și ale Codului de procedură civilă
c) dispozițiile Codului de procedură penală și ale Codului de procedură penală

11) Poate face obiectul unei acțiuni în contencios administrativ:


a) doar un fapt material:
b) doar o operațiune administrativă;
c) doar un drept sau interes legitim al unei persoane juridice

12) Legea 554/2004 prevede că în cadrul litigiilor de contencios administrativ care privesc contractele administrative,
procedura prealabilă:
a) este opțională;
b) se exercită la autoritatea ierarhic superioară;
c) îmbracă forma concilierii prevăzută în litigiile comerciale.

13) Calitatea de reclamant în litigiile de contencios administrativ o poate avea:


a) numai o persoană fizică;
b) numai o persoană juridică:
c) atât o persoana fizica cât și o persoană juridică
14) În baza disp. art. 5 din Legea nr. 554/2004 nu pot fi atacate în justiție, următoarele categorii:
a) actele ce privesc raporturile dintre Guvern şi Preşedintele României;
b) actele de comandament cu caracter militar;
c) actele administrative adoptate în exercitarea atributiilor de control parlamentar.

15) Sensul formal-organic al conceptului de „contencios administrativ” se referă la:


a) litigiile juridice care trebuie soluționate;
b) instanțele judecătoreşti competente în materie;
c) forma acţiunii.

16) Agenția Națională a Funcţionarilor Publici, poate ataca în contencios administrativ:


a) orice act administrativ considerat nelegal al administraţiei publice locale;
b) actele autorităţilor centrale și locale prin care se încalcă legislația funcției publice;
c) numai actele autorităţilor locale privind legislația funcţiei publice.

17) Amenda pentru neexecutare a hotărârilor de contencios la cererea reclamantului.


a) se aplică autorităţii publice care nu a pus în executare hotărârea;
b) se aplică conducătorului autorităţii pârâte;
c) se aplică în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere.

18) Termenul de prescripţie pentru despăgubiri se calculează:


a) de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei;
b) de la data la care a rămas definitivă acțiunea în fond;
c) de la data la care a fost emis actul administrativ nelegal.

19) Hotărârea pronunțată de instanța de executare poate fi atacată cu recurs:


a) în termen de 5 zile de la comunicare;
b) în termen de 15 zile de la pronunțare;
c) în termen de 5 zile de la pronunțare.

20) Înainte de a se adresa instanței judecătoreşti competente, reclamantul - Ministerul Public:


a) are obligația de exercitare a procedurii prealabile;
b) are obligația de exercita recursul administrativ ierarhic;
c) are obligația de exercita atât recursul administrativ grațios și ierarhic.
d) se poate adresa direct instanței de contencios administrativ, fără exercitarea procedurii prealabile;
NU ARE OBLIGATIE-deci, nicio varianta

21) Actele administrative ale autorităților administraţiei publice locale pot fi atacate în contencios administrativ de
prefect:
a) în virtutea raportului de tutela administrativă existent;
b) în virtutea raportului de subordonare ierarhică;
c) în virtutea raportului de colaborare loială între instituţiile administraţiei publice locale prevăzute de Legea 2

22) Introducerea acțiunii în contencios administrativ de către prefect:


a) suspendă executarea actului administrativ contestat;
b) anulează actul administrativ contestat;
c) nu suspenda executarea actului administrativ contestat.

23) Cererea de suspendare a executării actului administrativ poate fi formulată:


a) prin acțiunea în care se solicită anularea actului administrativ;
b) prin acțiunea în care se solicită despăgubiri;
c) prin acțiunea în care se solicită repararea pagubei.
24) Pentru litigiile de contencios administrativ sunt prevăzute următoarele grade de jurisdicție:
a) fondul si recursul
b) fondul, apelul și recursul
c) numai fondul

25) Cand hotărârea primei instanțe a fost dată cu încălcarea dispozițiilor referitoare la competență materială:
a) cauza se va retrimite trimite la instanța competentă;
b) se va rejudeca litigiul în fond;
c) se va casa sentinţa.

26) Procedura administrativă prealabilă are:


a) caracter facultativ
b) caracter optional
c) caracter obligatoriu

27) În cazul contenciosului administrativ de anulare instanţa de contencios administrativ:


a) poate să anuleze actul administrativ;
b) poate să suspende actul administrativ;
c) poate proceda la repararea daunelor.

28) În Franţa, soluţionarea litigiilor pe baza regimului juridic administrativ în legătură cu actele administrative, este de
competenţa:
a) tribunalelor administrative;
b) Curţii de Casaţie;
c) Curţii Supreme de Justiţie.

29) Autoritatea publică emitentă a actului poate solicita anularea actului:


a) Numai dacă actul a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice
b) Numai după realizarea procedurii prealabile
c) Numai în termen de un an de la emiterea actului

30) Efectele nelegale din ordonanțele guvernului se pot ataca în instanța de contencios administrativ dacă:
a) Prevederile ordonanței de urgență au fost declarate neconstituționale
b) Produc efecte vătămătoare privind un interes legitim privat
c) Produc efecte vătămătoare ale unui interes legitim public

31) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant:


a) Atât prin cerere separată cât și prin cererea privind anularea actului administrativ
b) Fără a se mai cere depunerea plângerii prealabile
c) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente

32) Se poate adresa instanței de contencios administrativ:


a) Orice persoană fizică sau juridică de drept privat
b) Orice persoană de drept public
c) Persoană care are numai cetățenia sau naționalitatea română

33) Se poate adresa instanței de contencios administrativ:


a) persoana vătămată printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept;
b) persoana vătămată prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri adresat altei persoane;
c) persoana vătămată prin afectarea într-un interes legitim public.

34) Excepția de nelegalitate împotriva actelor administrative individuale se introduce:


a) În termen de maxim 6 luni de la emiterea actului
b) Oricând indiferent de data emiterii actului
c) În termen de 30 de zile de la comunicarea actului

35) Excepția de nelegalitate împotriva unui act administrativ normativ:


a) Este inadmisibilă urmând a se judeca pe calea separată a acțiunii în anulare
b) Se introduce după depunerea plângerii prealabile
c) Se introduce oricând

36) Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim poate sesiza instanța de contencios
administrativ pentru:
a) A solicita destituirea din funcție a persoanelor responsabile și cercetarea lor de către DNA
b) A solicita repararea pagubei cauzate și eventuale despăgubirii morale
c) A solicita anularea în tot sau în parte a actului

37) Avocatul Poporului se poate adresa instanței de contencios administrativ pentru:


a) Sancționarea nelegalității unui act administrativ care efectuează un interes privat legitim
b) Sancționarea nelegalității unui act civil care nu poate să fie înlăturată decât prin justiție
c) Sancționarea nelegalității unui act administrativ care afectează un interes legitim public

38) Avocatul Poporului poate introduce o acţiune în contencios administrativ:


a) numai în nume propriu
b) numai în numele unei persoane;
c) atât în nume propriu cât şi în numele unei persoane.

39) Instanța de executare, prin hotărâre data cu citirea părților, va putea dispune:
a) Aplicarea conducătorului autorității publice a sancțiunii cu amendă de 20% din salariul minim brut pe economie
b) Acordarea reclamantului penalității în sarcina pârâtei ????
c) Stabilirea penalităților și/sau a amenzii calculate pe zi de întârziere

40) Recursul împotriva hotărârilor pronunțate de instanța fondului:


a) nu suspendă executarea hotărârii în privința anulării actului administrativ;
b) se introduce în termen de 30 de zile de la comunicare;
c) se introduce în termen de 15 zile de la comunicare.

41) Prefectul poate ataca direct în fața instanței de contencios administrativ:


a) actele emise de autoritățile administrației publice locale;
b) actele emise de autoritățile administrației publice centrale;
c) în termen de 6 luni de la momentul comunicării actului către prefect

42) În sensul legii se asimilează actului administrativ unilateral:


a) faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal;
b) refuzul nejustificat de a rezolva o cerere;
c) actele emise pentru a da individualitate voinței autorității publice emitente.

43) Introducerea funcționarului public în cauză pentru a răspunde de prejudiciile create:


a) se poate solicita dacă prin acțiunea introductivă se cer despăgubiri;
b) se dispune fără ca funcționarul chemat în judecată să îl poată chema în garanție pe superiorul său ierarhic;
c) se poate solicita dacă acesta a contribuit la elaborarea, emiterea, adoptarea sau încheierea actului.

44) Termenul de depunere a plângerii prealabile în cazul contractelor administrative:


a) curge de la data când reclamantul a cunoscut cauza anulării, dar nu mai târziu de un an de la încheierea
contractului;
b) este de 6 luni de la data încheierii contractului, în cazul litigiilor legate de încheierea lui;
c) este de 30 de zile de la aducerea actului la cunoștința părților.

45) Termenul de 15 zile în care se poate introduce recursul curge:


a) exclusiv de la pronunţarea hotărârii;
b) exclusiv de la comunicarea hotărârii;
c) de la data introducerii acţiunii.

46) Posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil,
prefigurate reprezintă:
a) Acte asimilate actelor administrative
b) Serviciu public
c) Interes personal legitim

47) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile administratiei publice locale şi judeţene, se
soluţionează de către:
a) tribunalele administrativ-fiscale;
b) judecătorii;
c) Curţi de Apel.

48) Când hotărârea primei instanţe a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţa materială:
a) cauza se va trimite la instanţa competentă;
b) se va rejudeca litigiul în fond;
c) se va casa sentinţa.

49) După îndeplinirea procedurii prealabile se poate formula acţiunea în justiţie:


a) în termen 6 luni de la primirea răspunsului autorităţii emitente a actului administrativ; max.
b) în termen 20 de zile de la primirea răspunsului autorităţii emitente a actului administrativ;
c) în termen 15 de zile de la primirea răspunsului autorităţii emitente a actului administrativ

50) În sensul legii contenciosului administrativ orice persoană înseamnă


a) toate persoanele fizice cu cetățenie română sau străină
b) toate persoanele fizice sau juridice de drept privat cu cetățenia sau naționalitatea române
c) toate persoanele fizice sau juridice de drept public sau privat cu cetățenia sau naționalitatea române sau străine

51) Actul administrativ vătămător poate fi


a) doar un act administrativ cu caracter individual
b) doar un act administrativ normativ
c) doar un act administrativ individual adresat persoanei vătămate
NU ESTE “DOAR”-NICIO VARIANTA

52) Autoritatea publică în sensul Legii nr. 544/2004 se referă la


a) Organ al administrației de stat sau locale care acționează în regim de putere politică
b) Instituții de drept privat care sunt în raport juridic prin contracte administrative
c) Persoane juridice de drept privat sunt autorizate să realizeze un serviciu public

53) Avocatul Poporului când se adresează instanței de contencios administrativ


a) se adresează instanței de la domiciliul petentului
b) petentul dobândește calitatea de reclamant
c) acțiunea se judecă sub condiția însușirii acțiunii de către petent

54) Reprezintă tutelă administrativă


a) Activitatea de îndrumare și consiliere administrativă pentru autoritățile publice
b) Activitatea de judecare a litigiilor în instanțele de contencios administrativ
c) Activitatea unui organism desemnat de lege de supraveghere și cenzură a limitelor de exercitare a atribuțiilor altor
autorități publice

55) Agenția Națională a Funcționarilor Publici poate ataca în fața instanței de contencios administrativ actele
autorităților publice
a) pentru apărarea interesului public legitim
b) pentru a cere daune pentru încălcarea legislației funcției publice
c) pentru a cere suspendarea actului administrativ prin încheierea instanței

56) Efectele hotărârii în cazul excepției de nelegalitate:


a) produc efecte doar asupra părților din ligiu
b) produc efecte pentru toți subiecții de drept de la momentul pronunțării sentinței???
c) se judecă doar de către secțiile de contencios administrativ fiscal al curților de apel

57) Nu pot fi atacate în contencios administrativ:


a) actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură
judiciară
b) actele care sunt emise în executarea unor ordonanțe de urgență
c) hotărârile de guvern de supunere spre aprobare a proiectelor de legi

58) Nu pot fi atacate în contencios administrativ:


a) actele administrative pentru modificarea sau desființarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură
judiciară
b) care presupun dreptul comandanților de a da ordine subordonaților în aspecte privitoare la conducerea trupei
c) hotărârile de guvern de supunere spre aprobare a proiectelor de legi

59) Termenul de depunere a plângerii prealabile în cazul actelor administrative normative:


a) este de 30 de zile de la data comunicării actului
b) este de maxim 6 luni de la emiterea actului
c) oricând după luarea la cunoștință

60) Persoana vătămată poate cere instanței de contencios administrativ:


a) anularea actului administrativ în tot sau în parte
b) obligarea autorității publice la o anumită conduită administrativă
c) repararea pagubei si eventual reparații morale

61) Pentru a se putea adresa instanței de contencios administrativ reclamantul:


a) trebuie să fie vătămat într-un interes legitim de către o persoană fizică sau juridică
b) trebuie să fie vătămat într-un drept al său de către o persoană fizică sau juridică străină
c) trebuie să fie vătămat într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică

62) Avocatul Poporului se poate adresa instanței de contencios administrativ:


a) pentru ilegalitatea actului care afectează interesul legitim public
b) pentru ilegalitatea actului care efectuează un interes privat legitim
c) pentru ilegalitatea actului care nu poate să fie înlăturată decât prin justiție

63) Ministerul public când se adresează instanței de contencios administrativ:


a) se adresează instanței de la domiciliul sau sediul persoanei vătămate
b) petentul dobândește calitatea de reclamant
c) acțiunea se judecă sub condiția însușirii acțiunii de către petent la primul termen

64) Când Ministerul public introduce acțiunea împotriva unui act administrativ care vatămă un interes legitim public:
a) se adresează instanței de contencios administrativ de la sediul persoanei vătămate
b) se adresează instanței de contencios administrativ de la sediul autorității publice
c) se adreseaza instanței de contencios administrativ de la sediul său

65) Când Ministerul public introduce acțiunea împotriva unui act administrativ care vatămă un interes privat legitim:
a) se adresează instanței de contencios administrativ de la sediul persoanei vătămate
b) se adresează instanței de contencios administrativ de la sediul autorității publice
c) se adreseaza instanței de contencios administrativ de la sediul său
Grile seminar

1. Ministerul Public se poate adresa instanței de contencios administrativ în cazul unui act administrativ individual:
a) pentru ilegalitatea / negalitatea actului care afectează interesul legitim public
b) pentru ilegalitatea / negalitatea actului care efectuează un drept sau interes privat legitim
c) pentru ilegalitatea oricărui act legislativ emis cu exces de putere

2. Când Ministerul Public introduce acțiunea împotriva unui act administrativ care vatămă un interes legitim public se
adresează:
a) instanței de contencios administrativ de la sediul persoanei vătămate
b) instanței de contencios administrativ de la sediul autorității publice
c) instanței de contencios administrativ de la sediul său

3. Reprezintă condiție de admisibilitate a excepției de nelegalitate:


a) invocarea acesteia împotriva unui act administrativ
b) validitatea actului administrativ atacat să fie determinantă pentru judecarea litigiului în care se invocă
c) actul administrativ să fie destinat petentului, autor al excepției

4. Nu pot fi atacate în contencios administrativ:


a) actele administrative în realizarea regimului autonomiei locale
b) actele care sunt emise în executarea unor ordonanțe de urgență
c) hotărârile de guvern de supunere a proiectelor de legi spre aprobarea Parlamentului

5. Plângerea prealabilă reprezintă


a) soluționarea pe cale administrativă a diferendumurilor cu autoritățile publice ca procedură amiabilă
b) condiție înaintea depunerii cererii în fața instanței de contencios administrativ
c) procedură obligatorie sau facultativă în funcție de prevederile legale

6. Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot deschide acțiune în instanță dacă:
a) există o atingere în principal a unui interes legitim privat
b) există o vătămare adusă ordinii de drept
c) se cere plata de daune și despăgubiri pentru încălcarea interesului public legitim

7. Persoana care nu a cerut despăgubiri în cadrul acțiunii prin care a solicitat și obținut anularea actului administrative:
a) nu mai poate cere despăgubirile după judecarea cauzei si pronunțarea hotărârii de anulare
b) nu mai poate cere despăgubirile după judecarea cauzei si pronunțarea hotărârii de obligare a autorității să emită un
act administrativ
c) poate să depună cerere de despăgubiri în termen de 1 an de la data la care cunoștea întinderea pagubei sau de la
incheierea litigiului
(Primele doua nu sunt corecte – este intrebarea fara niciun raspuns corect de la seminar)

8. Instanța competentă să judece fondul litigiilor de contencios administrativ este ca regulă general:
a) determinată material de natura emitentului și valoarea actului administrativ-fiscal
b) determinată teritorial de natura juridica a reclamantului ????
c) stabilită ca instanțe de fond pentru secțiile de contencios administrativ fiscal ale Tribunalelor sau ale Curților de
apel după caz

9. Suspendarea actului administrativ se poate realiza:


a) la cerere înainte de atacarea actului pentru anulare sub condiția introducerii cererii de anuare in termen de 60 de
zile
b) din oficiu prin decizia instanței care judecă fondul
c) la cerere reclamantului făcută prin acțiunea introductivă

10. Introducerii funcționarului public în cauză pentru a răspunde de prejudiciile create:


a) se poate solicita dacă acesta a contribuit la elaborarea emiterea adoptarea sau încheierea actului
b) se poate solicita daca prin acțiunea introductivă se cer despăgubiri
c) se dispune fără ca funcționarul chemat în judecată să îl poată chema în garanție pe superiorul său ierarhic
d) se poate face dacă acesta se face vinovat de refuzul nejustificat

11. În contencios administrativ vătămarea adusă reclamantului trebuie să fie:


a) adusă de autoritate publică
b) fie provocată de un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri
c) vătămarea să fie provocată cu rea credință de autoritatea publică

12. Cererea de revizuire a hotărârilor pronunțate de instanțele de contencios administrativ:


a) se poate introduce și pentru încălcarea principiului priorității dreptului UE
b) se poate introduce împotriva hotărârilor definitive
c) se introduce în termen de 60 de zile de la pronunțarea hotărârii

13. Hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu
caracter normativ:
a) sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor
b) se publică obligatoriu după motivare, la solicitarea instanțelor, în monitorul oficial
c) se pun în executare în termen de 30 de zile de la pronunțare

14. Când în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul
administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative:
a) executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia
b) executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie la solicitarea autorității publice ierarhice superioare sau a
prefectului, după caz
c) executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive
a hotărârii

15. Este acea formă juridică principală a activității organelor administrației publice, care constă într-o manifestare
unilaterală și expresă de voință de a da naștere, a modifica sau a stinge drepturi și obligații, în realizarea puterii publice,
sub controlul principal de legalitate al instanțelor judecătorești.:
a) operațiunea tehnico-materială
b) actul administrativ
c) contractul administrativ

16. Spre deosebire de actul administrativ, contractul administrativ:


a) este supus unui regim juridic de putere publică
b) este suspus unui regim juridic privat
c) este caracterizat de un regim juridic mixt

17. Principiul legalității semnifică:


a) în procesul de elaborare a actelor normative, autoritățile și instituțiile publice au obligația de a informa și de a
supune consultării și dezbaterii publice proiectele de acte normative și de a permite accesul cetățenilor la procesul
de luare a deciziilor administrative, precum și la datele și informațiile de interes public, în limitele legii
b) autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și personalul acestora au obligația de a acționa cu
respectarea prevederilor legale în vigoare și a tratatelor și a convențiilor internaționale la care România este parte
c) conformitatea actului respectiv cu legea fundamentală și cu legile elaborate de Parlament
18. Sunt acel tip de avize pentru care legea prevede obligativitatea obținerii lor și facultatea de a le respecta sau nu:
a) avize facultative
b) avize conform
c) avize consultative

19. Controlul judecătoresc vizează:


a) exclusiv legalitatea actelor administrative supuse controlului
b) legalitatea și oportunitatea actelor administrative supuse controlului
c) legalitatea actelor administrative și oportunitatea contractelor administrative supuse controlului

20. Poate face obiectul unei acțiuni în contencios administrativ:


a) un fapt material
b) un act administrativ individual
c) operațiune administrativă

21. Nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate:


a) actele administrative cu caracter individual
b) actele administrative cu caracter normativ
c) actele administrative cu caracter individual și normativ emise de autoritățile administrației publice centrale.

22. În cazul actului administrativ cu caracter normativ, plângerea prealabilă:


a) poate fi formulată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoștință publică a actului
b) poate fi formulată oricând
c) în termen de 6 luni de la data comunicării actului

23. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora, poate adresa cu o acțiune în contencios
administrativ:
a) exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului
b) exclusiv instanței de la sediul său
c) fie instanței de la sediul său, fie instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului

24. Instanța de executare a unei hotărâri pronunțată în contenciosul administrativ este:


a) instanța de fond
b) instanța de recurs
c) instanța de apel

ARTICOLUL 1
-orice persoana se considera vatamata intr-un drept de al sau ori intr-un interes legitim de catre o autoritate publica sau
prin nesolutionarea in termenul legal al unei cereri
-interesul legitim poate fi privat sau public
-se poate adresa si persoana vatamata intr-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ cu caracter
individual,adresat altui subiect de drept

AVOCATUL POPORULUI
-poate sesiza instanta competenta la domiciliul petentului atunci cand apreciaza ca ilegalitatea actului sau refuzul
autoritatii administrative poate fi inlaturat doar prin justitie

MINISTERUL PUBLIC
-sesizeaza instanta de contencios administrativ la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice
vatamate(acte unilaterale individuale)
-sesiseaza instanta de contencios administrativ la sediul autoritatii publice emitente(acte normative)
Autoritatea publica emitenta a unui act nelegal poate sa solicite anularea acestuia in situatia in care actul nu mai poate fi
revocat deoarece a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice
-actiunea de anulare poate fi introdusa in termen de un an de la data emiterii

Art. 2: Semnificatia unor termeni


(1) In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) persoana vatamata - orice persoana titulara a unui drept ori a unui interes legitim, vatamata de o autoritate
publica printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri; in sensul prezentei
legi, sunt asimilate persoanei vatamate si grupul de persoane fizice, fara personalitate juridica, titular al unor
drepturi subiective sau interese legitime private, precum si organismele sociale care invoca vatamarea prin actul
administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor si intereselor legitime ale unor persoane
fizice determinate;

b) autoritate publica - orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza, in regim de
putere publica, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autoritatilor publice, in sensul
prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica sau
sunt autorizate sa presteze un serviciu public, in regim de putere publica;

c) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de
putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica
sau stinge raporturi juridice;
c1) sunt asimilate actelor administrative, in sensul prezentei legi, si contractele incheiate de autoritatile publice care au
ca obiect punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes public, prestarea serviciilor
publice, achizitiile publice; prin legi speciale pot fi prevazute si alte categorii de contracte administrative;

d) act administrativ-jurisdictional - actul emis de o autoritate administrativa investita, prin lege organica, cu
atributii de jurisdictie administrativa speciala;

e) jurisdictie administrativa speciala - activitatea infaptuita de o autoritate administrativa care are, conform legii
organice speciale in materie, competenta de solutionare a unui conflict privind un act administrativ, dupa o
procedura bazata pe principiile contradictorialitatii, asigurarii dreptului la aparare si independentei activitatii
administrativjurisdictionale;

f) contencios administrativ - activitatea de solutionare de catre instantele de contencios administrativ competente


potrivit legii organice a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a
nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din
nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un
interes legitim;

g) instanta de contencios administrativ, denumita in continuare instanta - Sectia de contencios administrativ si


fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel si
tribunalele administrativ-fiscale;

h) nesolutionare in termenul legal a unei cereri - faptul de a nu raspunde solicitantului in termen de 30 de zile de
la inregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede alt termen;
i) refuz nejustificat de a solutiona o cerere - exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva
cererea unei persoane; este asimilata refuzului nejustificat si nepunerea in executare a actului administrativ
emis ca urmare a solutionarii favorabile a cererii sau, dupa caz, a plangerii prealabile;

j) plangere prealabila - cererea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioare, dupa
caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, in sensul revocarii sau modificarii
acestuia;

k) acte care privesc raporturile cu Parlamentul - actele emise de o autoritate publica, in realizarea atributiilor sale,
prevazute de Constitutie sau de o lege organica, in raporturile de natura politica cu Parlamentul;

l) act de comandament cu caracter militar - actul administrativ referitor la problemele strict militare ale activitatii
din cadrul fortelor armate, specifice organizarii militare, care presupun dreptul comandantilor de a da ordine
subordonatilor in aspecte privitoare la conducerea trupei, in timp de pace sau razboi ori, dupa caz, la
indeplinirea serviciului militar;

m) serviciu public - activitatea organizata sau, dupa caz, autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii unui
interes legitim public;

n) exces de putere - exercitarea dreptului de apreciere al autoritatilor publice prin incalcarea limitelor competentei
prevazute de lege sau prin incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor;

o) drept vatamat - orice drept prevazut de Constitutie, de lege sau de alt act normativ, caruia i se aduce o atingere
printr-un act administrativ;

p) interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept
subiectiv viitor si previzibil, prefigurat;

q) interes legitim public - interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea
drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea
competentei autoritatilor publice;

r) organisme sociale interesate - structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care
au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, buna functionare a
serviciilor publice administrative;

s) paguba iminenta - prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a
functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public;

t) cazuri bine justificate - imprejurarile legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o
indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ;

u) instanta de executare - instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ.


ARTICOLUL 3
-poate ataca actele emise de autoritatile administrative publice locale daca le considera nelegale

Agentia Nationala a Functionarilor Publici


-poate ataca actele autoritatilor centrale si locale prin care se incalca legislatia privind functia publica
Pana la solutionarea cauzei,actul atacat este suspendat de drept

ARTICOLUL 4
-legalitatea unui act cu caracter individual poate fi cercetata oricand,pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii
interesate
-actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiectiv al exceptiei de nelegalitate

ARTICOLUL 5
Nu pot fi atacate in CA:
-actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile cu Parlamentul
-actele de comandament cu caracter militar
-actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede o alta procedura judiciara

ARTICOLUL 6
-jurisdictiile administrative speciale sunt facultative si gratuite
-actele administrativ-jurisdictionale se prevede o cale de atac;pot fi atacate in termen de 15 zile de la comunicare
-actele administrativ susceptibile pot fi atacate

ARTICOLUL 7
-trebuie sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta exista,in termen de 30 de
zile de la data comunicarii actului, revocarea in tot in parte a acestuia
-pentru motive temeinice poate introduce plangere prealabila si peste termenul prevazut, dar nu mai tarziu de 6 luni de
la data emiterii(act unilateral)
-in cazul actului normativ plangerea prealabila poate fi facuta oricand
-poate introduce plangere prealabila si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act
administrativ cu caracter individual(conditii ca la unilateral)
-in cazul actelor introduse de prefect,avocatul poporului,ministerul public care nu mai pot fi revocate nu este obligatorie
plangere prealabila

Plangere prealabila(contracte administrative) termen 6 luni:


-de la data incheierii contractului
-de la data cand reclamantul a cunoscut cauza anularii

ARTICOLUL 9
-persoana vatamata prin ordonante sau dispozitii din ordonante poate introduce actiune la instanta de contencios
administrativ, insotita de exceptia de neconstitutionalitate in masura in care obiectul principal nu este constatarea
neconstitutionalitatii
-daca instanta apreciaza ca exceptia indeplineste conditiile sesizeaza Curtea Constitutionala si suspenda solutionarea pe
fond
-dupa pronuntarea Curtii, instanta repune cauza pe rol si da termen cu citarea partilor
-daca a fost declarata neconstitutionala, instanta solutioneaza fondul cauzei, in caz contrar actiunea se respinge ca
inadmisibila

ARTICOLUL 10
Mai mic de 3000000- tribunalele administrativ-fiscale
Mai mare de 3000000-sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtii de apel

Recurs-1. sectiile de contencios administrativ si fiscal de la Inalta Curte


Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtii de Apel
-persoana fizica sau juridica-instanta de la domiciliul sau sediul sau
-autoritate publica- instanta de la domiciliu sau sediul paratului

ARTICOLUL 11
Cererile se pot introduce in termen de 6 luni de la:
-data comunicarii raspunsului la plangerea prealabila
-data comunicarii refuzului nejustificat de la solutionare
-data expirarii termenului de solutionare al plangerii prealabile

Pentru motive temeinice, cererea poate fi introdusa si ulterior, dar nu mai tarziu de un an
Actele cu caracter normativ, ordonantele pot fi atacate oricand
Primul termen de prescriptie, al doile de decadere

ARTICOLUL 13
-la primirea cererii instanta dispune citarea partilor
-În situația în care reclamant este un terț în sensul art. 1 alin. (2) sau când acțiunea este introdusă de Avocatul Poporului
ori de Ministerul Public, instanța va cere autorității publice emitente să îi comunice de urgență actul atacat împreună cu
documentația care a stat la baza emiterii lui, precum și orice alte lucrări necesare pentru soluționarea cauzei.
-Dacă autoritatea publică nu trimite în termenul stabilit de instanță lucrările cerute, conducătorul acesteia va fi obligat,
prin încheiere interlocutorie, să plătească statului, cu titlu de amendă judiciară, 20% din salariul minim brut pe economie
pentru fiecare zi de întârziere nejustificată.

ARTICOLUL 14
-persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ
unilateral pana la pronuntarea instantei de fond
-În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea
încetează de drept și fără nicio formalitate.
-Instanța soluționează cererea de suspendare, de urgență și cu precădere, cu citarea părților.
-Întâmpinarea este obligatorie și se depune la dosarul cauzei cu cel puțin 3 zile înainte de termenul de judecată.
Reclamantul va lua cunoștință de conținutul întâmpinării de la dosarul cauzei.
-Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile
de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.
- În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este
suspendat de drept. În acest caz nu este obligatorie plângerea prealabilă.
Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleași motive.
-Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea
duratei suspendării.

ARTICOLUL 15
-hotararea data cererii de suspendare este executorie de drept iar introducerea recursului nu suspenda executarea
-cererea de suspendare se poate formula odata cu actiunea principala sau printr-o actiune separata

ARTICOLUL 16
-Cererile în justiție prevăzute de prezenta lege pot fi formulate și personal împotriva persoanei care a contribuit la
elaborarea, emiterea, adoptarea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva
cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru
prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. În cazul în care acțiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata
despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă.
-Persoana acționată astfel în justiție îl poate chema în garanție pe superiorul său ierarhic, de la care a primit ordin scris
să elaboreze sau să nu elaboreze actul.

ARTICOLUL 17
- Cererile adresate instanței se judecă în ședință publică, în completul stabilit de lege. Întâmpinarea este obligatorie și se
va comunica reclamantului cu cel puțin 15 zile înainte de primul termen de judecată.

ARTICOLUL 18
-Instanța, soluționând cererea poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea
publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.
-În cazul soluționării cererii, instanța va hotărî și asupra despăgubirilor pentru daunele materiale și morale cauzate, dacă
reclamantul a solicitat acest lucru.
-Atunci când obiectul acțiunii în contencios administrativ îl formează un contract administrativ, în funcție de starea de
fapt, instanța poate:
dispune anularea acestuia, în tot sau în parte;
b) obliga autoritatea publică să încheie contractul la care reclamantul este îndrituit;
c) impune uneia dintre părți îndeplinirea unei anumite obligații;
d) suplini consimțământul unei părți, când interesul public o cere;
e) obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale și morale.

ARTICOLUL 19
-Când persoana vătămată a cerut anularea actului administrativ, fără a cere în același timp și despăgubiri, termenul de
prescripție pentru cererea de despăgubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea
pagubei.
-Cererile se adresează instanțelor de contencios administrativ competente, în termenul de un an

ARTICOLUL 20
-Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
-Recursul suspendă executarea și se judecă de urgență. Procedura prevăzută la art. 493 din Codul de procedură civilă nu
se aplică în materia contenciosului administrativ.

ARTICOLUL 21
-Constituie motiv de revizuire, pronunțarea hotărârilor rămase definitive prin încălcarea principiului priorității dreptului
Uniunii Europene
-Sunt supuse revizuirii, și hotărârile definitive care nu evocă fondul.
-Cererea de revizuire se introduce în termen de o lună de la data comunicării hotărârii definitive și se soluționează de
urgență și cu precădere.

ARTICOLUL 22
-Hotărârile judecătorești definitive pronunțate potrivit prezentei legi sunt titluri executorii.

ARTICOLUL 23
-Hotărârile judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter
normativ sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. Acestea se publică obligatoriu după motivare, la
solicitarea instanțelor, în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau, după caz, în monitoarele oficiale ale județelor ori al
municipiului București, fiind scutite de plata taxelor de publicare.

ARTICOLUL 24
-executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de
termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
-În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se duce la îndeplinire prin executare silită,
parcurgându-se procedura prevăzută de prezenta lege.
-La cererea creditorului, în termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, care curge de la expirarea
termenelor prevăzute la alin. (1) și care nu au fost respectate în mod culpabil, instanța de executare, prin hotărâre dată
cu citarea părților, aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din
salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă
penalități
-Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării hotărârii de aplicare a amenzii și de acordare a penalităților debitorul, în
mod culpabil, nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu, instanța de executare, la cererea creditorului, va fixa
suma ce se va datora statului și suma ce i se va datora lui cu titlu de penalități, prin hotărâre dată cu citarea părților.
Totodată, prin aceeași hotărâre, instanța va stabili, în condițiile art. 892 din Codul de procedură civilă, despăgubirile pe
care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligației.
- În lipsa cererii creditorului, după împlinirea termenului prevăzut la alin. (4), compartimentul executări civile al instanței
de executare va solicita autorității publice relații referitoare la executarea obligației cuprinse în titlul executoriu și, în
cazul în care obligația nu a fost integral executată, instanța de executare va fixa suma definitivă ce se va datora statului
prin hotărâre dată cu citarea părților.

ARTICOLUL 26
-Conducătorul autorității publice se poate îndrepta cu acțiune împotriva celor vinovați de neexecutarea hotărârii,
potrivit dreptului comun. În cazul în care cei vinovați sunt demnitari sau funcționari publici, se aplică reglementările
speciale.
SPEȚE CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Cerințe:
Care este primul lucru pe care îl face persoana vătămată?
Face procedură prealabilă dacă:
act administrativ normativ (se face oricând)
act administrativ individual (persoana vătămată solicită autorității emitente sau ierarhic superioare revocarea în tot sau
în parte a actului în termen de 30 zile de la data comunicării actului)
acte administrative unilaterale (se poate face și peste termenul de 30 zile dra nu mai târziu de 6 luni)
când legea prevede o procedură administrativ jurisdicțională, iar partea nu a optat pentru aceasta
Nu face procedură prealabilă dacă:
art.7 alin.(5)
În cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici
privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe
acțiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil și au
produs efecte juridice
în cazul refuzului nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept/interes legitim
în cazul nerăspunderii solicitantului în termenul legal (30 zile max. 6 luni)
în cazul excepției de nelegalitate

Ce soluții poate da Instanța?


Anulează actul administrativ în tot sau în parte
Obligă autoritatea să emită un act administrativ/ să elibereze un alt înscris/ să efectueze o anumită operațiune
administrativă
În cazul soluționării, hotărăște și asupra despăgubirilor pentru daunele materiale și morale (dacă reclamantul a solicitat
asta)
În cazul unui contract administrativ:
a)dispune anularea acestuia, în tot sau în parte;
b) obliga autoritatea publică să încheie contractul la care reclamantul este îndrituit;
c) impune uneia dintre părți îndeplinirea unei anumite obligații;
d) suplini consimțământul unei părți, când interesul public o cere;
e) obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale și morale.
Sancțiunea unei penalități aplicabile părții obligate pentru fiecare zi de întârziere (pt b,c, alin.1)
La cererea părții interesate poate stabili prin dispozitiv un termen de executare și o amendă

Ce solicită Instanța?
Copia actului administrativ pe care îl atacă sau răspunsul autorității publice prin care i se comunică refuzul cereri
Citarea părților și relații

Cărei instanțe i se va adresa persoana vătămată? (art.10)

Ce temei va invoca persoana vătămată?


Refuzul nejustificat
Excepția tardivității
Excepția de nelegalitate
Excepția de neconstituționalitate?
Grile CA seminar 2023-2024 CORECTE 100%
1. Se poate adresa instanței de contencios administrativ:
a) Orice presoană fizică sau juridică de drept privat♡
b) Orice persoană de drept public♡
c) Persoană care are numai cetățenia sau naționalitatea română

2. În sensul legii contenciosului administrativ orice persoană înseamnă:


a) toate persoanele fizice cu cetățenie română sau străină.♡
b) toate persoanele fizice sau juridice de drept privat cu cetățenia sau naționalitatea române.♡
c) toate persoanele fizice sau juridice de drept public sau privat cu cetățenia sau naționalitatea române sau străine.

3.Pentru a se putea adresa instanței de contencios administrativ reclamantul:


a) trebuie să fie vătămat într-un interes legitim de către o persoană fizică sau juridică română.
b) trebuie să fie vătămat într-un drept al său de către o persoană fizică sau juridică străină.
c) trebuie să fie vătămat într-un drept al său ori intrun interes legitim de către o autoritate publică.♡

4. În contencios administriv vatămarea adusă reclamantului trebuie să fie:


a) adusă de autoritate publică♡
b) fie provocată de un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri♡
c) vătămarea să fie provocată cu rea credintă de autoritatea publică
5. Actul administrativ vătămătător poate fi:
a) doar un act administrativ cu caracter individual
b) doar un act administrativ normativ
c) doar un act administrativ individual adresat persoanei vătamate
Poți prin act adm, normativ, nu „doar” . NICIO VARIANTA CORECTA

6. Se poate adresa instantei de contencios administrativ


a) persoana vătămată prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri adresat altei persoane
b) persoana vătămată prin afectarea într-un interes legitim public
c) persoana vătămată printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept♡

7. În sensul legii se asimilează actului administrativ unilateral


a) Actele emise pentru a da individualitate voinței autorității publice emitente
b) Refuzul nejustificat de a rezolva o cerere♡
c) Faptul de a nu raspunde solicitantului in termenul legal♡

8. Autoritate publică în sensul Legii nr 544/2004 se referă la


a) Organ al administratiei de stat sau locale care acționează în regim de putere publică♡
b) Instituții de drept privat care sunt în raport judidic prin contracte administrative
c) Persoane juridice de drept privat sunt autorizate să realizeze un serviciu public♡

9. Autoritatea publica emitentă a actului poate solicita anularea actului


a) Numai după realizarea procedurii prealabile
b) Numai dacă actul a intrat in circuitul civil si a produs efecte♡
c) Numai în termen de un an de la emiterea actului♡

10. Efectele nelegale din ordonanțele guvernului se pot ataca în instanța de contencios administrativ dacă:
a) Produc efecte vătămătoare privind un interes legitim privat♡
b) Produc efecte vătămătoare ale unui interes legitim public
c) Au fost declarate neconstituționale♡

11. Avocatul Poporului se poate adresa intanței de contencios administrativ


a) pentru ilegalitatea actului care afectează interesul legitim public
b) pentru ilegalitatea actului care efectează un interes privat legitim♡
c) pentru ilegalitatea actului care nu poate să fie înlăturată decât prin justiție♡

12. Avocatul Poporului când se adresează instanței de contencios administrativ


a) se adresează instanței de la domiciliul petentului♡
b) petentul dobândește calitatea de reclamant♡
c) acțiunea se judecă sub condiția însușirii acțiunii de catre petent♡

13. Ministerul Public se poate adresa intanței de contencios administrativ în cazul unui act administrativ individual
a) pentru ilegalitatea actului care afectează interesul legitim public
b) pentru ilegalitatea actului care efectează un un drept sau inters privat legitim♡
c) pentru ilegalitatea oricări act legisltiv emis cu exces de putere

15. Ministerul public când se adresează instanței de contencios administrativ


a) se adresează instanței de la domiciliul sau sediul persoanei vătămate♡
b) petentul dobândește calitatea de reclamant♡
c) acțiunea se judecă sub condiția însușirii acțiunii de catre petent la primul termen.

16. Când Ministerul Public introduce actiunea împotriva unui act administrativ care vatămă un interes legitim public
a) Se adresează instanței de contencios administrativ de la sediul persoanei vătămate
b) Se adresează instanței de contencios administrativ de la sediul autorității publice♡
c) Se adresează instanței de contencios administrativ de la sediul său

17. Când Ministerul Public introduce actiunea împotriva unui act administrativ care vatămă un interes privat legitim
a) Se adresează instanței de contencios administrativ de la sediul persoanei vătămate♡
b) Se adresează instanței de contencios administrativ de la sediul autorității publice
c) Se adresează instanței de contencios administrativ de la sediul său

18. Prefectul poate ataca direct in fata instantei de contencios administrativ


a) actele emise de autoritatile administratiei publice
b) actele emise de autoritatile administratiei publice locale♡
c) în termen de 6 luni de la comunicarii actului catre prefect♡

19. Reprezintă tutelă administrativă


a) Activitatea de îndrumare și consiliere administrativă pentru autoritățile publice
b) Activitatea de judecare a litigiilor în instanțele de contencios administrativ
c) Activitatea unui organism desemnat de lege de supraveghere și cenzură a limitelor de exercitare a atribuțiilor altor
autorități publice♡

20. Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate ataca in fata instantei de contencios administrativ actele
autoritatilor publice
a) pentru apărarea interesului public legitim♡
b) pentru a cere daune pentru încălcarea legislației funcției publice
c) pentru a cere suspendarea actului administrativ prin încheierea instanței

21. În cazul acțiunilor introduse de Prefect și ANFP în cadrul tutelei administrative


a) Acțiunea este scutită de taxă de timbru
b) Acțiunea se depune numai de la momentul publicării actului
c) Acțiunea suspendă de drept actul administrativ
NICIUN RASPUNS CORECT

22. Excepția de negalitate împotriva actelor administrative individuale


a) se introduce în termen de maxim 6 luni de la emiterea actului
b) se introduce în termen de 30 de zile de la comunicarea actului
c) se introduce indiferent de data emiterii actului♡

23. Excepția de nelegalitate impotriva unui act administrativ normativ se introduce


a) după depunerea plângerii prealabile
b) se introduce oricând
c) este inadmisibilă urmând a se judeca pe calea separată a acțiunii în anulare♡

24. Efectele hotărâriri în cazul excepției de nelegalitate


a) produc efecte doar asupra părților din ligiu♡
b) produc efecte pentru toți subiecții de drept de la momentu pronunțarii sentinței
c) se judecă doar de către secțiile de contencios administrativ fiscal a curților de apel

25. Reprezintă condiție de admisibilitate a excepției de nelegalitate


a) invocarea împotriva unui act administrativ♡
b) validitatea actului să fie determinantă pentru judecarea litigiului♡
c) actul administrativ să fie destinat petentului, autor al excepției
26. Nu pot fi atacte în contencios administrativ
a) actele administrative în realizarea regimului autonomiei locale
b) actele care sunt emise în executarea unor ordonanțe de urgență
c) hotărârile de guvern de supunere spre aprobare a proiectelor de legi♡

27. Nu pot fi atacte în contencios administrativ


a) actele administrative în realizarea regimului autonomiei locale
b) care presupun dreptul comandantilor de a da ordine subordonatilor in aspecte privitoare la conducerea trupei♡
c) actele care sunt emise în executarea unor ordonanțe de urgență

28. Nu pot fi atacte în contecios administrativ


a) actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura
judiciara♡
b) actele care sunt emise în executarea unor ordonanțe de urgență
c) hotărârile de guvern de supunere spre aprobare a proiectelor de legi♡

29. Nu pot fi atacte în contecios administrativ


a) actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura
judiciara♡
b) care presupun dreptul comandantilor de a da ordine subordonatilor in aspecte privitoare la conducerea trupei♡
c) hotărârile de guvern de supunere spre aprobare a proiectelor de legi♡

30. Plângerea prealabilă reprezintă


a) Soluționarea pe cale administrativă a diverendumurilor cu autoritățile publice ca procedură amiabilă♡
b) condiție înaintea depunerii cererii în fața instanței de contencios administrativ♡
c) procedură obligatorie sau facultativă în funcție de prevederile legale♡

31. Termenul de depunere a plângerii prealabile în cazul actelor administrative individuale


a) este de 30 de zile de la data comunicării actului♡
b) este de maxim 6 luni de la emiterea actului♡
c) oricând după luarea la cunoștință

32. Termenul de depunere a plângerii prealabile în cazul actelor administrative normative


a) este de 30 de zile de la data comunicării actului
b) este de maxim 6 luni de la emiterea actului
c) oricând după luarea la cunoștință♡

33. Termenul de depunere a plângerii prealabile în cazul contractelor administrative


a) este de 6 luni de de la data incheierii contractului, in cazul litigiilor legate de incheierea lui♡
b) de la data cand reclamantul a cunoscut cauza anularii, dar nu mai tarziu de un an de la incheierea contractului. ♡
c) 30 de zile de la aducerea actului la cunoștința părților

34. Persoana vatamată poate cere instanței de contencios


a) anularea actului administrativ în tot sau în parte♡
b) obligarea autorității publice la o anumită conduită administrativă
c) reparea pagubei și eventual reparații morale♡

35. Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot deschide acțiune în instanță
a) există o atingere în principal a unui interes legitim privat♡
b) există o vatămare adusă oridinii de drept
c) se cere plata de daune și despăgubiri pentru încălcarea interesului public legitim
36. Persoana care nu a cerut despăgubiri în cadrul acțiunii prin care a solicitat și obținut anularea actului administrativ
a) nu mai poate cere despăgubirile după judecarea cauzei si pronunțarea hotărârii de anulare
b) poate să depuna cerere de despăguriri in termen de 1 anu de la data la care cunoștea întinderea pagubei sau de la
încheierea litigilui♡
c) se judecă după procedura prevăzută de codului de procedura civilă

S-ar putea să vă placă și