Grile autoevaluare – pregătire examen de licență

I. Grile cu o singură variantă corectă de răspuns

1. Dispozițiile primarului, hotărârile consiliului local și hotărârile consiliului

județean sunt supuse controlului de legalitate exercitat de către:
a) secretarul general al unității administrativ-teritoriale;
b) Guvern;
c) Prefect;
d) Curtea de Conturi.

2. Activitatea de ștampilare a unui document reprezintă:

a) un act administrativ;
b) o operațiune administrativă;
c) un act juridic civil;
d) o manifestare de voință expresă.

3. Certificatul de urbanism care conține interdicții ori limitări în ceea ce privește

edificarea unei construcții are natura juridică:
a) unei operațiuni administrative:
b) unui act de informare care nu produce efecte juridice;
c) unui act administrativ;
d) act juridic civil;

4. Actele autorităților administrației publice locale angajează, în condițiile legii,

răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz a:
a) funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul de specialitate al
primarului, respectiv al consiliului județean care, cu încălcarea prevederilor
legale, fundamentează din punct de vedere tehnic și al legalității emiterea sau
adoptarea lor sau contrasemnează ori avizează, după caz, pentru legalitate aceste
acte;
b) primarului, în solidar cu funcționarii publici sau personalul contractual care au
fundamentat din punct de vedere tehnic și al legalității emiterea sau adoptarea lor
ori contrasemnează sau avizează pentru legalitate aceste acte;
c) consilierilor locali/județeni, primarului/președintelui Consiliului județean.
d) semnatarilor actelor administrative și a celor care contrasemnează pentru
legalitate.

5. Principiul de bază aplicabil contractului administrativ este:

a) principiul libertății contractuale;
b) principiul consensualismului;
c) principiul priorității interesului public;
d) principiul irevocabilității.
1
6. Răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală a funcționarilor
publici sunt atrase de:
a) încălcarea cu vinovăție a îndatoririlor de serviciu;
b) exercitarea cu vinovăție a atribuțiilor de serviciu;
c) încălcarea cu vinovăție a atribuțiilor de serviciu exercitate în afara orleor de
program;
d) se angajează particular pentru fapte de abuz sau neglijență în serviciu.

7. Sancțiunile administrativ-disciplinare specifice funcționarilor publici se aplică:

a) de către comisia de disciplină constituită la nivelul autorității publice în cauză;
b) de către șeful deparatmentului în care activează funcționarul public, la sesizarea
conducătorului autorității și în urma propunerii comisie de disciplină;
c) numai cu avizul consultativ al Agenției Naționale a Funcționarior publici;
d) de către persoana care are competența de numire în funcție a funcționarului
public, la propunerea comisiei de disciplină.

9. Funcționarul public nemulțumit de sancțiunea alicată se poate adresa:

a) instanței de drept comun;
b) instanței de contencios administrativ;
c) judecătoriei;
d) Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor.

10. Garantarea dreptului la apărare a funcționarului public în procedura disciplinară

presupune:
a) recunoașterea dreptului funcționarului public de a fi audiat, de a prezenta dovezi
în apărarea sa și de a fi asistat de un apărător sau reprezentant;
b) recunoașterea dreptului funcționarului public de a se prezenta în fața
judecătorului de contencios administartiv, de a prezenta probe, de a fi reprezentat
de un membru de sindicat;
c) se asigură posibilitatea persoanelor aflate pe poziții divergente de a se exprima
cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară;
d) se asigură posibilitatea funcționarului de a se exprima cu privire la orice act sau
fapt care are legătură cu infracțiunea de care acesta este acuzat și care a fost pusă
în discuția comisiei de disciplină.

11. Pot emite acte administrative:

a) universitățile;
b) societățile de avocați;
c) orice organizație nonguvernamentală;
d) numai autoritățile administrative.

12. Caracterul unilateral al actului administrativ presupune:

2
 a) obligativitatea actului administrativ;
b) emiterea/adoptarea actului fără a fi necesar consimțământul destinatarului
acestuia;
c) executarea din oficiu a actului administrativ;
d) o condiție de valabilitate a actului administrativ.

13. Sunt acte administrative irevocabile:

a) actele administrativ-jurisdicționale;
b) actele administrative individuale;
c) adeverințele;
d) procesele-verbale.

14. Anularea unui act administrativ poate fi dispusă de către:

a) organul emitent al actului;
b) prefect;
c) instanța de judecată;
d) Agenția Națională a Funcționarilor Publici, în cazul actului administrativ de
sancționare disciplinară.

15. Raportul de specialitate care fundamentează o hătărâre de Consiliu local este:

a) act administrativ individual;
b) act administrativ normativ;
c) operațiune administrativă;
d) act administrativ-jurisdicțional.

16. O adresă prin care o autoritate publică instuie anumite obligații în sarcina unor
persoane fizice reprezintă:
a) operațiune tehnico-materială;
b) act administrativ;
c) act de corespondență care nu produce efecte juridice;
d) act de informare.

17. Instanța competentă din punct de vedere material să judece cauzele având ca
obiect anularea unei hotărâri doptate de către Senatul unei universități private este:
a) Secția civilă a tribunalului;
b) Secția de contencios administrativ și fiscal a judecătoriei;
c) Secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel;
d) Secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului;

18. Plângerea prealabilă nu este obligatorie:

a) în cazul acțiunilor introduse de un subiect de drept public;
b) în cazul actelor administrative cu caracter normativ;
c) în cazul actelor administrative cu caracter individual;

3
 d) în cazul invocării excepției de nelegalitate a actului administrativ.

19. Recursul împotriva sentinței sau încheierii prin care se dispune suspendarea
executării actului administrativ este:
a) suspensiv de executare;
b) nesuspensiv de executare;
c) executoriu la cererea părții interesate;
d) soluționat doar de către instanța de apel.

20. Hotărârile pronunțate de instanțele de contencios administrativ, în fond, pot fi

atacate cu:
a) recurs în termen de 15 zile de la pronunțare ori de la comunicare;
b) apel în termen de 30 de zile de la comunicare;
c) recurs în termen de 30 de zile de la pronunțare ori de la comunicare;
d) revizuire în termen de 10 zile.

21. Procesul-verbal de constatare şi sancţionare contravenţională poate fi contestat:

a) pe cale administrativă, la organul emitent sau la organul ierarhic superior;
b) prin intermediul recursului administrativ-prealabil;
c) prin plângere contravențională înregistrată la judecătorie;
d) prin acțiune în anulare introdusă la secția de contencios administrativ și fiscal a
tribunalului.

22. Nu pot fi reglementate contravenţii prin:

a) legi şi ordonanţe ale Guvernului;
b) hotărâri ale Guvernului;
c) hotărâri ale Consiliului judeţean;
d) dispoziţii ale primarului.

23. Prescripția executării sancțiunii contravenționale intervine în termen de :

a) cel mult 2 luni de la data aplicării sancțiunii contravenționale;
b) cel mult 6 luni de la data aplicării sancțiunii conravenționale;
c) 3 ani de la data săvârșirii faptei;
d) cel mult 2 luni de la data comunicării procesului-verbal de constatare și
sancționare contravențională.

24. Atrage nulitatea procesului -verbal de constatare și sancționare contravențională:

a) lipsa semnăturii contravenientului;
b) lipsa semnăturii agentului constatator;
c) mnționarea eronată a numărului cărții de identitate a contravenientului;
d) lipsa mențiunilor privind studiile contravenientului.

25. Conducătorul unei autorități administrative poate aplica funcționarului public:

4
 a) o sancțiune disciplinară mai ușoară decât cea propusă de comisia de disciplină,
cu indicarea motivelor care au stat la baza acestei decizii;
b) doar sancțiunea disciplinară propusă de comisia de disciplină;
c) sancțiunea destituirii din funcția publică, fără a exista o propunere de sancționare
din partea Comisiei de disciplină;
d) o sancțiune contravențională în cazul constatării unei abateri disciplinare.

26. Constituie sancțiune disciplinară:

a) avertismentul;
b) amenda;
c) mustrarea scrisă;
d) prestarea unei activități în folosul comunității.

27. Contravenientul care a semnat procesul-verbal de constatare și sancționare

contravențională și a achitat integral amenda:
a) poate să formuleze plângere contravențională în termenul legal;
b) nu mai poate formula plângere contravențională;
c) poate solicita organului din care face parte agentul constatator anularea
procesului-verbal și restituirea contravalorii amenzii achitate;
d) poate formula o acțiune în anularea procesului-verbal de contravenție pe care o
va depune la secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului.

28. Pot solicita despăgubiri:

a) numai persoanele vătămate prin acte administrative unilaterale;
b) numai persoanele vătămate prin contracte încheiate de administrație;
c) persoanele care au suferit prejudicii cauzate de actele administrative tipice sau
asimilate ale autorităților publice sau de carențele unor servicii publice;
d) numai persoanele ale căror cereri au fost soluționate de către organe administrative.

29. Sunt condiții de valabilitate ale actului administrativ:

a) conformitatea cu actele normative și administrative cu forță juridică superioară;

b) conformitatea cu interesele private;
c) conformitatea cu ordonanțele și hotărârile Guvernului;
d) conformitatea cu ordinele prefecților;

30. Actele administrative încep să producă efecte juridice:

a) de la momentul publicării;
b) pentru emitent, din momentul emiterii/adoptării, iar pentru celelalte subiecte de
drept din momentul aducerii actului la cunoștință publică respectiv din momentul
comunicării acestuia, în funcție de natura actului;
c) de la momentul emiterii;

5
 d) de la momentul adoptării.

31. Scopul efectuării operațiunilor administrative poate consta în:

a) producerea de efecte juridice în regim de putere publică;
b) mijlocirea emiterii/adoptării actelor administrative;
c) modificarea sau completarea unor acte administrative normative;
d) aplicarea unor sancțiuni de natură administrativă

32. Actul administrativ poate fi emis/adoptat și de:

a) persoane de drep privat, dacă au o anumită cifră de afaceri anuală;
b) funcționarii publici de carieră, angajați în cadrul unor autorități publice;
c) persoane de drept privat autorizate de puterea publică să presteze servicii
publice, în regim de putere publică;
d) judecătorii de contencios administrativ, în cadrul activității lor specifice.

33. Legalitatea unui act administrativ poate fi verificată:

a) numai de instanța de judecată;
b) doar de organele de control;
c) de organul superior și de instanța de judecată;
d) de organul emitent al actului.

34. Operațiunile concomitente emiterii/adoptării actelor administrative sunt:

a) cvorumul și majoritatea;
b) avizul, acordul și ratificarea;
c) ratificarea și publicarea, comunicarea;
d) avizul și acordul.

35. Inexistența actului administrativ presupune:

a) subiectele de drept destinatare ale actului administrativ inexistent pot refuza
îndeplinirea obligațiilor care rezultă din acel act;
b) doar instanța poate pronunța această sancțiune;
c) menținerea prezumției de legalitate a actului până la constatarea inexistenței;
d) desființarea actului administrativ.

36. Revocarea actului administrativ:

a) poate interveni atât pentru cauze de nelegalitate, cât și pentru cauze de
neoportunitate;
b) poate fi dispusă doar de organul emitent;
c) poate fi dispusă de instanța de contencios administrativ;
d) nu poate fi dispusă în cazul actelor administrative individuale.

37. Suspendarea actului administrativ poate fi dispusă:

6
 a) doar de organul emitent al actului;
b) doar de organul ierarhic superior;
c) instanța de judecată;
d) prefect.

38. Contractele administartive sunt guvernate:

a) exclusiv de un regim de putere publică;
b) de un regim juridic mixt, cu menținerea rolului dominant al celui public
asupra celui privat;
c) de un regim juridic de drept comun;
d) de un regim de drept comercial.

39. Soluționarea litigiilor izvorâte din executarea contractelor administrative intră în

competența:
a) instanțelor de contencios administrativ;
b) instanțelor de drept civil;
c) Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor;
d) instanțelor arbitrale.

40. Contractul de concesiune a unui bun proprietate privată este:

a) un contract administrativ;
b) contract civil;
c) contract comercial;
d) asimilat actului administrativ-jurisdicțional.

41. Prejudiciul care poate fi reparat prin angajarea răspunderii administrativ-

patrimoniale:
a) este numai de natură material;
b) trebuie să fie obligatoriu de natură morală;
c) nu poate fi de natură morală;
d) poate fi de natură material sau morală.

42 Funcționarul care se face vinovat de întocmirea, elaborarea, emiterea sau

încheierea unui act administrative nelegal:
a) nu poate figura ca pârât în acțiunea având ca obiect exclusive anularea actului
administrativ nelegal;
b) nu poate figura ca pârât în acțiunea având ca obiect anularea actului
administrativ și acordarea de despăgubiri;
c) poate fi chemat în judecată împreună cu autoritatea publică din care face parte;
d) nu poate figura ca pârât în acțiunea prin care se cer despăgubiri, dacă a fost
chemată în judecată și autoritatea publică.

7
43. Plângerile împotriva proceselor-verbale contravenționale sunt soluționate:
a) de instanța de contencios administrativ competentă;
b) de judecătoria în raza căreia s-a comis contravenția;
c) de secția civilă a tribunalului în raza căreia a fost comisă contravenția;
d) de organul din care face parte organul constatator.

44. Acţiunea în contencios administrativ poate fi formulată:

a) numai împotriva autorităţii de la care emană actul;
b) împotriva autorităţii de la care emană actul şi a funcţionarului public,
indiferent de obiectul acţiunii;
c) împotriva autorităţii de la care emană actul şi a funcţionarului public, atunci
când se solicită plata unor despăgubiri;
d) împotriva unei persoane fizice.

45. Pârât în litigiile administrative poate fi:

a) Preşedintele României;
b) numai o autoritate publică;
c) autoritatea publică sau persoana juridică de drept privat care exercită potrivit
legii, unele prerogative de putere publică;
d) orice persoană fizică sau juridică.

46. Cele două condiţii cumulative pentru a solicita suspendarea executării actului
administrativ sunt:
a) legalitatea şi noutatea;
b) caz bine justificat şi oportunitatea;
c) caz bine justificat şi necesitatea prevenirii unei pagube iminente;
d) urgența și vătămarea unui interes legitim.

47. Sunt acte administrative unilaterale asimilate:

a) contractele de achiziţii publice;
b) deciziile CNSC;
c) contractele de închiriere a unor terenuri care fac parte din domeniul privat al
unităţilor administrativ-teritoriale;
d) notele de constatare.

48. Sunt acte administrative:

a) adeverinţele;
b) referatele de aprobare;
c) avizele de mediu;
d) procesele-verbale constatatoare.

49. Procedura aprobării tacite este aplicabilă :

a) autorizaţiilor de construire;

8
 b) autorizaţiilor de funcţionare;
c) actelor de stare civilă;
d) diplomelor de studii.

50. Transparenţa decizională în administraţia publică se referă la:

a) procedura consultării publice şi organizarea dezbaterilor publice, în cazul actelor
administrative cu caracter normativ;
b) procedura consultării publice şi organizarea dezbaterilor publice, în cazul actelor
administrative cu caracter individual;
c) publicarea actelor administrative în Monitorul Oficial al României;
d) comunicarea actelor administrative destinatarilor acestora;

51. Competența teritorială pentru soluționarea litigiilor administrative aparține:

a) exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul reclamantului, în cazul reclamantului
persoană fizică sau juridică de drept privat;
b) instanței de la domiciliul pârâtului;
c) instanței de la sediul/domiciliul reclamantului, sau de la sediul/domiciliul pârâtului;
d) instanței de la reședința pârâtului.