NOȚIUNI DE DREPT PENTRU AUDITORII PUBLICI EXTERNI CU STUDII

ECONOMICE

1) Care dintre afirmațiile de mai jos este adevarată:

a) Unitățile economice de stat, exclusiv cele care se constituie ca regii autonome, vor fi organizate,
potrivit Legii nr.15/1990, sub formă de societăți cu răspundere limitată;
b) Unitățile economice de stat, exclusiv cele care se constituie ca regii autonome, vor fi organizate,
potrivit Legii nr.15/1990, sub formă de societăți anonime;
c) Unitățile economice de stat, exclusiv cele care se constituie ca regii autonome, vor fi organizate,
potrivit Legii nr.15/1990, sub formă de societăți în comandită simplă;
d) Unitățile economice de stat, exclusiv cele care se constituie ca regii autonome, vor fi organizate,
potrivit Legii nr.15/1990, sub formă de societăți în nume colectiv.
2) Reorganizarea unei regii autonome ca societate pe acțiuni, având ca unic acționar unitatea
administrativ-teritorială, se poate realiza prin:
a) Decret prezidențial;
b) Ordonanță de urgență;
c) Lege;
d) Hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului
București.
3) Potrivit legii insolvenței, vor fi suportate din averea debitorului:
a) Toate cheltuielile aferente procedurii insolvenței, exceptând cele privitoare la notificarea,
convocarea și comunicarea actelor de procedură efectuate de administratorul judiciar și/sau lichidatorul
judiciar;
b) Toate cheltuielile aferente procedurii insolvenței, inclusiv cele privitoare la notificarea,
convocarea și comunicarea actelor de procedură efectuate de administratorul judiciar și/sau lichidatorul
judiciar;
c) Doar cheltuielile aferente publicării în Monitorul Oficial a actelor întocmite de administratorul
judiciar;
d) Doar cheltuielile aferente publicării în Buletinul Procedurilor de Insolvență a actelor întocmite
de lichidatorul judiciar.
4) Care dintre afirmațiile de mai jos este adevărată:
a) În cadrul procedurii insolvenței, primirea plăților pe seama debitorului și consemnarea lor în
contul averii acestuia este atribuția judecătorului sindic;
b) În cadrul procedurii insolvenței, primirea plăților pe seama debitorului și consemnarea lor în
contul averii acestuia este atribuția lichidatorului judiciar;
c) În cadrul procedurii insolvenței, primirea plăților pe seama debitorului și consemnarea lor în
contul averii acestuia este atribuția creditorilor;
d) În cadrul procedurii insolvenței, primirea plăților pe seama debitorului și consemnarea lor în
contul averii acestuia este atribuția Adunării generale a asociaților.
5) Care dintre afirmațiile de mai jos este adevărată:
a) În cadrul procedurii insolvenței, supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului
debitorului este atribuția judecătorului sindic;
b) În cadrul procedurii insolvenței, supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului
debitorului este atribuția administratorului public;
c) În cadrul procedurii insolvenței, supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului
debitorului este atribuția Comitetului creditorilor;
d) În cadrul procedurii insolvenței, supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului
debitorului este atribuția administratorului judiciar.
6) Care dintre afirmațiile de mai jos este adevărată:
a) În cadrul procedurii insolvenței, după ridicarea dreptului de administrare, reprezentarea
debitorului se va realiza de către administratorul public;
 b) În cadrul procedurii insolvenței, după ridicarea dreptului de administrare, reprezentarea
debitorului se va realiza de către Adunarea creditorilor;
c) În cadrul procedurii insolvenței, după ridicarea dreptului de administrare, reprezentarea
debitorului se va realiza de către judecătorul sindic;
d) În cadrul procedurii insolvenței, după ridicarea dreptului de administrare, reprezentarea
debitorului se va realiza de către administratorul judiciar/ lichidatorul judiciar, care îi conduce şi
activitatea de afaceri.
7) În cadrul procedurii insolvenței, administratorul special:
a) Administrează averea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, după
confirmarea planului, doar în situația în care nu i s-a ridicat debitorului dreptul de administrare;
b) Administrează averea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, înainte de
confirmarea planului, doar în situația în care i s-a ridicat debitorului dreptul de administrare;
c) Are dreptul să solicite ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
d) Judecă contestația debitorului împotriva cererii introductive a creditorului pentru începerea
procedurii.
8) Operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii insolvenței:
a) Sunt considerate valabile doar în măsura în care sunt favorabile creditorului;
b) Sunt nule de drept, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;
c) Sunt considerate valabile doar în măsura în care sunt favorabile debitorului;
d) Sunt nule de drept, fără nicio excepție.
9) După deschiderea procedurii insolvenței, desemnarea administratorului special se va realiza de:
a) Adunarea generală a acționarilor /asociaților și membrii debitorului;
b) Lichidatorul judiciar;
c) Adunarea generală a acționarilor /asociaților și membrii creditorului;
d) Judecătorul-sindic.
10) De la data deschiderii procedurii insolvenței se suspendă de drept:
a) Doar măsurile de executare silită asupra averii debitorului;
b) Toate acțiunile judiciare și extrajudiciare, indiferent de obiectul acestora;
c) Toate acțiunile extrajudiciare și măsurile de executare silită asupra averii debitorului;
d) Toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea
creanțelor asupra averii debitorului.
11) Potrivit legii nr. 85/2014, debitorul persoană juridică care în ultimii 5 ani precedenți hotărârii de
deschidere a procedurii au fost supuși unei proceduri de reorganizare judiciară:
a) Nu mai pot fi supuși reorganizării judiciare;
b) Pot solicita exclusiv deschiderea procedurii generale de insolvență;
c) Pot beneficia doar de procedura simplificată;
d) Pot fi supuși reorganizării judiciare doar în anumite condiții prevăzute expres de lege.
12) Potrivit legii nr. 85/2014, hotărârile pronunțate de judecătorul sindic pot fi atacate cu:
a) Apel în termen de 7 zile de la comunicarea hotărârii realizată prin publicarea în Buletinul
Procedurii Insolvenței, dacă legea nu prevede altfel;
b) Apel în termen de 30 zile de la publicarea în Buletinul Procedurii Insolvenței, dacă legea nu
prevede altfel;
c) Apel în termen de 15 zile de la pronunțare, dacă legea nu prevede altfel;
d) Apel în termen de 14 zile de la comunicarea hotărârii realizată prin publicarea în Buletinul
Procedurii Insolvenței, dacă legea nu prevede altfel.
13) Potrivit legii nr. 85/2014, organele care aplică procedura insolvenței sunt:
a) Instanțele judecătorești, judecătorul-sindic, administratorul judiciar și lichidatorul judiciar;
b) Doar instanțele judecătorești;
c) Comitetul creditorilor și adunarea generală a creditorilor;
d) Instanțele judecătorești, judecătorul-sindic și lichidatorul judiciar.
14) Potrivit legii insolvenței, dacă cererea debitorului corespunde condițiilor prevăzute la
 a) O încheiere de deschidere a procedurii generale;
b) O decizie civilă definitivă;
c) O sentință civilă executorie de drept;
d) O încheiere de închidere a procedurii generale.
15) După deschiderea procedurii insolvenței, desfacerea contractelor individuale de muncă ale
personalului debitorului, se va face de către:
a) Debitor cu încuviințarea judecătorului sindic;
b) Adunarea creditorilor cu încuviințarea judecătorului sindic;
c) Judecătorul sindic;
d) Administratorul judiciar/ lichidatorul judiciar.
16) În cadrul procedurii insolvenței, acțiunea în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în
dauna creditorilor, poate fi introdusă în cel mult:
a) 12 luni de la apariția stării de insolvență;
b) 16 luni de la deschiderea procedurii;
c) 6 luni de la data întocmirii raportului asupra cauzelor insolvenței;
d) 18 luni de la închiderea procedurii.
17) Acțiunea de atragere a răspunderii pentru intrarea în insolvență:
a) Se prescrie în termen de 1 an de la data la care a fost cunoscut sau trebuia cunoscut persoana
care a contribuit la apariția stării de insolvență;
b) Se prescrie în termen de 5 ani de la data la care a fost cunoscut sau trebuia cunoscut persoana
care a contribuit la apariția stării de insolvență;
c) Se prescrie în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscut sau trebuia cunoscut persoana
care a contribuit la apariția stării de insolvență, dar nu mai târziu de data publicării în BPI a raportului
administratorului judiciar/lichidatorului judiciar;
d) Se prescrie în termen de 5 ani de la data la care a fost cunoscut sau trebuia cunoscut persoana
care a contribuit la apariția stării de insolvență, dar nu mai târziu de data publicării în BPI a raportului
administratorului judiciar/lichidatorului judiciar.
18) În cazul în care s-a pronunțat o hotărâre de respingere a acțiunii de atragere a răspunderii pentru
intrarea în insolvență:
a) Administratorul judiciar/ lichidatorul judiciar care nu intenționează să formuleze apel va notifica
în acest sens comitetul creditorilor sau, după caz, adunarea creditorilor.;
b) Administratorul judiciar / lichidatorul judiciar nu este obligat să formuleze apel;
c) Administratorul judiciar este obligat să formuleze apel;
d) Administratorul judiciar/ lichidatorul judiciar care nu intenționează să formuleze apel va notifica
în acest sens comitetul creditorilor sau, după caz, adunarea creditorilor.
19) Cererea având ca obiect atragerea răspunderii pentru intrarea în insolvență:
a) Se va judeca separat, formându-se un dosar asociat;
b) Se va judeca în procedură necontencioasă, fără citarea părților;
c) Se va judeca separat de către instanța ierarhic superioară;
d) Se va judeca în cadrul aceluiași dosar având ca obiect procedura insolvenței.
20) Răspunderea civilă delictuală se întemeiază:
a) Pe ideea reparării integrale a prejudiciilor cauzate ca urmare a nesocotirii unei obligații legale;
b) Pe principiul legalității incriminării;
c) Pe ideea pedepsirii persoanei care a săvârșit o infracțiune;
d) Pe ideea situației materiale și profesionale a celui vinovat de săvârșirea unei fapte ilicite.
21) Încălcarea cu vinovăție de către un funcționar public a îndatoririlor corespunzătoare funcției publice
pe care o deține și a normelor de conduită profesională și civică prevăzute de lege, atrage:
a) Răspunderea contravențională;
b) Răspunderea administrativ-patrimonială;
c) Răspunderea administrativ-disciplinară;
d) Răspunderea civilă.
22) Răspunderea civilă a funcționarului public se angajează:
a) Pentru desfășurarea în timpul programului de lucru a unor activități personale;
b) Pentru încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitățile prevăzute de lege;
c) Pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
d) Pentru restituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit.
23) Dreptul conducătorului autorității sau instituției publice de a emite ordinul sau dispoziția de
imputare se prescrie în:
a) 12 luni de la data constatării pagubei;
b) 3 ani de la data producerii pagubei;
c) 12 luni de la data producerii pagubei;
d) 3 ani de la data constatării pagubei.
24) Potrivit legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, stabilirea întinderii prejudiciului
și dispunerea de măsuri pentru recuperarea acestuia constituie o obligație a:
a) persoanelor cu atribuții în domeniul în care a fost identificată abaterea;
b) conducerii entității auditate;
c) persoanelor care au contribuit la producerea prejudiciului;
d) salariaților entității auditate.
25) În materia răspunderii delictuale, repararea prejudiciului:
a) Nu pot fi acordate despăgubiri sub forma unor prestații periodice;
b) Se face numai în natură, prin restabilirea situației anterioare;
c) Când nu este cu putință repararea în natură ori victima nu este interesată de reparația în natură,
repararea prejudiciului se face prin plata unei despăgubiri;
d) Se face exclusiv prin plata unei despăgubiri.
26) Potrivit Codului penal, excesul neimputabil reprezintă:
a) Cauză de neimputabilitate;
b) Circumstanță atenuantă;
c) Cauză care înlătură răspunderea penală;
d) Cauză care înlătură executarea pedepsei.
27) Fapta persoanei care, în frauda creditorilor, înstrăinează, în caz de insolvență a debitorului, o parte
din active, constituie infracțiunea de:
a) Abuz de încredere în frauda creditorilor;
b) Gestiune frauduloasă;
c) Abuz de încredere;
d) Bancrută frauduloasă.
28) La infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată:
a) Tentativa nu se poate demonstra;
b) Tentativa este posibilă, dar nu se pedepsește;
c) Tentativa se pedepsește;
d) Tentativa nu este reglementată.
29) Potrivit regimului juridic al contravențiilor, constituie sancțiune contravențională complementară:
a) Avertismentul;
b) Amenda contravențională;
c) Suspendarea autorizației de exercitare a unei activități;
d) Prestarea unei activități în folosul comunității.
30) Potrivit Codului penal, fapta funcționarului public care, indirect, pentru altul, acceptă promisiunea
unor foloase necuvenite, în legătură cu urgentarea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de
serviciu, constituie infracțiune de:
a) Trafic de influență;
b) Cumpărare de influență;
c) Luare de mită;
d) Abuz în serviciu.
31) Potrivit Codului penal, falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii
sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice, constituie infracțiune de:
a) Fals în declarații;
b) Uz de fals;
c) Fals material în înscrisuri oficiale;
d) Fals intelectual.
32) Potrivit Codului penal, schimbarea destinației fondurilor bănești ori a resurselor materiale alocate
unei autorități publice sau instituții publice, fără respectarea prevederilor legale, constituie infracțiunea
de:
a) Deturnarea de fonduri;
b) Furt;
c) Neglijență în serviciu;
d) Abuz în serviciu.
33) Potrivit Codului penal, fapta funcționarului public care, în timpul serviciului, îndeplinește un act
ce nu intră în atribuțiile sale, constituie infracțiunea de:
a) Uz de fals;
b) Abuz în serviciu;
c) Fals intelectual;
d) Uzurparea funcției.
34) Potrivit Codului penal, neglijența care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau
sustragerea unui document ce conține informații secrete de stat, precum și neglijența care a prilejuit
altei persoane aflarea unei asemenea informații, constituie infracțiunea de:
a) Divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice;
b) Neglijență în păstrarea informațiilor;
c) Abuz în serviciu;
d) Neglijență în serviciu.
35) Potrivit regimului juridic al contravențiilor, prestarea unei activități în folosul comunității:
a) Poate fi stabilită numai prin lege și numai pe o durată ce nu poate depăși 300 de ore;
b) Se poate dispune cumulativ cu amenda;
c) Poate fi stabilită prin dispoziția conducătorului unității administrativ-teritoriale în cazul în care
contravenientul este o persoană juridică;
d) Poate fi stabilită numai prin lege și numai pe o durată ce nu poate depăși 300 de zile.
36) Potrivit regimului juridic al contravențiilor, constituie sancțiune contravențională principală:
a) Blocarea contului bancar;
b) Suspendarea activității agentului economic;
c) Confiscarea bunurilor rezultate din contravenție;
d) Amenda contravențională.
37) Care dintre următoarele sancțiuni contravenționale se poate aplica numai contravenienților
persoane fizice?
a) Blocarea contului bancar;
b) Avertismentul;
c) Prestarea unei activități în folosul comunității;
d) Amenda contravențională.
38) Potrivit regimului juridic al contravențiilor:
a) Executarea sancțiunii contravenționale nu se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a
contravențiilor nu a putut fi comunicat contravenientului;
b) Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 36 luni de la data
săvârșirii faptei;
c) Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 12 luni de la data
săvârșirii faptei;
 d) Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data
săvârșirii faptei.
39) Pentru prejudiciile de natură materială sau morală produse ca urmare a unor carențe organizatorice
sau funcționale ale unor servicii publice:
a) Autoritățile și instituțiile publice răspund patrimonial exclusiv, doar dacă sunt îndeplinite
condițiile expres prevăzute de lege;
b) Operează un caz de exonerare de răspundere;
c) Răspunderea aparține în toate cazurile personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice
în cadrul cărora au fost constatate carențe organizatorice;
d) Autoritățile sau instituțiile publice dar și personalul acestora, răspund solidar pentru prejudiciile
produse în urma unor carențe organizatorice sau funcționale ale serviciilor publice.
40) În accepțiunea codului administrativ, răspunderea administrativ-patrimonială reprezintă:
a) Formă a răspunderii sociale stabilită de stat, în urma încălcării normelor de drept printr-un fapt
ilicit care atrage răspunderea celui vinovat;
b) Formă a răspunderii administrative care intervine în cazul săvârșirii unei abateri disciplinare,
rezultată în urma încălcării de către un demnitar, a îndatoririlor de serviciu și a normelor de conduită
obligatorie prevăzute de lege;
c) Formă a răspunderii administrative care intervine în cazul săvârșirii unei contravenții,
identificate potrivit legislației specifice în domeniul contravențiilor
d) Formă a răspunderii administrative care constă în obligarea statului sau, după caz, a unităților
administrativ-teritoriale la repararea pagubelor cauzate unei persoane fizice sau juridice prin orice
eroare judiciară, pentru limitele serviciului public, printr-un act administrativ ilegal sau prin refuzul
nejustificat al administrației publice de a rezolva o cerere privitoare la un drept recunoscut de lege sau
la un interes legitim.
41) În cazul răspunderii patrimoniale, suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reține în rate lunare
din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză, însă această sumă nu poate fi mai mare de:
a) O treime din salariul lunar brut, fără a putea depăși împreună cu celelalte rețineri salariale pe
care le-ar avea cel în cauză jumătate din salariul net al angajatului;
b) O treime din salariul net;
c) Jumătate din salariul lunar net, fără a putea depăși împreună cu celelalte rețineri salariale pe care
le-ar avea cel în cauză două treimi din salariul angajatului.
d) O treime din salariul lunar net, fără a putea depăși împreună cu celelalte rețineri salariale pe
care le-ar avea cel în cauză jumătate din salariul angajatului.
42) În materia răspunderii patrimoniale, angajatorul:
a) Este obligat să-l despăgubească pe salariat în cazul în care acesta a suferit un prejudiciu material
sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu
serviciul;
b) Nu poate recupera de la salariat sumele achitate acestuia din urma, necuvenit;
c) Nu este obligat să-l despăgubească pe salariat dacă aceasta a suferit un prejudiciu moral din
culpa angajatorului și în legătură cu serviciul;
d) Nu poate conveni cu angajatul recuperarea contravalorii pagubei.
43) Care dintre următoarele afirmații nu este falsă:
a) Răspunderea patrimonială a salariatului este o varietate a răspunderii civile delictuale;
b) Răspunderea patrimonială a salariatului este facultativă;
c) Răspunderea patrimonială a salariatului este singura formă de răspundere a salariatului;
d) Răspunderea patrimonială a salariatului este proporțională cu gradul de contribuție la
producerea pagubei, dacă paguba este cauzată de mai mulți salariați.
44) Răspunderea patrimonială a salariaților este înlăturată:
a) În cazul pagubelor care se încadrează în riscul normal al serviciului;
b) În cazul în care paguba a fost produsă de mai mulți salariați și nu se poate identifica contribuția
fiecăruia;
 c) În cazul în care angajatorul a plătit despăgubirea;
d) Contractul individual de muncă a încetat prin demisie.
45) ). În materia răspunderii patrimonială reglementată de Codul muncii:
a) Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile delictuale;
b) Salariatul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, să-l
despăgubească pe angajator în cazul unui prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul
îndeplinirii obligațiilor de serviciu;
c) Angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, să-l
despăgubească pe salariat în cazul unui prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul
îndeplinirii obligațiilor de serviciu;
d) De regulă, răspunderea patrimonială a salariaților poate avea ca obiect, repararea atât a
prejudiciilor materiale cât și a celor morale produse angajatorului.
46) Potrivit dispozițiilor Codului administrativ, răspunderea administrativ patrimonială este angajată:
a) Când se constată săvârșirea unei fapte licite prin care se încalcă norme ale dreptului
administrativ, fiind îndeplinită una dintre următoarele condiții: actul administrativ contestat este ilegal,
existența unui act administrativ ilegal cauzator de prejudicii materiale sau morale, existența unui raport
de cauzalitate între actul ilegal și prejudiciu respectiv existența culpei autorității publice și/sau a
personalului acesteia;
b) În toate situațiile în care se constată o abatere disciplinară a personalului unei autorități și
instituții publice;
c) Când se constată săvârșirea unei fapte ilicite prin care se încalcă norme ale dreptului
administrativ și sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: actul administrativ contestat este ilegal,
existența unui act administrativ ilegal cauzator de prejudicii materiale sau morale, existența unui raport
de cauzalitate între actul ilegal și prejudiciu respectiv existența culpei autorității publice și/sau a
personalului acesteia;
d) În toate situațiile în care s-a emis un act administrativ.
47) Care dintre afirmațiile următoare nu este falsă:
a) Lipsa semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal de constatare a
contravențiilor;
b) Lipsa codului numeric personal al agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal de
constatare a contravențiilor;
c) Lipsa indicării actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția atrage
nulitatea procesului-verbal de constatare a contravențiilor;
Lipsa termenului de exercitare a căi de atac și indicarea instanței la care se poate depune plângerea
atrage nulitatea procesului-verbal de constatare a contravențiilor
48) Potrivit regimului juridic al contravențiilor, pentru una și aceeași contravenție se poate aplica:
a) Numai o sancțiune contravențională principală și una sau mai multe sancțiuni complementare;
b) Numai o sancțiune contravențională complementară și două sau mai multe sancțiuni principale;
c) Numai o sancțiune contravențională principală;
d) Numai o sancțiune principală la care se adaugă obligatoriu, jumătate din maximul general al
amenzii prevăzută de lege pentru contravenția constatată.
49) În materia regimului juridic al contravențiilor:
a) Competența de soluționare a apelurilor împotriva hotărârilor prin care s-a soluționat plângerea
revine în toate cazurile secțiilor civile din cadrul curților de apel;
b) Nu este obligatorie motivarea apelului declarat împotriva hotărârii prin care s-a soluționat
plângerea;
c) Apelul declarat împotriva hotărârii prin care s-a soluționat plângerea nu suspendă executarea
hotărârii;
d) Hotărârea prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată numai cu apel, dacă prin lege nu se
prevede altfel.
50) În cazul în care cel care răspunde pentru fapta altuia a reparat victimei prejudiciul:
 a) Are drept de regres împotriva celui care a cauzat prejudiciul, exceptând situația în care acesta
din urmă nu este răspunzător pentru prejudiciul cauzat;
b) Dreptul său de regres este limitat doar la contribuția sa proprie;
c) Nu are drept de regres împotriva celui care a cauzat prejudiciul, inclusiv în situația în care acesta
din urmă este răspunzător pentru prejudiciul cauzat;
d) Dreptul de regres este recunoscut doar în cazul prejudiciilor cauzate de mai multe persoane.
51) Răspunderea comitentului pentru prejudiciile cauzate de prepusul său:
a) Este aplicabilă fără excepție, în toate cazurile în care un prepus a săvârșit o faptă ilicită;
b) Este o răspundere delictuală subiectivă, întemeiată pe ideea de vinovăție;
c) Este o răspundere pentru fapta altuia, ce intervine în cazul săvârșirii de către prepuși a unor fapte
în legătură cu atribuțiile ce le-au fost încredințate;
d) Este o răspundere pentru faptă proprie.
52) În materia răspunderii civile delictuale, dreptul la reparație:
a) Este recunoscut doar în cazul prejudiciilor materiale;
b) Se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat;
c) Se naște doar de la data stabilirii acestuia prin hotărâre judecătorească;
d) Se naște din ziua cauzării prejudiciului, exclusiv în cazul în care acest drept poate fi valorificat
imediat.
53) În materia răspunderii civile delictuale, cât privește repararea prejudiciului:
a) Despăgubirea cuprinde pierderea efectiv suferită de cel prejudiciat, excluzându-se câștigul pe
care în condiții obișnuite l-ar fi putut realiza și de care a fost lipsit;
b) Se repară numai pierderea suferită de cel prejudiciat nu și cheltuielile efectuate pentru limitarea
prejudiciului;
c) Nu se vor acorda despăgubiri pentru un prejudiciu viitor chiar dacă producerea lui este
neîndoielnică;
d) Despăgubirea cuprinde atât pierderea efectiv suferită de cel prejudiciat cât și câștigul pe care în
condiții obișnuite l-ar fi putut realiza și de care a fost lipsit.
54) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, este obligat să-l repare:
a) Atunci când fapta a fost săvârșită cu vinovăție;
b) În cazul legitimei apărări;
c) Doar dacă fapta a fost săvârșită cu intenție;
d) Doar dacă prejudiciul este material și poate fi cuantificat deîndată.
55) Răspunderea comitentului pentru fapta prepusului său:
a) Raportul de subordonare poate decurge doar în temeiul legii;
b) Presupune săvârșirea unei fapte cu intenție;
c) Presupune existența unui raport de prepușenie ce izvorăște din contract sau din lege, existent la
data săvârșirii faptei;
d) Dă dreptul exclusiv la repararea prejudiciilor materiale.
56) În materia răspunderii civile, prejudiciul:
a) Nu este datorat atunci când fapta ilicită a determinat pierderea șansei de a obține un avantaj;
b) Cuprinde pierderea efectiv suferită de cel prejudiciat dar nu și câștigul de care a fost lipsit;
c) Nu este datorat atunci când cuantumul pierderii nu poate fi stabilit cu certitudine.
d) Cuprinde pierderea efectiv suferită de cel prejudiciat dar și câștigul de care a fost lipsit.
57) În materia răspunderii civile delictuale, repararea prejudiciului se face:
a) În natură sau prin echivalent;
b) Numai prin echivalent;
c) Numai prin hotărâre judecătorească;
d) Prin luarea în considerare a momentului în care prejudiciul a fost constatat.
58) În materia răspunderii contractuale, creditorul are dreptul:
a) La pierderea efectiv suferită, fiind excluse cheltuielile efectuate pentru evitarea sau limitarea
prejudiciului;
 b) La despăgubiri pentru prejudiciile pe care le-ar fi putut evita cu o minimă diligență;
c) La repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit urmare a neexecutării de către o persoană
a obligațiilor pe care le-a contractat;
d) Doar la repararea prejudiciului patrimonial.
59) Potrivit dispozițiilor Codului civil, răspunderea contractuală:
a) Constituie o formă a răspunderii civile care intervine în cazul producerii fără justificare, a unui
prejudiciu, de către cel care este obligat să-și execute obligațiile contractate;
b) Debitorul răspunde întotdeauna și pentru prejudiciile imprevizibile;
c) În cadrul acestui tip de răspundere, părțile pot opta pentru aplicarea unor reguli mai favorabile;
d) Constituie o formă a răspunderii civile care intervine în cazul producerii cu justificare, a unui
prejudiciu, de către cel care este obligat să-și execute obligațiile contractate.
60) Intenția directă se caracterizează prin:
a) Făptuitorul prevede un anumit rezultat și, deși nu îl urmărește, acesta se produce într-o formă
mai gravă;
b) Făptuitorul prevede rezultatul faptei sale și îl urmărește prin săvârșirea faptei;
c) Făptuitorul prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii
lui;
d) Făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va
produce.
61) Potrivit Codului penal, infracțiunea este:
a) Orice faptă cuprinsă între-o lege specială;
b) Fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei
care a săvârșit-o;
c) Fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, justificată și imputabilă persoanei care
a săvârșit-o;
d) Fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, justificată și neimputabilă persoanei
care a săvârșit-o.
62) Potrivit Codului penal, reprezintă cauză de neimputabilitate:
a) Constrângerea fizică;
b) Amnistia;
c) Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații;
d) Grațierea.
63) Potrivit dispozițiilor Codului penal, infracțiunea este:
a) Orice faptă comisă din culpă;
b) Fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, justificată și neimputabilă persoanei
care a săvârșit-o;
c) O stare de fapt;
d) Singurul temei al răspunderii penale.
64) În ceea ce privește existența prejudiciului sau vinovăția autorului faptei ilicite:
a) Repararea prejudiciului se face doar în baza unei hotărâri penale definitive;
b) Instanța civilă este legată de dispozițiile legii penale;
c) Instanța civilă nu este legată de dispozițiile legii penale și nici de hotărârea definitivă de achitare
sau de încetare a procesului penal;
d) Pronunțarea unei soluții de achitare conduce la încetarea procesului civil.
65) Potrivit Codului Penal, reprezintă pedeapsă complementară ce poate fi aplicată persoanei juridice:
a) Afișarea sau publicarea hotărârii de condamnare;
b) Amenda;
c) Confiscarea specială;
d) Supravegherea.
66) Infracțiunea de fals intelectual:
a) Tentativa nu se pedepsește;
 b) Se pedepsește cu amenda;
c) Obiectul material îl constituie un înscris sub semnătură privată;
d) Se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
67) Persoanelor juridice li se poate aplica următoarea pedeapsă principală în reglementarea Codului
penal:
a) Interzicerea de a participa la procedura de achiziții publice pe o durată de la unu la 3 ani;
b) Dizolvarea;
c) Amenda;
d) Plasarea sub supraveghere judiciară.
68) Potrivit Codului penal, constituie circumstanță atenuantă legală:
a) Depășirea limitelor stării de necesitate;
b) Săvârşirea infracţiunii de către o persoană care a profitat de situaţia prilejuită de o calamitate,
de starea de asediu sau de starea de urgenţă;
c) Tentativa;
d) Împiedicarea producerii rezultatului.
69) În cazul infracțiunii de gestiune frauduloasă:
a) Subiectul activ este persoana căreia i-a fost încredințat bunul în baza unui titlu și cu un anumit
scop;
b) Obiectul material poate consta doar într-un bun mobil;
c) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate;
d) Tentativa este posibilă și se pedepsește.
70) Nu reprezintă cauză justificativă:
a) Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații;
b) Legitima apărare;
c) Starea de necesitate;
d) Cazul fortuit.
71) Potrivit Codului penal, fapta comisă din culpă:
a) Este infracțiune chiar dacă legea nu prevede expres aceasta, iar fapta este săvârșită printr-o
omisiune;
b) Este infracțiune;
c) Este infracțiune numai dacă legea prevede în mod expres;
d) Este infracțiune chiar dacă legea nu prevede expres aceasta, dar fapta constă într-o acțiune.
72) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care
s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II
inclusiv, constituie infracțiunea de:
a) Obținere ilegală de fonduri;
b) Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane;
c) Abuz în serviciu;
d) Cumpărare de influență.
73) Însușirea de către un funcționar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte
bunuri pe care le gestionează sau le administrează, constituie infracțiune de:
a) Furt;
b) Ultraj;
c) Delapidare;
d) Abuz în serviciu.
74) Indicați care dintre următoarele împrejurări reprezintă, potrivit Codului penal, circumstanță
atenuantă legală:
a) Săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o
provocare din partea persoanei vătămate, produsă printr-o atingere gravă a demnității persoanei;
b) Împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracțiunii sau periculozitatea
infractorului;
 c) Eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii;
d) Excesul neimputabil.
75) Potrivit dispozițiilor legale privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, în vederea
asigurării accesului acționarilor/ asociaților, prin grija președintelui consiliului de administrație,
întreprinderea publică, trebuie să publice pe pagina proprie de internet:
a) Raportările contabile semestriale, în termen de 15 zile de la încheierea semestrului;
b) Lista administratorilor și a directorilor, CV-urile membrilor consiliului de administrație și ale
directorilor sau, după caz, ale membrilor consiliului de supraveghere și membrilor directoratului,
precum și nivelul remunerației acestora;
c) Declarațiile de avere și interese ale membrilor consiliului de supraveghere;
d) Orice tranzacție încheiată de întreprinderea publică cu o altă întreprindere publică ori cu
autoritatea publică tutelară, dacă tranzacția are o valoare, individual sau dintr-o serie de tranzacții de
cel puțin echivalentul în lei a sumei de 100.000 euro.
76) Potrivit legii societăților, indicați care dintre afirmațiile de mai jos nu este falsă:
a) Obligațiile sociale ale unei societăți cu răspundere limitată sunt garantate exclusiv cu capitalul
social;
b) Obligațiile sociale ale unei societăți cu răspundere limitată sunt garantate exclusiv cu capitalul
social; Societățile în nume colectiv nu au obligația să verse integral la data constituirii capitalul social
subscris
c) Încă de la înființare, în actul constitutiv al unei societăți cu răspundere limitată, trebuie
menționată valoarea capitalului social, cu indicarea numărului și a valorii nominale a părților sociale,
precum și numărul părților sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său;
d) Capitalul social al unei societăți pe acțiuni, este divizat în părți sociale a căror valoare nominală
este multiplu de 2,5 lei.
77) Potrivit legii societăților, filialele sunt:
a) Societăți cu personalitate juridică înființate într-una dintre formele de societate reglementate
prin lege;
b) Dezmembrăminte fără personalitate juridică;
c) Societăți fără personalitate juridică;
d) Sedii secundare a unor societăți înființate într-una dintre formele reglementate prin lege.
78) Nulitatea unei societăți înmatriculate în registrul comerțului poate fi declarată de către tribunal,
exclusiv în cazul în care:
a) Lipsește diploma de studii a asociaților;
b) Societatea și-a declarat mai mult de 5 puncte de lucru în țară;
c) S-au încălcat dispozițiile legale privind capitalul social minim, subscris și vărsat;
d) Asociații sau acționarii au domiciliul în străinătate.
79) Care dintre următoarele afirmații este corectă:
a) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatricularea sau la orice alte înregistrări în
registrul comerțului sunt definitive;
b) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatricularea sau la orice alte înregistrări în
registrul comerțului sunt executorii și sunt supuse numai apelului;
c) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatricularea sau la orice alte înregistrări în
registrul comerțului sunt definitive și executorii;
d) Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatricularea sau la orice alte înregistrări în
registrul comerțului sunt executorii și sunt supuse numai recursului.
80) Care dintre următoarele afirmații este corectă:
a) În cadrul unei societăți, la care statul sau o unitate administrativ- teritorială este acționar unic,
majoritar sau deține controlul, autoritatea publică tutelară numește membrii consiliului de administrație;
b) În cadrul unei societăți, la care statul sau o unitate administrativ- teritorială este acționar unic,
majoritar sau deține controlul, autoritatea publică tutelară evaluează, prin reprezentanții săi în adunarea
generală a acționarilor performanța consiliului de administrație, pentru a se asigura, în numele statului
sau al unității administrativ teritoriale acționar, că sunt respectate principiile de eficiență economică și
profitabilitate în funcționarea societății;
c) În cadrul unei societăți, la care statul sau o unitate administrativ- teritorială este acționar unic,
majoritar sau deține controlul, autoritatea publică tutelară veghează la respectarea de către societatea
controlată a principiilor de eficiență economică și profitabilitate;
d) În cadrul unei societăți, la care statul sau o unitate administrativ- teritorială este acționar unic,
majoritar sau deține controlul, autoritatea publică tutelară încheie contracte de mandat cu
administratorii.
81) Decizia de majorare a capitalului social al unei societăți, se ia cu:
a) O majoritate de cel puțin două treimi din drepturile de vot deținute de acționarii prezenți sau
reprezentați;
b) O majoritate de o treime din numărul total al drepturilor de vot;
c) Cu ½ din numărul drepturilor de vot deținute de acționarii prezenți sau reprezentați;
d) O majoritate de cel puțin două treimi din drepturile de vot deținute de acționarii prezenți.
82) Obiectul de activitate al unei societăți poate fi schimbat de:
a) Instanța de judecată;
b) Adunarea generală extraordinară;
c) Adunarea generală ordinară;
d) Consiliul de supraveghere.
83) Dobândirea personalității juridice a unei societăți constituită în temeiul legii nr. 31/1990, are loc în
momentul:
a) Publicării în Monitorul Oficial al României a hotărârii irevocabile de autorizare a constituirii
societății;
b) Înmatriculării în Registrul Comerțului;
c) Autorizării constituirii de către judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului;
d) Obținerii codului fiscal.
84) Dreptul la acțiunea de restituire a dividendelor, plătite contrar prevederilor alin. (2) și (3) din lege,
se prescrie în termen de:
a) 24 luni de la data distribuirii lor;
b) 5 ani de la data distribuirii lor;
c) 3 ani de la data distribuirii lor;
d) 12 luni de la data distribuirii lor.
85) Acțiunea în răspundere contra membrilor directoratului, pentru daune cauzate unei societăți pe
acțiuni prin încălcarea îndatoririlor față de societate, aparține:
a) Consiliului de administrație;
b) Autorității publice tutelare;
c) Adunării generale;
d) Oricărui acționar interesat.
86) 12). Pentru a produce efecte juridice, hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului
social al unei societăți trebuie dusă la îndeplinire, în termen de:
a) 1 an de la data adoptării;
b) 18 luni de la data adoptării;
c) 24 luni de la data adoptării;
d) 3 ani de la data adoptării.
87) Potrivit legii societăților, termenul de prescripție al acțiunii de regularizare a unor neregularități
constatate în cadrul unei societăți după înmatriculare, este de:
a) 30 zile din momentul în care oricare dintre persoanele interesate puteau cere tribunalului să
oblige societatea să își regularizeze cerințele legale încălcate;
b) 6 luni din momentul observării încălcării cerințelor legale de constituire;
c) 15 zile calendaristice de la data observării nerespectării condițiilor prevăzute de lege;
d) Un an de la data înmatriculării societății.
88) Care dintre următoarele afirmații nu este falsă:
a) Potrivit dispozițiilor legale privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, regia
autonomă este administrată de un consiliul de administrație format din 2 persoane;
b) Potrivit dispozițiilor legale privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, regia
autonomă este administrată de un consiliul de administrație format din 3-7 persoane;
c) Potrivit dispozițiilor legale privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, regia
autonomă este administrată de un consiliul de administrație format din 5-7 persoane;
d) Potrivit dispozițiilor legale privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, regia
autonomă este administrată de un consiliul de administrație format din 1-3 persoane.
89) În raport cu terții și în justiție, regia autonomă este reprezentată de:
a) Membrii directoratului acționând împreună;
b) Consiliul de administrație, acționând împreună cu directoratul, în lipsa unei stipulații contrare
în actul de înființare,
c) Consiliul de supraveghere, acționând împreună cu directoratul;
d) Consiliul de administrație, prin președintele său, în lipsa unei stipulații contrare în actul de
înființare,
90) Care dintre următoarele afirmații nu este falsă:
a) În cazul societăților administrate potrivit sistemului dualist, directoratul are între 1 și 3 membri;
b) În cazul societăților administrate potrivit sistemului dualist, directoratul are între 5 și 9 membri;
c) În cazul societăților administrate potrivit sistemului dualist, directoratul are între 3 și 7 membri;
d) În cazul societăților administrate potrivit sistemului dualist, directoratul are între 3 și 5 membri.
91) Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice este:
a) Ansamblul de reguli care guvernează sistemul de administrare și control în cadrul unei
întreprinderi publice, raporturile dintre autoritatea publică tutelară și organele întreprinderii publice,
dintre consiliul de administrație sau de supraveghere, directori sau directorat, acționari și alte persoane
interesate;
b) Ansamblul de reguli și principii care guvernează strategia de marketing și de dezvoltare a
întreprinderii publice;
c) Activitatea independentă și obiectivă de asigurare și consultanță, concepută să aducă un plus
valoare și să îmbunătățească activitatea organizației;
d) Ansamblu de reguli și principii cu incidență în domeniul resurselor umane și a relațiilor
interinstituționale.
92) Care este destinația corectă de repartizare a profitului contabil rămas după deducerea impozitului
pe profit în cazul societăților naționale, companiilor naționale sau societăților comerciale cu capital
integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, dacă prin legi speciale nu se prevede altfel:
a) Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe,
precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plăţii dobânzilor,
comisioanelor şi a altor costuri aferente acestor împrumuturi externe;
b) Capitalul social subscris;
c) Minimum 25 % vărsăminte la bugetul de stat sau local;
d) Rezerve constituite din prime de capital.
93) Consiliul de administrație al unei regii autonome include în mod obligatoriu:
a) Un reprezentant al autorității publice tutelare, cu experiență de cel mult 2 ani în domeniul de
activitate al regiei autonome și/sau în activitatea de administrare de societăți comerciale ori regii
autonome;
b) Un reprezentant al autorității publice tutelare, cu experiență de cel mult 5 ani în domeniul de
activitate al regiei autonome și/sau în activitatea de administrare de societăți comerciale ori regii
autonome;
c) Un reprezentant al autorității publice tutelare, cu experiență de cel puțin 5 ani în domeniul de
activitate al regiei autonome și/sau în activitatea de administrare de societăți comerciale ori regii
autonome;
 d) Un reprezentant al autorității publice tutelare, cu experiență de cel puțin 2 ani în domeniul de
activitate al regiei autonome și/sau în activitatea de administrare de societăți comerciale ori regii
autonome.
94) Acțiunea în anularea unui act juridic încheiat în frauda intereselor întreprinderilor publice de un
membru al consiliului de administrație, poate fi introdusă în termen de:
a) 6 luni de la data la care a cunoscut faptul încheierii tranzacției dar nu mai târziu de 6 luni de la
data aprobării acesteia de către adunarea generală;
b) 12 luni de la data la care acționarul a luat la cunoștință prin orice mijloace de încheierea actului
juridic;
c) 1 an de la data la care autoritatea publică tutelară a luat la cunoștință de încheierea tranzacției;
d) 12 luni de la data la care a cunoscut faptul încheierii tranzacției dar nu mai târziu de 12 luni de
la data aprobării acesteia de către adunarea generală.
95) Situațiile financiare ale regiilor autonome, sunt auditate de:
a) Auditorii publici externi ai Curții de Conturi a României;
b) Auditorii interni ai regiei autonome;
c) Auditorii statuari numiți de consiliul de administrație, pentru o perioadă de minim 3 ani;
d) Auditorii statutari numiți de adunarea generală a acționarilor, pentru o perioadă de minim 4 ani.
96) Societățile la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar majoritar, are obligația
să vireze dividendele cuvenite acționarilor, în termen de:
a) 60 zile de la termenul prevăzut de lege pentru aprobarea situațiilor financiare;
b) 45 zile de la termenul prevăzut de lege pentru depunerea situațiilor financiare anuale;
c) 45 zile de la data aprobării situațiilor financiare;
d) 60 zile de la termenul prevăzut de lege pentru depunerea situațiilor financiare anuale.
97) Potrivit legii insolvenței, atribuția judecătorului-sindic este de:
a) A confirma planul de reorganizare, înainte de votarea lui de către creditori;
b) A întocmi rapoarte, pe care să le prezinte creditorilor;
c) Supraveghere a operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului.
d) A confirma planul de reorganizare, după votarea lui de către creditori.
98) Structura organizatorică și funcțională a unei regii autonome, se stabilește de:
a) Ministrul de resort;
b) Directorul general al regiei autonome;
c) Organul de conducere al regiei autonome;
d) Directorul general și/sau director, cu avizul ministerului de resort.
99) Legea nr. 15/1990 prevede 3 elemente obligatorii pe care trebuie să le cuprindă actul de înființare.
Care dintre aceste elemente nu face parte din aceste elemente obligatorii:
a) Capitalul social subscris, structura și modalitatea de constituire a acesteia;
b) Lista membrilor directoratului;
c) Forma juridică, obiectul de activitate, denumire și sediul principal al societății;
d) Modalitatea de prelucrare a activului și pasivului unității economice de stat care se constituie în
societăți comerciale.