Legea insolvenței persoanelor fizice

Procedura judiciară de insolvență

prin lichidare de active
Procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active
Cine poate apela la această procedură?

o Debitorul a cărui situaţie financiară este iremediabil compromisă,

nepermițând elaborarea și executarea unui plan de rambursare a
datoriilor;

o Debitorul a cărui cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă

pe bază de plan de rambursare a datoriilor a fost respinsă de
comisia de insolvenţă, cu propunerea de deschidere a procedurii
judiciare de insolvenţă prin lichidare de active;

o Debitorul în cazul căruia niciun plan de rambursare nu a fost

aprobat sau, după caz, confirmat de instanţa judecătorească.
Procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active
Pasul 1
o Debitorul solicită direct instanței judecătorești competente inițierea
procedurii de insolvență prin lichidare de active.
o În cazul în care:
a) planul de rambursare nu poate fi dus la îndeplinire din motive
neimputabile debitorului, oricare dintre creditori poate solicita
instanței judecătorești competente inițierea procedurii de
insolvență prin lichidare de active;
b) planul de rambursare nu poate fi dus la îndeplinire din motive
imputabile debitorului, instanța judecătorească competentă poate
iniția procedura de insolvență prin lichidare de active la solicitarea
colectivă a tuturor creditorilor.
Procedura judiciară de insolvență prin lichidare
de active
Pasul 1 (continuare):

o Motivele imputabile debitorului fac referire la situațiile când:

a) acesta a manifestat un comportament neglijent ori lipsit de
interes cu privire la executarea obligaţiilor asumate prin planul de
rambursare a datoriilor;
b) acesta a încheiat acte sau a acţionat, în orice mod, în frauda
creditorilor atât anterior deschiderii procedurii de insolvenţă cât și
pe durata acesteia.
Procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active
Pasul 2
a. Soluționarea cererii de către instanță, respectiv verificarea întrunirii
condițiilor de admisibilitate a cererii debitorului;

b. Pronunţarea unei sentinţe de deschidere a procedurii de insolvenţă

prin lichidare de active;

c. Desemnarea unui lichidator și a onorariului acestuia;

d. Publicarea sentinţei de deschidere a procedurii în Buletinul

procedurilor de insolvenţă, formularea dupa caz a apelului
împotriva sentinței.
Procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active

Efectele deschiderii procedurii judiciare de insolventa prin

lichidarea activelor debitorului sunt:
o debitorului nu îşi mai poate exercita dreptul de dispoziţie asupra
bunurilor şi a veniturilor urmăribile din averea sa;
o suspendarea de drept a executărilor silite individuale împotriva
averii debitorului.
Procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active
Pasul 3
Etapele procedurii
Instanța numește lichidatorul care:
a) notifică creditorii și întocmește tabelul preliminar de creanțe;
o Ulterior întocmirii tabelului preliminar de creanțe creditorii sau
debitorul au posibilitatea contestării acestuia în instanță;
b) inventariază bunurile urmăribile ale debitorului și deschide
contul de lichidare;
c) se ocupă de vânzarea bunurilor;
d) întocmește raportul final pe baza căruia instanța decide
închiderea procedurii.
Procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active

Pasul 4

o Perioada postprocedură judiciară de insolvență prin lichidare de

active este perioada de supraveghere în care debitorul trebuie să
continue acoperirea creanțelor restante cu un cuantum din
veniturile sale stabilit de instanță la închiderea procedurii. După
trecerea acestei perioade, cuprinsă între 1 și 5 ani, în funcție de
gradul de acoperire a valorii totale a creanțelor, debitorul poate
solicita eliberarea de datorii reziduale.
Procedura judiciară de insolvență prin lichidare
de active
Pasul 4 (continuare):
o În sentința instanței de închidere a procedurii se stabileşte şi
proporţia din veniturile urmăribile ale debitorului care, după
închiderea procedurii, poate fi afectată acoperirii datoriilor.
o Dacă debitorul după un an de la data închiderii procedurii a
acoperit o cotă de cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor,
acesta poate cere instanței eliberarea de datoriile reziduale.
o Dacă debitorul după 3 ani de la data închiderii procedurii, a
acoperit cel puţin 40% din valoarea totală a creanţelor, acesta
poate cere instanței eliberarea de datorii.
o În cazul în care debitorul cu toate diligenţele sale, nu a reuşit să
acopere cel puţin 40% din valoarea totală creanţelor după
trecerea unui termen de 5 ani de la închiderea procedurii, acesta
poate cere instanței eliberarea de datorii reziduale.