Student: JOROVEANU ANDREI- IONUȚ

DREPT COMERCIAL – SET INTREBARI NR.5 - CURS 06 MAI 2023

1. Cum incepe procedura de insolventa?

Procedura va incepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor sau de catre
creditori, precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.

2. Ce trebuie sa faca debitorul?

Debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi
supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.
Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi si
debitorul in cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta.

3. Ce insoteste cererea debitorului?

Cererea trebuie insotita de documentele prevazute in art. 28, din legea 85/2006 (bilanţul,
balanţa de verificare, lista cu lucrările debitorului, lista creditorilor, contul de profit şi pierdere, o
listă a membrilor grupului de interes economic etc.).
Dacă debitorul nu dispune, la momentul înregistrării cererii, de vreuna dintre informaţiile
prevăzute la alin. (1) lit. a)-f) şi h), va putea înregistra acea informaţie la tribunal în termen de 5 zile;
dacă nu o va face, el va fi decăzut din dreptul de a propune un plan de reorganizare.

4. Cand poate solicita debitorul reorganizarea societatii?

În termen de 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv de creanţe, debitorul,
adminis¬tratorul judiciar şi unul sau mai mulţi creditori care deţin împreună cel puţin 20% din
valoarea totală a creanţelor, se poate propune un plan de reorganizare. Termenul se poate scurta de
către judecătorul sindic.
Debitorul nu poate solicita reorganizarea societăţii dacă în ultimii 5 ani a mai existat o astfel
de cerere sau creditorii au formulat o cerere asemănătoare ori debitorul respectiv a fost condamnat
pentru: bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, înşelăciune, delapidare,
mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, infracţiuni împotriva proprietăţii ori infracţiuni
incriminate prin Legea concurenţei nr. 21/1998, modificată.

5. Cine mai poate sa introduca o cerere la tribunal, impotriva comerciantului?

Orice creditor poate să introducă o cerere la tribunal împotriva comerciantului care de cel
puţin 30 de zile nu mai efectuează plăţi. Pentru deschiderea procedurii, în caz de admitere a cererii,
vor fi citate şi alţi creditori pentru acoperirea creanţelor lor.

6. Ce obligatii are judecatorul sindic?

După înregistrarea cererii creditorului îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii
insolvenţei, judecătorul sindic desemnat de către preşedintele tribunalului va comunica cererea în
copie debitorului.

7. Urmarea a deschiderii procedurii, ce trebuie sa faca administratorul judiciar?

În urma deschiderii procedurii administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor
creditorilor debitorului şi Oficiului registrului comerţului, sau după caz, Registrului societăţilor
agricole ori altor registre unde debitorul este înmatriculat sau înregistrat pentru efectuarea menţiunii.
Notificarea trebuie să cuprindă date cu privire la depunerea declaraţiilor de creanţe,
verificarea creanţelor, definitivarea tabelului creanţelor, locul şi data primei şedinţe a adunării
creditorilor etc.

8. Care sunt efectele deschiderii procedurii privind patrimoniul debitorului?

Deschiderea procedurii privind patrimoniul debitorului are următoarele efecte:

- se suspendă toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare îndreptate împotriva patrimoniului

debitorului;
- se suspendă cererile de executare silită privind datoriile debitorului;

- se suspendă termenele de prescripţie prin care creditorii îşi pot valorifica creanţele
împotriva debitorului;

- din momentul deschiderii procedurii nu se mai poate calcula nici o dobândă iar
administratorilor le este interzis să înstrăineze acţiunile sau părţile sociale ce aparţin
debitorului fără încuvinţarea judecătorului sindic;
 - constituirea de garanţii personale sau reale sunt interzise cu excepţia celor prevăzute de
lege sau cu acordul judecătorului sindic;

- debitorul este obligat să dea toate informaţiile în legătură cu activitatea şi averea sa, atât
administratorului judiciar sau lichidatorului, cât şi judecătorului sindic.

9. In ce consta planul de reorganizare?

Planul de reorganizare în vederea redresării prin continuarea activităţii trebuie să cuprindă:

- perspectivele de redresare, în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu

mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta debitorului;
- Planul de lichidare a unor bunuri din averea debitorului îşi propune ca obiectiv lichidarea
averii debitorului.

10. Ce trebuie sa mai fie prevazut in plan?

Planul trebuie să cuprindă următoarele:

- când şi în ce măsură vor fi plătite sau stinse în alt fel creanţele; ce garanţii vor fi oferite
fiecărei categorii de creditori; care categorii de creditori vor primi plata integrală sau nu
vor suferi în alt mod o defavorizare;
- în ce măsură vor fi descărcaţi de răspunderea, cu propria avere, pentru datoriile sociale,
asociaţii, societăţi în nume colectiv sau asociaţii comanditaţi;

- analiza comparativă a cuantumului plăţilor care vor fi făcute către creditori în baza
planului de lichidare, faţă de ceea ce urmau să primească creditorii în cazul lichidării
judiciare a averii debitorului;

- care vor fi părţile din averea debitorului ce urmează a fi vândute, cui şi la ce preţ şi ce
efecte vor avea aceste măsuri în privinţa continuării activităţii pentru restul întreprinderii,
a menţinerii personalului salariat şi a satisfacerii creditorilor;

- care sunt mijloacele care stau la baza realizării planului.

În plan va trebui să se prevadă retribuţiile persoanelor angajate şi alte cheltuieli administrative.

 11. Care este procedura admiterii planului, de catre judecatorul sindic?
O copie de pe planul propus va fi depusă la grefa tribunalului şi la Oficiu l registrului
comerţului sau la Registrul societăţilor agricole şi va fi comunicată debitorului, prin administratorul
special, administratorului judiciar şi comitetului creditorilor. În termen de 20 de zile de la
înregistrarea planului la tribunal, judecătorul sindic va convoca o şedinţă la care vor fi citaţi cei care
au propus planul.Judecătorul sindic va admite planul dacă el va fi propus de persoane competente şi
va cuprinde toate elementele cerute, precum şi dacă planul este realizabil.

12. Cum se desfasoara sedinta in care judecatorul sindic se pronunta asupra

planului?

Înainte de a se pronunţa cu privire la admiterea sau respingerea planului, judecătorul sindic

va audia persoana care a propus planul, în şedinţa convocată, pe debitor sau pe creditor ori pe cei
împuterniciţi din comitetul creditorilor.

13. Ce se intampla cand sunt prezentate mai multe planuri?

Dacă se prezintă mai multe planuri şi planul debitorului nu este acceptat, atunci judecătorul
sindic va confirma planul întocmit de creditorii titulari ai celei mai mari părţi din valoarea totală a
creanţelor.

14. Ce se intampla cu planurile admise?

După ce planurile au fost admise, ele vor fi depuse, în vederea consultării lor de către cei
interesaţi şi apoi comunicate tuturor creditorilor cunoscuţi, debitorului şi tuturor asociaţilor sau
acţionarilor.
În continuare, judecătorul sindic va dispune ca admiterea planului să fie publicată în
Buletinul procedurilor de insolvenţă, precizându-se persoana care l-a propus şi procedura de votare
admisă. De la data publicării, se consideră că toate părţile interesate au cunoştinţă de plan.

15. Cum se face votarea planului?

 La începutul şedinţei de vot, administratorul judiciar va informa creditorii prezenţi cu privire
la voturile valabile primite în scris. Cu privire la procedura de vot trebuie menţionat că vor putea
vota numai creditorii ale căror creanţe nu sunt contestate.

16. Care sunt efectele confirmarii planului?

În situaţia în care, sentinţa privind confirmarea planului de reorganizare, pronunţată de
judecătorul sindic, a rămas definitivă, ea poate fi investită cu formulă executorie şi folosită de
creditori cu titlu executoriu împotriva debitorului.
Debitorul va fi obligat să înfăptuiască, imediat, toate modificările de structură prevăzute în
plan şi va putea continua să-şi conducă activitatea şi să-şi administreze averea sub îndrumarea
judecătorului sindic.

17. Care este termenul de executare a planului de reorganizare?

Executarea planului de reorganizare nu va putea depăşi 3 ani, socotiţi de la data confirmării.

18. Cand se pronunta judecatorul sindic cu privire la prelungirea duratei planului

de reorganizare?
Dacă se constată o redresare a activităţii comerciantului şi o creştere a sumelor care urmează
să fie distribuite creditorilor, judecătorul sindic, după trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la
confirmarea planului, poate dispune prelungirea duratei de reorganizare cu cel mult un an.

19. Cand se constata incetata procedura insolventei?

În situaţia în care debitorul nu se conformează planului de reorganizare, administratorul
judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum şi administratorul special pot cere,
în scris, judecătorului sindic să aprobe începerea procedurii falimentului.
Înregistrarea cererii nu suspendă continuarea activităţii debitorului până când judecătorul
sindic nu hotărăşte prin încheiere.

20. Care sunt cazurile cu privire la intrarea in faliment?

Conform Legii nr. 85/2006, cazurile cu privire la intrarea în faliment sunt:

- debitorul a acceptat să intre în procedură simplificată

- debitorul a constatat starea de insolvenţă
 - nici una din părţile îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare.

- Debitorul a recunoscut necesitatea reorganizării, dar nu a propus un plan de reorganizare

ori planul propus nu a fost confirmat.

- Obligaţiile de plată şi celelalte sarcini prevăzute în planul confirmat nu sunt îndeplinite de

către debitor.

- Raportul administratorului judiciar prin care propunea intrarea debitorului în faliment a

fost aprobat de către judecătorul sindic.

- Prin hotărâre, judecătorul sindic va dizolva societatea debitoare.

21. Ce dispune judecatorul sindic la dizolvarea societatii?

- interzicerea dreptului de administrare al debitorului

- numirea unui lichidator provizoriu, în cazul procedurii generale

- confirmarea în calitate de lichidator al administratorului judiciar, în cazul procedurii sim-

plificate

- în termen de 10 zile de la intrarea în faliment, administratorul judiciar va preda

lichidato¬rului, în cadrul procedurii generale, o listă cu numele, adresele şi creanţele
creditorilor

- notificarea intrării în faliment către părţile interesate: creditorilor menţionaţi în listă,

debitorului, Oficiului registrului comerţului, după caz, registrului societăţilor agricole
unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea menţiunii.

22. Care sunt efectele lichidarii?

În situaţia în care debitorul intră în faliment după ce a avut loc aprobarea planului de
reorganizare, creditorii participă la distribuiri cu valoarea acestora, mai puţin cota încasată în cursul
reorganizării.

23. Ce inseamna ”vanzare in bloc”?

 Prin bloc, ca ansamblu funcţional, se înţelege o parte sau toate bunurile pentru care
cumpărătorul oferă un preţ total care nu este defalcat pe părţile componente.

24. Cum sunt vandute imobilele?

Acestea vor putea fi vândute direct, în urma propunerii lichidatorului, aprobată de adunarea
generală a creditorilor. În propunerea sa, lichidatorul va trebui să identifice imobilul prin deplasarea
pe teren şi prin folosirea datelor aflate în registrele de publicitate imobiliară, arătând totodată şi
sarcinile de care este gravat bunul.
Judecătorul sindic aprobă vânzarea printr-o încheiere care se afişează la locul unde se află
imobilul ce va fi vândut apoi se comunică debitorului şi creditorilor cu garanţii reale asupra bunului.
Hotărârea trebuie să se publice în două ziare locale de largă răspândire, iar vânzarea
imobilului nu se poate face înainte de trecerea a 30 de zile de la data ultimei publicări făcute de
lichidator în ziar. Bunurile imobile se vor vinde conform normelor referitoare la licitaţie şi
adjudecare.

25. Cum se face distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii?

În aplicarea principiilor dreptului comun, Legea nr. 85/2006 prevede că, creditorii care au
ipoteci sau alte garanţii reale asupra bunurilor aflate în patrimoniul debitorului, pot fi plătiţi din
sumele de bani realizate din vânzarea bunurilor supuse garanţiilor lor cum ar fi: capitalul, dobânda şi
cheltuielile aferente.

26. Care sunt atributiile judecatorul sindic in aceasta faza?

Judecătorul sindic va analiza raportul final şi obiecţiile făcute de creditori, urmând să-l
aprobe s-au să-l respingă. Raportul întocmit de lichidator va fi aprobat de judecătorul sindic printr-o
sentinţă în cazul când au fost formulate obiecţiuni soluţionate sau printr-o încheiere, atunci când nu
au fost soluţionate asemenea obiecţiuni.
Procedura de lichidare va fi considerată închisă în momentul când judecătorul sindic aprobă
raportul final şi când toate fondurile au fost distribuite creditorilor iar fondurile rămase au fost
depuse la bancă.