Bucharest, No. 9 Popa Rusu Street, ap. 2, District no.

2
Tel. 004/0311048046 Fax. 004/0311048045

1. Ce reprezintă adunarea obligatarilor și în ce moment se organizează aceasta?

Răspuns:
Adunarea obligatarilor reprezintă o formă asociativă cu un scop determinat constituită în
temeiul dispozițiilor Legii nr. 31/1990 privind societățile. Aceasta se poate constitui după
subscrierea unei emisiuni de obligațiuni și va fi convocată pe cheltuiala societăţii care a
emis obligaţiunile, la cererea unui număr de deţinători care să reprezinte a patra parte din
titlurile emise şi nerambursate sau, după numirea reprezentanţilor deţinătorilor de
obligaţiuni, la cererea acestora

2. Ce implicații sunt dacă se aprobă în instanță cererea de insolvență? În caz că nu se

aprobă, ce demersuri se fac de către emitenți în astfel de cazuri și cu ce implicații
pentru obligatari?

Răspuns:
Intrarea unei societăți în insolvență are, din perspectiva creditorilor obligatari,
următoarele efecte principale:
a) se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare
silită pentru realizarea creanţelor asupra averii debitorului; deschiderea procedurii
suspendă orice termene de prescripţie a acestor acţiuni judiciare;
b) la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acţiunea judiciară
sau extrajudiciară, cât şi executările silite suspendate încetează.
c) nicio dobândă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numită generic
accesorii, nu va putea fi adăugată creanţelor născute anterior datei deschiderii procedurii;
d) intrarea în insolvență presupune o perioadă inițială de observație, iar apoi, în măsura în
care este aprobat un plan de reorganizare, o perioadă de reorganizare;
e) în cazul reorganizării unei societăți aflate în insolvență se poate propune și aproba de
către creditori o reducere a creanțelor, o plată eșalonată a creanțelor inițiale, ori a celor
reduse etc.

În ipoteza în care este respinsă cererea de intrare în insolvență, obligatarii pot să-și
valorifice drepturile de creanță potrivit dreptului comun, prin acțiuni în justiție și
executări silite, cu condiția ca aceștia să dețină titluri executorii împotriva societății
emitente.

În situațiile în care societatea emitentă se găsește în dificultate de plată, pentru a evita

insolvența, ori dacă nu sunt întrunite condițiile pentru intrarea în insolvență, există
posibilitatea legală a încheierii unui concordat preventiv. Potrivit Legii insolvenței,
această posibilitate poate fi implementată cu respectarea a trei condiții, respectiv (1) în
 Bucharest, No. 9 Popa Rusu Street, ap. 2, District no. 2
Tel. 004/0311048046 Fax. 004/0311048045

cei trei ani anterior depunerii cererii de deschidere a procedurii să nu fi beneficiat de

procedura concordatului preventiv a cărui îndeplinire a eșuat, (2) să nu se afle în stare de
insolvență și (3) în ultimii 3 ani anteriori depunerii cererii de confirmare a acordului de
restructurare sau cererii de deschidere a procedurii concordatului, să nu fi fost
condamnat definitiv pentru săvârșirea unor infracțiuni expres definitive de lege.
Concordatul preventiv implică o procedură judiciară de prevenire a insolvenţei, a cărei
deschidere suspendă executările silite în condiţiile Legii insolvenței, iar debitorul îşi
redresează activitatea şi îşi achită total sau parţial creanţele afectate în baza unui plan de
restructurare votat de creditorii ale căror creanţe sunt afectate şi omologat de judecătorul-
sindic.

3. Cine îi poate reprezenta pe obligatari în relația cu un emitent în insolvență?

Răspuns:
În cadrul procedurii de insolvență, obligatarii sunt reprezentați de regulă de avocați.

4. Ce rol are brokerul în cazul în care un emitent intră în insolvență? Poate acesta
reprezenta obligatarii / clienții în relația cu emitentul?

Răspuns:
Intermediarul autorizat (brokerul) nu îndeplinește niciun rol din perspectiva clienților săi
în ipoteza în care un emitent intră în insolvență. Mai precis, intermediarul autorizat nu îi
poate reprezenta pe clienți săi în relația cu emitentul insolvent, întrucât o astfel de
activitate nu intră în sfera serviciilor de investiții financiare pentru care este autorizat.

5. Ce drepturi/responsabilități/îndatoriri au obligatarii în cazul insolvenței? Dar în caz

de faliment?

Răspuns:
Principalele drepturi ale obligatarilor în cadrul procedurii insolvenței sunt:
a) Dreptul la depunerea declarației de creanță;
b) Dreptul de vot în cadrul adunării creditorilor;
c) Dreptul de a propune un plan de reorganizare cu alți creditori în măsura în care dețin
împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor cuprinse în tabelul definitiv
de creanţe
d) Dreptul de a desemna un administrator judiciar sau un lichidator (în ipoteza în care
dețin majoritatea necesară în cadrul adunării creditorilor);
e) Dreptul de a ataca în justiție măsurile administratorului judiciar, tabelul de creanțe,
precum și, în principiu, orice act juridice le afectează drepturile și interesele legitime;
 Bucharest, No. 9 Popa Rusu Street, ap. 2, District no. 2
Tel. 004/0311048046 Fax. 004/0311048045

f) Dreptul de a formula obiecțiuni împotriva planului de reorganizare, oride a solicita

anularea acestuia, în proceduri judiciare, soluționate d e judecătorul sindic
g) Dreptul de a solicita în justiție răspunderea organelor de conducere, dacă dețin
individual sau cumulat peste 30% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală.

Obligațiile creditorilor în cadrul procedurii insolvenței sunt circumscrise, în principal,

exigenței respectării hotărârilor adoptate de adunarea creditorilor, precum și a
măsurilor din planul de reorganizare

6. Mai pot recupera investiția dacă se aprobă cererea de insolvență? Dacă da, cum?

Răspuns:
Se poate recupera investiția prin intermediul planului de reorganizare, în măsura în care
acesta nu prevede reducerea creanțelor obligatare, ori în cadrul procedurii falimentului, în
situația în care în urma lichidării activelor, rămân suficiente resurse financiare. De
asemenea, investiția poate fi recuperată în urma finalizării cu succes a unui litigiu privind
atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea
debitorului în insolvență sau sesizarea organelor de urmărire penală atunci când există
date cu privire la săvârşirea unei infracţiuni (în ipoteza constituirii ca parte civilă în astfel
de procese penale, vizând prejudiciul cauzat prin comiterea infracțiunii).

7. Ca obligatar, este necesar sa ma inscriu la masa credala pentru a-mi putea recupera
investitia si/sau cupoanele neincasate?

Răspuns:
Înscrierea la masa credală este obligatorie pentru prezervarea șanselor la recuperarea
debitului, ori, cel puțin, a unei părți din acesta. Absența unei declarații de creanță depuse
în termenul stabilit echivalează cu o veritabilă renunțare la creanța respectivă, cu excepția
cazului în care se va realiza un demers de natură penală, în cadrul căruia se va proceda la
constituirea ca parte civilă. Calitatea de creditor încetează ca urmare a neînscrierii în
tabelul creditorilor.

8. Cand se poate formula cerere de inscriere la masa credala?

Răspuns:
 Bucharest, No. 9 Popa Rusu Street, ap. 2, District no. 2
Tel. 004/0311048046 Fax. 004/0311048045

În termenul stabilit prin notificarea transmisă de administratorul judiciar, ulterior

deschiderii procedurii insolvenței. Acest termen nu poate fi mai mic de 10 zile de la data
recepționării notificării.

9. Ce se întamplă dacă nu am formulat cererea de înscriere la masa credală în

termenul stabilit? Îmi mai pot recupera investiția?

Răspuns:
În principiu, nu. În anumite cazuri excepționale, investiția s-ar putea recupera în cazul
finalizării cu succes a unui proces penal în care creditorul s-a constituit parte civilă
solicitând recuperearea prejudiciului generate de săvârșirea infracțiunii.

10. Care este ordinea în care intră deținătorii de obligațiuni la masa credală? Contează
numărul de obligațiuni deținute?

Răspuns:
Obligatarii, în măsura în care emisiunea nu este garantată, au calitatea de creditori
chirografari. Este nerelevant numărul de obligațiuni deținute, astfel toți obligatarii ce au
subscris aceeași emisiune de obligațiuni au aceeași ordine de prioritate.

11. Deținătorii de obligațiuni negarantate sunt ultimii creditori luați în considerare în

astfel de situații?

Răspuns:
Creditorii chirografari, categoria în care intră deținătorii de obligațiuni negarantate, nu
beneficiază de nicio cauză de preferință. În cazul falimentului, creditorii chirografari
reprezintă penultima categorie ce beneficiază de distribuiri.

12. Cine ia decizii pentru emitent câtă vreme acesta se afla în insolvență? Care este rolul
administratorului judiciar?

Răspuns:
Activitatea societății aflate în insolvență este condusă de administratorul judiciar, dacă a
fost ridicat dreptul de administrare al emitentului. În ipoteza în care este ridicat dreptul
de administrare societatea condusă de administratorul special (desemnat de acționari) sub
supravegherea administratorului judiciar. Activitatea administratorilor statutari este
suspendată în procedura insolvenței.
 Bucharest, No. 9 Popa Rusu Street, ap. 2, District no. 2
Tel. 004/0311048046 Fax. 004/0311048045

13. Cine numește administratorului judiciar? Pot obligatarii vota administratorul

judiciar?

Răspuns:
Administratorul judiciar este ales de adunarea creditorilor în cadrul căreia obligatarii au
un drept de vot a cărui întindere este proporțională cu valoarea creanței raportat la totalul
masei credale.

14. Dacă emitentul intră in insolvență, este acesta obligat sa plătească în continuare
cuponul pentru obligațiuni?

Răspuns:
Plata cupoanelor nescadente este suspendată, la fel ca orice alte dobânzi în perioada
insolvenței.
15. Cine decide dacă emitentul va plăti obligațiunile în cazul în care acesta intră în
reorganizare?

Răspuns:
Creditorii pot decide aprobarea sau respingerea unui plan de reorganizare. Plata debitului
principal și a cupoanelor scadente la data intrării în insolvență se va realiza, în cadrul
procedurii, în temeiul planului de reorganizare, aprobat de creditori și încuviințat de
judecătorul sindic.

16. Cine stabilește planul de reorganizare? Cum se aprobă acesta? Ce pot face
obligatarii până la aprobarea planului de reorganizare?

Răspuns:
Planul de reorganizare este votat de creditori.
a) creanţele care beneficiază de drepturi de preferinţă;
b) creanţele salariale;
c) creanţele bugetare;
d) creanţele creditorilor indispensabili;
e) celelalte creanţe chirografare.

Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creanţe dacă în categoria respectivă planul

este acceptat de o majoritate absolută din valoarea creanţelor din acea categorie.

Planul este confirmat în următoarele condiţii:

 Bucharest, No. 9 Popa Rusu Street, ap. 2, District no. 2
Tel. 004/0311048046 Fax. 004/0311048045

A. în cazul în care sunt 5 categorii, planul se consideră acceptat dacă cel puţin 3 dintre
categoriile de creanţe menţionate în programul de plăţi, dintre cele prevăzute la art. 138
alin. (3), acceptă planul cu condiţia ca minimum una dintre categoriile defavorizate să
accepte planul şi ca cel puţin 30% din totalul valoric al masei credale să accepte planul;

B. în cazul în care sunt trei categorii, planul se consideră acceptat în cazul în care cel
puţin două categorii votează planul, cu condiţia ca una dintre categoriile defavorizate să
accepte planul şi ca cel puţin 30% din totalul valoric al masei credale să accepte planul;

C. în cazul în care sunt două sau patru categorii, planul se consideră acceptat în cazul în
care dacă este votat de cel puţin jumătate din numărul de categorii, cu condiţia ca una
dintre categoriile defavorizate să accepte planul şi ca cel puţin 30% din totalul valoric al
masei credale să accepte planul;

17. Când vom putea ști care este planul de reorganizare?

Răspuns:
Planul de reorganizare trebuie votat de categoriile de creditori menționate mai sus și
confirmat de judecătorul sindic.

18. Dacă planul de reorganizare va fi un succes, se vor restitui integral obligațiunile și

cupoanele restante neplătite?

Răspuns:
Depinde de conținutul planului de reorganizare. Un plan aprobat de creditori poate
implica reduceri ale valorilor creanțelor.

19. Ce se întamplă dacă emitentul nu respectă planul de organizare?

Răspuns:
Nerespectarea planului de reorganizare conduce la intrarea în faliment a societății
debitoare.

20. Dacă se ajunge la faliment și se trece la valorificarea activelor, fiecare deținător de

obligațiuni trebuie să dea în judecată sau se vor distribui sume întregii categorii de
creditori? De exemplu, dacă 10% din active merg către cei cu obligațiuni, atunci
suma se împarte la toți sau doar la cei care au dat în judecată?
 Bucharest, No. 9 Popa Rusu Street, ap. 2, District no. 2
Tel. 004/0311048046 Fax. 004/0311048045

Răspuns:

Distribuirile se vor realiza potrivit legii în ordinea de prioritate determinată de normele

aplicabile. Creditorii obligatari nu vor fi ținuți să inițieze acțiuni în justiție, distribuirile se
vor realiza de către lichidator.

21. În calitate de deținător de obligațiuni, pot fi compensat prin Fondul de Compensare

a Investitorilor?

Răspuns:
Nu, dacă societatea aflată în faliment nu este membră a Fondului de Compensare a
Investitorilor, respectiv intermediar autorizat, societate de administrare a investițiilor etc.

SCA DUȚESCU ȘI ASOCIAȚII

Avocat coordonator
Cristian Duțescu