Răspunderea subsidiară în cadrul procesului de insolvabilitate

Ca excepție de la regula generală, precum că fondatorul (membrul) persoanei

juridice nu răspunde pentru obligațiile acesteia, se înscrie Legea insolvabilității nr.
149 din 29.06.2012, care prevede răspunderea atât a debitorului, cât și a fondatorilor
(membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au
dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod
acțiunile debitorului.
Actul legislativ este aplicabil persoanelor juridice, indiferent de tipul de
proprietate și forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv
titularilor de patentă de întreprinzător, societăților de asigurări, fondurilor de
investiții, companiilor fiduciare, organizațiilor necomerciale, înregistrate în
Republica Moldova.
Astfel, în calitate de membri ai organelor de conducere ale debitorului pot fi:
 debitorul persoană fizică ce desfășoară activitate individuală de
întreprinzător;
 fondatorul întreprinderii individuale sau al gospodăriei țărănești (de
fermier);
 administratorii societăților comerciale;
 membrii organelor executive;
 membrii consiliilor de supraveghere (de observatori);
 lichidatorii și membrii comisiilor de lichidare.
Rețineți, statutul acestor persoane se va aplica doar în cazul în care aceștia
dețineau funcțiile respective la data intentării procesului de insolvabilitate, precum
și celor care au deținut aceste funcții pe parcursul ultimelor 24 de luni anterioare
intentării procesului.
În ce condiții survine răspunderea
Pentru a putea fi imputată răspunderea membrilor organelor de conducere,
și/sau de supraveghere, precum și altor persoane este necesar ca în acțiunile acestora
să fie constatate:
1. folosirea bunurilor sau creditelor debitorului în interes personal;
2. desfășurarea unei activități comerciale în interes personal sub
acoperirea debitorului;
3. majorarea fictivă a pasivelor debitorului și/sau deturnarea
(ascunderea) unei părți din activul debitorului;
4. procurarea de fonduri pentru debitor la prețuri exagerate;
5. ținerea unei contabilități fictive sau contrare prevederilor legii,
precum și contribuirea la dispariția documentelor contabile, a documentelor
de constituire şi a ștampilei;
6. dispunerea continuării unei activități a debitorului care îl duce în
mod vădit la incapacitatea de plată;
7. dispunerea, în luna precedentă încetării plăților, de a se plăti cu
preferință unui creditor în dauna celorlalți creditori;
8. nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate de
către debitor (art. 14 obligația debitorului de a depune cererea introductivă);
 9. comiterea altor acțiuni care au dus daune proprietății debitorului.
Cine poate înainta cerere
Odată constatată una dintre acțiunile menționate mai sus, este necesar să fie
depusă o cerere de angajare a răspunderii membrilor organelor de conducere şi/sau
de supraveghere a debitorului. O astfel de acțiune poate fi depusă de către:
 administratorul/lichidatorul debitorului (art. 248 alin. (1) Legea
insolvabilității);
 comitetul creditorilor autorizat de către instanța de insolvabilitate (248
alin. (3) Legea insolvabilității;
 după caz, reprezentant al creditorilor care exercită funcția comitetului
creditorilor (art. 60 alin. (3) din Lege).
În acest caz, instanța se pronunță prin hotărâre, care poate fi contestată cu recurs
atât de către persoanele care au formulat acțiunea (administratorul/lichidatorul sau
comitetul creditorilor), precum și de către membrii organelor de conducere față de
care s-a formulat acțiunea.
În caz de pluralitate, răspunderea persoanelor identificate este solidară, cu
condiția că apariția stării de insolvabilitate să fie actuală sau anterioară perioadei în
care și-au exercitat mandatul ori au deținut poziția ce ar fi putut cauza
insolvabilitatea debitorului. Persoanele în cauză se pot apăra de solidaritate dacă, în
organele colegiale de conducere ale debitorului, sau opus actelor sau faptelor care
au cauzat insolvabilitatea, sau dacă au lipsit de la luarea 5 deciziilor care au cauzat
insolvabilitatea și au făcut să se consemneze, ulterior luării deciziei, opoziția lor la
aceste decizii.
Termeni de depunere
Este necesar să știți că acțiunile menționate mai sus se prescriu în termen de 3
ani de la data la care a fost cunoscută sau trebuia să fie cunoscută persoana care a
cauzat starea de insolvabilitate, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotărârii de
intentare a procedurii de insolvabilitate. Cu explicații în acest sens vine Curtea
Supremă de Justiție, prin Recomandarea nr. 86 din 20.01.2016 ”Cu privire la practica
aplicării art. 248 alin. (5) din Legea insolvabilității”, care definește că ”termenul de
3 ani stabilit pentru depunerea cererii de angajare a răspunderii speciale nu poate
începe a curge decât după intentarea procesului de insolvabilitate, iar termenul de 2
ani reglementat de aceeași normă este prevăzut pentru calculul limitelor temporale
în care au fost comise acțiunile enumerate anterior intentării procesului de
insolvabilitate”.
Alte sancțiuni aplicabile debitorului și/sau membrilor organelor lui de
conducere
Să admitem că o parte din datoriile debitorului insolvabil au fost suportate de
către persoanele care au cauzat insolvabilitatea. Acest fapt însă nu exclude și
aplicarea față de debitor a unor sancțiuni contravenționale sau pedepse penale. În
acest sens, o astfel de cerere se depune prin intermediul comitetului creditorilor, iar
administratorul/lichidatorul transmite organelor procuraturii toate documentele spre
a fi examinate la obiectul existenței de motive (fapte) ce ar putea angaja urmărirea
penală a debitorului sau a membrilor organelor lui de conducere.
 Importat este să cunoașteți că răspunderea nu devine automat operantă în toate
cazurile în care pasivul nu poate fi acoperit, ci doar atunci când se demonstrează că,
prin acțiunea culpabilă și intenționată a membrilor organelor de conducere, a fost
cauzată starea de insolvabilitate a debitorului. Să știți că este necesară întrunirea
cumulativă a tuturor condițiilor pentru tragerea la răspundere. Adică, trebuie să
existe: un prejudiciu; o faptă ilicită; legătura cauzală între fapta ilicită și prejudiciu,
și vinovăția persoanei responsabile.
Vă recomandăm: aveți grijă ca administratorul/lichidatorul să identifice
acțiunile culpabile ale membrilor organelor de conducere, să depună cererea și
să nu omită termenul de prescripție. Cu alte cuvinte, monitorizați întregul
proces de insolvabilitate.
Vă sfătuim ca, în astfel de acțiuni, să țineți cont de:
 Recomandările CSJ nr. 58 din 12.12.2013 și nr. 86 din 20.01.2016 cu
privire la modul de aplicare a unor prevederi legale la soluționarea pricinilor
ce țin de desfășurarea procesului de insolvabilitate;
 Hotărârea Plenului CSJ nr. 2 din 24.03.2014 cu privire la aplicarea în
practica judiciară a legii insolvabilității.
La fel, în aprecierea probelor, ghidați-vă și de practica judiciară a Curții
Supreme de Justiție, prin care se atestă atât acțiuni de admitere, cât și de respingere.
A se vedea:
 Decizia CSJ nr. 2ri-115/14 din 01.10.2014;
 Decizia CSJ nr. 2ri-294/16 din 28.09.2016;
 Decizia CSJ nr. 2ri-60/16 din 08.06.2016;
 Decizia CSJ nr. 2ri-242/16 din 21.06.2016;
 Decizia CSJ nr. 2ri-268 din 28.06.2016.

https://www.bizlaw.md/2017/03/02/raspunderea-subsidiara-in-cadrul-
procesului-de-insolvabilitate/