a Spele Copilolul I Sectiuneq ll Spete PPeta nr. 1 In fafa primei instanfe se desfdqoard. cercetarea judecitoreascd.

ln cursul audi erii inculpatului, judecdtorul l-a intrebat pe acesta dacd iEi menfine declarafiile date in fata or ganelor de urmfire penald. Inculpatul a afirmat cd iqi men{ine declaraliile date in faza de urmdrire penald. Aceastd declaratrie a inculpatului este consemnatd in incheierea de sedintd. Sim ilar, martorii sunt intrebali daca iqi menfin declaratiile anterioare. Rdspunsul lor afrrmativ este consemnat in incheierea de gedin[{. in baza acestor recunoaqteri, instantra de judecatd a sol ufionat cauza nenali. inteb*" Existd dispoziSii procesuale fuicalcate in spefa? Spe{a nr.2 Organele de cercetare ale politiei judiciare au fost sesizate, prin plAngere pre alabild, despre sdv6rgirea infracfiunii de distrugere, prevdzutd in art. 219 alin. (1) C. pen. i n fapt, se arati cd inculpatul a distrus cu tractorul 164 de butuci de vie plantati in anii 1990-199 3 ;;i cultura de legume de pe un teren restituit, conform Legii nr. 1811991. PlAngerea prealabili a fost intocmitd de ginerele proprietarului, care ;i-a legi timat interesul de a ac{iona, ardtdnd cd este posesorul de fapt al terenului in litigiu Ei cd pa guba s-a produs in patrimoniul sdu. Prima instantrd a dispus incetarea procesului penal, cu motivarea cd pldngerea p realabild nu a fost fdcutd de proprietarul terenului care, numai el, poate avea calitatea de pa rte vdtdmata. Hotdr6rea de incetare a procesului penal este atacatd de cdtre partea vdtdmatd, pe considerentul incilcdrii de catre instanld a principiului rolului activ. intrebare Au fost ittcdJcate dispozi;iile relative la principiul rolului activ al insknfei de judeeati in desfd;urarea prccesului penal? Spela nr. 3

Judecitoria Buftea a dispus condamnarea incuipatului A.A. ia 6 luni inchisoare p entru sdvArgirea infractriunii de conducere fdrd permis de conducere pe drumurile publ ice a unui autovehicul. Totodatd, inbaza art. 1l pct.2Lit. a) si art. 10lit. e), cu referir e laart.47 C.pen., inculpatul a fost achitat pentru infractiunea de ucidere din culpi. In fapt, instan{a de fond a refinut cd inculpatul A.A., conducdnd o autoutilitar d mixtd, in urma dispozitiei conducerii unitetii al carei angajat era, degi nu avea permis de con ducere corespunzdtor categoriei de autovehicul, a fost implicat intr-un eveniment rutier soldat cu ac cidentarea gravd a numitului T.S., care, cu toate ingrijirile medicale primite, a decedat" Din expertiza tehnici gi doud suplimente la aceastd expertizd, avAnd ca obiect e xplicarea dinamicii producerii evenimentului, s-a concluzionat c{ accidentul nu s-a datora t culpei inculpatului, ci unei imprejuriri imprevizibile (care nu putea fi prevdzutd qi preintdmpinati de cdtre inculpat), adicii unui caz fortuit. in fatra primei instante, inculpatul a solicitat efectuarea unei noi expertize t ehnice auto la Laboratorul Central de Expertize Criminalistice de pe l6ngi Ministerul Justitrie i, cerere respinsd fdrd nici o motivare. in apelul parchetului, cu privire la achitarea inculpatului pentru infracliunea de ucidere din culpd, Tribunalul Bucuregti a dispus menfinerea condamndrii pentru infractriunea de conducere fdrd perrnis de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul. De asemenea, instanta de apel a dispus condamnarea inculpatului la 2 ani inchisoare pentru sdvAr;irea infracti unii de ucidere din culpa gi aplic;rea pedepsei celei mai grele de 2 ani inchisoare. Decizia a fost motivatd prin urmitoarele: 1). neluarea in considerare de cdtre i nstanfa de fond a tuturor imprejuririlor care au concurat la producerea accidentului; 2). suprainc drcarea autovehicuiului; 3). plecarea in cursd fdrd a exista aprobarea revizorului tehnic al unitalii; 4) " acceptarea cu ugurin{d, de ciffe inculpat, de a conduce autovehiculul, desi acesta rul i se in credintase in mod iesal. Drept procesuol penol

Copilolul I Spele $i in fata instanlei de apel inculpatul a solicitat efectuarea unei noi expertiz e tehnice auto, cererea sa fiind respinsd nemotivat. In recursul inculpatuiui se invocd nelegalitatea ;i netemeinicia hotdrdrilor, pe considerentul incdlcirii principiului rolului activ. Intebarc in aceste circumstanfe, se poate considera cd procesul penal s-a desfaSurat prin neres7nctarea principiului rolului activ a] instanfei de jadecatdT Recursrl inculpatului este fandat? Spela nr. 4 Jrldecdtoria Bacdu a dispus condamnarea incuipatului C.I. 1a 6 luni inchisoare p entru tentativd la furt calificat gi a inculpatului V.N. la 7 luni inchisoare pentru complicitat e la tentativd de furt calificat. in fapt, in noaptea de2O121.09.1995, autoturismul persoanei vdtdmate T.T. a fost pwcatin apro pierea locuinfei persoanei vdtimate. La cirsa 10 metri in spate se gisea autotur ismul inculpatului C.I. Cei doi inculpatri, fiind Al stare de ebrietate, s-au deplasat la autoturismul i nculpatului C.I", au intrat in interiorul acestuia, unde au consumat biuturi alcor:lice $i au ascultat muzicd. Pe fondul unui consum exagerat de bauturi alcoolice, cei doi inculpatri au inceput sd se certe, fdcdnd mare galdgie, ceea ce a determinat trezkeamai multor locatari din blocurile aflate in apropiere. Vdzand c6teva ferestre luminate, inculpagii au purtat un dialog necuviincios cu persoanele care au iegit la feres tre. Printre persoanele care s-au uitat pe fereastrd a fost si so{ia persoanei viitdm ate T.T., cireia i-a atras atentia un zgomot care, ulterior, s-a dovedit a fi provocat de sparger ea unei sticle. in momentul producerii zgomotului au sosit la fata locului lucrdtorii de politrie c are patrulau in zond, g&sindu-i pe cei doi inculpafi in stare de ebrietate, in apropierea autotu rismului persoanei vdtdmate T.T., inculpatul C.I. avdnd in mdnd o gurubelnifd. Cum portiera din par tea st6ngd a autoturismului persoanei vdtamate T.T. a fost gdsitd descuiatd, s-a ajuns la con cluzia cd inculpafii au vrut sd sustragd bunuri din acest autoturism. T"T. a confirmat cd din autoturismul sdu nu s-a furat nimic. Inculpatul C.I. a j ustificat faptul cd avea $urubelnita in mf;ni deoarece si-a descuiat propriul autoturism cu acea gurubelnitrd.

In cauzd nu au fost ridicate urme de la fata locului, iar inculpalii nu au recun oscut c5 au vrut sd f-ure iucruri din autoturismul pd4ii vdtimate. Singura probd in acuzare const a in procesul-verbal de constatare intocmit de lucrdtorii de poli;ie. Hot6rdrea de condamnare a fost atacatd de cdtre inculpafi, pe considerentul incd lcdrii prin cipiului prezumtiei de nevinovdfie. Intrebare Poate fi luatd in considerare, in spefd, incdlcarea principiului prezumfiei de n evinovdfie in procerul penal? PPefa nr.5 In data de 8 mai 2004, orele 23.45, in zona autogara Filaret Bucuregti, P.D., ce tdfean turc, este surprins in flagrant delict in timp ce comercializa 33 de doze de heroind (diace tilmorfind). Cu aceastd ocazie, lucrdtorii de poiilie au procedat la intocmirea procesului-verba l de constatare a infrac{iunii fl agrante. P.D. a declarat organelor judiciare cd nu cunoa;te limba romdnd. Procesul-verbal de constatare este semnat de cdtre P.D., dar nu poartd semnitura unui interpret, din cauza faptului ci la realizarea flagrantului nu a participat Si un cunoscdto r autorizat de limba turcd. Intrebare Au fost incalcate dispozifiile relative Ia principiul limbii ?n eare se desfd.1o ard procesul wnal? Spefa nr.6 Inculpatul, cetdlean al Republicii Moldova, a declarat cd vorbegte bine romAneqt e si cd infelege tot ceea ce i se spune. Inculpatul a mai afirmat cd nu gtie sd scrie gi sd citea scil in limba romAn6. In aceste circumstanfe, instanta de judecatd a solufionat catzafdrd, a asigura i nculpatului ser viciile unui interpret. Intebarc S-a incdlcat, in spefd, prineipiul limbii in care se desfdsoard procesul penal? t8 Drept procesuoi penol

Spele Copitolul I Spefa nr.7 Inculpatul, condamnat de prima instantrd penru sivdrgirea infractiunii de furt c alificat, a declarat apel. Cu o zi inaintea termenului fixat pentru judecarea apelului, incu lpatul a depus la registratura instanlei o cerere de amdnare a judecdtrii pentru lipsd de apdrare. Cererea de amdnare nu este insd atagatd la dosar, din culpa unui lucrd"tor al registraturii instan{ ei respective. in aceste circumstanle, instanfa a respins apeiul, fdrd a fi avut cuno$tinfd de cererea inculpatulu^ i de am6nare a judecdlii. Inrebare S-a adus atingere, fui spefa, principiului garantdrii &eptului de apfuare? Spela nr. I Inculpatul D.N. a fbst condamnat pentru comiterea a doud infracliuni de vdtdmare corporald din culpa. Inculpatul invocS, prin recurs, nulitatea hotdrArii de condamnare gi a actelor d e urmdrire penald, deoarece organul de cercetare penal^a a incdlcat dispozitriile art. 6 al in. 5 C.pr.pen., referitoare la garantarea dreptului de apirare. in acest sens, inculpatului recurent i s-a l uat prima declarafie fdtrd' ca organul de cercetare penald sa ?si indeplineascd obligalia de a-l incunogtin{a, de indatd 5i mai inainte de a-l audia, despre fapta pentru care este cercetat, i ncadrareajuridicd a acesteia, dreptul de a fi asistat de un apdrdtor. De asemenea, organele de cerce tare penald au continuat sd administreze probe in lipsa unui apiiritor si in lipsa procesului-verbal de i ncunogtinfare. tnrcbari S-a incdlcat deplina exercitare de cdte inculpat a dreptului la apdrare? Recursu l este fsndat? Drepi procesuol pencl t9

Grile Copifolul I Secliuneo lll bri e 1-. Fazele procesului penal sunt: a). urmdrirea penalS 9i judecata; b). urmdrirea penal5, judecata gi condamnarea; c). urmdrirea penald, judecata gi punerea in executare a hotdrArilor penale rd.mase definitive ; d). urmdrirea penald, procesul penal qi executarea hotdrArilor penale. 2. Prin excepfie de la principiul oficialitifii procesului penal, membrii Guvern ului pot fi urmirifi penal: a). pentru faptele sdvdrqite in exercifiul funcfiei lor, numai in urma unei cere ri fdcute de cdtre Camera Deputatrilor, Senat qi Preqedintele RomAniei; b). pentru toate faptele pr evdzute de legea penald, cu incuviin{area Guvemului RomAniei; c). pentru faptele sdvArgite in exe rcitriul funcfiei lot, cu incuviinfarea Primului-Ministru al Romdniei; d). membrii Guvemului nu po t fi urmdritri penal pentru faptele sdvdr;ite in legdtura cu exercifiul funcfiei pe durata mand atului. 3. Aducerea la cunoqtinla invinuitului sau inculpatului despre dreptul de a fi a sistat de un apirltor: a). reprezintd o obligafie numai in ceea ce privegte activitatea instanfelor de judecatd; b). este obligatorie doar in cazurile in care pedeapsa prevdzutd de lege pentru infrac{iu nea sdvdrgitd este inchisoarea mai mare de 5 ani; c). se consemneazd in confinutul unui proces-verb al de cdtre organele de urmdrire penald; d). reprezintd o activitate atribuitd in exclusivit ate procurorului. 4. Urmirirea penali presupune ca limiti inifiali: a). trimiterea in judecatd; b). sesizarea organelor de urmdrire penald; c). into cmirea actului de incepere a urmdririi penale; d). punerea in miqcare a acfiunii penale. 5. Raporturile juridice procesual penale: a). iau na$tere, de reguld, peste $i in afara acordului de voinfd al pa4ilor; b) . presupun in mod obligatoriu prezenfa persoanei crre a sdvdr;it infracfiunea; c). se sting odatd cu trimiterea in judecatd a inculpatului; d). implicd luarea mdsurii arestdrii preventive a invin uitului sau inculpatului. 6. Interpretarea normelor juridice procesual penale ficuti de organele de urmiri re penali: a). are fodd obligatorie; b). prezintd relevan{d doar pentru caazapenald,in curs ; c). reprezintd

o formd de interpretare legald; d). reprezintd o formd de interpretare istoricd. 7. Punerea sub acuzare a Prepedintelui Romdniei, ca excepfie de la principiul of iciatiti{ ii procesului penal: a). se realizeazd de cdtre Guvernul Romdniei, pentru inaltd trddare, cu votul a cel pufin doud treimi din numdrul membrilor; b). se realizeazd. de cdtre Camera Deputafilor gi Senat, pentru inaltd trddare, cu votul a cel putrin doud treimi din numdrul deputatrilor gi se natorilor, in gedinfd comund; c). se realizeazd de cdtre Guvemul Romdniei, Camera Deputafilor gi Senat , in gedinfd comuni, pentru inaltd trddare, cu votul a cel pufin doud treimi din numdrul memb rilor; d). presupune suspendarea din funcfie a acestuia. 8. Limba in care se desfiqoari procesul penal a). pd4ilor care nu vorbesc sau nu inleleg limba romind ori nu se pot exprima li se asigurd posibilitatea de a lua cunogtinfa de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, prec um gi dreptul de a pune concluzii prin interpret, cheltuielile urmdnd a fi suportate individual de cdtre aceste persoane; b). in procesul penal, procedura judiciard se desflqoar6 in limba romdni; c). se asigurd folosirea limbii mateme a populaliilor de altd natrionalitate decit cea romAna i n cazul unor proceduri judiciare penale; pentru litigiile de naturd civila, persoanele care nu infeleg sau nu vorbesc limba romdnd au dreptul de a lua cunogtinfa de toate actele gi lucrarile dosarul ui, de a vorbi in n1 Drept procesuol penol zl

Copilolul I Grile instantrd ;i de a pune concluzii prin interpret; d). se stabilegte in funcfie de limba matema a pa.rticipanfilor la procesul penal; consernnarea declarafiilor se face in dublu exemplar, in limb a romdnd si in limba matemd a participantului. f. in conformitate cu principiul prezumliei de nevinov5fie, fiptuitorul va fi co nsiderat nevinovat: a). pAnd la rdmAnerea definitivd a hotdrdrii judecdtoregti penale; b). pdnd la p unerea in migcare a ac{iunii penale; c). pdnd la dispunerea arestdrii preventive pe 30 de zlle; d) . pAnd la trimiterea in judecatd prin rechizitoriu. 10-Dreptul de aphrare este garantat invinuitului sau inculpatului: a). pe tot parcursul fazei de urmdrire penald; in cursul fazei de judecatd, apdr area se orga nizeazd. de cdtre procuror; b). pe tot parcursul procesului penal, dacd asistenl ajuridicd este obligatorie; c). pe tot parcursul procesului penal; d). pdnd la strAngerea probelor necesare trimiterii in judecatd prin rechizitoriu. 11. Momentul de la care se nagte obtigafia organelor judiciare de a-l incunogtin fa peinvinuit sau inculpat despre dreptul de a fi asistat de un apiritor: a). concomitent cu trimiterea in judecatd; b). inainte de a se dispune arestarea preventiva; c). de indatd 9i mai inainte de luarea primei declarafii; d). pe parcursul urmdririi penale, la punereain migcare a actiunii penale, prin rechizitoriu. 12. Momentul final alfazei de judecati consti in: a). rdm6nerea definitivd a hotdrArii penale; b). trimiterea in judecati; c). pre zentarea materialului de urmfire penald cdtre inculpat; d). pronunlarea hotdrdrii judecdtoregii de con damnare, achitare sau incetare a procesului penal. 13. Conform aft. ?29 C.pr.pen., Dpersoana fald de care se efectueazd urmddrea pe nald 5s anmegte invinuit cAt timp nu a fost pusd in migcare acliunea penald impotriva sd,. Conceptul de mai sus reprezinti un exemplu de: a). interpretare legald; b). interpretarejudiciard; c). interpretare doctrinard; d). interpretare sistematicii. 14. Conform art. 313 alin. (4) C.pr.pen., ,,in cauzele in care inculpatul este t rimis in iudecati in stare de arcst, jadecdtorul ... comunici citafia fupreund cu o copie a actului de sesizare a instanfef'. Per a contrario inculpatului aflat in stare de liberta te, odati cu

citafia, nu i se trimite gi copia actului de sesizare a instanfei. Aceastfl conc luzie se desprinde ea urmare a aplicilrii regulilor de: a). interpretare legald; b). interpretare sistematicd; c). interpretare doctrina rd; d). interpretare logici. 15. Conform art. 2 alin. (1) C.pr.pen., ,rprocesul penal se desfigoari atftt in cwsul wmdririi penale, cilt gi in cutrul judecdtii, potrivit dispoziliilor previzute d e legd,. Se apreciazi ci dispozi{iile citate sunt de aplicare gi in ceea ce privegte faza pu neriih executare a hotirfirilor penale. Aceasti concluzie se desprinde ca urmare a apiicirii regu lilor de: a). interpretare legala; b). interpretare extensivd; c). interpretare restrictiv d; d). interpretare declarativd. Drept procesuol penol

Spele Copitolul ll Sectiuneo ll Spele Spela nr. I Inculpatul, aflat in stare de libertate, a fost reprezentat lajudecarea recursul ui de un apdrdtor ales, care a pus concluzii in numele sdu. Impotriva deciziei instanfei de recurs, inculpatul declard contestafie in anular e, potrivit art. 386 lit. a) C.pr.pen., motivatd prin faptul cd, fiind gregit citat la insta nla de recurs, nu s-a putut prezenta in vederea susfinerii apdrdrii. Intebdri Se va admite contestalia in anulare, formulati ?n baza acestor considerente? Dar in ipoteza in care, reprezentat fiind la judecata in recurs de un apdrdtor ales, inculpatul ar fi invocat o boald care I-a adus in imposibilitatea de a se prezenta Si de a in1tiinfa instanfa des pre aceasti impiedi care, se va admite cererea de contestalie in anulare, potivit art. 386 lit. b) C .pr.pen.? Spela nr.2 Potrivit afi.291alin. (3) C.pr.pen., partea prezentd,la un termen nu mai este ci tati pentru termenele ulterioare, chiar dacd ar lipsi la vreunul dintre aceste termene. In spefa, in incheierea de gedinfd se menfioneazd cd.partea responsabild civilme nte, persoandjuridicd, a fost prezentd la termenul de judecatd prin consilierul juridic. Nu se indicd numele acestuia gi nici concluziile sale asupra problemelor aflate in discufie. De asem enea, in dosar nu existi nici o delegafie pentru activitatea de reprezentare a consilierului jurid ic. Ludnd in considerare cd, prin prezenta consilierului juridic, partea responsabil d civilmente a luat cunoqtinfd de urmdtorul termen, instan{a de judecatd nu a mai dispus citare a persoaneijuridice pentru termenele ulterioare, judecata avand loc in lipsa ace steia. intetari Se poate considera cd pafiea responsabild civilmente a fost prezentd la termenul de judecatd prin reprezentantul efectiv ptezent, ?n condifiile neindeplinirii condisiilor de

formd necesaxe reprezentitii? Comentafi dispozifia instanlei de judecati de necitare a pdrtii r esponsabile civilmente pentu termenele ulterioare, fu baza art. 291 alin. (3) C.pr.pen. Spela nr.3 Inculpatul, persoand fizicir cu capacitate deplind de exercifiu, lipseqte de la judecata in primd instanfd. Apdrdtorul inculpatului este desemnat din oficiu,inbaza unei delega{ii emise de cdtre baroul de avocafi. inrebare in tafa instanSei, fu absenfu inculpatului, apdrdtorul poate pune concluzii in c alitate de reprezentant? Spela nr. 4 Prima instanJd a dispus condamnarea inculpatului pentru siivAr;irea infrac(iunii de furt cali ficat. Inculpatul a declarat apel impotriva sentinfei de condamnare. Instanfa de apel a luat act de cererea avocatului inculpatului de retragere a ap elului declarat de cdtre acesta. Pentru refragerca apelului, avocatul nu a avut un mandat special d in partea inculpatului. tnreteri Era necesard existenfa unui mandat special prin care inculpalii sd-l imputernice ascd pe avocat cu tetagerea apelwilor? Recursul inculpalilor cu privire la nelegalitatea de ciziei insknfei de apel de admitere a retagerii apelurilor este fondat? Spela nr. 5 Inculpatul minor B.M. a fost condamnat pentru sivArgirea infracfiunilor de viola re de domiciliu qi de furt. Inculpatul, ndscut la data de27 .09.1976, era minor atAtladata sdvArgirii faptel or (8.09.1993), cdt pi la data sesizdrii instanfei (13.02.1994). Drept procesuol penol

Copitolul ll Spele Completul de judecatd a fost format din judecdtori cure nu erau nominalizaJi de cdtre pregedintele instanfei sd judece cauzele cu inculpatri minori. Intebare Completul de judecatd a fost compus in mod legal? Ce consecinfe produce neregula ritatea semnalatd? Spefa nr.6 Potrivit afi.307 C.pr.pen., la deliberare iau parte numai membrii completului de judecatd in fafa cdruia au avut loc dezbaterile, iar pofrivit art. 309 C.pr.pen., rezultatul deliberdrii se consemneazd infr-o minutd, care trebuie sd aibd conlinutul prevdzut pentru dispozitivul hotd rdrii 9i se semneazd de tofi membrii completului de judecatd. Pe de altd parte, conform axt. 292 C.pr.pen., completul de judecali trebuie sd r dmAnd acelaqi in tot cursul judecdrii cauzei, el putdndu-se schimba numai pdnd la inceputul de zbaterilor. Dupd inceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenitd in compunerea completului at rage reluarea de la inceput a dezbateriior. Intebare Ce semnificalie are lipsa minutei de la judecata fondului? Spefa nr.7 Inculpatul a fost condamnat in primd instanfd pentru sdvdrgirea infracfiunii de trafic de influen{ d. Sentinfa a fost menfinuti in apel, de cdtre un complet de judecatd format din doi judecdtori. in conditriile in care decizia instanlei de apel a fosi r".n rutd de cdtre ambii membri ai com pletului de judecati, minuta a fost semnatd de cdtre un singur judecdtor. Intebare Ce semnificafie are faptul cd minuta nu a fost semnatd decilt de un singur judec dtor, fui condigiile in care decizia a fost semnati de cdtre ambii judecdtori? Spe{a nr.8 Minuta intocmitd in urma judecdtrii in apel este semnatd de cdtre toli membrii c ompletului de judecatd. Decizia instanfei de apel, recurati de cdtre inculpat, nu este semnatd de cdtre toti membrii

completului de judecati. Intebarc Ce semnificalie are, in circumstanlele spefei, nesefinarea deciziei de cdte toti membrii com pletului? pPeta nr. 9 Intr-o cauzd penald avdnd ca obiect o infracfiune de omor, organele judiciare pe nale au date certe despre identitatea qi domiciliul pdrin{ilor victimei. De asemenea, din dec larafiile mai multor martori, cdt gi ca urmare a declara{iei inculpatului, rezultd cd pdrintrii prime au sprijin material din partea fiului lor ucis. Pdrinfii victimei nu se constituie pdrti vdtemate 9i nici pdrfi civile in proces . in aceste circumstante, organele de urmdrire penald dispun trimiterea in judecatd a inculpatului fdrd a menfiona Ei despre respectivele persoane vdtdmate. Instanfa de judecata procedea zd la solu{ionarea cauzei penale fdrd a dispune chemarea pdrinlilor victimei. Intebare Existd in spefu incalcfui ale normelor procesual penale? Spefa nr. 10 Pentru o infracJiune de dare de mitd, mituitorul denunfd fapta mai inainte ca or ganul de urmdrire penald sd fi fost sesizat pentru acea infracfiune. In procesul pomit impotriva funcfionarului mituit, persoana care a dat mitd soli citd partici parga in calitate de parte vdtdmatS. Intebare Va putea participa mituitorul fut proces fu calitate de parte vdtimatd? J4 Drept procesuol penol

Spefe Copitolul ll Spela nr.11 Inculpatul a fost condamnat pentru sdvdr;irea tentativei la infracfiunea de omor . Prin aceeagi sentinfd a fost obligat inculpatul la plata unor desplgubiri materi ale cdtre unitatea spitaliceascd care a acordat ingrijiri medicale victimei. Cererea pdrfii civile pentru despagubiri civile reprezent6nd daune materiale a f ost respinsd de cdtre prima instanfd, ca tardiv formulatd. in acest sens, s-a relinut cd persoan a vdtdmatd a solicitat instanfei de judecatd sd participe in proces in calitate de parte vdtdmatd, dupd inceperea cercetdrii judecdtoreqti, la al treilea termen de judecatd. inrehari Comentafi respingerea de cdte pima instanta a cererii pffi civile pentu despdgub iri civile, reprezentAnd pagbe materiale. in ipoteza?n care se ?ncalcd dispozifiile art. 15 alin: 2 C.pr.pn., acceptul inculpatului cu privire la eonstituirea pffi civile are relevanld jurid icd? Spela nr.12 Inculpatul a fost condamnat pentru tentativd la infrac{iunea de omor. Prin aceeaqi sentinfd, inculpatul a fost obligat la despdgubiri civile in sumd d e 5.000 lei (RON) catre partea civild. Partea civild a solicitat instanfei de judecatd ca in culpatul sd fie obligat la plata sumei de 10.000 lei (RON). Totodatd, s-a considerat cd nu estejustificatd cererea aceleiagi pddi civile de obligare a inculpatului la daune morale in cuantum de 3.000 lei (RON), instanfa apreciind cd prejudiciul moral nu este probat. ln fapt, s-a relinut cd tentativa la infrac{iunea de omor a fost sdv6rqitd in co ndifiile existen{ei stdrii de provocare a inculpatului de cdtre partea vdtdmatd, care a inifiat conf lictul lovindu-l pe inculpat cu un bd1. inneteri in circumstanlele spefei, este intemeiatd solufia instanlei de acordne pffi civi le a unei sume reptezentAnd jumdhte din pretenliile materiale initialeT Comentali dispozilia in stanfei de judecati cu privire la neacordarea despdgubirilor cu dnl de daune morale. Spe{a nr.13

Inculpatul a fost condamnat pentru sdvArqirea tentativei la infracfiunea de omor . In solutionarea laturii civile, instanla a acordat pdrfii civile despdgubiri in cuantum de 50Vo fafd de suma cu care aceasta se constituise parte civilS. Instantra a invocat ex istenfa stdrii de provocare a inculpatului in sdvAr;irea infracfiunii. Instanfa a rctinut cd inculpatul a sdvdrEit infracfiunea deoarece ar fi fost pro vocat de faptul cd partea vdtdmatd ar fi fdcut o serie de afirmafii calomniatoare la adresa soacrei sale. TotodatS, starea de provocare a fost justificatd gi prin ameninfdrile proferate de partea vdtdmatd fatra de soacra inculpatului. Intebare Este legald solulia instanlei de acordare de despdgubii civile fut cuantum de 50 Vo fala de pretenfiile pdrlii civile, pe motivul reSinerii stirii de provocare Si, pe cale de consecinf i, a culpei comune a pd$ii civile la producerea rezultatului? Spefa nr.lA intr-o cauzd penald avAnd drept obiect o infracfiune de furt, persoana vdtdmatd a solicitat restituirea obiectelor furate de cdtre inculpat sau sd i se pldteascd contravalo area acestora. Manifestarea de vointrd s-a realizat, in cursul fazei de urmdrire penald, prin p ldngerea penald de sesizare a organelor judiciare. in cursul fazei de judecatd, in cadrul declarafi ei date in fatra instanfei, partea civilS a stdruit in repararea prejudiciului, fie prin restitui rea bunurilor sustrase, fie prin plata unei sume de bani. Instantra de judecatd, considerAnd cd persoana vdtdmatd se poate constitui parte civild numai printr-o cerere expresd, scrisd sau orald (caz in care organul judiciar are obli gafia de a o consemna in scris), nu a solufionat aspectul civil al caazei. inreAari Persoana vdtdmati care urmdreSte sd participe in cadrul procesului penal ?n cali tate de parte Drept procesuol penol

Copilolul ll Spefe civild poate face acest lucru numai print-o declaraSie de constituire, scrisd sa u orald? Este legald, din acest punct de vedere, soluSia instanlei de judecatd de nerezolvare a acsiun ii civile? Spefa nr. 15 Inculpatul a fost condamnat pentru comiterea in stare de provocare a infracfiuni i de omor. Sofia victimei, ea insdgi condamnatd pentru tentativd de omor asupra sofului, fa ce cerere de constituire ca parte civild, solicitdnd daune morale. Intebare Se vor acorda daune morale sotiei victimei? Spela nr. 16 Persoanele vdtdmate nu s-au constituit pdrfi civile pdnd la citirea actului de s esizare, potrivit art. 15 alin. (2) C.pr.pen., ci dupd aproape un an de la sesizarea instanfei. Di n cuprinsul incheierii rczultd cd inculpatul s-a opus cererii de constituire. Intebare Se va admite cererea de constituire in calitate de parte civild a persoanelor vd tdmate? Spela nr.17 Inculpatul minor este condamnat pentru infracfiunea de furt. La data sdvf,rgirii infracfiunii, minorul se afla sub supravegherea mamei, cdreia ii fusese incredintrat spre cre$ tere ;i educare prin hotdrdrea de divorf, rdmasd definitivd. Innebare Tatdl minorului poate fi intodus fui procesul penal fu calitate de parte respons abild civilmente, pentu a fi obligat, in solidar cu inculpatul si cu mama acestuia, la plata despd gubirilor civile? Spe(a nr. 18 Inculpatul minor a fost intemat intr-un centru de reeducare, de unde a fugit, ia r dupd cdteva zile a comis infrac{iunea de furt. inrebari Vor putea fi intodusi in cauzd pdrinSii minorului, fut calitate de pM civilmente responsabile, pe temeiul existenfei deficienlelor in fudeplinirea obligagiei de a asigura educ afia copilului lor

minor? Vor putea fi cihfi ?n cauzd, in aceeagi calitate procesuald, institutorii , membri ai corpului didactic ai gcolii respective? Spela nr.19 Inculpatul minor este trimis ?n judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de tAlhd rie. Persoana vdtdmatd prin sdvdr;irea infracfiunii, constituitd parte civild, solici td instanfei de judecatd introducerea in cauzd, in calitate de parte responsabild civilmente, nu mai a tatdlui inculpatului minor. Partea civild nu solicitd introducerea in cauzd ca pafie responsabild civ ilmente Ei a mamei minorului. Instantra de judecatd a solufionat latura civild a cauzei, in funcfie de cererea pd4ii civile, fdrd a dispune introducerea in proces Ei a mamei inculpatului. Intebare S-au ?ncdlcat prevederile art. 16 C.pr.pen., prin neintoducerea fu calitate de p arte civild Si a mamei inculpatului minor? Spefa nr.20 Cererea inculpatului de introducere in procesul penal gi a unor alte persoane, i ndicate prin expertrza contabili, in calitate de pd(i responsabile civilmente, este respinsd de instanfa de jude catd. intebare Este legald hotdrilrea instanlei de judecatd? Spefa nr.2l O societate comerciald a pus la dispozitria inculpatului,inbazaunei convenlii ci vile, un autoDrept procesuol penol

Spele Copitolul ll camion, pentru a efectua, in folosul sdu, transporturi de marfd. Cu ocazia unui asemenea transport, fiind ?nsofit gi de un delegat al societdtrii comerciale, inculpatul, conducind imprudent autolehiculul, a provocat un accident de circulafie in care o persoand a fost rd nitd grav. Intebare Poate fi chemati in procesul penal, In calitate de parte responsabild civilmente , societatea comerciald? Spela nr.22 Inculpatul indeplinea funcfia de vdnzdtor-gestionar la un centru de butelii al u nei societdfi comerciale. Acesta a organizat, in interes personal, ?mpreund cu 3 muncitori str iini de unitate, transvazarea de gaz petrolifer lichefiat din butelii pline, destinate distribuir ii cdtre populafie, in alte butelii goale, care ufinau a fi, de asemenea, valorificate. Operafiunea s-a efectuat prin folosirea unei instalalii improvizate, dupd terminarea programului de lucru, in interiorul depozitului. Pentru a nu fi descoperitri, inculpatul i-a incuiat pe muncitori in depozit, asi gurdnd prin exterior uqile metalice cu lacdte, dupd care a plecat, ludnd cheile. Dupd un interval de timp s-a declangat o explozie in lanf. in incendiul care a urmat, tofi cei 3 muncitori gi -au pierdutviala. Intebarc Poate fi chematd in procesul penal, fu calitate de parte responsabild civilmente , societatea comerciald la care era angajat inculpatul pentu a pldti, in solidar cu inculpatu l, despdgubiri civile sofiilor si copiilor victimelor, avilnd fui vedere cd inculpatul a desfds urat activitatea ilicitd fdrd acordul unitiitii, In interes personal Si dupd orele de program? Drept procesuol penol

Grile Copilolul ll Sectiuneo lll Grile 1. Se incadreazi in conceptul de participanli in procesul penal, in sens restrfl ns: a). organele judiciare, apdrdtorul 9i pd4ile; b). organele judiciare qi pd4ile; c). inculpatul, partea vdtdmatd, partea civild, partea responsabild civilmente; d). procurorul, apdrdtorul, pd4ile gi alte persoane chemate sd participe la desfdgurarea procesului penal. 2. Inculpatul poate fi reprezentat la judecarea cauzei in primi instanti ori la rejudecarea ei dupi desfiinfarea hotdrArii in apel sau dupi casare de citre instanfa de recu rs? a). doar cu condilia ca inculpatul sd fie minor; b). doar dacd inculpatul se afl d intr-una dintre situatriile prevdzute de art. 171 C.pr.pen., de asistenfd juridicd obligatorie; c). inculpatul poate fi reprezentat oricdnd, cu excepfia cazurilor in care prczenla acestuia este obliga torie; d). doar in ipteza in care inculpatul este militar in termen sau militar cu termen redus. 3. Completul de judecati se poate schimba pe parcursul solu{ionirii unei cauze? a). nu, avdnd in vedere cd la deliberare pot participa numaijudecdtorii care au fost prezenli in mod nemijlocit la desfiqurarea procesului; b). da, pe tot parcursul procesulu i penal, numai in urma unei cereri de recuzare formulate de pd4i; c). completul se poate schimba p And la inceperea dezbaterilor; dupd inceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenitd in compun erea completului atrage reluarea de la inceput a dezbaterilor; d). completul de judecatd se poate schimba numai in cursul judecdtrii in primd instanfa; in cadrul judecdfii in apel ori in recur s completul de judecatd nu se poate schimba. 4. Ministerul Public ipi desfigoari activitatea, sub autoritatea ministrului jus ti{iei, potrivit urmitoarelor principii: a). principiul imparfialitdfii; b). principiul controlului ierarhic; c). princip iul independenfei procurorilor. 5. Fac parte din categoria organelor de cercetare penali speciale: a). ofitrerii qi subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romdne; b). subofitrerii Po litriei de Frontierd anume desemnafi; c). comandanfii de nave gi aeronave; d). ofderii anume desemnaf i de cdtre comandan{ii unitdfilor militare corp aparte pi similare. 6. Dobdndirea calitflfii de invinuit este determinati de: a). punerea in migcare a acfiunii penale; b). inceperea urmdririi penale; c). se sizarea organelor judiciare despre sdvdr;irea unei infracfiuni; d). trimiterea in judecatd prin re chizitoriu.

7. Dobffndirea calitilii de inculpat este determinati de: a). dispozitria de arestare preventivd; b). inceperea urmdririi penale; c). decl angarea procesului penal in urma sesizdrii organelor judiciare; d). punerea in migcare a acfiunii p enale. 8. Declarat-ia de participare in procesul penal in calitate de parte vitimati se poate face: a). pdnd la momentul redactdrii rechizitorului de cdtre procurcr; b). numai o da td cu redactarea pldngerii penale, la momentul sdvdrgfuii infracfiunii; c). din moment ul punerii in migcare a acfiunii penale pdnd la terminarea dezbaterilor; d). in fafa primei in stante, pdnd la citirea actului de sesizare. 9. Partea vitimati: a). poate fi reprezentatd in procesul penal numai in situalia in care este lipsi td de capacitate sau cu capacitate de exercilia restrdnsd; b). este persoana care a suferit prin fapta penald o vitdmare ftzicd., materiald sau morald, dacd padcipd in procesul penal; c). bene ficiazd de asistenfd juridicd obligatorie in ipoteza in care este militar in termen ori militar cu te rmen redus; d). devine parte in procesul penal doar in urma trimiterii in judecatd a inculpa tului. Drept procesuol penol

Copitolul ll Grile 10. Ac{iunea civill se exerciti din oficiu: a). cdnd persoana vdtdmatd este o persoand dintre cele la care se referd errt. 1 45 C.pen. qi in cazul in care cel vdtdmat este o persoand lipsitd de capacitate sau cu capacitat e de exercitriu restr6nsi; b). cdnd inculpatul este o persoand lipsitd de capacitate sau cu capa citate de exercitriu restrdnsd; c). cdnd se dispune restituirea lucrului, desfiinfarea totald ori par fiald a unui inscris ;irestabilirea situatriei anterioare sdvArgirii infrac{iuni i; d). dacd valoarea prejudiciului este mai mare de 1 miliard de lei. ll.Introducerea pirfii responsabile civilmente in procesul penal poate avea loc: a). in tot cursul urmdririi penale; b). p6nd la terminarea cercetdrii judecatore gti, ludnd procedura din stadiul in care se afld la momentul intervenfiei; c). in fata instanfei de j udecati, pdnd la pronunta.rea hotdrArii; d). numai pAnd la momentul prezentdrii materialului de u rmdrire penald cdtre inculpat. 12. Sunt considerali subiecfi oficiali ai procesului penal: a). pd4ile; b). martorii; c). fdptuitorul, odatd cu punerea sub acuzare in mod o ficial; d). organele de urmdrire penala. 13. Condi{iile in care partea responsabili civilmente poate fi reprezentati Ia j udecarea cauzei in ciile de atac: a). pedeapsa prevdzutd de lege pentru fapta supusi[judecdfii este inchisoarea de cel pufin un an; b). pal-tea responsabild civilmente poate fi reprezentatd, oric6.nd, fdrd in deplinirea unor anumite conditrii; c). pedeapsa prevdzutd de lege pentru fapta supusdjudecdfii este inch isoarea de cel mult un an; d). partea responsabild civilmente nu are capacitate de exercitriu d eplina. 14.Pot fi substituili procesuali: a). pdrintele care formuleazdpldngere pentru copilul major; b). soful persoanei vdtdmate care solicitd procurorului punerea in miqcare a acliunii penale impotriva inculpatulu i; c). copilul major care face plAngere prealabild pentru pdrinfi; d). soful care declard apel pentru celdlalt sof inculpat. 15. Ministerul Public exerciti, prin procurori, urmitoarele atribufii: a). asigurd interpretarea gi aplicarea unitard a legii de cdtre instanfele de ju decatd; b). conduce qi controleazd activitatea de cercetare penald a politriei judiciare; c). sesize azd instan{ele

judecdtoregti pentru judecarea cauzelor penale caracteizate prin punerea in migc are a acfiunii penale la pldngerea prealabild adresatd instanfei dejudecati; d). solufioneazdcd ile de atac exercitate impotriva hotdrdrilor judecdtoreqti. 16. Seclii maritime qi fluviale functioneazi pe lffngi instanfele din: a). Brdila;b). Galatri; c). Tulcea; d). Orqova. 17. Localitifile care fac parte din circrmscripliile judecitoriilor se stabilesc : a). prin hotdrdre a ministrului justitriei, cu avizul Consiliului Superior al Ma gistraturii; b). prin hotdrAre a Guvemului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii; c). prin decret prezidenlial, cu avizul ministrului justifiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii; d). prin hotdr6re a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul conform al ministrului justifiei. 18. PreEedintele inaltei Cur.ti de Casafie 9i Justitie este numit pe o perioadi de: a). 6 ani; b).4 ani; c). 5 ani; d). 3 ani. 19. Cauzele penale se judeci in primi instanfi, la nivelut judecitoriilor, tribu nalelor qi curfilor de apel: a). intotdeauna, in complet format din 2 judecdtori; b). in complet format dintr -un singur judecdtor; c). in complet format dintr-un singur judecitor, doar penfru ipoteza in care obiectul Drept procesuol penol

Grile Copitolul ll judecdtrii constd in autorizarea efectudrii unei perchezifii domiciliare; d). in complet format din trei judecdtori, dacd judecata are loc la nivelul cudilor de apel. 20. Constituirea completului de judecati are in vedere a). judecdtorii, procurorul qi grefierul; b). judecdtorii desemnafi de pre;edint ele instanfei pentru a intra in complet; c). judecdtorii, procurorul, grefierul qi aperatorul; d). ju decdtorii, procurorul, grefierul gi experfii oficiali. 21. Controlului ierarhic, principiu ce sti labazaactivititii Ministerului public , poate fi exercitat in urmitoarea modalitate: a). ministrul justifiei are dreptul sd dea dispozitrii scrise, in mod direct sau prin procurorul general al Parchetului de pe l6ngd inalta Curte de Casafie qi Justitrie, procuro rului competent sd inceapd, in condi{iile legii, procedura de urmdrire penald pentru infracfiuni de spre c:ue are cuno$tinfd; b). ministrul justiliei are dreptul sd exercite control asupra procu rorilor prin procurori anume desemnafi; c). ministrul justitiei poate sd ceard procurorului general al parchetului Nafional Anticorupfie informdri asupra activitdtii parchetului; d). ministrul ju stitriei poate solicita efectuarea unor activitdfi de control asupra mdsurilor dispuse de procuror in cu rsul urmdririi penale. 22. Persoana vitimati prin infracfiune, constituiti part'e vitdmati, poate parti cipa in aceeagi cauzil in calitate de parte civili? a). nu, deoarece calitatea de parte vdftitmatd?nldturd dreptul persoanei respect ive de a participa in aceeaqi cauzd gi in calitate de parte civild, prejudiciul urmdnd a fi recuper at pe cale unei acfiuni introduse la instan{a civild; b). da, cu excepfia cazului in care persoa na vdtdmatd este lip sitd de capacitate de exercitriu, cAnd unul dintre pdrinti se constituie parte c ivild; c). da; d). nul peruoana vd.tFtmatd va putea solicita doar tragerea la rdspundere penald a fdptu itorului; in ceea ce privegte exercitarea acfiunii civile, aceasta este de competenfa exclusivd a Ministerului public. 23. Persoana vitimati:

a). se poate constitui parte civil6, doar dacd prejudiciul cauzateste deosebit d e grav; b). beneficiazd de asisten{d juridicd obligatorie dacd participd in proces in calitate de parte vdtdmatd; c). poate solicita sd participe in procesul penal atetin calitate de parte vdtdmatd c6t gi in calitate de parte civila; d). poate fi trasd la rdspundere penald pentru sdvdrqirea infracfi unii de mdrturie mincinoasd dacd declarafia sa este vddit necorespunzdtoare adevdrului. 24.Iudecata in apel se realizeazi de citre un complet: a). format dintr-un numdr de judecdtori desemnat de pregedintele instanfei, in f uncfie de complexitatea dosarului; b). format din 3 judecdtori; c). format din 2 judecdtor i; d). format din 2 judecdtori, dacdjudecata are loc la tribunal, qi din 3 judecdtori, dacajudecat a are loc la nivelul curfii de apel. 25. Partea responsabilS civilmente poate interveni in procesul penal: a). pAna la momentul redactdrii rechizitoriului de cdtre p.o"utot; b). p6nd la t erminarea cercetdrii judecdtoregti la prima instanfd; c). pdnd la citirea actului de sesiz ari al primei instanle; d). pdnd la terminarea dezbateilor la prima instanfd; 26. Cazari de asistenfi juridicn obfigatorie: a). inculpatul este o persoand lipsitd de capacitate de exerciliu sau cu capacit ate de exercifiu restrdnsd; b). partea vdtdmatd arc calitateade militar; c). inculpatul este mino r; d). inculpatul este elev al unei institulii speciale de invd{dmdnt. 27. Se poate interzice luarea de contact a inculpatului arestat cu apiritorul? a). da; de cdtre procuror, din oficiu sau la propunerea organelor de ""r""t*" ale politiei judi ciare, o singurd datd, pe o duratd de cel mult 5 zile; b). nu; inculpatul aresta t are ireptul sd ia contact cu apdrdtorul, asigurdndu-i-se confidentrialitatea convorbirilor; c). nu ; inculpaiul aresar Drept procesuol penol 4l

Copitolul ll Grile are dreptul sd ia contact cu apdrdtorul, in prezenfa organelor de urmdrire penal d, pentru a se preveni posibilitatea schimbarii declara{iilor date p6nd la acel moment; d). numai de ci itre instanfa de judecal'i, pe parcursul judecafii ?n primd instanfd, o singurd datd, pentru c el mult 48 de ore. 28. Justifia se realizeazi prin: a). inalta Curte de Casafie 9i Justifie gi celelalte instanfe judecdtoreqti stab ilite de lege; b). organele de cercetare ale Poliliei Judiciare; c). Ministerul Public; d). Dir ectia Nationald Anticorupfie. 29. Declarafia de constituire ca parte civili in procesul penal se poate face: a). numai in cursul urmdririi penale; b). ?n fafa primei instanfe, pdnd la citir ea actului de sesizare; c). pdnd la momentul redactdrii rechizitorului de cdtre prccuror; d). oricdnd pe parcursul procesului penal, pdnd la rdmdnerea definitivd a hotdrdrii judecdtoregti. 30. Procurorul general al Parchetului de pe ldngi inalta Curte de Casalie pi Jus tifie: a). este numit de pregedintele Rominiei, la propunerea Consiliului Superior al M agistrafurii; b). este numit pentru o perioadd de 5 ani; c). este numit de cdtre Consiliul Sup erior al Magistraturii, pentru 5 ani, cu avizul ministrului justifiei; d). este numit de pregedintele Romdniei, la propunerea ministrului justifiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioadd de 3 ani. 31. Apiritorul invinuitului sau al inculpatului: a). trebuie sd aibd vechime in avocaturd de cel pufin 3 ani; b). pafticipd in mo d obligatoriu la toate activitdfile de urmdrire penald, dacd asisten{a juridicd este obligatorie; c). are dreptul de a asista la efectuarea oricdrui act de urmdrire penald care implica audierea sau p rezenta invinuitu lui sau inculpatului cdruia ii asigurd apdrarea; d). concomitent, poate acorda a sistenfdjuridicd 9i pdrfii vdtdmate, dacd aceasta nu s-a constituit insd parte civild in procesul pe nal. 32. Apiritorut pirfii responsabile civilmente: a). are dreptul de a asista la ascultarea celorlalte parti in procesul penal; b) . poate participa doar la efectuarea acelor acte de urmdrire penald care vizeazd, situatria pdrfii responsabile civilmente gi a inculpatului; c). poate fi desemnat din oficiu, dacd pedeapsa prevdzutd de lege este detenliunea pe viafd sau inchisoarea mai mare de 5 ani; d). are dreptul de a for

mula cereri gi de a depune memorii. 33. Organele de cercetare ale polifiei judiciare apreciazi ci inculpatul nu igi poate face singur apirarea. a). in aceste conditrii, asistenfa juridicd este obligatorie; b). asisten{a juri dica este obligatorie doar dacd pedeapsa prevdzatA e lege este detenfiunea pe viafd sau inchisoarea ma i mare de 5 ani; c). in aceste condilii, urmdrirea penald se suspendd pdnd la momentul la care in culpatul va putea sd iqi organizeze apdrarea; d). asistentrajuridicd este obligatorie doar dacd, s uplimentar, se constatd cd inculpatul este arestat chiar in altd calz1l 34. Succesorii in procesul penal: a). pot interveni numai in latura penald a catzei; b). pot interveni atdt in lat ura penald, cfit qi in latura civild a caazei; c). pot interveni numai in latura civild a cauzei, ei devenind pd4i in procesul penal; d). pot interveni numai in latura civild a caluzei ei nu devin pdrfi in c adrul procesului, fiind simpli participanfi. 35. Pot participa in procesul penal in calitate de parte responsabili civilmente : a). persoanele care au suferit prin sdvArgirea infracfiunii o vdtdmare frzicd, m ateriald ori morald; b). parinfii persoanei vdtdmate dacd aceasta este lipsitd de capacitate de exercitriu ori are capacitatea de exerciliu restrdnsd; c). pdrinfii pentru faptele ilicite sdvArqit e de copii lor minori; d). cei care au sdvArgit infracliunea, dacd se stabileqte legdtura de catzalitat e dintre ilicitul penal ;i prejudiciul cauzat. 4Z Drept procesuol penol

Spefe Copilolul lll Secliuneo ll Spefe L Acfiuneo penol6 Spefa nr.1 A.A. a fost surprins in timp ce intrefinea raporturi sexuale cu o minord in vdrs td de 16 ani de cdfte tatdi acesteia. Despre A.A. se cunoa$te cd este prieten cu tatdl minorei. De asemenea, este de n otorietate faptul cd acesta este implicat inff-o rela{ie sentimentald cu minora, avdnd cons imfamfintul pdrinfilor. Pentru acegtia, A.A. reprezintd ,,o partidd bund", datoritd situatri ei materiale. Dupd consumarea raportului sexual, A.A. a rupt relafiile cu paftea vdt[matd, ref uzfind a se ciisdtori cu aceasta. in car;zdnu existd probe din care sd rezulte cd relafiile sexuale au fost preced ate gi/sau determinate de vreo promisiune de cdsdtorie, fdcutd de inculpat. In aceste condilii, tatdl minorei formuleazd plingere penald impotriva lui A.A., pentru sdvdrqirea infractriunii de seducfie. intrebare Ce solufie se impune cu privire la punerea in miscare a acsiunii penale sub aspe ctul infracsiunii de seduc6ie? fPeta nr.2 In fapt, s-a refinut cd B.B. i-a propus persoanei vdtd.mate, avAnd vdrsta de 17 ani, sd se cdsdtoreascd cu el. ln acest sens, B.B. a avut discufii cu parinlii acesteia, ca re au acceptat propunerea fdcutd. in aceste imprejurdri, B.B. Si persoana uata-uta au inceput sd locuiascd impreund, intrefindnd relalii sexuale, timp de aproximativ o lund, dupd care parinfii pers oanei vdtdmate au venit la domiciliul lui B.B. ;i au luat persoana vdtdmatd, ducdnd-o acasd. Ulterior, B.B. s-a deplasat la domiciliul persoanei vdtdmate incercdnd sd o determine sd s e reintoarcd la domiciliul sdu. Pdrinfii persoanei vdtdmate au refuzat acest lucru. A doua zitatdl minorei s-a deplasat la sediul organelor de urmdrire penald unde a formulat impotriva fdptuitorului o pldngere penald sub aspectul sdvArgirii infracfiunii de seduc{ie . Intebare Ce solufie se impune in spefa?

PPefa nr.3 lntr-o cauzd, penald, instanfa de judecatd a pronunfat achitarea inculpatului in baza aft. 1 1 pct.^zlit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. a) qi d) C.pr.pen., cumulativ. Intebare Este legald hotdrhrea instanlei de judecatd? Argumentafi. Spefa nr.4 lnculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvArgirea infracliunii de vdtrimare corporald din culpd. In fapt, s-a refinut cd inculpatul, medic specialist ortoped, a acordat victimei asistentrd medicald pentru o fracturd a antebrafului drept. Evolufia nefavorabild a caztlui s-a sold at cu amputarea antebrafului. in sarcina inculpatului nu s-a putut stabili existenfa culpei medicale, asistenf a medicald fiind acordatd corect. inrebare Instanfa de judecati a pronunlat achitarea inculpatului in baza afi. 11 pct. 2 b it. a) raportat Ia art. 10Lit. c) C.pr.pen. Este legald solufia de achitare? Spefa nr.5 Inculpata a fost trimisd in judecatd pentru sdvArgirea infractriunii de furt cal Tfrcat, constdnd in aceea cd. a sustras curent electric in valoare de 10.500.000 lei ROL). Drept procesuol penol

Copitolul lll Spele Sentinfa de condamnare (menfinutd li in apel) a fost atacatd cu recurs de cdtre inculpati. Recursul a fost motivat prin aprecierea cd fapta comisd nu prezintd gradul de pe ricol social al unei infracliuni. Instanfa de recurs, ludnd in considerare cd inculpata a comis fapta intr-o perio add friguroasd a anului, cd are in ingrijire 5 copii, cd prejudiciul, care nu este mare, a fost acoperit, cd a avut o atitudine procesuald sincerd ;i de regret, a apreciat cd fapta sdvdrqiti de ea n u prezint gradul de perirol social al unei infracfiuni. In consecinfd, constatdnd existenfa unei cauze de inldturare a rdspunderii penal e, adicd, in concret, de ?nlocuire a rdspunderii penale cu o rdspundere ce aftage o sancfiune cu caracter administrativ,inbaza art. ll pct.2lit. a) raportat la art. 10 lit. b1) C.pr.pen. , instanfa de recurs a disp]rs achitarea inculpatei. Intebare Este legald solugia de achitarc, fundanentati pe existenla cauzni de inlocuirc a rtspunderii penale? Spe{a nr.6 Inculpatul a fost trimis in judecatd pent-u sdvdrgirea infracfiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism neinmatriculat. in fapt, s-a constatat cd perioada de valabilitate a certificatului de inmatriculare al autoturismului expirase de trei zile. De asemenea, atributii in ceea ce priveqte prelungirea valabilitdtrii certificatului de inmatriculare reveneau 9i societdfii prin intermediul cdreia inculpatul a achizitrionat autoturismul in leasing. Inculpatul a regretat fapta comisd. Se cunoagte despre acesta cd are un comporta ment onest in societate, are loc de muncd gi familie. De asemenea, din figa de cazier judic iar rezultdcd inculpatul are antecedente penale, suferind in urmd cu 6 ani o condamnare pentru comiterea infrac{iunii de viitdmare corporald gravd din culpd. Inculpatul a solicitat instanfei de judecatd achitarea inbaza lipsei gradului de pericol social al faptei. intebare Ce solugie se impune in cauzd? Spe(a nr. 7 Inculpatul a fost trimis in judecati pentru sdvArgirea infracfiunii de ucidere d in culpd.

In fapt, inculpatul a accidentat mortal o persoand aflatd in stare de ebrietate gi culcatd pe carosabil, pe care n-a observat-o la timp. Timpul era ploios, cerul acoperit, vi zibilitatea redusd ;icarosabilul alunecos. Evenimentele s-au petrecut in jurul orei 22.20. S-a stabilit cdbdtua farurilor e ra de 30 m, iar spafiul necesar pentru oprire de 21-22 m. Inculpatul soliciti constatarea inciden{ei prevederilor afi. 47 C.pen., privitoa re \a cazttl fortuit, prezen+a victimei adormite, pe $osea, neputdnd fi prevdzuti. Intebarc Ce soluSie se inpune in speldT Spefa nr. 8 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrqirea mai multor infracfiuni ?n concurs, printre care gi infracfiunea de ucidere din culpd, prevdzutd in art. 178 alin. (3) C. pe n. in fapt, s-a refinut cd in timp ce inculpatul conducea autoturismul pe razaunei localitdtri cu o vitezd de 90 km/h, la roata dreaptd din fald s-a produs o explozie, ceea ce a fd cut ca magina sd iasd de pe carosabil, sa intre in ;an! qi sd se izbeascd de un pode! de beton situat la o distanfa de 20 m. Autoturismul s-a rdstumat, imprejurare in care o persoand aflatd in autoturism q i-a pierdut viafa. S-a constatat faptul cd inculpatul avea in sdnge o imbibafie alcoolicd de l,85%o . Din cuprinsul raportului de expertizd,rezultA cd accidentul a avut loc din cauza exploziei pneului, care era nou; aceasta inseamnd cd inculpatul nu ar fi putut evita accid entul, chiar dacd ar fi condus cu viteza legald 9i chiar dacd nu s-ar fi aflat sub influenfa alcoo lului. Aceastd din urmd concluzie nu este prezentati in raportul de expertizd, ca o certitudine. Inculpatul solicitd constatarea incidenfei arI. 47 C.pen., privitoare la cazul f ortuit, fafd de sdvArgirea infrac{iunii de ucidere din culp5. Drept procesuol penol

Spefe Copitolul lll infebare Ce solufie se impune fu spefa? Spefa nr. 9 Inculpatul, dupd ce aparat lovitura incercatd de victimd asupra sa, a lovit-o de mai multe ori cu pumnul peste fa[d. In urma loviturilor primite, victima a cilzrtt, iar inculpatul a continuat sd o loveascd, cu pumnii gi picioarele, in cap qi abdomen, cauz6ndu-i moartea. Intebare Ce solusie se impune in spefa? Se poate dispune achitarca inculpatului in baza r efinerii stdrii de legitimd apdrare? Spefa nr. 10 Inculpafii au fost trimiqi in judecatd pentru sdv6rqirea infracfiunii de trecere frauduloasd a frontierei de stat. in fapt, s-a refinut cd cei doi inculpafi s-au deplasat pe malul Dunarii cu un a utoturism dotat cu un radioemi{ator putemic pentru a se intdlni cu un cetifean sdrb, conform unei i nlelegeri realizate de unul dintre ei. Au trecut cu o barcd in mod fraudulos frontiera de stat a Rom dniei peste Dundre, in lugoslavia, pentru a efectua cumpdrdturi. Pe malul sfubesc au fost a;teptafi de o magind. Dupd efectuarea cumpdrdturilor, inculpalii s-au plimbat cAteva ore, interval de timp in care au perfectat nigte afaceri gi apoi, cu aceeagi barcd, s-au re?ntors tn Romdnia, trecAnd fraud ulos frontiera. inrebare Ce solufie se impune in cauzd? Prezintd faptele inculpafilor gndul de pericol so cial al unei infracfiuni? Spefa nr.11 in fapt, s-a reJinut cd inculpatul circula cu magina, in localitate, avAnd vitez ade 30 km/h, mult sub viteza maximd admisd de lege. Copilul-victimd. a traversat in fugd drumul, prin loc nepermis, izbindu-se in pa rtea laterald dreapta a autoturismului condus de inculpat. Ldngd locul accidentului existd o grddinifa de copii, dar indicatorul ,,Atentrie , copii!" a fost instalat dupd producerea accidentului. Intebare Ce solufie se impune ?n spefa? Spefa nr.12

Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de vdtdmare corporald gravd, preudzutdin art. 182 alin. (2) C. pen. In fapt, s-a refinut cd inculpatul a fost atacat de partea v6tdmatd. Aceasta din urmd i-a aplicat inculpatului trei lovituri de cufit superficiale, cauzdndu-i leziuni corporale v indecabile in 8 zile de ingrijiri medicale. Urmare a acestui atac, inculpatul s-a inarmat cu un par $i, la rdndul sdu, a lov it partea vdtdmatd in mod repetat peste bra{e gi tot corpul, provocdndu-i multiple echimoz e, excorialii gi fracturi, pentru care serviciul medico-legal a concluzionat cd sunt necesare 60 de zile ingrijiri medicale. S-a mai constatat faptul cd viafa pddii vdtdmate a fost pusd in primej die. intebare Ce solulie se impune in cauzd? Spela nr.13 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracliunii de cercetare abuziv6, prevdzttitin art.266 alin. (2) C. pen. in fapt, s-a refinut cd inculpatul, pentru a-l determina sd recunoascd comiterea furtului, a aplicat unui minor bdnuit mai multe lovituri cu bastonul de cauciuc, peste palme gi braf e. in apdrarea sa, inculpatul susfine cd nu a aclionat cu intenfia de a obtrine dec laralii. De asemenea, in spefd, nu exista un cadru procesual, nefiind inceputd urmdrirea penald. Drept procesuol penol

Copilolul lll Spete In considerarea acestor argumente, inculpatul solicitd achitarea sa, intrucdt nu sunt intrunite elementele constitutive ale infracfiunii de cercetare abuzivd. inrebate Ce solufie se impune h spefdT Spefa nr. 14 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru silvdrqirea infracfiunii de conducer e a unui autovehicul pe drumurile publice avdnd in sdnge o imbibatrie de alcool ce depdpegte limita l egald. In apdrarea sa, inculpatul sus{ine cd a sdvArgit fapta in conditiile art. 45 C.p en. (starea de necesitate), intrucat a efectuat deplasarea pentru a procura medicamente pentru socrul sdu, b olnav incurabil. Acesta din urmd suferea de cancer, boald cu o evolu{ie lentd qi indel ungatd, deceddnd, de altfel, dupd,1 z1le. Intebare Fapta a fost sdvdrsitd in stare de necesitate? ce solusie se impune fu spefd? fP"t" nr.15 Intr-o carrzd penald, instanfa de judecatd a constatat cd fapta imputatd inculpa tului a fost dezincriminatd. in acelagi timp, pdrfile se impacd. Intrebare Ce solusie se impune fut cauzd: achitarea inculpatului, ?n baza art. 10 Uit. b) C.pr.pen. sau incetarea procesului penal, in baza art. 10 Lit. h) C.pr.pen.? Spefa nr.16 Instanfa de judecatd a fost sesizatdpri rechizitoriu despre sdvArgirea infracfiu nilor de lovire, prevdzutd in art. 180 alin. (2) C.pen. qi de distrugere, prevdzutd in art. 217 C .pen., cu aplicareaafi.33lit. c) C.pen. La ultimul termen de judecatd, partea vdtamatd a declarat cd nu cere condamnarea inculoatului, dar stdruie in obligarea acestuia la plata despdgubirilor. Intebare Ce solulie se impune in cauzd? Spe{a nr.17 Inculpatul este trimis in judecatd pentru sdvArqirea infracfiunii de abandon de familie, prevdzutd in art. 305 lit. c) C.pen., in urma plAngerii prealabile formulate de fosta sa sofie, pentru neplata cu rea-credin{d a pensiei de intrefinere datoratd pentru fiica sa minord . In fafa instanfei se prezintd inculpatul qi fiica sa, devenitd., intre timp, maj

ord. Aceasta declara cd a primit in intregime sumele ce trebuiau achitate in beneficiul sdu. De aseme nea, inculpatul gi fiica sa majord declara cd s-au impdcat. Intebare Ce solulie se impune in spefd? Spefa nr. 18 Instanfa dejudecatd a fost sesizatd despre sdv0rgirea infracfiunii de furt intre so{i, in conditiile afi. 208 C.pen., cu aplicarea art.210 C.pen. (sofia a sustras un bun comun). Bunul despre care s-a afirmat cd ar fi fost sustras este dobdndit de cdtre sofie in timpul cdsdtoriei prin donafie. Conform axt. 31lit. b) din Codul familiei, bunurile dob dndite in timpul cdsdtoriei prin donafie de cdtre unul dintre sofi, in mdsura in care donatorul n u a prevdzut cd vor fi comune (ceea ce nu este cazul in spetra de fafd) constituie bunuri personale ale acestuia. in considerarea acestui aspect, apare evident faptul ca nu sunt intrunite elementele constitutiv e ale infracfiunii de furt intre so!i. in fatra instanfei de judecatd, la unul din termene, inculpata a declarat cd dor egte sd beneficieze de amnistia acordatd prin Decretul-Lege nr.311990. Ulterior acestei manifestdri de vointd, inculpata a solicitat administrarea de probe in apdrare, acliondnd in vederea pr obdrii nevinovdfiei. in*ebare Ce solusie se impune ?n spefa: achitarea inculpatei in baza art. 10hit. d) C.pr. pen. (bunul susDrept procesuol penol

Spele Copitolul lll /ras nu face parte din bunurile comune) sau ?ncetarea procesului penal, in baza at. 10 Lit. g) C.pr.pen. (intervenfia amnistiei)? Spefa nr. 19 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunilor de omor ca lificat Ei a tentativei la infracfiunea de viol. In fapt, s-a refinut cd inculpatul, dupd ce a consumat bduturi alcoolice, a pdtr uns in domiciliul victimei cu care a incercat, prin constrdngere, sd aibd raport sexual. Victima s -a impotrivit, fapt pentru care inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu un cufit in zona t oracicd, cauzdndui moartea. Inculpatul susfine cd, in ceea ce privegte acazafia de tentativd la infracfiunea de viol, instanfa trebuie sd ia in considerare cd lipseqte pldngerea prealabild, ca mod de sesizar e a organelor de urmdrire penald. in acest sens, se solicitd instanfei incetarea procesului penal , inbaza art. 11 pct.2lit. b) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. f) C.pr.pen., lipsa pldngerii pr ealabile a persoanei vdtdmate. intrebare Ce solulie se impune in spefa? Spela nr.20 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdv6rqirea infracfiunii de lovire. In cursul judecdlii, partea vdtdmatd a decedat. In considerarea acestui aspect, instanfa de judecatd a dispus ?ncetarea procesul ui penal, in $az* art. 1 1 pct. 2lit. b) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. f) C.pr.pen. In spefd, instanta a fost legal investitd prin pl6ngerea prealabild a persoanei vdtiimate cu judecarea infracliunii de lovire. inrebare Este legald solusia de fuicetare a procesului penal? 2. Acfiuneq civil6 Spela nr.2l Inculpatul a fost trimis injudecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de nerespecta rea hotdr6rilor judecdtoregti. ln fapt, s-a refinut cd, prin sentin{a civild pusd in executare, inculpatul a fo st obligat sd lase

pd(ii vdtdmate in deplind proprietate suprafafa de'72 m'dintr-un teren in litigi u. Inculpatul nu a respectat hotdrdrea qi a ocupat terenul in mod abuziv. Partea civild a solicitat instantrei de judecatd obligarea inculpatului la plata unor despdgubiri civile, reprezentdnd contravaloarea recoltei pe care ar fi obfinut-o de pe supra fafa ocupatd abuziv. Instanfa de judecatd a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de bani soli citatd de partea civild. De asemenea, instanfa a dispus restabilirea situaliei anterioare comiter ii infractiunii, inculpatul fiind obligat sd elibereze terenul ocupat abtziv. Intebare Este legald hotdrirea instanlei de judecatd sub aspectul restabilirii sinaSiei a nterioare comiterii infracfiunii, ?n condiSiile in care partea civild nu a solicitat instanlei decdt plata unei sume de bani reprezentfutd contravaloarea recoltei pe carc ar fi obfinut-o? Spefa nr.22 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de omor. Partea civild, sofia victimei, a solicitat, cu ocazia constituirii de parte civi ld, ca inculpatul, pe l6ngd cheltuielile de judecatd qi despdgubirile lunare cdtre cei 4 copii minori ai victimei, sd fie obligat ;i la plata cheltuielilor efectuate cu organizarea parastaselor la 3 , 6 9i 40 de zile de la data inmormdntdrii. inreAeA a). Ce solufie se impune in spefa? b). Dar fu ipoteza in care paftea civild soli citd, cu titlu de Drept procesuol penol

Copitolul lll Spefe despdgubiri, o sumd egald cu clrcltuielile ce ar urma sd fie fdcute pentu parast asele ulterioare pfud Ia inplinirea a 7 ani de Ia deces? c). Poate fi inclus in despdgubirile civ ile costul unui monument funerar? Spela nr.23 Inculpatul a fost trimis in judecali pentru sdvdrgirea infracfiunii de ingeldciu ne. Pentru repararea pagubei cauzate, inculpatul a ldsat pd4ii civile in gaj anumite bunuri a cdror valoare acoperd prejudiciul. intre partea civild 9i inculpat existd un contract care stipuleazd dreptul pd(ii civile de a dispune liber de acele bunuri, in condifiile in care inculpatu l nu va achita, pdnd la o anumitd datd, suma echivalentd valorii pagubei. innebarc va fi obligat inculpatul la despdgubiri civile prin hotdrdrea instanlei penale? Spela nr.24 La producerea unui accident de circula{ie a contribuit, pe ldngd fapta inculpatu lui, qi culpa unor alte persoane, netrimise insd in judecatd. Inculpatul este obligat la plata in intregime a despdgubirilor civile, iar nu in mod proporfional cu culpa sa. Intebare Este legaJd solufia instanlei de judecati? Spela nr.25 Inculpa{ii au fost trimipi in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de vdtdmar e corporald din culpd. In fapt, s-a refinut cd inculpa{ii (unul mecanic, celdlalt mecanic-ajutor la Met rou Bucuregti), conducdnd un tren de metrou, la plecarea din statrie au pus in migcare vehiculul dupd ce au anunfat cd se inchid ugile, fdrd a fi observat persoana vdtdmatd. Aceasta a ince rcat sd pdtrundd in ultimul vagon dupd darea semnalului sonor. Persoana vdtdmata a rdmas prinsd intr e ugi, cu laba piciorului stdng 9i cu mdna dreaptd in interiorul vagonului, iar cu restul corpu lui in afard. in urma pomirii trenului, ea a fost finutd in aceeaqi pozitrie pdnd la capdtul peronului , unde s-a izbit de peretele tunelului, cdnind pe terasamentul cdii ferate gi suferind leziuni corpo rale grave. Penfru vindecarea leziunilor au fost necesare 200 de zile de ingrijiri medicale. Potrivit art. 5 alin. (2) 9i art. 18 din ,,Instrucfia personalului de tracfiune" , inculpafii erau

obligafi, inainte de a executa demarajul garniturii, sd se convingd personal, pr in mijloacele prevdzute in acest scop, inclusiv imaginea monitoarelor gi verificarea personald fdcutd de mecanicul ajutor, de inchiderea corectd a uqilor. Cdldtorii au acfionat imediat asupra mai multor semnale de alarmd, ceea ce a det erminat aprinderea becului rogu la bordul trenului. Persoana vdtdmatd s-a constituitpnte civild cu suma de 100.000.000lei (ROL), rep rezentdnd contravaloarea cheltuielilor ocazionate de spitalizare. intebare in aceste circumstanfe, cum va soluliona instanfa de judecatd acfiunea civild? Spefa nr.26 Inculpatul a fost trimis ?n judecatd pentru sdvdrgirea tentativei la infracfiune a de omor. in fapt, s-a refinut cd inculpatul, af\atsub influen{a bduturilor alcoolice, a i ncercat sd loveascd pe qeful postului de polifie. Partea civild a intervenit pentru a-l opri pe incu lpat. in busculada creatd., inculpatul a aplicat o loviturd cu cufitul in abdomen pddii civile, cau zdndu-i o plagd penetrantd cu secfionarea splinei. Cererea de despdgubiri formulate de partea civila a fost admisa in parte, inculp atul fiind obliFat la plata unei sume, reprezentAnd U2 din costul ingrijirilor medicale. Intebare Este legald solufia instantei de judecati prin care despdglbirile solicitate au fost reduse pro porfional cu culpa pdrlii civile? Argamentafi. EA Drepi procesuol penol

Spefe Copilolul lll Spe{a nr.27 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de ucidere d in culpd. In fapt, s-a retinut cd inculpatul, conducdnd cuviteza de 58 km/h un autoturism, a lovit mortal un copil care se angajase, pe nea$teptate, in traversarea strdzTi, iegind din sp atele unui autobuz aflat in statrie. De;i la locul respectiv nu existd marcaj pietonal (acesta exis tdnd in imediata apropiere), se afla amplasat, totugi, un indicator de avertizare ,,Atenfie, copi i!". inrebare Ce solufie se impune pentu rezolvarea acfiunii civileT Se poate reline existenla unei culp comune fut producerea prejudiciului? Spefa nr.28 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea tentativei la infracfiune a de omor. In fapt, s-a refinut cd inculpatul se afla intr-un bar impreund cu alte persoane , printre care ;i victima, aflatd in stare de ebrietate. Aceasta din urmd a adresat insulte inculp atului, motiv pentru care barmanul i-a scos pe cei doi afard. Dupd ce au fost scogi din local, victim a l-a lovit pe inculpat pe la spate, dobordndul la pdmdnt. in continuare, victima a aplicat lov ituri 9i fiilor inculpatului. Inculpatul, care pdnd in acel moment avusese o pozilie conciliantd , vizdnd actele de agresiune indreptate impotriva fiilor sdi (din care unul minor, in v6rstd de 17 ani), putemic tulburat, s-a ridicat gi a lovit victima, pe la spate, cu cutritul. Leziunile suferite de victimd i-au pus in pericol via{a. in latura civild a cauzei, unitatea spitaliceascd care a acordat asistenfd medic ald victimei s-a constituit parte civild cu sumele cheltuite in acest scop. Partea civild, la rdndul ei, a solicitat instanfei de judecaL{ obligarea inculpa tului la plata unor sume de bani, cu titlu de daune materiale $i daune morale. Inculpatul a fost de acord sd pldteascd despdgubirile pretinse de partea civild. intebare Ce solugie se impune ?n spela pivind justa rezolvare a acliunii civile7 Spela nr.29

Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de furt cali ficat. Persoana vatamata s-a constituit parte civild solicitdnd contravaloarea bunurilo r sustrase. Pentru aceastd sumd, partea civild nu a solicitat ;i plata dobdnzilor legale. Instanfa de judecatd a dispus, in rezolvarea laturii civile, obligarea inculpatu lui la plata sumei solicitate, plus dobdnzile legale aferente sumei, cu incepere de la pronunfarea sentinfei gi pAnd la achitarea debitului. inteteri a). Este legatd solufia instantei de judecatd? b). in ipoteza In care partea civ ild soliciti instanfei ca inculpatul sd fie obkgat Ia despdgabiri constdnd int-o sumd determi nati, poate instanfa sd fixeze cuantumul despdgubirilor la o sumd superioard, rezultati din evaluatea ipoteticd realizatd de expert? Spefa nr. 30 InculpaJii au fost trimiqi in judecatd pentru sdvdrgirea infracfiunii de viol. In solu{ionarea laturii civile, avdnd in vedere cd persoana vdtdmata s-a constif uit parte civild cu 80.000.000 lei (ROL), instanfa de judecata i-a obligat sd pldteascd acesteia carc 40.000.000 lei (ROL) fiecare. intrebare Este legald solulia instmlei de judecatd de obligare a inculpaflor la plata desp dgubirilor civile pe cote-pdrfi? Spefa nr.31 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvArpirea infracfiunii de ucidere d in culpd. In solufionarea acfiunii civile, instanfa a obligat inculpatul sd pldteascd pd4i i civile despdgubiri globale in sumd de 100.000.000 lei (ROL), reprezentdnd cheltuieli de inmormAntare ;i despdgubiri sub forma unor presta{ii periodice lunare pentru cei doi copii mi nori ai victimei. Drept procesuol penol

Spefe Copitolul lll La stabilirea prestafiei lunare periodice a inculpatului condamnat cdtre copiii victimei s-a luat in considerare media lunard a salariului Ei a celorlalte venituri realizate de vict imd inainte de deces. tnreAari a). Este legatd hotdrfirea instanlei de judecati cu privire la rezolvarea acsiun ii civile? b). In ipoteza in care, pe parcursul Sedingei de judecatA, pafiea civild solicitd actua lizarea sumei pretinse drept despdgabiti, ce solufie se impune? Spefa nr.32 Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvArqirea infrac{iunii de distruger e. in fapt, s-a refinut cd inculpatul, folosind tractorul, i-a distrus pdrfii vatdm ate cultura de porumb qi de pe terenul atribuit de comisia pentru reconstituirea dreptului de p roprietate "uttofi, funciar6. Partea vdtImatd s-a constituit parte civild solicitdnd contravaloarea bunurilor distruse. Instanfa de judecatd a admis cererea pdrfii civile obligAndu-l pe inculpat la pl ata sumei de bani pretinse de partea civild. ^ in apel,-partea civild a solicitat majorarea cuantumului despdgubirilor civile, solicitAnd instantei sd procedeze la repararea prejudiciului real, calculat prin aplicarea coeficientului de inflafie. tnrebarc Ce solulie se imPune in sPefd? Spefa nr.33 Inculpatrii au fost trimili in judecatd pentru sdvArgirea infrac{iunilor de tulb urare de posesie. Pdrfile civile au solicitat obligarea inculpafilor la despdgubiri civile. Instanfa de judecatd a dispus achitarea inculpalilor, in baza art. 11 pct. 2 lit . a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. b) C.pr.pen. (fapta nu este prev1nutd de legea penald). De asemenea' s-au respins cererile pdrtilor vdtdmate cu privire la acordarea despdgubirilor.

inrebare Este legald solufia instanfei de judecati cu referire Ia rezolvarea acfiunii civ ile? Drept procesuol penol

Grile Copitolul lll Secfiuneo lll Grile 1-. Se va dispune scoaterea de sub urmirire penali in urmitoarele ipoteze: a). fapta nu existd; fapta nu este prevdzutd de legea penald; b). fapta nu prezi ntd gradul de pericol social al unei infracJiuni; a intervenit decesul fdptuitorului; c). fapt ei ii lipseqte unul din elementele constitutive ale infracfiunii; lipseqte plAngerea prealabild a persoa nei vdtdmate; d). pa4ile s-au impdcat. 2. invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal, in ipoteza dispunerii incetirii urmiririi penale ori incetflrii procesului penal pentru urmitoarele co nsiderente: a). partea vdtamata qi-a retras plAngerea prealabild; b). pd4ile s-au impdcat; c ). in ipoteza in care se constatd cd faptei ii lipsegte unul din elementele constitutive ale infr acfiunii; d). dacd se constatd cdfapta nu este prevdzatd, de legea penald. 3. Ce solufie se impune in ipoteza in care nu existi invinuit in cauzi qi s-a im plinit termenul de prescripfie al r[spunderii penale? a). scoaterea de sub urmdrire penald; b). incetarea urmdririi penale; c). cercet drile se continud in vederea descoperirii fdptuitorului; d). clasarea. 4. Repararea prejudiciului in naturl se poate face: a). prin restituirea lucrurilor, prin plata unor despdgubiri bdneEti, prin resta bilirea situatriei anterioare sau prin orice alt mijloc de reparare in naturd; b). prin plata unor despdgubiri bdnegti, prin restituirea lucrurilor sau prin restabilirea situatriei anterioare; c). pri n restituirea lucrurilor, prin restabilirea situafiei anterioare, prin desfiintarea totala sau patiald a u nui inscris ori prin orice alt mijloc de reparare in naturi; d). numai pe calea unei actriuni introdu se la instan{a civild. 5. Hotflrffrea definitivl a instanfei penale are autoritate de lucru judecat in fala instanlei civile care judeci acfiunea civili cu privire la: a). solu{ionarea acfiunii civile; b). orice aspect care intereseazd solufionarea ca:uzei; c). existenta faptei, cuantumul despdgubirilor civile, persoana fdptuitorului qi vinovilia ace stuia; d). existenla faptei, a persoanei care a sdvdrqit-o gi a vinovdfiei acesteia. 6. Ac{iunea civill in procesul penal se poate exercita impotriva: a). padii vdtdmate gi persoanei responsabile civilmente; b). inculpatului, mogte nitorilor inculpatului qi padii responsabile civilmente; c). pa4ii responsabile civilmente, cu condilia ca inculpatul sd se sustragd de la judecarea cauzei; d). inculpatului, pdrfii civile 9i pd4ii

responsabile civilmente. 7. Ac.tiunea penali: a). se poate pune in mi;care prin ordonanld a procurorului; b). are drept obiect tragerea la rdspundere civild a persoanei care a sdv6rgit o infracfiune; c). apa4ine persoan ei vdtdmate, in ipoteza in care ac{iunea penala se pune in miqcare la plAngerea prealabild; d). se pune in m$care in momentul pronunfdrii hotardrii definitive de condamnare.. 8. Adagiul latin electa una via, non datur recursus ad alteram semnific5: a). dreptul persoanei vdtdmate de a-gi valorifica pretenfiile civile ce rezultd din infracliune in fafa instantei penale; b). dreptul pddii civile de a face recurs impotriva hotar drii instanfei prin care se rezolvd latura civild; c). regula conform cdreia persoana prejudiciatd, odatd ce a ales una din cele doud cdi puse la dispozifie pentru acoperirea pagubei, nu mai poate rev eni sau, altfel spus, nu mai poate pdrdsi calea respectivd; d). dreptul persoanei vdtdmate de a se constitui parte vatdmatd ori parte civil6, in funclie de aprecierea acesteia. Drept procesuol penol

Copilolul lll Grile 9. Acfiunea civilfi: a). se pune in miqcare prin rechizitoriul procurorului; b). are drept obiect Eag erea la rispundere penald a persoanei care a sdv6rgit o infracfiune; c). aparfine statului; d). pre supune provocarea unui prejudiciu prin sdvirgirea unei infracfiuni. 10. Trislturile acfiunii penale: a). acfiunea penald aparfine stafului; in situafiile in care sesizarea instanfei de judecatd se face prin plingerea prealabilS a persoanei vdtimate, acJiunea penald apa4ine acesteia din urmd; b). acfiunea penald este accesorie acfiunii civile; c). acfiunea penald este persona ld; d). acfiunea penald se poate exercita qi in fa{a unei instan{e civile, in ipoteza suspenddrii procesului penal. 11. Actele prin care se poate dispune punerea in mipcare a acfiunii penale: a). ordonanfa procurorului (in timpul fazei de urmdrire penald); b). rechizitori ul intocmit de procuror (la momentul inceperii urmdririi penale; c). pldngerea prealabild a per soanei vdtdmate adresatd organelor de urmdrire penald; d). ?n cursul fazei de judecatd, numai pr in incheiere a instanfei de judecatd. 12. Pronun!ffnd achitarea, instanla penali poate obliga la repararea pagubei mat eriale Ei a daunelor morale potrivit legii civile: a). c6nd se constatd cd,fapta nu prezintd gradul de pericol social al unei infra cfiuni; b). cdnd partea vdfidmatd qi-a retras plAngerea prealabild; c). cdnd se constatd existenf a unei cauze de nepedepsire; d). cAnd inculpatul a decedat pi mo;tenitorii acestuia au fost intr odusi in cauzd.. 13. Procurorul poate renunfa la exercitarea a{iunii penale? a). nu, deoarece Ministerul Public reprezintd,interesele statului in cadrul proc esului penal; b). nu, deoarece acfiunea penald este irevocabild; c). doar in ipotezain care a inte rvenit prescripfia rdspunderii penale; d). da, in situafiile in care invinuirea nu este confirmatd, iar procurorul pune concluzii de achitare sau de incetare a procesului penal. 14. Pe parcursul urmdririi penale se constatfi ci faptei ii lipseqte unul dintre elementele constitutive ale infracfiunii. Se va dispune: a). clasarea (dacd nu a fost pusd in miqcare acfiunea penald); b). incetarea urm dririi penale; c). scoaterea de sub urmdrire penald; d). incetarea procesului penal. 15. inainte cu o zi de prezentarea materialului de urmirire penali inculpatul de cedeazi.

a). organele de cercetare ale politriei judiciare vor dispune scoaterea de sub u rmdrire penald; b). procurorul va dispune incetarea urmdririi penale; c). procurorul va propune instan{ei de judecatd competente clasarea cauzei], d). la propunerea organelor de cerceta.re ale poli{ iei judiciare procurorul va dispune scoaterea de sub urmdrire penald. 16. Trisiturile acliunii civile: a). ac{iunea civild este disponibild; b). acfiunea civild este principala ac{iun ii penale; c). acJiunea civild este individuald; d). acfiunea civild aparfine Ministerului Publ ic. 17. Pentru ca acfiunea civili si poatfi fi exercitati in cadrul procesului penal : a). infracfiunea trebuie sd producd un prejudiciu material sau moral; b). intre infracfiunea sdvdrqitd 9i paguba reclamatd nu trebuie sd existe un raport de cauzalitate; c). prejudiciul trebuie sd fie actual; d). prejudiciul trebuie sd fi fost repalat. 18. incetarea urmiririi penale se poate dispune daci: a). partea vdtdmatd s-a impdcat cu inculpatul; b). faptei ii lipsegte unul din e lementele constitutive ale infractiunii; c). mituitorul a denunfat fapta autoritdtrilor dupi punerea in mi;care a acfiunii penale; d). a intervenit graJierea faptuitorului. 19. Acfiunea civili se pornepte qi se exerciti din oficiu: a). c6nd cel vdtdmat este o persoand lipsitd de capacitate de exercitriu sau cu capacitate de Drept procesuol penol

Grile Copitolul lll exercifiu restrf,nsd; b). cdnd persoana vdtdmatd este o unitate dintre cele la c are se rcfefi, afi. I45 din Codul penal; c). cdnd prin infracliunea comisd au fost cauzate consecinfe de osebit de grave; d). cAnd persoana vdtdmatd nu a.re domiciliul in Romdnia. 20. Se dispune achitarea inculpatului. Instanfa penali nu acordi despigubiri civ ile daci se constati c5: a).fapta nu prezinti gradul de pericol social al unei infracfiuni; b). fapta nu existd; c). faptei ii lipseqte vreunul dintre elementele constitutive ale infrac{iunii; d). existd o cauzdcare inldturd caracterul penal al faptei. 21. Se pronunli achitarea inculpatului.Instanfa nu va soluliona acfiunea civili daci se constati ci: a)' faptei ii lipseqte unul dintre elementele constitutive ale infrac{iunii; b). fapta nu este prevdzutd de legea penald; c). inculpatul a decedat; d). existd vreuna din cauze le de nepedepsire. 22. Dacil se constati implinirea termenului de prescripfie a rispunderii penale, iar fiptuitorul nu a fost descoperit se va dispune: a). scoaterea de sub urmdrire penald; b). continuarea cercetdrilor in vederea de scoperirii fdptuitorului; c). clasarea; d). incetarea urmdririi penale. 23.intimpul fazei de judecati partea vitimati gi incurpatul se impaci. a). procurorul va dispune incetarea procesului penal; b). instanfa va dispune cl asarea cauzei; c). procurorul va dispune solulia achitdrii; d). instanfa va dispune incetarea p rocesului penal. 24. Acfiunea penali se poate pune in mipcare prin urmfltoarele acte: a). incheierea instanfei de judecatd, dacil se constatd necesitatea extinderii p rocesului penal pentru alte fapte ;i procurorul nu participd la gedinfa de judecatd; b). rezolu{ ia intocmitd de procuror, cdnd plAngerea prealabild se adreseazd organelor de urmi[rire penald; c). declaralia verbald a procurorului, la terminarea urmdririi penale; d). hotdrdrea instantrei de jude cat6 de condamnare a inculpatului. 25. Declarafia de participare in procesul penal in calitate de parte vitimati se poate face: a). in tot cursul urmdririi penale; b). in fafa primei instanle, pdnd la termina

rei cercetarii judecdtoreqti; c). pAnd la momentul redactdrii rechizitorului de cdtre procuror; d). oricAnd pe parcursul procesului penal. ?.6-intr'o cauzi penali, in care a intervenit dezincriminarea faptelor penale, p nr{ile s-au impicat. Instanfa va dispune: a). continuarea procesului penal, pentru constatarea nevinovdfiei inculpatului; b). incetarea procesului penal, inbaza art. 10 lit. h) C.pr.pen.; c). instantra va lua in cons iderare atdt dezincriminarea faptelor (pronunfdnd achitarea inculpatului) cdt 9i impdcarea pd4ilor (pronunf6n d incetarea procesului penal); d). achitarea inculpatului,inbaza art. 10 lit. b) c .pr.pen. 2T.inipotezain care persoana vitirnati, care nu s-a constituit parte civili in p rocesulpenal, a introdus la instanfa civili acliune pentru repararea pagubei mat eriale 9i a daunelor morale pricinuite prin infracfiune a). judecata in fafa instanfei penale se suspendd pdnd la rezolvarea definitivd a catzei civile; b). cererea de reparare a prejudiciului va fi respinsd, urmAnd ca acfiunea civil d sd fie exercitatd in cadrul procesului penal; c). judecata in fafa instantrei civile se suspendd p dnd la rezolvarea definitivd a cauzei penale; d) cele doud procese se vor desfdEura concomitent, f drd, ca instanpcivild sd se poatd pronunta asupra vinovdfiei fdptuitorului ori a supra incadrdrii juridice. 28. Hotirdrea definitivi a instanlei civile prin care a fost solufionati actiune a civild a). are autoritate de lucru judecat infala instanfei penale cu privire la existe nfa faptei, a persoanei care a sdvdrgit-o ;i a vinovdfiei acesteia; b). nu are autoritate de lucru judei at in fafa Drept procesuol penol

Copilolul lll Grile organelor de urmdrire penald gi a instanfei penale cu privire la existenfa fapte i, a persoanei care a sdvdrgit-o qi a vinovdfiei acesteia; c). poate fi desfiinfatd prin hotdrArea i nstantrei penale dacd aceasta constatd existenfa vinovd{iei persoanei trimisd in judecatd; d). poate f i admis6 ca mjloc de probd in cadrul procesului penal. 29.inurma sivdrqirii unei infracliuni de vitlmare corporali din culpi (ca urmare a producerii unui accident de circulafie), persoana vitimati a suferit un prejudic iu material de 25.000lei (RON)' reprezentind cheltuieli de spitalizare. De asemenea, in urma accidentului, magina pirfii vitimate a fost avariati, repararea acesteia frind e valuatfi la 3.500lei (RoN). Exercitarea actiunii civile in procesur penar va urmiri: a). doar recuperarea prejudiciului material in sumd de 25.000 lei (RON); b). doa r recuperarea prejudiciului de 3.500 lei (RON); c). tragerea la rdspundere penald 9i civild a inculpatului; d). recuperarea atdt a prejudiciului in cuantum, de 25.000 lei (RON), c6t qi a p rejudiciului reprezent6nd contravaloarea reparafiilor autoturismului. 30. Procurorul va susfine in fala instanfei acfiunea civil[: a). in ipoteza in care persoana vdtdmatd s-a constituit parte civila, iar procur orul apreciazd ci pretenfiile acesteia sunt justificate; b). cAnd persoana vdtirmatd este o unitat e de interes public; c). cdnd cel viitdmat este o persoand lipsitd de capacitate de exercifiu sau cu capacitate de exercitriu restrdnsd, doar dacd.reprezentanfii acestuia au solicitat instantrei de judecatd repamrea prejudiciului; d). doar in cauzele in care prin infracfiune s-au produs consecinfe deosebit de grave. 31. Declarafia de constituire ca parte civili in procesul penal se poate face: a). in tot cursul urmdririi penale; b). pdnd la momentul redactdrii rechizitorul ui de cdtre procuror; c). din momentul punerii in mi;care a ac{iunii penale pdnd la terminar ea dezbaterilor; d). oricdnd pe parcursul judecdfii in primd instanfd. 32. Instan{a de judecatd constatd existenla unei cauze de nepedepsire. Se va dis pune: a). scoaterea de sub urmfire penald; b). incetarea procesului penal; c). achitar ea inculpatului: d). clasarea cauzei. 33. Acfiunea penali: a). se poate pune in migcare, in cursul fazei dejudecatii, numai prin incheiere

a instanfei de judecatd; b). se poate exercita ?n tot cursul procesului penal; c). aparfine sta tului numai in ipotezain care se pune in migcare din oficiu; d). se poate exerci ta atat in fafa instanfei penale, cit qi in fafa instanfei civile. 34. in ipotezadispunerii incetirii urmirii penale, invinuitul ori inculpatul poa te solicita continuarea procesului penal daci s-a constatat: a). existenfa vreunei cauze de nepedepsire; b). cd parfile s-au impdcat; c). cd faptei ii lipsegte gradul de pericol social al unei infracfiuni; d). cd fapta nu a fost sdvArtitd d e invinuit ori inculpat. 35. Acliunea civili nu se poate exercita in cadrul procesurui penal dac[: a). prejudiciul a fost repara b). prejudiciul nu este actual; c). cererea de co nstituire caparte civild a depdgit momentul ludrii primei declaratii a invinuitului; d). infracfiu nea sdvdrgit6 presupune punerea in migcare a acfiunii penale la pldngerea prealabild a persoanei vitdmat e. Drept procesuol penol

Solufiile spefelor Copilolul I Copilolul I NOTTUNT GENERALE pRtVtND PROCESUL PENAL 9I DREPTUL PROCESUAL PENAL. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCESUTUI PENAL iru nouAun Spela nr. 1 Limitdndu-se la a-i intreba pe inculpafi gi martori dacd igi menlin declaratriil e date in cursul urmdririi penale, prima instanfd a incdlcat dispoziliile procesuale referitoare la aflarea adevdrului. Astfel, potrivit art. 3 C.pr.pen., ,,in desfdqurarea procesului penal trebuie sd se asigure afla rea adevdrului cu privire la faptele gi imprejurarile caluzei, precum gi cu priv ire la persoana fdptuitorului". Totodatd, potrivit art. 287 alin. (2) C. pr. pen., ,,instanfa de judecatd igi ex ercitd atribufiile in mod activ, in vederea afldrii adevdrului pi a realizdrii rolului educativ al procesului penal". De asemenea, judecata s-a desfdqurat prin incdlcarea dispoziliilor relative la m odul de ascultare a inculpafilor gi martorilor. in acest sens, potrivit art.7l alin. (3) qi (4) C.pr.pen. qi art. 86 C. pr. pen., inculpafii qi martorii sunt mai intdi ldsa{i sd declare tot ceea ce gtiu in cauzd. Spefa nr.2 Avdnd in vedere cd autorul plAngerii prealabile a ardttat cd este posesorul de f apt al terenului 9i ca paguba s-a produs in patrimoniul sdu, se impunea ca instanfa sd verifice d acd intr-adevdr persoana ce se pretinde vdtdmati prin sdvdrgirea infracfiunii a avut posesia ter enului gi dacd culturile au fost realizate de ea gi de familia sa. in mod contrar, prin inldturare a de p lano a prercn fiilor sale, pentru motivul cd nu este titulard a dreptului de proprietate, se r estrdnge in mod nejustificat protecfia legala pe care o conferd prevederile aft.217 alin. (1) C. pen., instan fa nemanifestdnd rol activ in solutionarea caazei. Spefa nr.3 Prin respingerea nemotivatd a cererilor inculpatului de efectuare a unei experti ze tehnice auto de cdtre Laboratorul Central de Expertize Criminalistice de pe ldngd Ministerul Justiliei, atdt prima instan{d, cat $i instanla de apel au stabilit situafia de fapt gi vinovdfi a inculpatului pebaza

unui probatoriu incomplet, fdrd exercitarea rolului activ prevdzut in art. 4 5i2 87 C.pr.pen., pentru aflarea adevdrului, potrivit principiului inscris in art. 3 C.pr.pen., in ce pri vegte dinamica producerii accidentului. Acest aspect nu putea fi clarificat decdt prin dispunerea 9i efect uarea unei expertize tehnice auto de cdtre Laboratorul Central de Expertize Criminalistice de pe l6ngd Ministerul Justiliei. inbaza acestor considerente, tecursul inculpatului va fi admis, se vor casa atAt decizia recuratd,, cdt qi hotdrdrea instanfei de fond, urmdnd a se dispune efectuarea unei expertiz e tehnice auto de cdtre Laboratorul Central de Expertize Criminalistice de pe ldngd Minist erul Justitriei. Spefa nr.4 Potrivit arr. 65 C.pr.pen., sarcina administrdrii probelor in procesul penal rev ine organelor de urmdrire penald qi instanfei de judecatd, inculpafii nefiind obligafi sd-qi dove deascd nevinovd.{ia, beneficiind de prezumfia de nevinovdfie, aga cum rezultd qi din prevederile art. 52 gi art. 66 C.pr.pen. Pe de altd parte, nici o persoand nu poate fi condamnata decdt in mdsu ra in care i s-a dovedit vinovdfia pentru sdvdrgirea unei infracfiuni fdrd nici un dubiu. Din procesul-verbal de constatare incheiat de lucrdtorii de polilie rezultd cd a tdt patrula poliliei, cdt gi locuitorii din blocurile aflate in apropiere au fost atra$i de zgomote puternice. in apropierea autoturismului aparfinAnd persoanei vdtdmate T.T. (dar ;i in apropier ea autoturismuDrept procesuol penol

Copitolul I Solufiile spefelor lui inculpatului C.I., aspect ignorat in mod inexplicabil) au fost identificafi cei doi inculpali, C.I. avAnd in mdnd o qurubelnitd. Avdnd in vedere cd de la fatra locului nu au fost ridicate urme, cd inculpafii n u au recunoscut cd au vrut sd fure gi cd singura probd ?mpotriva lor este reprezentatd de proces ul-verbal de con statare, in lipsa oricdror alte probe care sd ateste cd inculpafii au comis tent ativa qi, respectiv, complicitatea la tentativa de furt calificat, singura solufie care se impune est e achitarea incul pafilor in baza afi^ Il pct. 2 lit. a) si art. 10 lit. a) C.pr.pen., deoarece ni meni nu poate fi condamnat doar pe simple banuieli ale unor persoane, chiar dacd acestea au calitatea de lu crdtor de polifie. Spefa nr. 5 Articolul 8 C.pr.pen. prevede obligafia ca pd4ilor care nu vorbesc sau nu in{ele g limba romAnd ori nu se pot exprima sd li se asigure, in mod grafuit, posibilitatea de a lua cunogtinfa de piesele dosarului, dreptul de a vorbi 9i dreptul de a pune concluzii in instanfd prin interpret. Legea nu impune insd prezenfa unui traducitor gi la incheierea unui proces-verbu fd" "on statare de cdtre organele de politrie, lucru, de altfel, dacd nu imposibil, cel pufin foarte greu de realizat practic. ln baza acestor considerente, apelul inculpatului pentru nerespectarea principiu lui limbii in care se desfdgoard procesul penal urmeazd afi respins ca nefondat. Spela nr.6 Potrivit art. 8 C.pr.pen., numai pd4ilor care nu vorbesc sau nu in{eleg limba ro mAnd ori nu se pot exprima li se asigurd, in mod gratuit, posibilitatea de a lua cunogtinfd de piesele dosarului, dreptul de a vorbi gi dreptul de a pune concluzii ?n instanld prin interpret.

Din moment ce, in spefd, inculpatul, cetdfean al Republicii Moldova, a afirmat c d vorbegte romAneqte, faptul cd el nu gtie sd citeascd gi sd scrie in limba romdnd nu impun e folosirea unui interpret, deoarece oralitatea constituie unul din principiile fazei dejudecatd. Spefa nr. 7 Potrivit art. 6 C.pr.pen., dreptul de apdrare este garantat inculpatului, acesta avdnd dreptul de a fi asistat de apdrator pe tot parcursul procesului penal. Instanfa, nepronunfd ndu-se asupra cererii formulate de inculpat de a dispune amdnarea cauzei pentru a-i da posibil itatea de a-gi angaja un apdrdtor, a incalcat acest drept ;i, prin aceasta, l-a lipsit pe incul pat de posibilitatea de a beneficia de apdrdrile pe care avocatul ales le-ar fi putut face la un alt ter men, precum qi de posibilitatea ca, in acest mod, sd influenleze solufionarea cauzei. Imprejurarea cd instan{a de apel nu a avut la dosar cererea de amdnare pentru li psd de apdrare formulatd de inculpat gi depusd la registraturd in preziua termenului de judecat d nu poate sd impieteze asupra dreptului de aparare al inculpatului. Gregeala este de ordin administrati v si este imputabild instanfei, nu inculpatului, care nu trebuie sd-i suporte consecinfele . Spe(a nr. 8 Prin incdlcarea de cdtre organul de cercetare penald a obligaliei de a-l incuno$ tintra pe invinuit, de indatd qi mai inainte de a-l audia, despre fapta pentru care este cercetat, i ncadrarea juridicd a acesteia qi dreptul de a fi asistat de un apdrdtor, s-a incdlcat prin cipiul garantdrii dreptului de apiirare. Aceastd neregularitate procesuald nu intrd insd in categoria nulitd trilor absolute men{ionate in mod expres in art. 197 alin. (2) C.pr.pen., ci in categoria nulitd trilor relative reglementate in art. 197 alin. (1) ;i (4) C.pr.pen., ceea ce conduce la concluzia cd nulitate a actelor de urmdrire penald poate fi invocatd numai in timpul efectudrii actului, cdnd parte a este prezentA, sau la primul termen de judecata cu procedura completd, cdnd partea a lipsit la efectuarea actului. Cum nulitatea nu a fost invocatd, pentru prima oard, decdt in fafa instanfei de recurs, admiterea cererii inculpatului aparc ca fiind gregitd. Drept procesuol penol

Solufiile spefelor Copilolul ll CAPITOLUL II PART CTPANTil tN PROCESUL PENAL Spefa nr. 1 Potrivit art.174 alin. (1) lit. b) C.pr.pen., inculpatul poate fi reprezentat la judecarea cdilor de atac. in spe1d, din moment ce inculpatul a fost reprezentat la judecarea recursului de cdtre un apdrdtor ales, care a pus concluzii in numele sdu, cazul prevdzut in art. 386 li t. a) C.pr.pen., cAnd procedura de citare a pdrfii pentru termenul la care s-ajudecat cauza de cdtre i nstanta de recurs nu a fost ?ndeplinitd conform legii, nu poate fi invocat, urmdnd ca cererea de c ontesta{ie ?n anu lare sd fie respinsa ca fiind nefondatd. In mod similar se pune problema qi pentru ipoteza in care inculpatul, chiar dacd face dovada imposibilitdlii de prezentare la termenul de recurs ;i de inqtiinfare a instanfe i despre aceastd impiedicare, a fost reprezentatin recurs de cdtre un apdrdtor ales. De asemenea, cererea de contestafie in anulare, introdusd inbazaart. 386lit. a) ;i b) C.pr.pen. (inculpatul a fost nelegal citat qi, fiind plecat din trarA, s-a aflat ?n imposi bilitatea de prezentare 9i de ingtiinfare a instanfei despre aceastd impiedicare), va fi consideratd caf iind nefond atd, atdta vreme cdt inculpatul a fost reprezentat lajudecata in recurs de cdtre un apdrdto r ales. Spela nr.2 Calitatea de reprezentant se dovede$te cu un mandat judiciar pentru exercitarea dreptului de reprezentare. Cum in spefd, pafiea responsabila civilmente este o persoand juridicd, justifica rea calitdtii de reprezentant trebuie fdcutd prin delegafie scrisd, semnatd fie de directorul gen eral, fie de ;efuloficiului juridic. in aceste condilii, deqi in incheierea de E edin@ se menfione azd prezen[a pd4ri responsabile civilmente prin consilier juridic, nu se indicii numele acestuia, n u se aratd concluziile sale cu privire la solufionarea cauzei, iar in dosar nu existd nici o delegafie. In aceastd ipotezd,, in mod greqit s-a considerat cd partea responsabild civilme nte a fost prezentd la termen gi in mod gregit nu a mai fost citatd pentru termenele ulteri oare. pPeta nr.3

In cadrul cdilor de atac, deEi reprezentarea inculpatului este permisa, potrivit art.174 alin. (1) lit. b) C.pr.pen., absenfa acestuia nu putea fi suplinitd de apdrdtorul desemnat din oficiu, care sd-l reprezinte, cdcireprezentarea neputdnd fi decdt legald sau conventionald, a pdrdtorul din oficiu nu poate avea calitatea de reprezentant. Reprezentarea legald poate avea loc doar in cazal persoanelor lipsite de capacit atea de a sta in justilie sau al persoanelor juridice, iar reprezentarea convenfionald numai i nbaza unei convenfii de mandat. Delegafia emisa de baroul de avoca{i nu atribuie calitatea de reprezentant apdra torului desemnat din oficiu, ci numai celui ales, cdci numai in acest caz, avdndlabazd a legerea fdcuta de parte, ea dobdndeqte 9i valoarea unei imputemiciri. Spefa nr.4 Reprezentarea convenfionald judiciard in cazul persoanelor fizice ia na$tere pri n acordul de voin{d al pdrfilor, in baza unui contract de mandat, reglementat, in principiu, de dispoziliile art. 1552-1592 Cod civil qi normele de procedurd civild ;i penald. Mandatarul cu procurd generald poate sd reprezinte in judecatd pe mandant, numai dac6 acest drept i-a fost dat anume, aceasta insemndnd, de reguld, cd in cuprinsul contract ului este necesard 9i obligatorie inseratea consimfdmdntului mandantului de a fi reprezentat in jud ecatd de cdtre mandatar. Aceasti dispozitrie de excepfie nu opereazd pentru actele procesuale d e dispozilie, cum sunt chemarea injudecatd, achiesatea sau renunfarea lajudecatd, care pot fi adus e la indeplinire de cdtre mandatar numai dacd este imputemicit in acest scop printr-o procura spe ciald. Drept procesuol penol

Copitolul ll Solufiile spefelor In acest sens, instanfa de recurs a refinut cd apdrdtorul inculpatului nu avea m andat special in vederea retragerii apelului acestuia. in considerarea acestui aspect, potrivit p revederiloi art.369 C.pr.pen. (... retragerea trebuie sd fie fdcutd personal de parte sau prin manda tar special...), decizia instanfei de apel a fost casatd, iar canza a fost retrimisd instanfei de apel spre judecarea in fond a apelului. Spefa nr. 5 Potrivit afi.483 alin. (1) C.pr.pen., cauzele in care inculpatul este minor se j udecd, potrivit regulilor de competenfd obiqnuite, de catre judecdtori anume desemna{i potrivit legii (la instan{ele unde nu fiinfeazd sec{ii pentru minori qi familie). Cauzele in care i nculpatul este minor se judecd de cdtre judecdtori desemnafi de pregedintele instanfei; acest complet rdmdne competent sd judece qi face aplicafia dispozitriilor procedurale speciale privitoare la mi nori chiar dacd, dupa data sesizdrii instanfei, inculpatul a implinit vdrsta de 18 ani. In spefd, completul de judecatd a fost format din judecdtori care nu erau specia l nominalizafi sd judece cauzele penale cu inculpa{i minori. in raport de cele menfionate, hotdr6rea instanfei de fond este lovitd de nulitat e absolutd, potrivit art. 197 alin. (2) C.pr.pen., fiind incdlcate dispozitriile relative la compuner ea completului de judecatd. Spela nr.6 Rafiunea intocmirii minutei imediat dupd deliberare, potrivit art. 309 C.pr.pen. , o constituie asigurarea garanfiei cd cele inserate in dispozitivul hotdrerii, care se intocme gte mai tdrziu, sunt expresia rezultatului deliberdrii atdt din punctul de vedere al confinutului, cd t Ei din acela al iden titd{ii judecdtorilor care au participat la judecatd ;i deliberare. in aceste condilii, lipsa minutei de la judecata fondului face imposibila verifi carea respectdrii dispoziliilor privind deliberarea gi compunerea instanfei, echivalAnd cu incdlca rea prevederilor legale relative la compunerea instanfei, cauzd de nulitate absolutd a hotdrArii pronuntate, potrivit art.197 alin. (2) C.pr.pen. Spela nr. 7 Nesemnarea minutei de cdtre unul dintre judecdtorii instanfei de apel, chiar gi

in condiliile in care decizia a fost semnatd de cdtre acegtia, atrage sancfiunea nulitdtii absolu te a hotdririi, neexistdnd garanfia solufiondrii cauzei in conformitate cu dispoziliile legale privitoare l a compunerea completului de judecatS. Spefa nr. 8 Dacd minuta a fost semnatd. de cdtre toti membrii completului de judecatd qi dac d numdrul acestora corespunde celui prevdzut de Legea privind organizneajudiciara, existd certitudinea cd instanfa a fost compusd in mod legal. Minuta, care se redacteazd, imediat dupd deliberare, gi nu hotdrdrea care se red acteazd, ulterior, este aceea care reflectd cu exactitate modul in care a fost compusd instanfa de judecatd. Chiar dacd hotdrArea este semnatd de un numdr mai mic sau mai mare de judecdtori, in r aport cu numdrul celor care au iscdlit minuta, aceastd imprejurare este lipsitd de releva nfa in ceea ce prive$te modul de compunere a instantei, cdci numai minuta este expresia nemijlo citd atdt a ceea ce s-a hotdrdt, cAt gi a numdrului $i identitdfii judecdtorilor care au solufion at cauza. Nesemnarea hotar6rii de cdtre unul dintre membrii completului, in aceste circums tanfe, nu poate fi asimilatd nelegalei compuneri a instan(ei, caz de nulitate absolutd. Ac eastd neregularitate procesuald nu poate atrage decdt o eventuald sancfiune a nulitdfii relative, car e opereazd in condifiile afi. 197 alin. (4) C.pr.pen., adicd numai atunci cdnd a cauzat pd4ii care o invocd o vdt[mare ce nu ar putea fi inldturatd in alt mod ori cAnd anularea actului este necesard pentru aflarea adevdrului qi justa solufionare a cauzel Spela nr.9 Potrivit afi. 76 C.pr.pen., organul de urmdrire sau instanfa de judecatd are obl igafia de a chema, spre a fi ascultatd, persoana care a suferit o vdtdmare prin sdv6rgirea i nfracfiunii gi de a-i pune in vedere, inainte de ascultare, cd poate participa in proces ca parte vdtdmatd, iar dacd Drepi procesuol penol

Solufiile spefelor Copitolul ll a suferit o paguba materiald, cd se poate constitui parte civild. Omisiunea organelor de urmdrire penald qi a instanfei de judecatd de a chema in proces pdrin{ii victimei, in circumstanfele existente in spe{d, echivaleazdcu lipsa de rol activ, fiind totodatd qi o incdlcare a dispoziliilor art.76 C.pr.pen. De altfel, chiar in lipsa datelor existente in dosar despre pdrinfii victimei, o rganul de urmdrire penald $i instanta de judecatd aveau obligafia de a identifica qi chema in proce s pe pdrinfi, avind in vedere cd, potrivit unui principiu de bazd al Codului familiei, membrii famil iei sunt datori sd-qi acorde unul altuia sprijin moral 9i material. Spe{a nr. 10 Persoana care, dupd ce a dat mita inculpatului, a denunfat fapta in conditriile art.255 alin. (3) C.pen. nu poate avea in procesul penal declan$at impotriva func{ionarului mituit calitatea procesuali de parte vdtdmatd. Astfel, atdta vreme cAt a comis, la rAndu-i, o fapta penald, pentru care insd beneficiazd de impunitatea prevdzutd in textul sus-menfionat, nu se poate c onsidera cd. a suferit vreo vdtimare prin infracfiunea comisd de inculpat. in acelagi sens, pot rivit art.255 alineatul final C.pen., banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie mituitorului, p entru ipoteza in catre mituitorul se autodenuntd. in aceste circumstanfe, persoana care a dat mitd gi apoi a denunfat fapta va par ticipa in procesul penal in calitate de martor. Spefa nr. LL Potrivit art. 15 alin. (2) C.pr.pen., constituirea ca parte civila se poate face in cursul urmdririi penale, precum Ei in fata instanfei de judecata pdnd la citirea actului de sesiz are. Potrivit principiului disponibilitdtrii, care grerrreazd solufionarea laturii ci vile a unei cauze penale, persoana vdtdmatd are dreptul de a se constitui sau nu parte civild in c auza penali. Cum aceastd constituire trebuie fdcutd numai p6nd la termenul prevdzut de art. 15 al in. (2) C.pr.pen., se prezumd cd persoana vdtdmatd a infeles sd nu aldture acfiunea civild celei pe nale, avAnd posi bilitatea introducerii unei acliuni civile separate, la instanta civild. Excepfia de la aceastd reguld cu privire la momentul-limitd de constituire ca pa rte civild in pro""ruip"nal o constituie situatria in care inculpatul acceptd o astfel de cons

tituire tardiv6. in spefi, nu rezaltd cd inculpatului i s-a cerut acest accept. Spefa nr.12 Din examinarea datelor existente in cauzd,, se constatd cd instan{a a refinut co rect cd inculpatul, reacfiondnd la atitudinea violenta a pd{ii vdtdmate, a acfionat in condiliile st fii de provocare. Ca urmare a retinerii corecte a stdrii de provocare, in mod justificat a fost ad misd in parte ce rerea de despdgubiri civile formulatd de partea civilS. Ca atare, solufia prin c are partea civild a fosr despdgubitd in limita sumei de 5.000 lei (RoN) este legald qi temeinicd. in ceea ce prive;te cererea de acordare a daunelor motale, fafd de rolul determi nant al pdrfii civile in declan$area conflictului qi trindnd cont cd partea civild nu a dovedit cd i s-a cauzat ;i un prejudiciu moral, instan{a, in mod corect, a apreciat c6 acesteia nu i se cuvin daune morale. Spefa nr. 13 Potrivit art.73lit. b) C.pen., dispozitriile referitoare la provocare sunt aplic abile in cazul in care infracfiunea a fost sdvdrqitd sub stdpdnirea unei puternice tulburdri sau e mofii, determinatd de o provocare din partea persoanei vdtdmate produsd prin violenfa, printr-o ati ngere gravd adusd demnitdtrii persoanei sau prin altd acfiune ilicitd gravd. Rezultd, a$adar, cd refinerea stdrii de provocare este conditionatd de o comport are culpabild a victimei, care, prin acfiunile sale, sd fie de naturd a cavza inculpatului o p uternicd stare de tul burare sub imperiul cdreia sa comita infrac{iunea. in spefd, faptul cd victima ar fi fdcut o afirmafie jignitoare fafd de soacra in culpatului, cu care se afla in conflict, nu are caracterul de culpd comun[ in raport cu atitudinea v iolentd a acestuia. Atitudinea inculpatului care a intenfionat suprimarea viefii pd(ii vdtdmate, man ifestAndu-se de la inceput violent, a fost cauzatd de dorinfa de rdzbunare, iat nu de tulbura rea produsd prin

afirmatiile victimei. Drept procesuol penol

Copitolul ll Solufiile spefelor in consecintrd, prima instanfd a solufionat greqit latura civild a cattzei, acor ddnd pd4ii civile despdgubiri civile in procent de SoVo,gi nu integral. Spefa nr. 14 Constituirea de parte civild se poate face atdt printr-o cerere scrisd, cdt gi p rintr-o cerere orald. Din faptul cd legea nu prevede un anumit mod de exprimare a voinlei persoanei vd tdmate, nefiind necesar ca declarafia de constituire sd imbrace o anumitd formd, se desprinde id eea cd are valoarea unei asemenea declarafii orice manifestare de voinfd din care rezultd., in mod evident, dorinla persoanei prejudiciate prin infracfiune de a fi despdgubitd. In spefd, din moment ce atAt prin plAngerea penald adresatd organelor de urmdrir e penald, cAt ;i din declaralia datd in fafa instanfei, persoana vdtdmatd a cerut restituirea bunuriloifurate sau contravaloarea lor in bani, instanfa de judecatd era obligatd sd solufioneze, al ifiui de actiunea penald, 9i acfiunea civild. pneta nr.15 In cazul infracliunilor de omot, de esenfa acorddrii daunelor morale in favoarea rudelor apropiate este repararea, intr-o oarecare mdsurd, a unor suferin{e sufletegti, a unor traume efec tive. In spefd, sofia victimei a fost ea insdgi condamnatd pentru tentativd de o mor asupra sofului, a;a incdt nu se poate vorbi de o suferin{d, in urma producerii unui rezultat pe care ea insdgi l-a dorit si urmdrit. lPeta nr.16 Intruc6t cererea de constituire ca parte civild a persoanelor vdtdmate a avut lo c la aproape un an dupd momentul citirii actului de sesizare a instan{ei gi trindnd cont de refu zul inculpatului cu privire la aceastd cerere, refuz consemnat in incheierea de gedinfd, persoanelor vdtdmate nu li se va repara prejudiciul produs prin sdv6rgirea infracfiunii in cadrul procesului p enal. Acestea vor putea sd-$i recupereze prejudiciul prin exercitarea unei ac{iuni civile separate .

In cazul acceptului, expres sau tacit, al inculpatului cu privire la constituire a de pdrgi civile dupd citirea actului de sesizare, nulitatea relativd ce rezultd din incdlcarea preved erilor aft. 15 aln. (2) C.pr.pen. se acoperd prin neinvocarea ei de citre inculpatul prezent cdnd s-a fd cut constituirea de parte civild sau, dacd nu a fost prezent,la primul termen de judecat{ cu procedu ra completd. Spela nr. 17 Pdrintele cdruia nu i s-a incredinfat copilul va rdspunde in calitate de parte r esponsabild civil mente pentru prejudiciile cauzate prin infracfiune, in mdsura in care se constat d in sarcina sa vreo culpd in legdturd cu educafia minorului. in acest caz insd, rdspunderea va opera inbazaart. 998999 C.civ., Ei nu a aft. 1000 alin. (2) C.civ. in spetrd, se impune introducerea tatdlui in proces in calitate de parte respons abild civilmente, chiar in conditriile in care acestuia nu ii fusese incredin{at minorul. in acest sens, rdspunderea sa civild derivd din calitatea de pdrinte, in temeiul cdreia (atdt inainte de divod , cdt qi dupd aceea) avea obliga{ia, pe care nu ;i-a indeplinit-o, de a asigura fiului siu o educafie corespunzdtoare. Spefa nr. 18 Cu referire la pdrin{ii inculpatului minot, deqi lor nu le este imputabila lipsa de supraveghere, instanfa trebuie sd examineze dacd gi in ce mdsurd la producerea prejudiciului a contribuit o eventuald culpd a acestora, constand in deficienfe manifestate de cdtre ei in ed ucafia copilului lor minor, urmdnd ca,in cazul constatdrii unei asemenea culpe, rdspunderea pdrin{ilo r sd fie angajatd in solidar cu minorul. in aceastd ipotezd.,prezumfia de culpd i pdrinlilor nu es te bazatd exclu siv pe lipsa de supraveghere, ci gi pe carenfele in educarea copilului. In literatura de specialitate, s-a opinat cd existd totu;i situafii speciale, in care lipsa de supraveghere conduce la inldturarea rdspunderii civile a pdrin{ilor pentru preju diciile cau,zale de copiii lor minori. Astfel, pentru spefa in discufie, pdrinfii minorului, pe de o parte, nu au avut posibilitatea sd-l supravegheze pe acestao din cauza faptului cd, era internat i n casa de copii

qcolari, rea de a educa{ie triei de

iar pe de altdparte, lipsindu-le paza copilului, nu aveau nici indatori da direct acestuia gi de a-l supraveghea, fiind inldturatd astfel rafiunea prezum rdspundere

Drept procesuol penol

J Copitolul ll Solufiile spefelor in legdturd cu rispunderea institutorilor, instanfa de judecatS, la cererea pers oanei vitdmate' constitfid parte civil6, are obligafia sd stabileascl cine sunt institutorii cdr ora le revenea obligafia de a supraveghea minorul in afara programului zilnic de instruire, edu cafie 9i muncd, sd-i introduc din ca lzit capd4i responsabile civilmente 9i sd-i oblige la plata despdgubirilor, solidar cu minorul, in ipoteza in care se va refine cd aceqtia ar fi putut impiedica sdv Argirea ilici tului penal dacd ar fi exercitat o strictd supraveghere a minorului sau dacd ar fi anun{at de indatd conducerea gcolii despre plecarea neautorizatd a minorului' Spela nr. 19 Introducerea persoanei responsabile civilmente in procesul penal poate avea loc la cererea pd4ii civile ,uu din oficiu. Introducerea din oficiu se realizeazd, in mod oblig atoriu, de cdtre instantra de judecatd, numai in ipotezele in care persoana vitdmatd prin infracf iunea sdvdrsitd este o persoand fdrd capacitate de exercitriu ori cu capacitate de exercitiu restrAns d. ln spef6, persoana vdtdmatd nu este lipsitd de capacitate de exercitriu ori nu a re capacitatea de exerciliu restrAnsd. Rezultd cd introducerea in cauzd a eventualelor pemoane che mate sd rdspundd civil pentru fapta minorului se realizeazdla cererea pdrtii civile. De asemenea, partea civild, p"rrourrd frzicd, nesolicit6nd introducerea in cauzd' inbaza afi' 16 C'p r'pen', 9i a mamei inculpatului, degi avea posibilitatea sd facd o asemenea cerere, inseamni c6' ea a considerat cd existd suficiente garanfii pentru acoperirea debitului' Spefa nr. 20 Hotdrdrea instantei de judecatd este legald. Chemarea unor persoane in proces, ca pa4i responsabile civilmente, nu se poate f ace la ce rerea inculpatului, deoarece solidaritatea este prevdzutd de lege in interesul c reditorului, iar nu al debitorilof, cate pot fi urmfitri, oricare dintre ei, pand la concufenfa intr

egii pagube' Introducerea p"rro*"i responsabile civilmente in proces poate avea loc numai la cererea pd4ii civile, p"rround ftzicd,deoarece este un drept al acesteia, 9i nu al inculpatulu i. Spela nr.21 potrivit art. 1000 alin. (3) C.civ., temeiul rispunderii comitentului pentru fap tacatzatoare de prejudicii a prepusului il constituie obligatria sa de a garanta despdgubirea ce lui care a suferit iuurr" prin actriuni comise de prepus atdt in exercitarea atributiilor incredinf ate, cdt 9i prin fapte abuzive. pentru existenfa rdspunderii comitentului este necesard existenfa unei legdturi de cauzalttzte intre funcfia incredintraid de comitent 9i acfiunea pdgubitoare a prepusului. t" rp"ia, avAnd in vedere cd intre inculpat qi societatea comerciald exista' la momentul sdvArgirii infracfiunii, un raport de muncd, inbazaconvenfiei civile, se impune citarea societdtii comerciale, in calitate de parte responsabild civilmente, qi obligarea acesteia, in solidar cu incul patul condamnat pentru sdvAr$irea infracliunii de vdtdmare corporald din culpd, la plata despdgubirilor civile victimei. Spe{a nr.22 potrivit art. 1000 alin. (3) C.civ., temeiul raspunderii comitenlilor pentru fap tele cauzatoate de prejudicii ale prepuqilor il constituie obligatia ce o au de a garanta despdg ubirea celor care au suferii daune prin acliuni comise de prepugi in exercitarea normald a atribufiil or specifice funcfiei incredinfate, cat qi, deopotrivd, prin fapte abuzive, contlare normalei desfS$urdri a funcfiei, adicd prin depdgirea acel,or atribufii, chiar fdrd qtirea qi consimldm Antul comitentului' i;,o#, in*tputoi a acfionat in funcfia incredintatd 9i cu ocazia indeplinirii ac esteia. impre jurarea cd el a depaEit cadrul legal al indeplinirii atribu{iilor nu exonereazd

de rdspundere partea iesponsabild civilmente cdtd vreme comiterea infracfiunii qi rezultatul vdtdmdto r sunt indisolu biliegate de activitatea desfdquratd de inculpat in calitatea de prepus al comit entului. Cutpa comitentului constd in acest caz in aceea cd nu l-a instruit 9i supraveghe at indeajuns p" pr"por, rdspunderea sa fiind angaiatdindiferent dacd acesta din urmd a acfion at in interesul comitentului ori in propriul interes. Drept procesuol Penol

Soluliile spetelor Copitolul lll CAPITOLUL III ACTTUNTLE TN PROCESUL PENAL l. Acfiuneo penold Spe{a nr. I in spefd, se impune a se constata cd A.A. nu a fdcut promisiuni de cdsdtorie pen tru a determina partea vdtdmatd sd accepte raportul sexual cu el, ceea ce conduce la constatarea inexisten{ei elementului relei-credinte (a vinovdfiei). Rezultd cd in cauzd ceea ce a lipsit nu a fost latura subiectivi, ci latura obiectivd, adica promisiunea de cdsdtorie, fdrd de care ni ci nu se mai pune problema existenfei vinovdfiei. De asemenea, in acelagi sens, faptul cdparteavdt dmatd 9i pdrinfii acesteia au sperat doar ca inculpatul se va cdsdtori cu victima nu este de natur d arealizala1lna obiectiva a infractriunii de seducfie. in aceste circumstanfe, plAngerea penald formulatd de tatdl minorei va fi urmatd de propunerea motivatd a organelor de cercetare ale poliliei judiciare in vederea dispunerii d e cdtre procuror a neinceperii urmdririi penale, in baza art. 10 lit. d) C.pr.pen. (lips egte unul din elementele constitutive ale infractiunii). Spefa nr.2 Spre deosebire de spefa nr. 1, in cazul de fatra existd promisiunea de cdsdtorie din partea inculpatului, lipsind insd elementul constitutiv al vinovdfiei. In acest sens, se observd cd p romisiunea de casdtorie,inbaza cdreia au avut loc relatrii sexuale intre inculpat qi partea vdtdmatd, nu este fdcutd ctt ,;ea-credinfd", aspect care se desprinde din imprejurarea cd, din vin a victimei gi a pdrin{ilor ei, nu a mai avut loc incheierea cdsdtoriei. in consecinld, in spefd, se impune constatarea existentrei cazului de impiedicar e a punerii in miEcare ori a exercitdrii acfiunii penale prevdzut in art. 10 lit. d) C.pr.pen. (lipse;te unul dintre elementele constitutive ale infractiunii). Spefa nr.3 Achitarea inculpatului pentru temeiurile existente in art. 10lit. a) C.pr.pen. 9 i art. 10 lit. d) C.pr.pen., refinute in mod cumulativ, nu este legald, intrucAt aceste temeiuri s e exclud in mod reciproc. Dacd ,,fapta nu existii", inseamnd cI ea nu a fost sdv6rgitd, nu existd in mater ialitatea sa ;i, in

asemenea circumstanfe, nu se mai poate susfine cd ,,faptei ii lipsegte unul din elementele constitutive ale infracsiunii",'in mod necesar, lipsa unuia dintre elementele constitutive al e infractiunii implicd existenfa faptei. in consecintrd, instan{a trebuia sd opteze, inbaza probatoriului existent in dos ar, pentru unul dintre aceste temeiuri, in vederea achitdrii inculpatului. Spefa nr.4 Instanfa de judecatd in mod gre;it qi-a bazat solufia de achitare pe dispoziliil e art. 10 lit. c) C.pr.pen., acestcaz de achitare referindu-se la sdv6rqirea faptei de o altd pers oana decdt cea tri misd in judecatd. De vreme ce solufia de achitare se motiveazd prin lipsa culpei inculpatului (car e constituie un element constitutiv al infracliunii de vatdmare corporald din culpd) achitarea t rebuie sd se pro nunfe in temeiul art. 10 lit. d) C.pr.pen. (cdnd faptei ii lipseqte unul din ele mentele constitutive ale infracfiunii). Schimbarea temeiului legal al achitdrii are influentd qi asupra modului de soluf ionare a laturii civile, deoarece, potrivit art. 346 alin. (2) C.pr.pen., cdnd achitarea s-a pron unfat pentru lipsa unui element constitutiv al infracfiunii se pot acorda despdgubiri civile, spre deosebire de cazul in care se constatd cd fapta nu a fost sdv6rqitd de inculpat. Drept procesuol penol

Copitolul lll Solufiile spefelor Spefa nr.5 Instan{a de recurs a confundat doud institutrii juridice deosebite: inlocuirea r dspunderii penale prevdzute in art. 90 C.pen. qi cauza de inldturare a caracterului penal al fapte i prevdzutd in art. 181 C.pen. Confuzia este generatd de faptul cd in ambele situalii fdptuitor ul este supus unor sancliuni cu caracter administrativ prevdzute in aft. 9l C.pen. in sensul existenJei unor aspecte de diferenfiere intre cete doud institutrii, s e remarcd f'aptul cd in cazul inlocuirii rdspunderii penale fapta sdvArgitd constituie infracfiune, i nsd, din cauza gradu lui sdu redus de pericol social, rdspunderea penald este inlocuitd cu o rdspunde re ce atrage apli carea unei sancfiuni cu caracter administrativ; in ipoteza reglementatd in art. lgr C.pen., fapta sdvdrqitd, fiind lipsitd de gradul de pericol social al unei infrac{iuni, nu con stituie infr:acliune 9i, pe cale de consecin{d, nu atrage rdspunderea penald, astfel cd aplicarea unei sa ncfiuni cu carac ter administrativ nu se produce ca unnare a inlocuirii rdspunderii penale. in acelagi sens, inloiuirea rdspunderii penale poate avea loc numai in cazul sdv Argirii anumi tor infracliuni, cu un grad de pericol social generic redus, limitativ prevdzute in art. 90 alin. (1) C.pen.; aplicarea art. 181 C.pen. este, in principiu, posibild in cazul oricdrei infrac{iuni, dacdpericolul social concret se situeazd sub limita gradului de pe ricol social al unei infractriuni. Un alt element de diferenfiere intre cele doud institufiiionstd in aceea cd inlo cuirea raspunderii penale este de atributul exclusiv al instanfei de judecatd, in timp ce aplicarea art. lg1 Cpen. se poate face gi de cdtre procuror. Spefa nr.6 Pentru ca o faptd sd fie lipsitd de pericolul social al unei infracfiuni legea n

u cere, in mod expres, ca fdptuitorul sd nu aibd antecedente penale. Legea stabileqte cd la det erminarea in con cret a gradului de pericol social se va fine seama de modul gi mijloacele de sav drgire a faptei, de scopul urmdrit, de imprejurdrile in care fapta a fost comisd, de urmarea produsd sau care s-ar fi putut produce' precum gi de persoana gi conduita fdptuitorului, considerandu-se cd nu constituie infracfiune fapta prevdzutd de legea penald dacd prin atingerea minimd adusd une ia din valorile apdrate de lege 9i prin confinutul ei concret, fiind lipsitd in mod vddit de imp ortanfd, nu prezintdgtugul de pericol social al unei infrac{iuni. In spefd, avdnd in vedere recunoa$terea gi regretarea faptei, comportamentul soc ial actual corect al inculpatului precum 9i faptul cd prelungirea valabilitdfii certificatu lui de inmatriculare era de competenta societdlii de leasing auto, se poate constatacd,faptanu prezin td gradul de pericol social al unei infracfiuni, chiar qi in circumstanfele personale ale constatdrii antecedentelor penale. in acest sens, antecedentele penale nu reprezinti, de plano,un element c are sd conducd la calificarea unei fapte ca fiind infracfiune. Spefa nr.7 In spetrd, nu se poate refine existenfa cazului fortuit. In acest sens vinovdfia inculpatului constd in neatenfia sa, din care cauzd.nu a observat la timp victima, pentru a putea opri. Acest aspect se desprinde din faptul cd autotrenul putea fi oprit intrun spafiu de 21-22 m, in timp ce bdtaia farurilor era de 30 m. Ca atate, nu se poate dispune achitarea inculpatului ,inbazaart. 10 lit. e) C.pr .pen., existen{aunei cauze care ?nldturd caracterul penal al faptei. Spefa nr.8 Se va refine existenfa cazului fortuit. Aceastd concluzie se bazeazd. pe confinutul raportului de expertizdr, din care r eztltd, cd explozia pneului, care era nou, nu putea fi prevdzutd gi cd, in aceste condi{ii, chiar daca inculpatul ar fi condus crtviteza legald, gi chiar dacd nu s-ar fi aflat sub influen{a alco olului acciden tul nu ar fi putut fi evitat. Imprejurarea cd cea din urmd concluzie

a raportului de expertizd nu este prezentatd,ca fiind certi nu prezinti relevanfd, dubiul trebuind a fi interpretat in favoarea inculpatului. In consecinfd, in sarcina inculpatului neput6ndu-se refine existenfa vreunei cul pe in producerea morfii victimei, se impune achitarea inbazaart. 1 1 pct.21it. a) C.pr.pen. rapor tat la art. 10lit. e) C.pr.pen. pentru sdvdr$irea infractiunii de ucidere din cu lpd. Drept procesuol penol

Solufiile spefelor Copitolul lll Spefa nr.9 Potrivit art.44 alin. (3) C.pen, se afli[ in stare de legitimd apirare qi acela care din cauzatul burdrii sau temerii a depdgit limitele unei apdrdri proporfionale cu gravitatea pericolului gi cu imprejurdrile in care s-a produs atacul. De asemenea, pentru ca depdgirea limitelor unei apdrdri necesare, sub imperiul t ulburdrii sau temerii, sd poatd fi consideratd legitimd apdrare se cere, qi in acel caz, cainc ulpatul sd se fi aflat, potrivit afi. 44 aln. (2) c.pen., in fafa unui atac material, direct, imediat 9i injust. In spe1d, deqi la inceputul conflictului inculpatul s-a aflat in fafa unui atac imediat care ii periclita viatra, ulterior, pe parcursul desfdgurarii faptelor, mpofful de fode s-a schimb at gi, in situatria nou-creat6, atacul nu mai prezenta pericol pentru persoana inculpatulu i. in consecintrd, avAnd in vedere cd inculpatul a aplicat loviturile mortale victi mei, dupa ce o dezarmase sau dupd ce atacul acesteia se consumase, in spefd nu se poate dispune achitarea inculpatului inbazaart. 11 pct.2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. e) C. pr.pen. pi art.44 C.pen., impundndu-se o solutrie de condamnare. Spela nr. 10 Potrivit art. 181 aHn. (2) C.pen., la stabilirea in concret a gradului de perico l social se fine seama de modul qi mijloacele de sdvArgire a faptei, de scopul urmdrit, de imprej urdrile in care fapta a fost comisd, de urmarea produsd sau care s-ar fi putut produce, precum g i de persoana gi conduita fdpruitorului. In spefd, dupd cum reztitdt din procesul-verbal de cercetare lafatra locului, sc opul in care a fost sdvArgitd, fapta de trecere frauduloasd a frontierei il reprezintd nu numai efectuarea unor cumpdrdturi, ci Ei perfectarea unor afacei. De asemenea, trebuie sd se aibd in vedere caracterul orgarizat al sdv6rgirii inf racfiunii, ce

rezultd din faptul cd inculpaJii au ajuns la locul int0lnirii cu cetdfeanul sdrb cu ajutorul unui autovehicul dotat cu un radio-emifdtor puternic, aspect care demonstreazd.intenl ia acestora de a preintdmpina ac{iunile specifice ale patrulelor Politriei de Frontierd. Totodatd , in dovedirea caracterului organizat stau ;i infelegerile prealabile cu cetdleanul sArb, pentr u a fi transporta{i cu barca gi pentru deplasarea pe teritoriul iugoslav cu un autoturism. In consecinfd, nu se poate retine cd faptei ii lipsegte gradul de pericol social al unei infrac{iuni, ci, dimpotrivd,, cd acest grad de pericol social rezultd din imprej urarile prezentate, impundndu-se condamnarea inculpafilor pentru infracfiunea de trecere frauduloasd a frontierei, sdvdrgitd in formd continud. Spela nr. 11 Faptul cd inculpatul circula cu magina, prin localitate, cu viteza de 30 km/h (s ub limita maximd legald) are semnificafia unei pozijli de precaufie din partea inculpatulu i. De asemenea, se va fine cont de aspectul cd victima a traversat drumul ?n fugd, printr-un loc nepermis. Existenfa unei grddinife de copii in zond nu are relevanfd in cauzd, atdta timp cit prezenla acesteia nu era semnalizatd prin indicatorul ,,,Atenfie, copii!" (acesta fiind m ontat ulterior producerii accidentului). In aceste conditrii, este evidentd imposibilitatea obiectivd de prevedere din pa rtea inculpatului. in consecintrd, in spefd se impune achitarea inculpatului iniazaart. 11 p"i. Zti t. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. e) C.pr.pen. 9i art. 47 C.pen. (caz fortuit). Spefa nr.12 Este incontestabil faptul cd inculpatul s-a aflat in fafa unui pericol grav, int egritatea lui corporald Ei chiar via{a fiindu-i puse in primejdie prin atacul material, direct, imediat qi injust declangat de partea vdtdmatd, care, aplicindu-i 3 lovituri de cutrit, i-a produs leziuni corporale superficiale, vindecabile in 8 zile de ingrijiri medicale. Folosirea armei albe de cdtre partea vdtdmata (cu1it de bucdtdrie) a determinat aparitria unei tulburdri de exceptie in psihicul inculpatului, ufinurea constituind-o inarmarea gi folosirea parului, corp contondent vulnerant pentru viafa persoanei. in acest sens, in condifiile l egitimei apdrdri, mijloacele folosite de persoand in vederea inldturfuii atacului materia l, direct, imediat 9i injust sunt ldsate la propria-i apreciere, neputAndu-i-se repro$a cd s-ar fi fol osit de instrumente

mai periculoase decdt cele folosite de cdtre agresor. Drept procesuol penol

Copitolul lll Solufiile spefelor In spefa, insd, actele materiale de apdrare au continuat ;i dupa inldturarea ata cului (dezarmarea pdrfii vdtdmate), degi nu mai erau necesare. A;a fiind, deqi obiectiv fapta inculpatului este justificatd de necesitatea inld turdrii unui atac material, direct, imediat gi injust, urmdrile acesteia depiqesc gradul de tulbur are ori temere reald declangate de partea vdtdmatd. Cum excesul de apdrare nu poate fi asimilat cu o apdrare legitimd, in sensul art .44 C.pen., neexistAnd deci legitima apdrare, cauzd de inldturare a caracterului penal al fa ptei, in spe{d se impune condamnarea inculpatului. pneta nr.13 In spefd, exercitarea violen{elor a fost doveditd. Cu privire la susfinerile in sensul cd nu s-a acfionat cu inten{ia de a obline d eclarafii gi, oricum, nu exista un cadru procesual, nefiind inceputd urmdrirea penald, este de refinut cd, potrivit afi. 266 alin. (2) C.pen., infrac{iunea de cercetare abuziva se consumd qi prin intrebuinfarea de amenintrdri sau violenp impotriva unei persoane aflatd in curs de cercetare, pentru obtinerea de declaralii. Din examinarea acestei prevederi rentltd cd ele se referd la o persoand aflata i n curs de cercetare, in cadrul actelor premergdtoare inceperii urmdririi penale. Ca atare, infracfiun ea de cercetare abuzivd subzistd chiar 9i in cazul cercetdrilor qi investigaliilor ce premerg ur mdririi penale. Astfel sunt intrunite elementele constitutive ale infracfiunii de cercetare abuz ivd. Pe cale de consecinfd, nu se poate dispune achitarea inbaza art. 1 1 pct. 2lit. a) C.pr.pen . raportat la art. 10 lit. d) C.pr.pen., impundndu-se condamnarea inculpatului. Spefa nr. 14 Potrivit art". 45 alin. (2) C.pen., este in stare de necesitate acela care sdvdr gegte fapta pentru a salva de la un pericol iminent, qi care nu putea fi inldturat altfel, viafa, int egritatea corporald sau sdndtatea sa, a altuia sau un bun important al sdu ori al altuia, sau un interes obgtesc. in spetra, socrul inculpatului suferea de o boald incurabild, cu o evolulie lent d gi indelungatd, situafie in care pericolul nu era nici neprevdzut, nici iminent (decesul a avut loc peste 7 zile), in inldturarea lui nu era posibild prin administrarea unor medicamente.

In consecinfd, nu se poate dispune achitarea inculpatului,inbaza art. 11 pct.2li t. a) C.pr.pen. raportat la art. 10lit. e) C.pr.pen., impunAndu-se o solufie de condamnare. Spefa nr. 15 Dacd fapta reclamatd prin pldngerea prealabild nu mai constituie infracfiune, in stan{a pronunfd achitareainbaza art. 11 pct.2lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. b) C.pr. pen. Aceastd solufie este mai favorabild inculpatului decdt aceea de incetare a proce sului penal, ca urnare a impacarii pdrfilor. in primul caz, faptanu mai constituie infracfiune, pe cdnd in al doilea caz, fapta constituie infracfiune, insd nu existd rdspundere penalii. Aceasta in seamnd cd,pozilra inculpatului este diferitd in cele doud situa{ii: in primul caz, el este o perso and care n-a sdvdrqit nici o faptd penald; in al doilea caz, este o persoand care a sdvArqit o infracf iune, dar nu poate fi tras la rdspundere penald. Spefa nr. 16 Potrivit art. 131 alin. (2) C.pen., in cazul infracfiunilor pentru care punerea in miEcare a acfiunii penale este condifionatd de pldngerea prealabild a persoanei vdtdmate, retragerea acestei plAngeri inldturd rdspunderea penald. Pentru a putea aveaca efect inlaturarea rdspunderii penale, retragerea pldngerii trebuie sd fie neconditrionatd $i totald, adicd sd priveascd atAt latura penald, cAt gi latura civild a cauzei. Or, in spe{d, partea vd$d+matd gi-a men{inut pretenliile civile, atitudine ce conduce l a concluzia cd retragerea pldngerii prealabile nu a fost totald li necondifionatd qi, ca atare, nu este de naturd sd produca efecte juridice in sensul inlaturarii raspunderii penale a inculpatului. De asemenea, partea vdtdmatd nu a fdcut o declaralie expresd de retragere a plAn gerii, ardtAnd numai cd nu cere condamnarea inculpatului, ceea ce, in condiliile legii, nu cons tituie temei al incetdrii procesului penal. In consecinfd, in spefa, nu se poate dispune incetarea procesului penal in baza art. 11 pct.2 lit. b) C.pr.pen. raportat la art. 10 lit. h) C.pr.pen. Drept procesuol penol

Solu!iile spefelor Copitolul lll fn*tu nr.17 In spefd, procesul penal s-a declanqat inbaza pldngerii prealabile formulate de fosta sofie a inculpatului, constituitd p afte vittdmatd. in acest sens, se observd cd impdcar ea pddilor a survenit intre inculpat 9i fiica majord a pdrfii vdtdmate, care, degi beneficiard a pensi ei de intrelinere restante, nu avea calitatea de parte vdtdmati in proces. in consecintrd, impdcarea sa cu inculpatul nu poate produce nici un efect asupra acfiunii penale. Spela nr. 18 Potrivit art. 13 C.pr.pen., in caz de amnistie, prescripfie sau retragere a pldn gerii prealabile, precum gi in cazul existenfei unei cauze de nepedepsire, invinuitul sau inculpat ul poate cere continuarea procesului penal, urmAnd ca acestor cauze de inldturare a rdspunderii penale sd li se dea eficienfd numai in cazul in cate, dupd administrarea probelor, nu se va constata nevinovd{ia fdptuitorului ;i, ca atare, instanfa nu va putea pronunfa o solufie de achitare. Cum orice cerere presupune o solicitare expresd gi cum, in spefd, o asemenea sol icitare, expresd, de continuare a procesului penal nu a existat (cu at0t mai mult cu cit inculp ata a declarat cd doregte sd beneficieze de amnistie), s-ar pirea, intr-o interpretare riguros formald a prevederi lor art. 13 C.pr.pen., cd se impune o solufie de incetare a urmdririi penale. in acelaqi sens, amnistia, fiind o cauzd care inldturd rdspunderea penald, acordatAprin lege, are caracter obligatoriu gi se aplicd din oficiu. De la aceastd reguld existd excepliaprevdnutil in art. 13 alin. (2) C.pr.pen., r eferitoare la soluJia de achitare care se poate dispune in dauna celei de incetare a procesulu i penal pentru amnistie. Exceptria opercazd, prin indeplinirea, in aceastd ordine, a urmdtoarel or doud conditii: 1). existenfa unei cereri exprese a inculpatului, formulate personal sau prin ap drdtor, oral sau scris, de continuare a procesului penal; 2). existenfa vreunuia dintre cazurile prevdzute in an. l0 lit. a)-e) C.pr.pen. In absenta unei asemenea cereri, amnistia opereazd in mod automat, indiferent de faza in care se afld procesul Ei de stadiul probafiunii, ladata intervenfiei sale.

In sens contrar, afi. 13 C.pr.pen. este susceptibil de o interpretare extensivd. in acest sens, chiar daca inculpata, la unul dintre termene, a declarat cd doregte sd beneficie ze de efectele amnistiei, in circumstanfele unei comportdri procesuale ulterioare indreptatd sp re demonstrarea nevinovdfiei, instanta de judecatd este datoare ca, in exercitarea rolului activ , sd explice inculpatei prevederile art. 13 gi sa-i solicite precizarea neechivocd a poziliei. Ca atare, in aceste condifii, inculpata igi va preciza riguros pozilia procesuald, aspect care va co nduce instanfa fie la luarea in considerare a cazului de incetare a procesului penal, fie la consta tarea existenfei vreunui caz care conduce la achitarea inculpatei. Spe{a nr. 19 Pentru infractriunea de viol in formd simpld, acfiunea penald se pune in migcare la pldngerea prealabild a persoanei vdtiimate. De asemenea, potrivit art. l31C.pen., lipsa pl dngerii prealabile a persoanei vdtdmate inldturd rdspunderea penala. Conform art. 131 alineatul final C.pen., in cazul in care cel vdtdmat este o per soand lipsitd de capacitate de exercifiu ori cu capacitate de exercitriu restrdnsd, acfiunea pena ld se pune in miqcare qi din oficiu. Din aceste prevederi legale rezultd cd pldngerea prealabild se face de citre per soana vdtdmatd, deci de cdtre o persoand care a suferit prin fapta penald o vdtdmare f izicd, morald sau materiald 9i aceastd persoand se afld in deplindtatea facultdtrilor frzice qi me ntale qi, deci, poate sd-qi exercite drepturile prevdzute de lege. In spe{d, o asemenea plAngere nu putea fi fdcut6, deoarece persoana vdtdmatd a f ost ucisd imediat dupa comiterea tentativei la infracfiunea de viol, pentru ascunderea sdv drqirii acestei infracfiuni. In aceste conditrii, nu se poate invoca lipsa pldngerii prealabile, intrucdt acest caz de inldturare a rdspunderii penale este incident numai in situatriile in care perso ana vdtdmatd are capacitate deplind de exercitriu gi nu sesizeazd organelejudiciare penale prin p ldngere prealabild. Spefa nr.20 Potrivit art. 10 lit. f) C.pr.pen., acfiunea penald nu poate fi pusd in mi$care, iar dacd a fost Drepi procesuol penol

Copitolul lll Solufiile spefelor pusd in migcare nu mai poate fi exercitatd dacd, intre altele, lipsegte pldngere a prealabild a persoanei vdtdmate, necesard pentru punerea tn migcare a actriunii penale, in condiliile l egii.ln spefd, instan{a a fost legal investitd prin rechizioriul procurorului pe ntru iauatgir"uinfracfiunii de loviri, prevtnutd in art. 180 C.pen., ca urnare a plAngerii preaiabile a persoanei viitamate. Constatdnd cd, in cursul judecdrii cauzei, persoana vdtdmatd a decedat, instanfa nu putea pronunta, pe acest temei, incetarea procesului penal, deoarece nici o dispozilie legald nu prevedeposibilitatea unei asemenea solufii. Intr-o asemenea situalie, procesul penal continud, interesele pddii vdtdmate, ch iar decedate, fiind suslinute de procuror, procesul urmdnd a fi judecat sub auspiciile princip iului oficialitdtii. 2. Acfiuneq civild Spefa nr.2l Potrivit art. 14 alin. (3) lit. a) C.pr.pen., repirilea pagubei se face, intre a ltele, prin restabilirea situatriei anterioare comiterii infracliunii. imprejurarea cd. pafiea civild nu u soli"itat instantrei penale acest lucru nu prezintd relevanfd, avdnd in vedere dispozifiile art. 348 C.pr.pen., potrivit cdrora, instanfa, chiar dacd nu existd constituire de parte civild, se pronunfd asupra repardrii pagubei materiale qi a daunelor morale in cazurile prevdzute in art. l7 C.pr.pen ., iar in celelalte cazvi, numai cu privire la restituirea lucrului, desfiinfarea totald ori partial d a unui inscris gi restabilirea situafiei anterioare sdvArgirii infracfiunii. Rezultd cd, suplimentar ipotezei in care cel prejudiciat este o persoand lipsitd de capacitate de exercitriu sau cu capacitate de exerci{iu restr6nsd, mai trebuie adiiugate anumi te urp""t" de oficialitate ale exercitdrii acfiunii civile, conform ar:t.348 C.pr.pen. Printre aceste aspec te se numdrd gi restabilirea situafiei anterioare sdvdrqirii infractriunii. In consecinfd, indiferent de pozitria adoptatd in cursul procesului penal de pen oana vdtdmatd, instanta va dispune, in situaliile in care este posibil acest lucru, din oficiu, restabilirea situatiei anterioare. Spela nr.22 a) Potrivit art. 14 C.pr.pen., despdgubirile pentru prejudiciul catzatprin infra cfiune trebuie sd constituie o justd gi integrald reparare a daunelor ocazionate.

In consecinfd, cheltuielile de inmormdntare a victimei infracfiunii, cdt gi cele ocazionate de comemordrile ulterioare, potrivit mentalitdlii religioase a comunitdtrii respect ive, trebuie acordate pd4ii civile, deoarece intre evenimentul morfii gi efectuarea tuturor acestor ch eltuieli se constata cd existd raport de cauzalitate. b) In ceea ce prive;te obligarea inculpatului la plata unor despdgubiri pentru c heltuielile ce ar urma sd fie fdcute pentru parastasele ulterioare pAnd la implinirea ai ani de la deces, cererea pddii civile nu poate fi admisd. In acest sens, una dintre condifiile punerii in miqcare ;i a exercitdrii acfiuni i civile in cadrul procesului penal este reprezentatd. de caracterul cert al prejudiciului, atdt su b aspectul existenfei sale, cdt 9i sub aspectul posibilitdtrilor de evaluare. Poate fi cert atat un pr ejudiciu actual, cdt qi un prejudiciu viitor, in ipoteza in care este susceptibil de evaluare (spre exem plu, acordarea despdgubirilor periodice pentru prejudiciile rezultate din diminuarea sau pierde rea capacitdlii de muncd a unei persoane). In spetrd, insd, cheltuielile ocazionate de organizarea parastaselor tradilional e ulterioare, p6nd la implinirea a7 ani de la deces, reprezintd un prejudiciu viitor ;i incert (eve ntual), caracteizat prin lipsa de certitudine a producerii sale in viitor. In ipoteza in care prejudiciul va deveni cert, ulterior solu{iondrii acfiunii ci vile in cadrul procesului penal, parteavdttitmatd va putea cere despdgubiri printr-o acfiune civild separa td. c) Cheltuielile fdcute cu ridicarea unui monument funerar au legdtura de cauzali tate cu infracfiunea sdvdr;ita. Construclia funerard nu poate fi consideratd ca o tendin fd de orgoliu gi vanitate, ci ca o manifestare a unui sentiment firesc de pietate gi de cinstire a memoriei victimei, a cdrei expresie materiald, doveditd cu acte, trebuie sd facd obiectul despdgubi rilor civile solici tate. Drept procesuol penol

Solufiile spefelor Copitolul lll in consecintd, cheltuielile ocazionate de ridicarea unui monument funeral, fiind direct legate de evenimentul mo4ii victimei, vor fi incluse in despdgubirile civile. Spela nr.23 Una dintre condiliile exercitdrii acfiunii civile in procesul penal constd in ne repararea prejudiciului. in spe16, atdta vreme c6t, pentru repilzrea pagubei cauzate pd4ii civile prin in fracfiunea de inqeldtorie, inculpatul a ldsat acesteia in gaj anumite bunuri a cdror valoare a coperd prejudiciul, pddile convenind prin contract ca in cazuJin care inculpatul nu va achita, pdna la o anumitd datd, suma echivalentd valorii pagubei, pafiea civild sd dispund liber de acele bunuri , instanfa nu-l va obliga pe inculpat la plata unor despdgubiri, considerdnd prejudiciul acoperit. Spefa nr.2A Potrivit art. 1003 Cod civil, cdnd fapta ilicitd este imputabild mai multor pers oane, acestea sunt finute solidar pentru repararea intregii pagube. Din aceastd prevedere lega ld, aplicabild in ipoteza in care rdspunderea tuturor participantrilor are o naturd civild delictu ald., renilld cd inculpatul va putea fi obligat la repararea in integralitate a prejudiciului ca'uzat, perso anele netrimise in judecatd neputdnd suporta repararea pagubei in urma unei hotdrhri penale. Astfel, in primul rdnd, acfiunea in procesul penal Ne ca obiect fiagerea la rdsp undere civild a inculpatului 9i a pa4ii responsabile civilmente. in al doilea rAnd, inculpatul nu se poate pldnge cd a fost obligat numai el sd repare intregul prejudiciu, deoarece solidaritatea intre debitori este prevdzutd in interesul creditorului, iar nu al debitorilor, care pot fi urmdri{i , oricare dintre ei, pdnd la concurenta intregii pagube. Inculpatul are posibilitatea de a recupera, ulterior, suma pldtitd, pentru repa. rarea integrald a prejudiciului, printr-o acfiune civild separatd. pneta nr.25 in spe1d, culpa inculpafilor constd in incdlcarea prevederilor aft. 5 alin. (2) ti at. 18 din ,,Instrucfia personalului de tacfiune", precum gi in neobservarea/observarea tar divd a becului rogu de la bordul trenului, aprins in urma manipulfii mai multor semnale de alar md. Pe de altd parte, culpa victimei constd in aceea cd a incercat sd se urce in vagon dupd ce fusese dat sem

nalul de inchidere a uqilor. in consecinld, la producerea rezultatului au concurat doud fapte culpabile (cea a inculpafilor gi cea a victimei). Culpa victimei nu exclude rispunderea penald a inculpafilot, dar are implicalii asupra despdgubirilor civile, in virtutea principiului de drept civil al rdspund erii doar in raport de propria culpd. in acest sens, inculpafii nu pot fi obligafi la repararea integrald a prejudiciu lui, victima tre buind, la rdndu-i, sd suporte o parte din cheltuieli, proporfional cu vinovdlia sa. in ceea ce priveqte determinarea participfii la repararea prejudiciului, in asem enea situafii, primul criteriu nu este culpa (vinovdfia), ci contributia catzald,la producerea pagubei. Autorul faptei ilicite (inculpatul) va rispunde numai in limita in care a cavzat, prin f apta sa, prejudiciul suferit de victimd, aceasta neput6nd cere despdgubiri pentru paguba creatd prin propria sa faptd. Numai cAnd acest criteriu obiectiv este ineficient, neputdndu-se stabili proporf ia intre contribufia cauzald a victimei gi a inculpatului la crearea prejudiciului, trebuie sd se rec urge la criteriul subiectiv -gradul de vinovdfie -pentru a se stabili mdsura in care paguba va fi suportatd de inculpat si de victimd. in spetra datd, instanfa de judecatd a apreciat cd se impune reducerea despdgubi rilor la cate ar fi obligafi inculpafii cu un cuantum de 507o, proporfional cu contributia acesto ra qi a victimei la producerea prejudiciului. Spe{a nr.26 Din datele problemei nu rezultd cd partea civild ar fi avut vreo contribufie cau zald la produce rea prejudiciului, activitatea sa rezumAndu-se la incercarea de a-l opri pe incu lpat din agresarea qefului postului de poli{ie. in consecintrd, instanfa de judecatd a solufionat in mod gre;it latura civild a cauzei, acorddnd pd4ii civile sumele pretinse numai in proporfie de 507o, Ei nu integral.

Drept procesuol penol

Copitolul lll Solufiile spefelor FPeta nr.27 In conditriile in care inculpatul circula imprudent, aparc ca fiind explicabild neobservarea de cdtre acesta a indicatorului de a conduce cu maximd pruden(a, datoritLprezen(eii n zona a copiilor. in aceste circumstanfe, gradul culpei victimei esti infim gi nu va fi luat in co nsiderare de cdtre instanfd la repararea prejudiciului. In consecinfd, in spefd, se impune obligarea inculpatului la plata in integralit ate a despdgubirilor civile. Spela nr.28 Din datele spefei rezultd, in mod indubitabil, cd inculpatul a sdvirgit fapta su b stdpAnirea unei puternice tulburfi psihice, cauzate de atitudinea violentd a victimei asupra fii lor sdi, care nu au fost implicafi in discu{ia contradictorie dintre el qi victim6. in acest sens, u rneazd ca, in solufionarea canzei, instanta sd find cont de existen{a circumstanfei atenuante legale a provocdrii. Consecinfele refinerii provocdrii, cu privire la solu{ionarea laturii civile, co nstau in reducerea la jumdtate a despdgubirilor civile, reprezent6nd cheltuielile de spitalizare a victimei. In ceea ce priveqte despdgubirile civile solicitate de cdtre paftea civild, chia r in conditriile existenfei culpei comune, deduse din sdvhr;irea faptei in stare de provocare, acestea nu vo r putea fi reduse la jumdtate, urmdnd ca inculpatul sd fie obligat la plata lor integrald. Argumentul constd in caracterul irevocabil al acordului anterior dat de inculpat, cu privire la su portarea preten{iilor pecuniare ale pd4ii civile, caracter dedus, la rAndul sdu, din principiul dispon ibilitdfii care este incident la solutrionarea acfiunii civile in procesul penal. in vederea atenudrii rigorii principiului disponibilitdlii, s-a statuat cd, deqi inbaza acestui principiu, inculpatul este liber sd recunoascd pretenliile pddii civile, totugi, pentru ca unei asemenea recunoaqteri sa i se dea eficienfd juridicd -in sensul obligarii inculpatului, p rin hotdrAre, la plata sumei respective -, este necesar ca ea sd fie fdcutd in cunogtinf d, de ca uzd,, neafectatd de eroare in ce priveqte efectele sale gi nedependentd de alte consideralii ce ar v icia consimfdmfintul. De aceea, in cazul in care partea civild formuleazd pretenfii evident exagerate, instanfa, in baza rolului activ, trebuie sd explice inculpatului efectele recunoagterii sale, in sensul cd pe baza ei se va da o hotdr6re cu insemnate efecte asupra patrimoniului sdu; acest lucru se impune pentru

ca inculpatul, ddndu-gi consimfdmdntul, sd cunoascd dimensiunile reale ale oblig afiei asu mate. Spela nr.29 a). Potrivit art. 14 C.pr.pen., reparafia pagubei trebuie sd reprezinte o justd qi integrald acoperire a prejudiciului suferit de partea vdtdmatd prin sdvdrqirea infracfiuni i, ceea ce se realizeazd prin obligarea faptuitorului la plata pagubei efectiv ca.uzate (damnum emergens) , precum qi a folosului de care a fost lipsitd (lucrum cessans). in spetre, instanfa, obligdndu-l pe inculpat sd pldteascd contravaloarea bunuril or sustrase, repararea pagubei este asiguratd conform dispoziliilor menfionate mai-sus. Insta nfa nu poate, insd, sd acorde gi dobdnzile legale aferente sumei respective, ?ntrucdt, pe de o parte, partea civild nu le-a solicitat, iar, pe de altd pafie, nu existi situafiaprevdautd in art. 17 C.pr.pen., cdnd acfi]rns3 civila se pome$te gi se exercitd din oficiu. In concluzie, inculpatul nu poate fi obligat la plata dobAnzilor aferente sumei pe care acesta urmeazd a o pldti ca despdgubiri, decdt dacdpartea civild a formulat cerere in a cest sens gi nu existd situaJiile prevdzute in art. 17 C.pr.pen.. b) In situalia in care instanfa concluzioneazd cd suma pretinsd de partea civild este inferioard prejudiciului real, nu poate fixa cuantumul despdgubirilor la o sumd superioard, argumentatd de existenfa unei evaludri fdcute de expert, intrucdt, in solufionarea laturii civi le, guvernatd de principiul disponibilitdfii, instanfa nu poate acorda mai mult decdt s-a solicitat (plus pe tita). pneta nr.30 ln catzd, s-a stabilit cd inculpalii au participat impreund la sdvdrgirea infrac fiunii de viol, pentru care persoana vdttfunatd s-a constituit parte civild solicitAnd daune morale in cuantum de 80.000.0001ei (ROL). Din examinarea datelor problemei, rezttltd, cd obligarea fiecdrui incurpat plata unor iri civile in sumd de 40.000.000 lei (ROL) carre parrea civild este deoarece Drept procesuol penol

Solufiile spefelor Copilolul lll incalcd prevederile art. 1003 C.civ. in acest sens, potrivit dispozitriilor aces tui text de lege, la care trimit dispozitriile art. 14 C.pr.pen., in cazul in care ,delictul sau cvasi-del ictul este imputabil mai multor persoane, acestea sunt finute solidar penttu despdgubire". in consecinfd, fiind vorba de rdspunderea civild delictuala, instan{a trebuia sd -i oblige pe inculpafi in solidar la plata sumei de 80.000.000 lei (ROL), obligarea individua ld a fiecirui inculpat la plata unei cote-pd4i din cuantumul despdgubirilor (specificd rdspund erii conjuncte) fiind contrard prevederilor art. 1003 Cod civil. in acest caz, existi posibilitatea ca fiecare inculpat sd se intoarca impotriva celuilalt, pentru recuperarea a ceea ce a pldtit in plus. Spefa nr.31 a). La stabilirea prejudiciului suferit de copiii minori ai persoanei decedate c a urrnare a infracfiunii, in vederea obligdrii inculpatului la plata despdgubirilor periodic e, nu trebuie avutd in vedere media lunard a salariului Ei a celorlalte venituri realizate de victim d inainte de deces, ci cuantumul salariului pe care acesta l-ar fi primit la data pronunfdrii hotdrA rii Ei valoarea, la aceeagi datd, a celorlalte eventuale venituri. b) La stabilirea cuantumului daunelor, instanfa de judecatd trebuie sd tind sqtm a de coeficientul de inflafie la data pronunfdrii sentinfei, in raport cu data cAnd au fost cauzat e pagubele prin sdvdrgirea infracfiunii. in acest fel, partea civild va fi scutitd de un no u proces (civil) pentru actualizarea creanfei cuprinse in hotdrdrea penald. Luarea in considerare a oric drui alt moment la care urmeazd a fi raportat echivalentul pagubei materiale (de exemplu, data p roducerii pagubei ori data introducerii actiunii) ar putea conduce instanfa la stabilirea unui prejudiciu infe rior valorii reale, ceea ce ar fi conffar art. 998 Cod civil. Spefa nr.32 Potrivit art. 15 alin. (2) C.pr.pen., constituirea ca parte civild se poate face in cursul urmdririi penale, precum gi in fafa instanfei de judecatd p6nd la citirea actului de sesiz are. Se apreciazd cd acelagi regim este aplicabil 9i modificdrii pretentriilor pd4ii civile, care sunt limitate de momentul citirii actului de sesizare.

Argumentul in baza cdruia este reglementat[ in acest mod formularea preten{iilor civile constd in necesitatea ca inculpatul gi, cdnd este cazul, partea responsabild civ ilmente trebuie sd cunoascd, incd de la inceputul cercetfii judecdtoreqti, pretenfiile civile ale p drfii vdtdmate, pentru a-qi putea face apdrarea sub ambele laturi, penald qi civild, ale procesului pen al. Cu toate acestea, in practicajudiciard s-a statuat cd, in declaratia de constitu ire de parte civild, nu este neapdrat necesar sd se precizeze pretenfiile persoanei vdtdmate, acestea put6nd fi formulate qi mai tdrziu, dar nu dupa inceperea dezbaterilor la prima instanfd. Dar, chiar gi in considerarea acestei pozilii mai putin exigente, cererea pd4ii civile, formulatd intr-o cale de atac, ca inculpatul sd-i pldteascd o sumd mai mare decdt cea soli citatd initrial, este inadmisibild. in consecinfd se respinge cererea pddii civile de majorare a cuantumului sumei r eprezentdnd despdgubirile civile. Aceastd diferenfd, reprezentdnd pagube ulterioare, va pute a fi cerutd numai pe calea unei ac{iuni promovate in fa{a instan{ei civile. Spefa nr.33 Potrivit afi.346 alin. (4) C.pr.pen., instanla penald nu solu{ioneazd acliunea c ivild cAnd pro nuntrd achitarea pentru cazul prevdzut in art. 10 lit. b) C.pr.pen.. in virtutea acestui text de lege, instanfa de judecatd era obligatd sd lase acfi unea civild nes olufionatd, iar nu sd o solufioneze, in sensul respingerii ei. Argumentul constd in faptul cd, intr-o asemeneaipotezd, prin prisma autoritdtrii de lucru judecat a hotdrdrii pena le in fafa instantrei civile, pdrfile vdtimate ar fi lipsite de posibilitatea de a-gi recupera prejudi ciul ocazionat de sdvArEirea unei fapte care, degi nu este prevdzutit de legea penald, existd in m aterialitatea sa. Drept procesuol penol 34t

Rospunsuri grile CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE PRIVIND PROCESUL PENAL $r DREPTUL PROCESUAL PENAL. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCESULUI PENAL 1. c 9.a 2.a 10. c 3.c 11. c 4.c 12. a 5.a 13. a 6.b 14. d 7. b 15. b 8.b CAPITOLUL II PARTTCTPANTil ?n pROCESUL PENAL l.a 13. b 25. b 2.c 14. d 26. c 3.c 15. b 27. b 4.b 16. b 28. a 5.d t7. b 29. b 6.b 18. d 30. d 7. d 19. b 31. c 8.d 20. a 32. d 9.b 21. b 33. a 10. c 22. c 34. c 11. a 23. c 35. c t2. d 24. c CAPITOLUL III ACTIUNILE IN PROCESUL PENAL 1. a 13. d 25. a 2.a 14. c 26. d 3.d 15. b 27. c 4.c 16. a 28. b 5.d 17. a 29. d 6.b 18. a 30. a 7. a 19. a 31. a 8.c 20. b 32. b 9.d 21. b 33. b 10. c 22. c 34. a 11. a 23. d 35. a 12. a 24. a Drept procesuol penol