Masterand TOMA IULIA BIANCA

MASTER ȘTIINȚE PENALE – 2022-2023

PROCEDURI SPECIALE ÎN CAUZELE CU MINORI

1. Prezentarea cazului practic

Prin sentința penală nr. 191/2019 din data 23.09.2019 pronunțată de Judecătoria ....în
ședință nepublică a avut loc judecarea cauzei penale privind pe inculpatul minor C_____
T_____ , având ca obiect conducerea unui vehicul fără permis de conducere (art.335 NCP) .

La apelul nominal făcut în ședința nepublică s-au prezentat inculpatul minor C_____
T_____ personal și asistat de avocat ales P___ N______, precum și mama inculpatului
C_____  T___, lipsă fiind tatăl inculpatului C_____ N____ și intimatul Serviciul de
Probațiune S____.

  Instanța aduce la cunoștință inculpatului minor C_____T_____,  prezent,  faptul că în

prezenta cauză s-a încheiat procedura de cameră preliminară și s-a dispus începerea judecății,
fiind acordat termen în ședință nepublică, fiind minor.

În baza art. 374 al.1 C.proc.pen. instanța, constatând că procedura de citare este legal
îndeplinită și cauza se află în stare de judecată, dispune ca grefierul să dea citire actului prin
care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului.

După citirea actului de sesizare, instanța în baza art. 374 al.2 C.proc.pen. explică
inculpatului  în ce constă învinuirea ce i se aduce și îl înștiințează cu privire la dreptul de a nu
face nici o declarație, atrăgându-i-se atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa,
precum și cu privire la dreptul de a pune întrebări martorilor și de a da explicații în tot cursul
cercetării judecătorești, când socotește că este necesar.

În temeiul art.374 alin.4 C.proc.pen. instanța pune în vedere inculpatului că poate

solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale
și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa,
aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin.10, în sensul că în caz de condamnare sau

1
amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei
închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.

Întrebat de către instanță, inculpatul minor C_____ T_____,  arată că recunoaște

faptele și solicită aplicarea procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii.

Întrebată fiind de instanță, mama inculpatului C_____ T___, arată că este de acord  cu
judecarea fiului său după procedura recunoașterii vinovăției

Apărătorul inculpatului, av. ales P___ N______ arată că inculpatul  solicită judecarea
cauzei conform procedurii simplificate, deoarece recunoaște faptele.

Instanța în conformitate cu dispozițiile art. 83, art. 108 alin. (1) și (2) și art. 374 alin.
(2) C. proc. pen. aduce la cunoștință inculpatului  drepturile și obligații le pe care le are în
calitate de inculpat.

În fapt, s-a reținut în sarcina acestuia că în noaptea de 02.01.2018, s-a deplasat pe

drumurile publice din România, plecând de la domiciliul acestuia spre Sighișoara, la volanul
unui autoturism marca BMW cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXXXXX fără a deține
permis de conducere.

De asemenea, în baza art. 506 alin. (2) C. proc. pen. instanța a dispus efectuarea unui
referat de evaluare a inculpatului minor de către Serviciul de Probațiune S____ , referatul
fiind întocmit și înaintat spre a fi atașat la dosarul cauzei la data de 12.03.2019 .

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării

judecătorești, instanța reține următoarea situație de fapt: la data de 21.01.2018, în jurul orelor
22:30, inculpatul minor se afla pe ______________________ Blăjel și s-a întâlnit cu martorii
C_____ V_____ și C______ V_____, luând hotărârea să se deplaseze toți trei în municipiul
S..... S-au înțeles ca deplasarea să o facă cu autoturismul marca BMW cu numărul de
înmatriculare XXXXXXXXX, care se afla staționat în garajul imobilului unde locuiește
inculpatul, autoturism care fusese cumpărat de tatăl inculpatului cu câteva zile înainte.
Neavând cheile de la autoturism, inculpatul le-a căutat  într-un dulap, găsind cheile într-o
haină. Apoi inculpatul s-a urcat la volan  (autoturismul având volanul pe partea dreaptă) iar
ceilalți doi martori susmenționați au urcat la rândul lor în autoturism, martorul C______
V_____ ocupând locul din față stânga iar martorul C_____ V_____ luând loc pe bancheta din
spate.

2
   Inculpatul a condus ulterior autoturismul pe DN 14, din localitatea B... până în
municipiul M_____, după care a continuat deplasarea spre municipiul S...... La intersecția DN
14 cu drumul care duce spre ____________________________ pierdut controlul asupra
direcției  de deplasare, a derapat și a ieșit cu autoturismul în afara părții carosabile, intrând în
coliziune cu un gard compus din panouri de sârmă. Apoi inculpatul și martorii care îl însoțeau
au plecat de la fața locului, fiind identificați la scurt timp de un echipaj de poliție care i-a
condus pentru verificări la Poliția orașului D....

Deoarece prezenta leziuni ușoare, inculpatul a fost transportat la Spitalul Municipal

M_____ unde a primit îngrijiri medicale, fără să rămână internat.

La spital a fost testat cu aparatul alcooltest și i-au fost prelevate mostre biologice în
vederea determinării alcoolemiei, rezultatul fiind negativ.

Se mai reține că la data comiterii faptei inculpatul minor se afla în grija bunicii
C_____ I___, părinții acestuia fiind plecați în Polonia.

 Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, în

modalitatea mai sus descrisă.

Din adresa Instituției Prefectului județului S____ (fila 35) rezultă că inculpatul nu
figurează  în evidențe ca deținător permis de conducere. De altfel, acesta nici nu are cum să
posede permis de conducere, fiind minor și în prezent.

La urmărire penală au fost audiați martorii C______ V_____ (filele 42-44) și C_____ 
V_____ (filele 45-49), aceștia confirmând faptul că autoturismul a fost condus de inculpat din
_____________________ intersecția cu drumul spre ______________________________ a
pierdut controlul asupra direcției de deplasare, părăsind partea carosabilă.

Instanța a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a

materialului probator administrat în cauză, atât în faza urmăririi penale cât și în faza cercetării
judecătorești.

În drept, fapta inculpatului C_____ T_____  constând în aceea că la data de

02.01.2018 a condus pe drumurile publice pe ruta M_____ – S... un autoturism marca BMW
cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, fără a deține permis de conducere pentru n ici o
categorie de autovehicule, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a
unui vehicul fără permis de conducere, prevăzute și pedepsite de art. 335 alin. 1 C. pen.

3
 La individualizarea măsurii educative ce a fost aplicată inculpatului minor, instanța a
avut în vedere, potrivit art. 115 alin. (2) C. pen., criteriile generale de individualizare
prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii,
precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și
gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii
infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente
penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și
nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În concret, având în vedere și concluziile referatului de evaluare a inculpatului minor

întocmit de Serviciul de Probațiune S____ instanța reține că inculpatul minor este
supravegheat de către părinți, modalitatea acestora de supraveghere se circumscrie tradiției și
modului de trai specific etniei, minorul nu consumă alcool, tutun, și nu are un anturaj care să
comită fapte penale astfel că prezenta faptă penală s-a apreciat a fi izolată și nu corespunde
modului în care minorul a fost crescut și supravegheat , mo tiv pentru care, în baza art.118 C.
pen. cu aplicarea art. 375, art. 396 cpp va aplica inculpatului măsura educativă a supravegherii
pe o durată de 2 luni cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 121 alin. (1) lit. e) C. pen., impune inculpatului ca pe durata executării
măsurii  supravegherii să se prezinte la serviciul de probațiune  la datele fixate de acesta.

A atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării obligațiilor impuse și ale

săvârșirii de noi infracțiuni în cursul executării măsurii educative a consemnării la sfârșit de
săptămână.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpat la plata sumei de 400 lei cu
titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

2. Doctrina juridică privind procedurile speciale cu minori în legea penală românî

Potrivit art. 505 alin. 1 din Codul de procedură penală, când suspectul ori inculpatul este un
minor care nu a împlinit 16 ani, la orice ascultare sau confruntare a minorului, organul de
urmărire penală citează părinţii acestuia ori, după caz, pe tutore, curator sau persoana în
îngrijirea ori supravegherea căreia se află temporar minorul, precum şi direcţia generală de
asistenţă socială şi protecţie a copilului din localitatea unde se desfăşoară audierea.

4
(2) Când suspectul sau inculpatul este un minor care a împlinit 16 ani, citarea persoanelor
prevăzute la alin. (1) se dispune numai dacă organul de urmărire penală consideră necesar.

(3) Neprezentarea persoanelor legal citate la ascultarea sau confruntarea minorului nu

împiedică efectuarea acestor acte.

Potrivit art. 506 alin. 1 din Codul de procedură penală, în cauzele cu inculpaţi minori,
organele de urmărire penală pot să solicite, atunci când consideră necesar, efectuarea
referatului de evaluare de către serviciul de probaţiune de pe lângă tribunalul în a cărui
circumscripţie teritorială îşi are locuinţa minorul, potrivit legii.

(2) În cauzele cu inculpaţi minori, instanţa de judecată are obligaţia să dispună

efectuarea referatului de evaluare de către serviciul de probaţiune de pe lângă tribunalul în a
cărui circumscripţie îşi are locuinţa minorul, potrivit legii. În situaţia în care efectuarea
referatului de evaluare a fost solicitată în cursul urmăririi penale, potrivit dispoziţiilor alin.
(1), dispunerea referatului de către instanţă este facultativă.

(3) Referatul de evaluare are rolul de a furniza organului judiciar date privind persoana
minorului din perspectivă psihocomportamentală.

(4) Referatul de evaluare se realizează în conformitate cu structura şi conţinutul

prevăzute de legislaţia specială ce reglementează activitatea serviciilor de probaţiune.

(5) Prin referatul de evaluare, serviciul de probaţiune solicitat poate face propuneri
motivate cu privire la măsurile educative ce pot fi luate faţă de minor.

Potrivit art. 507 alin. 1 din Codul de procedură penală, cauzele în care inculpatul este
minor se judecă potrivit regulilor de competenţă obişnuite de către judecători anume
desemnaţi potrivit legii.

(2) Instanţa compusă potrivit dispoziţiilor alin. (1) rămâne competentă să judece potrivit
dispoziţiilor procedurale speciale privitoare la minori, chiar dacă între timp inculpatul a
împlinit vârsta de 18 ani.

(3) Inculpatul care a săvârşit infracţiunea în timpul când era minor este judecat potrivit
procedurii aplicabile în cauzele cu infractori minori, dacă la data sesizării instanţei nu a
împlinit 18 ani.
5
 Potrivit art. 508 alin. 2 din Codul de procedură penală, la judecarea cauzei se citează
serviciul de probaţiune, părinţii minorului sau, după caz, tutorele, curatorul ori persoana în
îngrijirea sau supravegherea căreia se află temporar minorul.

(2) Persoanele arătate la alin. (1) au dreptul şi îndatorirea să dea lămuriri, să formuleze
cereri şi să prezinte propuneri în privinţa măsurilor ce ar urma să fie luate.

(3) Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedică judecarea cauzei.

Potrivit art. 509 din Codul de procedură penală, cauzele cu inculpaţi minori :

- se judecă de urgenţă şi cu precădere

- ședinţa de judecată este nepublică. Cu încuviinţarea instanţei, la desfăşurarea

judecăţii pot asista, în afară de persoanele arătate la art. 508, şi alte persoane.

- când inculpatul este minor cu vârsta mai mică de 16 ani, instanţa, dacă apreciază
că administrarea anumitor probe poate avea o influenţă negativă asupra sa, poate
dispune îndepărtarea lui din şedinţă. În aceleaşi condiţii pot fi îndepărtate temporar
din sala de judecată şi părinţii sau persoanele cu drept de reprezentare.

- la rechemarea în sală a persoanelor prevăzute la alin. (3) preşedintele completului

le aduce la cunoştinţă actele esenţiale efectuate în lipsa lor.

- ascultarea minorului va avea loc o singură dată, iar reascultarea sa va fi admisă de

judecător doar în cazuri temeinic justificate.

În cazul în care s-a luat faţă de minor vreuna dintre măsurile educative neprivative de
libertate, după rămânerea definitivă a hotărârii se fixează un termen pentru când se dispune
aducerea minorului şi chemarea reprezentantului serviciului de probaţiune pentru punerea în
executare a măsurii luate.

Conform art. 512 (1) mandatarul judiciar şi atribuţiile acestuia privind supravegherea
activităţii persoanei juridice sunt cuprinse în dispozitivul hotărârii de condamnare prin care s-
a aplicat pedeapsa plasării sub supraveghere judiciară.

(2) Instanţa desemnează un administrator judiciar atunci când apreciază că se impune

implementarea unui plan de măsuri speciale pentru a preveni comiterea de noi infracţiuni. În

6
acest caz, administratorul judiciar, desemnat prin hotărârea de condamnare, asistă persoana
juridică în elaborarea planului de măsuri, ce va fi supus aprobării judecătorului delegat cu
executarea, şi va supraveghea respectarea acestuia de către persoana juridică.

(3) Hotărârea de condamnare prevăzută la alin. (1) şi (2) este comunicată, la data
rămânerii definitive, administratorului judiciar sau mandatarului judiciar.

(4) Mandatarul judiciar sau administratorul judiciar nu se poate substitui organelor

statutare în gestionarea activităţilor persoanei juridice.

Instanțele sunt datoare să aplice procedura penală specială în ceea ce privește

inculpatul minor, căci „necesitatea aplicării unui regim sancționator special pentru infractorii
minori a fost fundamentată științific de cercetările criminologice asupra delincvenței juvenile,
care au scos în evidență particularitățile personalității minorului infractor, caracterizat printr-o
insuficientă formare și dezvoltare bio-psihică, care se reflectă în luarea și punerea în executare
a hotărârii de săvârșire a acțiunii ilicite, fapt care a și condus la aplicarea minorilor a unui
sistem aparte de sancțiuni de drept penal, alcătuit din măsuri educative neprivative de libertate
și măsuri educative privative de libertate.”

Având vedere aspectele teoretice și speța prezentată anterior, putem observa că au fost
respectate condițiile privind formalitatea ședinței de judecată, aceasta fiind declarată
nepublică, au fost citați părinții minorului, acesta fiind sub 16 ani, precum și Serviciul de
Probațiune. În continuare, instanța, analizând rechizitoriul întocmit de către organul de
urmărire penală și referatul serviciului de probațiune, a constatat că în raport de natura și
gravitatea infracțiunii săvârșite, de vârsta fragedă a inculpatului minor, de prevederile legale
aplicabile în cauză și de limitele de pedeapsă, a concluzionat că inculpatului din prezenta
cauză i se poate aplica o măsură educativă neprivată de libertate, consemnarea la sfârșit de
săptămână.

3. Aspecte comparative

Pentru a putea analiza și constata dacă prevederile legale din statul român sunt
eficiente și adaptate realității europene, am preluat din baza de date a Comisiei europene date
privind procedurile cu minori din Croația și din Danemarca. Astfel, am observat că minorii
din Croația au capacitate juridică (capacitate de a avea drepturi și de a-și asuma obligații) și
capacitate procesuală (de a acționa în calitate de reclamant sau pârât). Copiii pot dobândi
capacitate de exercițiu (capacitatea de a încheia contracte și de a produce efecte juridice, care

7
se dobândește de obicei la vârsta de 18 ani) numai dacă se căsătoresc, devin părinți (de la
vârsta de 16 ani) sau încheie contracte de muncă (de la vârsta de 15 ani).

Următoarele părți interesate pot participa la proceduri penale în care sunt implicați
copii:

 Ombudsmanul pentru copii (pravobranitelj za djecu);

 ofițeri de poliție specializați din cadrul Ministerului de Interne, care sunt
formați să lucreze cu victime sau infractori copii;
 judecătorii de la Tribunalele pentru tineri, în cadrul procedurilor penale în care
sunt implicați copii;
 parchetele pentru tineri din cadrul parchetului general;
 avocați specializați în proceduri pentru copii, numiți de președintele instanței,
atunci când este necesar, de pe lista Baroului croat (Hrvatska odvjetnička komora) (în general,
în calitate de avocați ai apărării);
 asistenți sociali care au un rol important în procedurile penale în care sunt
implicați copii;
 clinici și spitale specializate pentru copii;
 numeroase ONG-uri specializate, asistenți de specialitate care nu fac parte din
sistemul judiciar (la Tribunalele pentru tineri și la parchete), voluntari etc.

Participarea copilului/minorului (până la vârsta de 23 de ani) la proceduri judiciare, în

cazurile în care copilul este autorul infracțiunii, este reglementată prin Legea privind
Tribunalele pentru tineri (Zakon o sudovima za mladež).

Instanțele municipale (općinski sudovi) sunt cele care soluționează cauze civile,
inclusiv cele în care sunt implicați copii, deoarece nu există instanțe speciale pentru a
soluționa exclusiv litigiile care implică copii și minori. Instanțele municipale au competența
de a judeca în primă instanță cauzele legate de obligația de întreținere, validitatea căsătoriei,
anularea și desfacerea căsătoriei, stabilirea sau contestarea paternității sau a maternității,
precum și pe cele legate de încredințarea copilului și îngrijirea părintească.

Centrele de asistență socială (Centri za socijalnu skrb) sunt organisme publice care au
ca misiune protejarea și sprijinirea copiilor. Acestea pot influența hotărârile judecătorești. Pot
avea calitate de parte la proces sau pot participa ca intervenienți. Centrele joacă un rol

8
important în protecția copiilor pe durata procedurii judiciare, având diferite posibilități de a
susține interesul superior al copiilor.

Ombudsmanul pentru copii este o autoritate independentă, care răspunde exclusiv în

fața Parlamentului. Are ca obiectiv exclusiv protecția, monitorizarea și promovarea
drepturilor și intereselor copiilor.

Nu există instanțe sau instituții separate care să se ocupe exclusiv de drepturile copiilor
și ale minorilor în cadrul procedurilor administrative. Instanțele administrative existente
(upravni sudovi) au competență generală pentru soluționarea litigiilor administrative, inclusiv
a celor în care sunt implicați copii/minori.

Toate autoritățile competente care participă la proceduri penale în care sunt implicați
copii sau minori trebuie să acționeze urgent pentru a-și finaliza contribuția în cel mai scurt
timp posibil. În conformitate cu Legea privind instanțele pentru minori (Zakon o sudovima za
mladež), procedurile penale împotriva minorilor sau a tinerilor adulți sau în cazurile de
protecție juridică a copiilor sunt urgente și trebuie inițiate, derulate și încheiate fără întârzieri
nejustificate. Procedurile judiciare împotriva delincvenților minori, precum și anchetele și
procedurile derulate de poliție și de parchete au caracter urgent.

Tot astfel, întârzierile în aplicarea sancțiunilor împotriva copiilor trebuie să fie reduse
la minimum, instanța având obligația de a iniția procedura necesară fără întârzieri nejustificate
după ce hotărârea judecătorească a devenit definitivă și nu există obstacole legale în calea
executării.

Procedurile în care se decid drepturile personale ale copilului au caracter urgent, prima
audiere având loc în termen de cincisprezece zile de la data inițierii procedurii. Hotărârile care
privesc măsuri provizorii, autoritatea părintească și relația personală cu copilul, precum și
hotărârile de a preda copilul se pronunță și se comunică în termen de treizeci de zile de la data
inițierii procedurii. Instanța care soluționează calea de atac pronunță și comunică hotărârea în
termen de treizeci de zile de la data la care a fost sesizată cu calea de atac.

În conformitate cu Codul de procedură penală (Zakon o kaznenom postupku), când

victima este un copil/minor, acesta are dreptul de a fi audiat, de a depune mărturie și de a
participa la procedurile penale. În plus, copiii sau minorii au dreptul de a fi informați cu
privire la faptele relevante, de a prezenta probe în legătură cu infracțiunea și procedura penală
9
și de a exercita o cale de atac. Aceștia au dreptul de a adresa întrebări suspecților, martorilor și
experților în timpul ședințelor de judecată și de a prezenta observații și explicații cu privire la
mărturia depusă.

În practică, specialiștii implicați în procedurile de protecție a copilului evaluează

interesul superior al copilului și pot propune instanței o măsură de protecție. Evaluarea
interesului superior al copilului se bazează pe principii și metode de lucru folosite de asistenți
sociali, de psihologi, de profesori și de alte persoane cu cunoștințe în acest domeniu.

Pentru a asigura respectarea Convenției europene privind exercitarea drepturilor

copiilor, instanța poate numi un reprezentant special pentru un copil atunci când titularul
autorității părintești nu este autorizat să îl reprezinte pe acesta din cauza unui conflict de
interese. Un astfel de reprezentant este de obicei un avocat cu experiență în procedurile în
care sunt implicați copii. Reprezentanți speciali pot fi desemnați în anumite proceduri
judiciare, cum ar fi detenția unui copil/minor, o procedură de divorț sau de adopție, precum și
în cauze care au ca obiect protecția drepturilor și a intereselor personale ale copiilor.

În ceea ce privește statul danez, în materie penală, nu există instituții specializate care
să gestioneze cazurile în care sunt implicați victime copii și martori copii. Astfel de cazuri
sunt gestionate de personalul obișnuit al poliției, parchetelor și instanțelor.

Nici în materie civilă nu există instituții specializate care să gestioneze aceste cazuri.

Ca regulă principală, sistemul juridic danez se bazează pe prezumția că judecătorii și

executorii judecătorești sunt „generaliști”. Prin urmare, nu există judecători sau executori
judecătorești specializați în procedurile în care sunt implicați copii.

Instanțele au obligația generală de a soluționa orice cauză cu rapiditatea care se

impune.

În 2013, guvernul danez a decis să consolideze protecția copiilor și a tinerilor

împotriva abuzurilor. Dacă există indicii că un copil sau un tânăr are nevoie de sprijin special,
consiliul municipal trebuie să se asigure că situația copilului sau tânărului este examinată.

În ceea ce privește justiția penală, nu există instituții specializate care să gestioneze

cazurile în care sunt implicați copiii, indiferent de calitatea acestora de victime sau martori.

10
 Danemarca consideră că minorii neînsoțiți sunt un grup deosebit de vulnerabil, prin
urmare au fost elaborate orientări pentru prelucrarea cererilor care vizează minori.

Reclamanții copii sunt reprezentați de părinții sau tutorii lor în cursul procedurilor
judiciare civile, deoarece nu au capacitate procesuală. Copiii chemați ca martori în instanțele
civile de drept comun nu au dreptul de a solicita un avocat din oficiu.

Față de aspectele expuse anterior privind procedurile speciale cu minori din statul
croat și din statul danez, se poate observa că nu există o unitate în statele membre ale Uniunii
Europene, însă toate își ghidează legislația potrivit Declarației Universale a Drepturilor
Omului, interesul superior al minorului primând. Acest lucru este prezent atât în legislațiile
prezentate anterior, cât și în statul român.

11
BIBLIOGRAFIE

- https://e-justice.europa.eu/35998/RO/rights_of_minors_in_court_proceedings?
DENMARK&member=1
- https://e-justice.europa.eu/35998/RO/rights_of_minors_in_court_proceedings?
CROATIA&member=1
- Codul de procedură penală – Legea nr. 135/2010 actualizat la data de 13.01.2017
- http://www.rolii.ro/hotarari/5d9fdff9e490098c0800003a

12