CRAIOVA

2022
 SENTINȚA NR. 1117/2021 DIN 16 IULIE 2021

Prin rechizitoriul nr. _____/P/2018 din data de 06.10.2020 al Parchetului

de pe lângă Judecătoria Ploieşti a fost trimis în judecată inculpatul MIHAI_____
A_____, cetăţean român, fiul lui S____ D_____ şi M______, născut la data de
12.08.1993 în municipiul Ploieşti, domiciliat în municipiul Ploieşti, ____. 1,
_______, aflat în executarea pedepsei închisorii în regim de detenţie, CNP
_______, sub aspectul săvârşiriiinfracţiunilor de ,,fraudă informatică” în formă
continuată (doua acte materiale), prev. de art. 249Cod penal şi cu aplicarea art.
35 alin. (1) Cod penal şi de ,,fals informatic” în formă continuată (doua acte
materiale), prev. de art. 325Cod penal şi cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal,
ambele cu aplicarea art. 38 alin. (2) Cod penal, fiind înregistrat la data de
14.10.2020 pe rolul Judecătoriei Ploieştidosarul penal nr. _______.

Încadrare juridică:
Faptele inculpatului Mihăi___ A___, care în data de 26.03.2018 a introdus
fără drept date informatice şi a ataşat o fotocopie a cărţii de identitate aparţinând
martorului A____ V___ C____, precum şi un extras de cont modificat, pe
numele martorului antemenţionat, pe platformele online ale
instituţiilorfinanciare nebancare B___B__ B_ şi C__ C___ C__ C_, rezultând
date necorespunzătoare adevărului, respectiv atribuirea în fals a identităţii
martorului, în scopul de a obţine un beneficiu material, respectiv contractarea
unor împrumuturi în mod fraudulos, fiind cauzate pagube instituţiilor financiare
nebancare menţionate anterior, întrunesc elementele constitutive ale
infracţiunilor de fraudă informatică în formă continuată (doua acte materiale),
prev. de art. 249C. pen., cu aplic. art. 35 alin. 1 C. pen. şi fals informatic în
formă continuată (doua acte materiale), prev. de art. 325C. pen., cu aplic. art. 35
alin. 1 C. pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. 2 C. pen.
Faţă de considerentele de fapt şi de drept mai sus arătate, instanţa constată
că faptele pentru care inculpatul Mihăi_____ A_____ a fost trimis în judecată
există, a fost săvârşită de inculpat şi constituie infracţiune în sensul art. 15Cod
penal, astfel încât în baza art. 396 alin. 2 Cod de procedură penală, urmează să
dispună condamnarea inculpatului, la o pedeapsă în limitele prevăzute de lege cu
aplicarea art. 396 alin.10 C.proc.pen., având în vedere că a fost urmată
procedura abreviată a recunoaşterii învinuirii.
Starea de fapt:
În data de 26.03.2018 inculpatul Mihăi___ A__a solicitat online un
împrumut în valoare de 500 lei de la instituţia financiară nebancară B____ B__
B_, folosind în mod fraudulos datele de identitate ale martorului A____ V___
C_______. La cererea în cauză, inculpatul a ataşat o fotografie a cărţii de
identitate a martorului antemenţionat, precum şi extrasul contului bancar ING cu
nr. RO16INGB____6813 , în cuprinsul căruia este menţionat ca titular al
contului martorul A____ V___ C____.
Cererea de împrumut a fost aprobată, fiind încheiat, la data de 27.03.2018, de la
distanţă, contractul de credit nr. __ . În urma încheierii acestui contract, la data
de 27.03.2018, B____ B__ B_ a virat pe contul bancar ING indicat mai sus
suma de 500 lei, conform extrasului de cont pus la dispoziţie de către instituţia
financiară nebancară în cauză .
Contractarea împrumutului de 500 lei, în modul indicat mai sus, reiese din
adresa B__B__ B_ nr. 1908/21.06.2019 , coroborată cu înscrisurile ataşate de
către inculpat cererii de împrumut, puse la dispoziţie de către B___B__ B_.
Referitor la modul în care inculpatul a intrat în posesia cărţii de identitate a
martorului A____ V___ C___, se reţine că inculpatul l-a contactat pe martorul
în cauză pe chatul site-ului OLX, unde martorul postase un anunţ privind
vânzarea unui ceas. În concret, inculpatul s-a arătat interesat de achiziţia bunului
în cauză, solicitând martorului o fotografie a actului de identitate, acesta din
urmă conformându-se cererii inculpatului. Acest aspect reiese din coroborarea
declaraţia inculpatului, care a declarat întocmai, cu declaraţia martorului, care a
precizat şi el că într-adevăr a fost contactat de către o persoană necunoscut, pe
site-ul OLX, care s-a arătat interesată de achiziţia unui ceas al martorului şi
căreia i-a transmis o fotografie a cărţii de identitate, în vederea transferării unei
sume de bani reprezentând preţul ceasului.
În ceea ce priveşte contul bancar ING pe care inculpatul a solicitat virarea sumei
de 500 lei, se reţine că acesta a fost deţinut de către martorul L____ A_____
D_____, astfel cum rezultă din adresa ING din data de 06.03.2019 . Din aceeaşi
adresă reiese faptul că acest cont a fost deschis prin intermediul serviciului de
internet banking, fără a se genera şi semna un document în acest sens. Cu privire
la acest aspect inculpatul a declarat că din cursul anului 2017 era într-o relaţie cu
martorul L__A___ D___ iar din luna februarie a anului 2018 au locuit împreună.
A mai precizat inculpatul că în luna martie a anului 2018 martorul
L___A____D___, la solicitarea inculpatului, şi-a deschis un cont în euro la ING
Bank. A arătat inculpatul că a apelat la martorul L___A___ D____din cauza
situaţiei sale juridice. Astfel, inculpatul a instalat pe telefonul său aplicaţia de
internet banking. Ulterior, prin intermediul acestei aplicaţii, inculpatul a deschis
contul RO16INGB____________6813, în lei, folosit la comiterea faptei. A
menţionat inculpatul şi că martorul L____ A_____ D_____ nu avea cunoştinţă
despre faptele acestuia. Cele declarate de către inculpat sunt confirmate de către
martorul L____ A_____ D_____, care a declarat că inculpatul îi cunoştea datele
personale şi că bănuieşte că acesta a deschis contul bancar în lei indicat mai sus,
prin intermediul aplicaţiei de internet banking. Potrivit martorului în cauză, nu el
a deschis contul antemenţionat, nu are cunoştinţă de virarea sumei de 500 lei şi
nici nu îl cunoaşte pe martorul A____ V___ C_______.
Deşi inculpatul nu a făcut menţiuni în acest sens, se reţine ca fiind evident faptul
că extrasul privind tranzacţiile financiare ale contului
RO16INGB____________6813, ataşat de către inculpat cererii de împrumut, a
fost modificat de către acesta, cel puţin prin înlocuirea numelui titularului,
respectiv L____ A_____ D_____, cu cel al martorului A____ V___ C___.
În aceeaşi zi, respectiv 26.03.2018, inculpatul Mihăi_____ A_____ aacţionat în
mod similar şi a solicitat online un împrumut de la instituţia financiară
nebancară C____ C_____ C__ S.A., în valoare de 2000 lei, folosind în mod
fraudulos datele de identitate ale martorului A____ V___ C___. Şi în această
situaţie inculpatul a ataşat cererii o fotografie a cărţii de identitate a martorului
A____ V___ C___, precum şi extrasul contului bancar ING cu nr.
RO16INGB____________6813 , în cuprinsul căruia este menţionat ca titular al
contului martorul A____ V___ C_______.
Cererea de împrumut a fost aprobată, fiind încheiat, la data de 27.03.2018, de la
distanţă, contractul de credit nr. _____/27.03.2018 . În urma încheierii acestui
contract, pe contul indicat anterior C____ C_____ C__ C_ a virat suma de 2000
lei.
Contractarea împrumutului de 2000 lei, în modul indicat mai sus, reiese din
adresa C____ C_____ C__ C_ nr. 1908/21.06.2019 , coroborată cu înscrisurile
ataşate de către inculpat cererii de împrumut, puse la dispoziţie de către C____
C_____ C__ C_.
Şi în acest caz sunt valabile menţiunile anterioare privind modul în care
inculpatul a intrat în posesia fotografiei cărţii de identitate a martorului A____
V___ C_______, contul bancar folosit şi modul în care extrasul de cont a fost
modificat.
Cu prilejul audierii, martorul A____ V___ C_______ a arătat că nu a solicitat
împrumuturi de la B__B__ B_ ori C____ C_____ C__ C_. Acesta a luat
cunoştinţă despre existenţa creditului contractat la B_________ B__ B_ în
momentul în care a primit o înştiinţare de plată de la această instituţie. De
creditul contractat la C____ C_____ C__ C_ martorul a aflat în momentul în
care au fost dispuse măsuri de executare silită de către un executor judecătoresc.
A mai precizat martorul A____ V___ C_______ că nu are deschis vreun cont la
ING BANK.
Fiind audiat, inculpatul Mihăi_____ A_____ a recunoscut comiterea celor 2
fapte, detaliind, astfel cum s-a menţionatşi mai sus, modul în care a intrat în
posesia fotografiei cărţii de identitate a persoanei vătămate şi cum a creat contul
bancar. De asemenea, inculpatul a confirmat că i-au fost virate sumele de 500,
respectiv 2000 lei, pe care le-a retras de la un bancomat ING, folosindu-se de
cardul bancar primit de martorul L____ A_____ D_____ de la ING Bank, cu
prilejul deschiderii contului în euro.
Motivarea argumentelor luate de instanță la reținerea încadrării juridice:
La individualizarea pedepselor ce urmează a fi stabilite în sarcina
inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare
prevăzute de art. 74Cod penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a
infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru
valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe
ale infracţiunii, motivul săvârşiriiinfracţiuniişi scopul urmărit, natura
şifrecvenţainfracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului,
conduita după săvârşireainfracţiuniişi în cursul procesului penal şi nivelul de
educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială a inculpatului.
Instanţa are în vedere, în primul rând, limitele de pedeapsă prevăzute de
lege, pentru infracţiunilereţinute în sarcina inculpatului, reduse cu o treime
conform art. 396 alin.10 C.proc.pen., ca urmare a recunoaşterii de către inculpat
a acuzaţiilor aduse şisoluţionării cauzei conform procedurii recunoaşterii
învinuirii.
În ceea ce priveştecircumstanţele personale ale inculpatului, instanţareţine
că acesta are vârsta de 27 ani, are studii universitare, nu are ocupaţie, nu are
copii minori în întreţinereşi nici nu a satisfăcut stagiul militar. Inculpatul nu este
recidivist, însă este cunoscut cu numeroase antecedente penale. Inculpatul a
adoptat o atitudine sinceră şi a recunoscut comiterea faptelor.
Raportat la aceste aspecte, instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse cu
închisoarea, orientată spre minimul pedepsei (în raport de limitele de pedeapsă
reduse cu o treime datorită aplicării prevederilor art. 396 alin. 10 Cod de
procedură penală), va fi în măsură să conducă la reeducarea
şisancţionareainculpatului şi la atenţionarea acestuia asupra periculozităţii faptei
deduse judecăţii.
În consecinţă, având în vedere situaţia de fapt, în temeiul art. 249C.pen.,
cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. şi art. 38 alin.(2) C.pen., raportat la art. 396
alin. (1), (2) şi (10) C.proc.pen., va condamna pe inculpatul MIHĂI_____
A_____ la pedepsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşireainfracţiunii
de ,,fraudă informatică” în formă continuată (doua acte materiale).În baza art.
325C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. şi art. 38 alin.(2) C.pen., raportat
la art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C.proc.pen., va condamna pe acelaşi inculpat la
pedeapsa de un an închisoare pentru săvârşireainfracţiunii de ,,fals informatic”
în formă continuată (doua acte materiale).Pe cale de consecinţă, în temeiul art.
67C.pen., va interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară
drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C.pen., respectiv dreptul de a fi
ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o
funcţie care implică exerciţiulautorităţii de stat, pe o durată de 3 ani, în condiţiile
art. 68Cod penal. Pedeapsa complementară va fi aplicată pe lângă fiecare dintre
cele două pedepse principale.În temeiul art. 38 alin. (1) C.pen., va constata că
infracţiunile deduse judecăţii sunt concurente cu infracţiunile pentru care
inculpatul a fost condamnat.
De asemenea instanta retine că în cazul acţiunii civile alăturate celei
penale se aplică principiu general al disponibilităţiiacţiunii civile. Având în
vedere faptul că persoana vătămată B_________ B__ B_ s-a constituit parte
civilă împotriva numitului A____ V___ C_______, acesta neavând vreuna
dintre aceste calităţi, cererea este inadmisibilă.
În ceea ce priveşte partea civilă C____ C_____ C__ C_ instanţa va analiza
instituţia răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a inculpatului.

Starea de drept:
Condiţiile răspunderii civile pentru fapta proprie rezultă din art. 1357Noul
Cod Civil, care prevede că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă
ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, şi trebuie întrunite
cumulativ : prejudiciul, fapta ilicită, vinovăţia, legătura de cauzalitate dintre
fapta ilicită şi prejudiciu.
În temeiul art. 67Cod penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute de
art. 66 alin. (1) lit. a), b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile
publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care
implică exerciţiulautorităţii de stat, pe o durată de 3 ani, după executarea sau
considerarea ca executată a pedepsei închisorii, cu titlu de pedeapsă
complementară.
În temeiul art. 65 alin. (1) Cod penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute
de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) Cod penal, în condiţiile art.65 alin.(3) Cod pen., de
la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până când pedeapsa închisorii este
executată sau considerată ca executată, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 325C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. şi art. 38 alin.(2)
C.pen., raportat la art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C.proc.pen., condamnă pe acelaşi
inculpat la pedeapsa de un an închisoare pentru săvârşireainfracţiunii de ,,fals
informatic” în formă continuată (doua acte materiale).
În temeiul art. 67Cod penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66
alin. (1) lit. a), b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice
sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică
exerciţiulautorităţii de stat, pe o durată de 3 ani, după executarea sau
considerarea ca executată a pedepsei închisorii, cu titlu de pedeapsă
complementară.
În temeiul art. 65 alin. (1) Cod penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute
de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) Cod penal, în condiţiile art.65 alin.(3) Cod pen., de
la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi până când pedeapsa închisorii este
executată sau considerată ca executată, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 38 alin.(1) C.pen, constată că infracţiunile deduse judecăţii sunt
concurente cu infracţiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa
penală nr. 1352/07.06.2018 a Judecătoriei Ploieşti.
În temeiul art. 45 alin. (1) şi (3) lit. a) C.pen. rap. la art. 67 alin. (1) C.pen.,
aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor
prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) şi o) C.pen. (respectiv dreptul de a fi ales în
autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie
ce implică exerciţiulautorităţii de stat, dreptul de a comunica cu persoana
vătămată D___ G_______ sau cu membrii de familie ale acesteia ori de a se
apropia la 10 metri de acestea şi dreptul de a se apropia de locuinţa sau locul de
muncă ale persoanei vătămate ori ale membrilor de familiei ale acesteia), pe o
durată de 3 ani, pedeapsa complementară urmând a se executa conform art. 68
alin.1 lit. c) C.pen., după executarea pedepsei rezultante a închisorii, după
graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de
prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere
a liberării condiţionate.
PENTRU ACESTE MOTIVE, în numele legii, instanța a decis să îl condamne
pe inculpatul Mihăi __A___, cetățean român , fiul lui S___D___ și M ___,
născut la data de 12.08.1993 în municipiul Ploiești, la pedeapsa de 2 (doi) ani de
închisoare pentru săvârşireainfracţiunii de ,,fraudă informatică” în formă
continuată (doua acte materiale) și pedeapsa complementară de interzicere unor
drepturi de natură electorală.

Concluzii personale:
În esentă, sunt de-acord cu decizia instantei, având in vedere starea de fapt
și continutul art. 75, art.249 si art. 325 din codul penal, dar si art 375 (2) si 396
alin (10)dincodul de procedură penală, în privința sentinței acordate.
Inculpatului Mihăi A. Atât inculpatul, cât și faptele de fals informatic în formă
continuată ( 2 acte materiale) si frauda informatica in forma continuata (2 acte
materiale), au prezentat un grad ridicat de periculozitate față de societate, in
raport cu antecedentele penale ale acestuia,considerând că aplicarea imediată a
unei pedepse este necesară, pentru îndeplinirea caracterului educativ al acesteia
fiind proporţională stabilirea unei pedepse cu închisoarea care să asigure că
făptuitorul a înţeles scopul reglementării legiuitorului în materia protejării
autorităţii publice.
Natura infracţiunilor comise precum şiperseverenţainfracţională a
inculpatului, conduc la concluzia existenţei unei nedemnităţi ce impune
interzicerea exercitării drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 66 alin.
(1) lit. a) şi b) Cod penal deoarece exercitarea acestor drepturi, are în vedere o
responsabilitate de ordin civic pe care inculpatul prin săvârşireainfracţiunii, a
dovedit că nu o are.
Pentru realizarea laturii obiective a infracțiuni de fals informatic este
necesar ca agentul să interacționeze cu datele informatice stocate într-un sistem
informatic ori într-un mediu de stocare în așa fel încât să rezulte date
necorespunzătoare adevărului, iar scopul agentului să fie acela de a utiliza aceste
date în vederea producerii unor consecințe juridice. Sub aspectul laturii
subiective, s-a reținut că atitudinea psihică a inculpatului față de fapte și de
urmările acestora îmbracă forma vinovăției în modalitatea intenției directe,
conform art. 16 alin. (3) lit. a) din Codul penal, deoarece inculpatul a prevăzut și
urmărit rezultatul faptelor sale (atingerea relațiilor sociale referitoare la
libertatea psihică a persoanei vătămate, viața privată a acesteia și dreptul
persoanei la propria imagine).
 În cazul infractiunii de fraudă informatică am fi tentati sa consideram ca
sunt întrunite, concomitent, si elementele de tipicitate ale infractiunii de
inselaciuneprevazuta in codul penal in art 244, insădiferentadintre cele două
infracțiuni, fraudă informatică și înșelăciune, se bazează pe faptul că, în cazul
înșelăciunii, inducerea în eroare (prin introducerea de date informatice)
determină victima să se prejudicieze prin contactul ulterior cu inculpatul, în
vreme ce în cazul fraudei informatice (prin introducerea de date informatice)
conduita victimei este irelevantă, paguba produsă acesteia fiind cauzată de însăși
introducerea datelor informatice, de manipularea sistemului informatic. Aceasta
fină delimitare conduce la diferite interpretari in practica judiciara.