Dosarul nr.

4-1re-137/2021
Curtea Supremă de Justiție
DECIZIE

22 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Țurcan Anatolie, Timofti Vladimir, Cobzac Elena şi Guzun Ion,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

avocatul Ceachir Anatolie în numele condamnatului Ciubotaru Igor, prin care se
solicită casarea deciziilor Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 12 mai
2020 şi Colegiului penal al Curții de Apel Chişinău din 18 aprilie 2019, în cauza
penală în privința lui
Ciubotaru Igor xxx, născut la xxx, originar şi
domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.09.2015 - 19.07.2018;
Instanța de apel: 20.08.2018 - 18.04.2019;
Instanța de recurs: 06.08.2019 - 12.05.2020;
Instanța de recurs în anulare: 19.05.2021 - 22.06.2021.

A C O N S T A T A T:
1. Prin sentinţa Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani din 19 iulie 2018,
Ciubotaru Igor a fost condamnat în comiterea infracţiunii prevăzute de art.236
alin.(1) Cod penal, cu stabilirea a unei pedepse sub formă de închisoare pe un
termen de 5 ani.
În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată
condiționat pentru perioada de probațiune de 1 an.
Prin aceiași sentință, Prepeliţă Vasile a fost recunoscut vinovat în baza
art.236 alin.(1) Cod penal, în privința căruia hotărârile judecătorești nu se contestă
cu recurs în anulare.
2. Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, începând cu
perioada lunii februarie anul 2015, Ciubotaru Igor, posedând informația că
cunoscutul său din România, Poiană Silviu cunoaște persoanele nestabilite de
organul de urmărire penală care se ocupă cu fabricarea pe teritoriul Italiei a
semnelor bănești false, urmărind scopul obținerii unui profit bănesc a achiziționat
de la acesta suma de 5 000 euro falși contra sumei de 1 000 euro veridici.
Astfel, la 10.03.2015, ora 23:28 min., Ciubotaru Igor şi Prepeliţă Vasile s-au
deplasat în România cu automobilul de model „Renault Megane" cu numărul de
înmatriculare xxx. După care s-au deplasat în apropierea mun. Roman, județul
Neamţ, România, unde Ciubotaru Igor, întâlnindu-se cu Poiană Silviu, a
achiziționat de la acesta suma de 5 000 euro falși în bancnote de 20 si 50 euro
falsificate, contra sumei de 1 000 euro veridici.

1
 Ulterior, Prepeliţă Vasile şi Ciubotaru Igor au părăsit teritoriul României,
prin punctul de trecere a frontierei Sculeni la 11.03.2015, ora 02:22 min.
Tot la 11.03.2015, imediat după revenirea din România, Prepeliţă Vasile şi
Ciubotaru Igor s-au întors în or. Ungheni, unde Fătu Oleg a achiziționat de la
Ciubotaru Igor în schimbul sumei de 1500 euro veridici suma de 5 000 euro falși,
echivalentul cărora conform datelor Băncii Naționale a Moldovei constituia suma
de 101 324,50 lei.
Acțiunile inculpatului Ciubotaru Igor au fost calificate conform
rechizitoriului, în baza art.236 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, fabricarea sau punerea
în circulație a semnelor bănești false sau a titlurilor de valoare false, după semnele
calificative: ,,punerea în circulație a semnelor bănești (bancnotelor unei uniuni
monetare de state străine) false, utilizate pentru efectuarea plăților, acțiuni săvârșite
de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari”.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,
prima instanța a reținut în drept că, faptele inculpatului întrunesc elementele
constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.236 alin.(1) Cod penal, fabricarea sau
punerea în circulație a semnelor bănești false sau a titlurilor de valoare false, după
semnele calificative: ,,punerea în circulație a semnelor bănești (bancnotelor unei
uniuni monetare de state străine) false, utilizate pentru efectuarea plăților”.
3. Procurorul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia,
rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru
prima instanță, prin care inculpatul Ciubotaru Igor să fie recunoscut culpabil de
comiterea infracţiunii prevăzute art.236 alin.(2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea în
baza acestei norme penale a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de
7 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.
În motivarea apelului declarat acuzarea a invocat că, la baza sentinței de
condamnare, prima instanță urma să stabilească acțiunile şi metoda de comitere a
infracţiunii, precum şi scopul unic a inculpaților la punerea în circulația a semnelor
bănești false.
De asemenea, a remarcat că prima instanță a dat o apreciere unilaterală a
probelor prezentate spre cercetare şi anume cumulului de circumstanțe descrise, în
condițiile în care probele acumulate coroborează între ele şi confirmă în întregime
faptul că, acțiunile comise de inculpatul Ciubotaru Igor urmează a fi încadrate
corect în baza art.236 alin.(2) lit. c) Cod penal.
4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie
2019, apelul acuzatorului de stat a fost admis, casată parțial sentința şi pronunțată o
nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ciubotaru
Igor a fost recunoscut vinovat în baza art.236 alin.(2) lit. c) Cod penal, stabilindu-i
pedeapsa sub formă de închisoare, pentru o durată de 7 ani, cu executarea în
penitenciare de tip semiînchis, precum şi cu privarea de dreptul de a exercita
activități în domeniul circulației mijloacelor bănești pe un termen de 3 ani.
În rest, sentinţa cu privire la corpurile delicte a fost menținută.
4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că, la pronunțarea
sentinței, prima instanță eronat a apreciat probele, fără a tine seama de cerințele
art.101 Cod procedură penală, ajungând la concluzia greșită de a-i recalifica
acțiunile inculpatului Ciubotaru Igor, pe art.236 alin.(1) Cod penal.
Instanța de apel a constatat că, începând din perioada lunii februarie 2015,

2
cet. Ciubotaru Igor, posedând informația că cunoscutul său din România, Poiană
Silviu, cunoaște persoanele nestabilite de organul de urmărire penală care se ocupă
cu fabricarea pe teritoriul Italiei a semnelor bănești false, urmărind scopul obținerii
unui profit bănesc, a hotărât să pună în circulație semne bănești false pe teritoriul
Republicii Moldova.
Tot atunci, în perioada lunilor februarie - martie 2015, în scopul atragerii în
calitate de participant la infracțiunea planificată pe Prepeliţă Vasile, Ciubotaru Igor
l-a determinat şi primind acordul acestuia de a participa la punerea în circulație a
banilor falși, au trecut la elaborarea planului criminal şi împărțirea rolurilor.
În vederea realizării etapei incipiente a planului criminal elaborat şi potrivit
rolurilor repartizate, Poiană Silviu era responsabil de organizarea aducerii
semnelor bănești false din Italia până la România, iar Ciubotaru Igor şi Prepeliţă
Vasile erau responsabili de introducerea semnelor bănești false pe teritoriul
Republicii Moldova cu ulterioară lor punerea în circulație prin înstrăinarea acestor
bani falși persoanelor terțe. In acest scop, Prepeliţă Vasile i-a determinat şi i-a
convins pe cetățenii Bolozan Alexandru şi Fătu Oleg să procure de la el bancnote
euro falsificate, aceștia din urmă acceptând propunerea criminală făcută.
La 10.03.2015, ora 23 şi 28 min., Ciubotaru Igor şi Prepeliţă Vasile, s-au
deplasat în România cu automobilul de model Renault Megane cu număr de
înmatriculare UNBG 261. După care s-au deplasat în apropierea mun. Roman
județul Neamţ, România, unde s-au întâlnit cu Poiană Silviu, de la care au
achiziționat suma de 10000 euro, în bancnote de 20 şi 50 euro falsificate, contra
sumei de 1500 euro veridici. După efectuarea tranzacției, Ciubotaru Igor şi
Prepeliţă Vasile au părăsit teritoriul României prin punctul de trecere a frontierei
Sculeni la 11.03.2015, ora 02: 22.
Tot la 11.03.2015, imediat după revenirea din România, Ciubotaru Igor şi
Prepeliţă Vasile s-au întors în or. Ungheni, unde au fost așteptați de către Bolozan
Alexandru, Fătu Oleg şi Belîi Roman, care au achiziționat de la Prepeliţă Vasile
suma de 10 000 euro falsificați contra la suma 700 euro veritabili, 1 500 euro
veritabili şi 1 000 euro veritabili, respectiv de la fiecare persoana. La momentul
săvârșirii infracţiunii suma de 10 000 euro, conform cursului oficial al Băncii
Naționale a Republicii Moldova constituia echivalentul a 202 649 lei, adică
proporții deosebit de mari.
Instanța de apel a constatat că, prin acțiunile lui infracționale, inculpatul
Ciubotaru Igor a comis infracțiunea prevăzută de art.236 alin.(2) lit. c) Cod penal:
punerea în circulație a semnelor bănești (bancnotelor euro, emise de organul
autorizat al unei uniuni monetare de state străine), în proporții deosebit de mari.
De asemenea, instanța de apel a stabilit că, probele şi documentele prezente
la materialele cauzei, coroborează cu declarațiile martorilor Fătu Oleg şi Bolozan
Alexandru, confirmând, cu certitudine, că prin acțiunile lui intenționate, inculpatul
Ciubotaru Igor a comis infracțiunea prevăzută de art.236 alin.(2) lit. c) Cod penal.
În continuare, instanța de apel cu referire la declarațiile inculpatului
Ciubotaru Igor a reținut că ultimul își recunoaște vina în comiterea infracţiunii.
Concomitent, instanța de apel a apreciat critic afirmațiile inculpatului
precum că, Ciubotaru Igor împreună cu Prepeliţă Vasile separat a pus în circulație
a câte 5 000 euro falși, deoarece ele nu corespund adevărului şi sunt date de către
inculpații Ciubotaru Igor şi Prepeliţă Vasile în scopul atenuării răspunderii penale

3
pentru faptele săvârșite, deoarece sunt combătute de celelalte probe şi apreciate
prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, care demonstrează cu
certitudine vinovăția lor în comiterea infracţiunii imputate, prevăzute de art.236
alin.(2) lit. c) Cod penal.
Instanța de apel a constatat că, prima instanță eronat a conchis că nu şi-a
găsit confirmare existenţa semnului agravant prevăzute de art. 236 alin.(2) lit. c)
Codul penal şi anume „punerea în circulație a sumelor bănești false săvârșită în
proporții deosebit de mari", pe motiv că inculpații Igor Ciubotaru şi Prepeliţă
Vasile, în ședința de judecată au declarat că fiecare dintre ei separat a pus în
circulație câte 5 000 euro falși, or, dânșii au acționat împreună, în coautorat,
săvârșind nemijlocit punerea în circulație a sumelor bănești false, acțiunile lor au
fost coordonate, motiv pentru care urmează a fi recunoscuți şi condamnați pentru
săvârșirea infracţiunii prevăzute de art.236 alin.(2) lit. c) Cod penal, după indicii,
punerea în circulație a semnelor bănești (bancnotelor euro, emise de organul
autorizat al unei uniuni monetare de state străine), în proporții deosebit de mari.
Instanța de apel a mai menționat că, inculpații Prepeliţă Vasile şi Ciubotaru
Igor şi-au planificat din timp acțiunile lor şi au acționat în comun şi împreună,
acțiunile lor fiind concludente, consecutive şi direct îndreptate la comiterea
infracţiunii imputate lor. Or, faptul că Ciubotaru Igor i-a transmis lui Fătu Oleg 5
mii Euro falși, iar Prepeliţă Vasile i-a transmis lui Bolozan Alexandru 5 mii Euro
falși, nu are nici o relevanță asupra calificării faptelor lor, deoarece după cum sa
constatat, dânșii au comis infracțiunea imputată împreună şi în comun, având
aceleași intenții, ambii au comis faptele prevăzute de art.236 Cod penal în calitate
de coautori şi astfel, faptele lor au fost calificate conform prevederilor art.236
alin.(2) lit. c) Cod penal.
Mai mult, instanța de apel a notat că prima instanță n-a reacționat
corespunzător la o astfel de versiune înaintată de inculpați, prin care dânșii
încearcă să ducă în eroare instanța de judecată și să-şi atenueze răspundere penală.
Cu referire la prevederile art.126 alin.(1) Codul penal, Hotărârea Guvernului
RM nr. 974 din 04.12.2014 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar
pe economie, prognozat pentru anul 2015, instanța de apel a stabilit că, inculpații
au pus în circulație suma de 10 000 euro falși, ceea ce la momentul comiterii
infracţiunii constituia suma de 202 649 lei şi aceasta se încadrează în semnul
agravant proporții deosebit de mari, care este mai mare de suma de 180 000 lei.
4.2. Instanța de apel la numirea felului şi măsurii de pedeapsă în privința
inculpatului Ciubotaru Igor în baza art.236 alin.(2) lit. c) Cod penal, a ținut cont de
circumstanțele reale şi personale, cum ar fi: caracterul şi gradul de pericol social al
infracţiunii, că infracțiunea a fost săvârșită intenționat și conform prevederilor
art.16 Cod penal, se referă la categoria de infracțiuni grave, de personalitatea
infractorului, Ciubotaru Igor este fără antecedente penale, iar careva circumstanțe
atenuate sau agravante în privința inculpatului nu s-au reținut.
Instanța de apel a indicat că, îndreptarea şi reeducarea inculpatului este
posibilă, cu aplicarea pedepsei în baza art.236 alin.(2) lit. c) Cod penal şi de ai
stabili o pedeapsă sub formă de închisoare, pentru o durată de 7 ani, cu executarea
în penitenciare de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în
domeniul circulației mijloacelor bănești pe un termen de 3 ani.
Subsecvent, instanța de apel a reținut că la individualizarea pedepsei, s-a

4
ținut cont de cele trei principii care urmează a sta la baza individualizării pedepsei,
sancțiunea aplicată în privința inculpaților Prepeliţă Vasile şi Ciubotaru Igor, este
legală, echitabilă şi individualizată.
5. Avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Ciubotaru Igor, în
temeiul art.427 alin.(1) pct.2), 6), 8), 12), 15) Cod de procedură penală, a solicitat
casarea deciziei şi menținerea sentinței în privința lui Ciubotaru Igor.
În motivarea recursului ordinar apărarea a indicat că, la examinarea cauzei
de către instanța de apel, au fost încălcate prevederile art.33 Cod de procedura
penală.
A mai invocat că, instanța de apel a stabilit că anume din declarațiile
martorilor se constată circumstanțele agravante care au dus la încadrarea acțiunilor
în baza art.236 alin.(2) lit. c) Cod penal, fapt care a fost interpretat eronat şi
neobiectiv în defavoarea inculpaților.
Apărarea consideră că, instanța de apel şi-a depășit atribuțiile sale prevăzute
de art.414 Cod de procedura penală şi art.6 CEDO.
De asemenea, avocatul a evidențiat că, materialele prezentei cauzei penale
sânt în copii neautentificate de către subiecții împuterniciți şi prin urmare sânt
prezentate contrar prevederilor legale.
A relevat că, lipsesc elementele infracţiunii „latura obiectivă" prevăzute de
art.236 alin.(2) lit. c) Cod penal, în acțiunile inculpatului Ciubotaru Igor.
În opinia apărării, instanța de apel nu a motivat soluția sa prin ce probe
directe, pertinente, concludente se confirmă proporțiile deosebit de mari, locul,
timpul şi modul de punere în circulație.
În final, apărarea a conchis că instanța de apel nu a asigurat accesul pârților
în egală măsură la verificarea probelor, nu a respectat principiul nemijlocirii,
oralității şi contradictorialității judecării cauzei, adică nu a soluționat în mod legal
fondul cauzei.
6. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 12
mai 2020, a fost respins, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat.
În motivarea soluției adoptate instanța de recurs ordinar a menționat că,
cercetând cursul procesului în instanța de apel şi decizia emisă prin prisma
temeiurilor invocate, nu a stabilit incidența nici a unui temei întrucât decizia
instanței de apel este motivată, întemeiată legal şi cuprinde abordarea tuturor
argumentelor esențiale ridicate de părți spre soluționare precum şi cercetarea
multilaterală a fondului cauzei.
Cu referire la temeiul pentru recurs invocat de către recurent, prevăzut la
art.427 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar reieșind
din prevederile art.33 alin.(3) Cod de procedură penală, care au fost invocate de
apărare, a reținut că temeiul de incompatibilitate vizat se referă la participarea
judecătorului la examinarea recursului în privința învinuiților Ciubotaru Igor şi
Prepeliţă Vasile privind aplicarea măsurii preventive. Instanța de recurs ordinar,
lecturând materialele cauzei nu a stabilit existența unor impedimente sau cauze
privind incompatibilitatea judecătorului din instanța de apel, or, la examinarea
cauzei în ordine de apel apărarea nu a înaintat un demers de recuzare a
judecătorului.
Referitor la temeiul de recurs invocat, prin prisma art.427 alin.(1) pct.6) Cod
de procedură penală, instanța de recurs a constatat că, temeiul menționat nu şi-a

5
găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a
respectat prevederile art.art.414, 415, 417 alin.8) Cod de procedură penală,
hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
În continuare, instanța de recurs ordinar a reținut că instanța de apel s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat de partea
apărării, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul
fiind expus clar şi instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de drept.
Instanța de recurs a stabilit că, temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod
procedură penală la care se referă autorii recursurilor nu persistă în cauză, deoarece
din decizia instanței de apel rezultă că probele administrate au fost analizate
obiectiv şi a fost dat răspuns la toate argumentele apărării expuse în apel.
Astfel, instanța de recurs ordinar a evidențiat că, la caz instanța de apel a
constatat că inculpatul Ciubotaru Igor prin acțiunile sale a comis infracțiunea
prevăzută la art.236 alin.(2) lit. c) Cod penal, fiind dovedită vinovăția acestora,
după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra
circumstanțelor de fapt şi de drept şi just şi-a motivat concluzia prin cumulul de
probe pertinente, concludente şi utile, administrate pe parcursul judecării cauzei şi
ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală,
în mod obiectiv.
Instanța de recurs ordinar a relevat că, conținutul probelor şi admisibilitatea
lor, este analizată în textul hotărârii judecătorești atacate, instanța de apel
expunându-se în mod argumentat şi asupra motivelor relevante invocate în apel,
argumente pe care instanța de recurs le-a acceptat şi însușit.
În continuare, instanța de recurs în temeiul prevederilor art.101 Cod de
procedură penală, a conchis că inculpații Prepeliţă Vasile şi Ciubotaru Igor şi-au
planificat din timp acțiunile lor şi au acționat în comun şi împreună, acțiunile lor
fiind concludente, consecutive şi direct îndreptate la comiterea infracțiunii
prevăzute de art.236 alin.(2) lit. c) Cod penal. Or, faptul că Ciubotaru Igor i-a
transmis lui Fătu Oleg 5 mii Euro falși, iar Prepeliţă Vasile i-a transmis lui
Bolozan Alexandru 5 mii Euro falși, nu are nici o relevanță asupra calificării
faptelor, deoarece inculpații au comis infracțiunea împreună şi în comun, având
comunitate de intenții, ambii au comis faptele prevăzute de art.236 Cod penal în
calitate de coautori şi astfel, faptele lor au fost calificate conform prevederilor
art.236 alin.(2) lit. c) Cod penal.
Instanța de recurs a relevat că, argumentele recurentului invocate în recurs,
de către avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Ciubotaru Igor, precum
că lipsesc elementele infracțiunii „latura obiectivă" prevăzute de art.236 alin.(2) lit.
c) Cod penal, în acțiunile inculpatului Ciubotaru Igor au fost obiect de dispută în
cadrul judecării cauzei, asupra cărora instanța s-a expus minuțios şi detaliat
inclusiv în decizia contestată, chestiune ce prin sine respinge invocarea temeiului
prevăzut la art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală.
De asemenea, a reținut că expunerile recurentului cu privire la incidența
temeiului de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură penală, nu
au fundamentare legală, afirmațiile acestuia în esență reprezentând aprecieri
subiective a mijloacelor de probă, însă instanța de recurs ordina a menționat că la
etapa judecării recursului, instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor
de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator şi nu stabilește o altă

6
situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina
primordială a instanțelor de fond.
Referitor la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct.15) Cod de
procedură penală, invocată în recursul declarat de către avocat Ceachir Anatolie în
numele inculpatului Ciubotaru Igor, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond şi
de apel dacă instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a
constatat o încălcare la nivel național a drepturilor şi libertăților omului care poate
fi reparată şi în această cauză, indicând în acest context Hotărârea CEDO din
09.04.2013, în cauza Flueraş c. României, instanța de recurs ordinar a stabilit că
expunerile Curții în hotărârea menționată, nu sunt aplicabile speței întrucât nu sunt
similare cu circumstanțele prezente în cauza deferită judecății, nefiind relevante
pentru prezenta speță, or instanța de apel just a constatat vinovăția inculpatului
Ciubotaru Igor, în urma cercetării tuturor probelor administrate în speță, şi nu doar
în baza declarațiilor martorilor.
Totodată, instanța de recurs ordinar a specificat că, nu pot fi reținute
aserțiunile recurentului, cu referire la copiile neautentificate prezentate de către
subiecții împuterniciți, or, aceste documente au fost eliberate de autoritatea şi de
persoane cu funcție de răspundere în limitele competenței şi împuternicirilor,
astfel, se prezumă a fi autentice.
În final, a remarcat că contrar celor invocate de avocatul Ceachir Anatolie în
numele inculpatului Ciubotaru Igor, precum că, instanța de apel nu a motivat
soluția sa prin ce probe directe, pertinente, concludente se confirmă proporțiile
deosebit de mari, locul, timpul şi modul de punere în circulație, instanța de recurs
ordinar a constatat că instanța de apel, în decizia sa, a făcut trimitere la prevederile
art.126 alin.(1) Codul penal, Hotărârea Guvernului RM nr. 974 din 04.12.2014
privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat
pentru anul 2015.
7. Avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Ciubotaru Igor,
declară recurs în anulare, în care solicită casarea deciziei Colegiului penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție din 12 mai 2020, precum și a deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2019, cu menținerea sentinței sau
dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.
În motivarea recursului în anulare apărarea indică argumente similare celor
invocate în recursul ordinar, suplimentar a relevat că, a fost lezat dreptul
inculpatului Ciubotaru Igor la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO,
indicând că orice persoană are dreptul la examinarea şi soluționarea cauzei sale de
către o instanță legal constituită, care va acționa în conformitate cu prezentul cod.
Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul de a-i fi judecată cauza de acea instanță şi de
acel judecător în competența cărora ea este dată prin lege.
Semnalează faptul că, cauza a fost judecată în apel, iar decizia Curții de Apel
din 18 aprilie 2019 a fost pronunțată şi semnată, de judecătorii X. Ulianovschi, S.
Teleucă şi S. Vrabii. Însă, comunică faptul că anterior judecătorul raportor Vrabii
Silvia a mai participat la examinarea aceleiași cauze penale pe cale ordinară de
atac, în calitate de judecător de instrucție.
Evidențiază că, în practica judiciară internațională şi națională care se
declară a fi una uniformă, în situații similare de incompatibilitate în toate cauzele

7
sau dispus admiterea recursurilor cu casarea deciziilor Curții de Apel.
Pe de altă parte, apărarea atrage atenția instanței de recurs în anulare că,
potrivit rechizitoriului au fost puși sub învinuire pentru acțiunile de participație 4
(patru) persoane: Fătu Oleg, Bolozan Alexandru, Ciubotaru Igor şi Prepeliţă
Vasile. Iar, în cazul în care Fătu Oleg şi Bolozan Alexandru au fost condamnați
conform art.236 alin.(1) Cod penal, în cazul lui Prepeliţa Vasile şi Ciubotaru Igor
nu poate exista o altă soluție, or sentința Judecătoriei Râscani mun. Chişinău din
18.01.2015 se referă la aceleași circumstanțe de fapt, la aceleași acțiuni ale lui Fătu
Oleg, Bolozan Alexandru, Prepeliţă Vasile şi Ciubotaru Igor.
Totodată, susține că decizia Curții Supreme de Justiție din 12 mai 2020 a
fost adusă la cunoștință prin intermediul oficiului poștal la data 15.12.2020, fapt
confirmat prin plicul anexat.
În continuare, a relevat că reieșind din situația excepțională expusă prin
Hotărârea Parlamentului RM nr.55 din 17.03.2020 privind declararea stării de
urgență, şi Hotărârea nr.35 din 27.11.2020 a CNESP, în cazul în care se constată
presupusa depășire a termenului (de la publicare), solicită repunerea în termen din
considerentul că condamnatul Ciubotaru Igor nu a avut posibilitatea fizică să se
deplaseze pentru a lua cunoștință cu decizia motivată şi pentru semnarea recursului
în anulare, drept care a fost îngrădit prin situația excepțională creată.
8. Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în raport cu
actele cauzei, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele
considerente.
În conformitate cu prevederile art.453 alin.(1) Cod de procedură penală,
hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor
de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul
procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Însă, potrivit art.454 Cod de
procedură penală, recursul în anulare poate fi declarat doar în termen de 6 luni de
la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești. În corespundere cu art.466
alin.(5) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de recurs declarat împotriva
deciziei instanței de apel devine irevocabilă la data pronunțării acesteia. Potrivit
art.231 alin.(4) Cod de procedură penală, termenele calculate pe luni expiră la
sfârșitul zilei respective a ultimei luni.
Sub acest aspect se atestă că, decizia instanței de recurs ordinar a fost
pronunțată integral la 29 iunie 2020, devenind irevocabilă la aceeași dată, în
condițiile prescripțiilor de drept enunțate.
Deci, termenul de 6 luni pentru depunerea recursului în anulare a expirat la
sfârșitul zilei de 29 decembrie 2020.
Totodată, recursul în anulare a fost depus şi înregistrat la Curtea Supremă de
Justiție la 06 mai 2021, adică peste termenul prevăzut de lege (f.d.91 vol. VI). Alte
informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de recurs nu
există, nici în dosar şi nici în recursul nominalizat.
La fel, Colegiul penal respinge ca neîntemeiate alegațiile recurentului
referitor la faptul că ,,decizia Curții Supreme de Justiție din 12.05.2020 a fost
recepționată prin intermediul oficiului poștal la data de 15.12.2020, fapt confirmat
prin plicul anexat, precum și faptul că condamnatul Ciubotaru Igor nu a avut
posibilitatea fizică să se deplaseze pentru a face cunoștință cu decizia motivată”,
deoarece art.454 Cod de procedură penală nu prevede repunerea în termen a

8
recursului în anulare, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs
decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art.230 alin.(2) Cod de procedură
penală prescrie expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual
este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului
procesual şi nulitatea actului efectuat peste termen.
Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest
termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are
un caracter imperativ şi fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din
dreptul de a exercita calea de atac.
Conform art.art.456, 432 alin.(1), (2) pct.2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs va decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat în cazul
în care se constată că este declarat peste termen.
Circumstanțele enunțate relevă că, odată ce a fost depus peste termenul
legal, recursul în anulare de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.
9. În conformitate cu art.art.456, 432 alin.(2) pct.2) Cod de procedură
penală, Colegiul penal

DECIDE:
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de Ceachir Anatolie în
numele condamnatului Ciubotaru Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții Supreme de Justiție din 12 mai 2020, în cauza penală în privința lui
Ciubotaru Igor xxx, din motiv că este declarat peste termen.
Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 12 august 2021.

Președinte /semnătura/ Toma Nadejda

Judecători /semnătura/ Ţurcan Anatolie

/semnătura/ Timofti Vladimir

/semnătura/ Cobzac Elena

/semnătura/ Guzun Ion