Sunteți pe pagina 1din 46

ROMÂNIA ÎNALTA CURTE DE CASA ŢIE Ş I JUSTI ŢIE SEC Ţ IA PENAL Ă

!

Încheierea nr.98

!

Dosar nr.582/1/2015

Ş edin ţ a din Camera de Consiliu din 11 februarie 2015 Completul compus din:

Aurel Gheorghe Ilie

– Judecă tor de drepturi ş i libert ăţ i

Valeria Maurer – Magistrat asistent x. Ministerul Public – Parchetul de pe lâng ă Înalta Curte de Casaţie ş i Justiţie – Direcţia Naţională Anticorup ţie – a fost reprezentat de procuror Monica Danciu . S-a luat în examinare propunerea de arestare preventiv ă a inculpatei Udrea Elena Gabriela formulată de Parchetul de pe lâng ă Înalta Curte de Casaţie ş i Justiţie - Direcţia Naţională Anticorup ţie. La apelul nominal, f ăcut în ş edin ţă de camer ă de consiliu, a r ăspuns inculpata Udrea Elena Gabriela, aflată în stare de reţinere, asistată de avocaţi Marius Sebastian Striblea, Chiciu Alexandru Florin, Rădulescu Alexandra ş i Mih ăescu Paula, ap ăr ători aleş i ş i avocat Adina Mihalcea, ap ăr ător desemnat din oficiu.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită. S-a f ăcut referatul cauzei de magistratul asistent, dup ă care; Judecătorul de drepturi ş i libertăţi, în conformitate cu dispoziţiile art.91 alin.4 Cod procedur ă penală , a constatat încetată delegaţia apăr ătorului desemnat din oficiu, urmând a face aplicarea Protocolului încheiat între Ministerul Justiţiei ş i U.N.B.R. Nefiind alte chestiuni prealabile, în conformitate cu dispoziţiile art. 378 ş i art.379 Cod procedur ă penală cu referire la art.225 alin. 7 Cod procedur ă penală, judecătorul de drepturi ş i libertăţi a procedat la audierea inculpatei, aducându-i la cuno ş tin ţă prevederile art. 225 alin. 8 Cod procedur ă penală. Declaraţia inculpatei a fost ataş ată la dosarul cauzei, ulterior citirii ş i semn ării ei de către inculpată ş i ap ăr ătorii aleş i ai acesteia. Reprezentatul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat în temeiul art. 226 Cod procedur ă penală rap. la art. 223 alin.1 lit. b ş i alin.2 Cod procedur ă penală ş i art. 202 alin. 1 ş i 3 cod procedură penală admiterea propunerii formulate ş i în consecin ţă s ă se dispun ă arestarea preventiv ă a inculpatei Udrea Elena Gabriela pe o durată de 30 de zile începând cu data de 11 februarie 2015 până la data de 12 martie 2015, pentru s ăvâr ş irea infracţiunilor de trafic de influen ţă în forma prev ăzută de art. 291 alin.1 Cod penal raportat la art. 7 lit. a din Legea 78/2000, fapte în leg ătur ă cu derularea contractului E- România ş i pentru infracţiunea de sp ălare de bani în forma prev ăzută de art. 29 alin. 1 lit. b

x.

x.

1

!

din Legea 656/2002, toate cu aplicarea dispoziţiilor privind concursul de infracţiuni prev ăzute de 38 alin. 1 Cod penal ş i cu reţinerea art. 5 din Codul penal privind legea penală mai favorabilă. A ar ătat că faţă de inculpată se efectuează urmărirea penală pentru aceste fapte, constând în aceea că în anul 2013 pe fondul cercetărilor efectuate de către Direcţia Naţională Anticorup ţie ca urmare a plângerii formulate de către Fujitsu Siemens Computer în leg ătură cu derularea contractului de licen ţiere Microsoft ş i a măsurilor asigur ătorii dispuse de autorităţile austriece pe conturile martorului Pescariu Dinu Mihail, inculpata a pretins ş i a primit suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie acestui martor, predarea remiterea sumelor de bani efectuându-se în mai multe tran ş e în perioada iulie 2013 – februarie 2014. În ceea ce priveş te derularea contractului E-România, a ar ătat că în sarcina inculpatei se reţine faptul că în anul 2010 în condiţiile în care martorul Marin Gabriel, administrator al SC OMNILOGIC SRL întâmpina greutăţi în derularea contractului încheiat cu Ministerul Comunicaţiilor ş i Societăţii Informaţionale, contract având ca obiect prestări de servicii aferente proiectului E-România 2, martorul Pescariu Dinu Mihail i-a înlesnit martorului Marin Gabriel mai multe întrevederi cu Coco ş Dorin ş i emiterea prin conturile BERINGOLD INVESTMENS LIMITED a sumei de circa 3 milioane de lei pretins ă de către Coco ş Dorin pentru a- ş i exercita influen ţa asupra persoanelor cu atribu ţii în acest sens în vederea realizării plăţilor, respectiv a persoanelor din Guvernul României, exercitarea influen ţ ei realizându-se prin intermediul inculpatei Udrea Elena. De asemenea, în ceea ce priveş te infracţiunea de sp ălare de bani s-a reţinut că inculpata Udrea alături de inculpatul Cocoş au procedat la disimularea adev ăratei naturi a provenien ţei bunului a proprietăţii acestuia ş i a circuitului sumelor de bani ob ţinute ca urmare a traficării influen ţei prin operaţiuni de vânzare cumpărare de bunuri imobile sau bunuri viitoare, acordarea unor împrumuturi către SC CLAMARI TRADING IMPEX SRL, respectiv prin novarea creditului de 3.297.000 de euro de la BRD ş i încheierea unor promisiuni de vânzare cump ărare de bunuri viitoare în mod direct sau prin persoane interpuse. A învederat că inculpata Udrea Elena ş i Coco ş Dorin s-au sprijinit reciproc la momentul iniţierii procedurii de atribuire a contractului de licen ţiere Microsoft ş i pân ă la ob ţinerea rezultatului final, respectiv albirea banilor ob ţinu ţi din infracţiunile de trafic de influen ţă, contractele de vânzare – cump ărare de bunuri imobile ş i contractul de novare a creditului de la BRD, la această acţiune participând ambii inculpaţi, prin actul de partaj voluntar bunurile a căror achiziţie a fost finan ţată din s ăvâr ş irea infracţiunilor de corup ţie au fost împ ărţite între inculpaţi, aceş tia beneficiind de produsul infracţiunii. A apreciat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a se dispune măsura arestării preventive, fiind îndeplinită pe de o parte condiţia prev ăzută de art. 223 alin. 2 Cod penal, pe de altă parte fiind îndeplinită ş i

2 !

condiţia prev ăzută de art. 223 alin. 1 lit. b Cod penal. A ar ătat că în cauză există nu doar indicii ci probe care conduc la suspiciunea rezonabilă a s ăvâr ş irii faptelor pentru care inculpata este urmărită penal, în concret aceste probe constând în:

-pentru infracţiunea denun ţată de Pescariu Dinu Mihail privind pretinsa interven ţie pe care inculpata Udrea trebuia s ă o efectueze pe lâng ă autorităţile judiciare în vederea u ş ur ării situaţiei în care acesta era cercetat, fiind următoarele probe : declaraţia martorului Pescariu Dinu Mihail, în care explică pe larg contextul ş i condiţiile în care a avut discuţia cu inculpata, modalitatea în care a fost pretins ă suma de bani, modalitatea în care această sumă a fost remis ă, declaraţie aflată în volumul 2 la fila 28; înscrisul olograf g ăsit cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la Pescariu Dinu Mihail, în care sunt precizate mai multe plăţi efectuate, printre care ş i acea men ţiune cu privire la care există suspiciunea că reprezintă plata către inculpata Udrea Elena Gabriela, respectiv EU 500 M, înscrisul se află la fila 134 din volumul 2 al dosarului de urmărire penală; de asemenea, există la dosarul cauzei extrasele de cont care fac dovada faptului că martorul Pescariu Dinu Mihail a realizat extrageri de sume importante, care coincid cu cuantumul tran ş elor pe care acesta arată că le-ar fi remis inculpatei cu titlu de preţ al traficării influen ţei. De asemenea, a arătat că nu este lipsită de relevan ţă ş i poate fi apreciată în context declaraţia inculpatei dată în cursul urmăririi penale, completată astăzi, prin care deş i neag ă împrejurarea că discu ţia dintre aceasta ş i martor ar fi vizat interven ţia la autorităţile judiciare, confirmă existen ţa unei discu ţii legate de existen ţa unor măsuri asigurătorii dispuse de autorităţile austriece ş i interesul martorului Pescariu de a afla procedurile pentru deblocarea sumelor respective. În ceea ce priveş te probele pentru infracţiunea de trafic de influen ţă în leg ătur ă cu derularea contractului E-România, procurorul a ar ătat că acestea sunt: denun ţul martorului Pescariu Dinu Mihail, aflat la filele 1-3 din volumul 2 al dosarului de urmărire penală; o declaraţie foarte amplă a martorului Sandu Gabriel, în care explică discu ţiile care au avut loc, poziţia inculpatei Elena Udrea, discu ţiile detaliate cu inculpatul Coco ş Dorin ş i sumele care urmau s ă fie remise în vederea deblocării plăţilor în derularea acestui proiect, declaraţie aflată la filele 22 -25 din volumul 2 al dosarului de urmărire penală; declaraţia martorului Marin Gabriel din data de 2 februarie 2015, aflată la filele 14 -21 din volumul 2 al dosarului de urmărire penală, în care acesta arată textual că Dinu Pescariu i-a relatat că trebuie s ă vireze suma de 1.000.000 de euro în contul s ău iniţial, de unde el va avea grijă s ă ajung ă la Coco ş Dorin ş i mai departe la conducerea ministerului; de asemenea, completarea la denun ţ formulată de către martorul Marin Gabriel în care arată că suma achitată lui Dorin Cocoş prin intermediul lui Pescariu Dinu a fost 3050000 euro ş i a fost achitată în 3 tran ş e; completare la denun ţ aflată la filele 4 – 5 din volumul 2 al dosarului de urmărire penală; extrasele de cont aferente completării la denun ţ ş i care confirmă acele extrageri de sume care au fost trimise în contul preţului traficului de influen ţă,

3 !

aflate la fila 6 din volumul 2 al dosarului de urmărire penală; documentele aferente proiectului ş i nota de constatare întocmită de specialiş ti din cadrul

Direcţiei Naţionale Anticorup ţie, din cuprinsul căreia rezultă că din contul firmei BERINGOLD INVESTMENS LIMITED au fost efectuate plăţi către un cont din Dubai pe numele numitei Dumitrache Doina Ruxandra; nu în ultimul rând, declaraţia inculpatei, dată la data de 10 februarie 2015 la urmărirea penală, prin care confirmă că Dorin Coco ş o cunoaş te pe Dumitrache Doina Ruxandra ş i că a auzit că aveau de gând s ă deschidă o afacere în Dubai.

În concluzie, a apreciat că aceste probe examinate în ansamblu vin s ă

confirme că în anul 2010 Coco ş Dorin, în baza în ţelegerii cu Udrea Elena Gabriela, a pretins de la martorul Marin Gabriel suma de circa 3.000.000 euro

pentru a debloca plăţile aferente contractului, suma pretins ă fiind transferată în contul lui Pescariu Dinu din contul lui Pescariu într-un cont în Dubai, fiind vorba de suma de 1.000.000 euro, iar diferen ţa a fost remis ă în numerar.

În ceea ce priveş te infracţiunea de sp ălare de bani, în forma prev ăzută de

art. 29 alin.1 lit. b din Legea nr. 656/2002, procurorul a apreciat că probele care conduc la conturarea s ăvâr ş irii acestei infracţiuni ş i care o confirmă sunt următoarele : contractele de împrumut încheiate cu SC EURO HOTEL INTERNA ŢIONAL SRL; contractul de împrumut cu Pescariu Dinu Mihail ş i

chitan ţele identificate la percheziţie, aflate în volumul 2 al dosarului de urmărire penală filele 78 -100; contractul de novare a creditului Faur Alexandru; promisiunile de vânzare – cump ărare a unor bunuri viitoare încheiate de Faur Alexandru cu Dorin Coco ş , aflată în volumul 2 la filele 329-351; contractele de vânzare cump ărare de bunuri imobile aflate în volumul 1 al dosarului de urmărire penală; de asemenea, nota de constatare întocmită de specialiş tii Direcţiei Naţionale Anticorup ţie cu privire la circuitul sumelor de bani ş i retragerilor de numerar efectuate de Pescariu Dinu Mihail.

A apreciat că deosebit de relevante sunt declaraţiile martorului Faur

Alexandru, care infirmă apăr ările formulate de către inculpată ş i arată în concret că prin novarea creditului s-a inten ţionat doar mutarea creditului pe o altă persoana pentru ca inculpata Udrea Elena s ă nu mai fie nevoită s ă îl declare ş i s ă poată restitui creditul din bani ob ţinuţi din infracţiuni de corup ţie. De asemenea, declaraţia martorului Gheorghe Stelian, care confirmă aceleaş i împrejur ări ca ş i martorul Faur ş i infirmă ap ăr ările inculpatei, aspectele relatate de cei doi martori fiind întregite, completate ş i întărite prin înscrisurile aflate la filele 168 – 192 din volumul 2 al dosarului de urmărire penală, respectiv corespondenţa mail ş i coresponden ţa de tip sms dintre inculpata Udrea ş i martorul Faur Alexandru, din cuprinsul cărora rezultă că inculpata a discutat ş i a dat indicaţii cu privire la modalitatea ş i condiţiile în care se impunea fi purtate discu ţii la bancă pentru restituirea creditului, aceste schimburi de mesaje ş i de mailuri având loc dup ă

încheierea contractului de novaţie; a apreciat că toate aceste probe conduc la suspiciunea rezonabilă a s ăvâr ş irii ş i a infracţiunii de sp ălare de bani, fiind

4 !

îndeplinită condiţia existenţei unor probe, care s ă confirme acuzaţiile formulate până la acest moment faţă de inculpată. A ar ătat că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar acest pericol concret pentru ordinea publică este dat, pe de o parte, de gravitatea acuzaţiilor formulate de către aceasta, având în vedere s ăvâr ş irea a dou ă infracţiuni de trafic de influen ţă ş i o infracţiune de sp ălare de bani, în raport de condiţiile, împrejur ările ş i consecin ţele faptelor imputate inculpatei; pe de altă parte, ob ţinerea unor sume importante de bani ca urmare a s ăvâr ş irii unor infracţiunii de corup ţie, primirea acestor sume de bani a avut drept scop interven ţia inculpatei, care urma s ă uzeze ş i, de altfel, a ş i uzat de funcţiile pe care aceasta le-a deţinut, (ministru în Guvernul României, deci membru al Guvernului, o funcţie de conducere în partidul aflat la guvernare la momentul s ăvâr ş irii faptelor), aspecte care vin s ă concretizeze un pericol ridicat pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatei tocmai datorită gravităţii acestor fapte; pe de altă parte, la aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatei, trebuie avută în vedere ş i reacţia societăţii, în condiţiile în care faţă de inculpată sunt formulate acuzaţii cu privire la fapte deosebit de grave, iar o reacţie mai pu ţin ă fermă din partea organelor judiciare ar putea crea acel sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice, în rândul societăţii, că persoane acuzate de fapte grave de corup ţie, persoane care s-au bucurat de o anumită poziţie în societate, de funcţii importante ş i chiar de funcţii de demnitate publică, beneficiază de un tratament mai pu ţin restrictiv, un tratament mai u ş or ş i în aceste condiţii legea nu este unică, egală ş i impar ţială pentru to ţi. De asemenea, în ceea ce priveş te solicitarea de arestare preventiv ă a inculpatei, procurorul a men ţionat că, pe lâng ă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 223 alin. 2 Cod de procedur ă penală este îndeplinită ş i condiţia prevăzută de art. 223 alin. 1 lit. b Cod de procedur ă penală, respectiv există o suspiciune rezonabilă că inculpata lăsată în libertate va încerca s ă realizeze în ţelegeri cu

p ărţile, s ă influen ţeze martorii, s ă determine alte ter ţe persoane s ă aib ă un astfel

de comportament. A ar ătat că aceste împrejur ări rezultă din conduita pe care inculpata a în ţeles s ă o adopte dup ă ce în cauză a fost începută urmărirea penală pentru alte fapte decât cele pentru care la acest moment parchetul solicită luarea măsurii arestului preventiv. A învederat totodată, că s-a dispus faţă de inculpată o măsur ă preventiv ă mai pu ţin restrictiv ă, aceea a controlului judiciar ş i de îndată, aceasta a în ţeles s ă încalce una dintre obligaţiile în cadrul controlului, respectiv aceea de a nu comunica cu martorii ş i alţi participan ţi la s ăvâr ş irea faptelor în nici o modalitate. De subliniat este împrejurarea că inculpata a în ţeles s ă formuleze un

denun ţ cu prilejul prezentării la parchet ş i imediat dup ă formularea denun ţului a

f ăcut publice faptele sesizate prin denun ţ, dezb ătând ş i probele ce ar putea fi

administrate; de asemenea, a încercat s ă acrediteze ideea că anumiţi participan ţi

5 !

la infracţiune sunt protejaţi de organele de urmărire penală generând asupra acestora o presiune mediatică ş i mai mare. În aceste condiţii, procurorul a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prev ăzute ş i de lit. b alin.1 din art. 223 Cod de procedur ă penală, constând în modalitatea în care inculpata a în ţeles s ă ias ă în pres ă, s ă comunice direct prin mesajele transmise în cadrul interven ț iilor pe care le-a avut în mod public, inclusiv interven ţii televizate (aflate în volumul 1 al dosarului de urmărire penală), nefiind vorba doar de simple aser ţiuni formulate oral de către parchet, ci sus ţinute de actele aflate în volumul 1 al dosarului de urmărire penală.

A învederat că solicitarea parchetului vizează ş i o cerere de înlocuire a

măsurii controlului judiciar dispus ă faţă de inculpată, cu măsura arestului preventiv, în considerarea dispoziţiilor art. 242 alin.3 Cod procedur ă penală

raportat la art. 202 alin.3 Cod procedur ă penală ş i respectiv art. 215 alin.7 Cod procedur ă penală.

A ar ătat că faţă de inculpată s-a dispus la data de 29 ianuarie 2015 măsura

controlului judiciar, reţinându-se la acel moment s ăvâr ş irea infracţiunii de sp ălare de bani în forma prev ăzută de art. 29 lit. c din Legea nr. 656/2002 ş i infracţiunea de fals în declaraţii ş i s-a apreciat că în raport de circumstan ţele cauzei, de probele care fuseser ă administrate pân ă la acest moment se poate dispune această măsură; ulterior, în cauză s-a procedat la schimbarea încadr ării juridice prin ordonan ţa din 10 februarie 2015, dispunându-se schimbarea

încadr ării juridice din infracţiunea de sp ălare de bani în infracţiunea de trafic de influen ţă în forma prev ăzută de art. 291 alin.1 Cod penal raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 vizând fapte în leg ătur ă cu încheierea ş i derularea acordului cadru de licen ţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente ş i a actelor adiţionale la acestea.

A sus ţinut că în cauză sunt îndeplinite condiţiile pentru a se dispune

înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestului preventiv, ar ătând că, pe de o parte, sunt îndeplinite condiţiile pentru a se dispune măsura arestului preventiv în sensul că există probe care conduc la suspiciunea rezonabilă că inculpata a s ăvâr ş it această infracţiune, iar probele concrete care conduc la această concluzie sunt următoarele: declaraţia martorului Florică Claudiu; declaraţia martorului Andrei Vasile; declaraţia martorului Fortuneanu Adrian; declaraţia martorului Marin Gabi; declaraţia inculpatului Sandu Gabriel; declaraţia inculpatului Dumitru Nicolae; discu ţiile care au avut loc în mediul ambiental între inculpatul Coco ş Dorin ş i martorul Pescariu Dinu Mihail, discu ţii care au fost interceptate în baza unor autorizaţii legale dispuse în cauză ş i care au fost redate prin procesele – verbale aflate la filele 33 -51 volumul 2 al dosarului de urmărire penală, care vin s ă completeze probele testimoniale ş i s ă confirme împrejurarea că inculpata Udrea nu era str ăin ă de întreaga acţiune concertată a inculpaţilor cu privire la aceste licen ţe Microsoft, probe din care rezultă cu certitudine faptul că inculpatul Dorin Cocoş a pretins de la Florică Claudiu ş i Pescariu Dinu suma de 9 milioane de euro pentru ca prin intermediul

6 !

inculpatei Udrea Elena, ministru al Dezvoltării Regionale ş i Turismului, membru al Guvernului, vicepreş edinte PDL s ă asigure firmelor sus ţinute de Florică Claudiu încheierea ş i derularea contractelor de licen ţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor. Din analiza aceloraş i probe rezultă că inculpatul Dorin Cocoş nu avea atribu ţii în ceea ce priveş te încheierea ş i derularea contractului de licen ţiere, nu se afla în relaţii de prietenie cu alţi membri ai Guvernului sau cu persoane din cadrul ministerelor implicate in derularea contractului, pentru a avea posibilitatea s ă- ş i exercite influen ţa asupra acestora; pe de altă parte, nu poate fi neglijat nici aspectul că ministerul condus de către inculpata Udrea la acea vreme era unul dintre ministerele beneficiare ale licen ţelor, în concret aceste probe conducând la concluzia că inculpata Udrea ş i–a traficat funcţia ş i influen ţa la nivel guvernamental, în mod direct ş i indirect faţă de cump ăr ătorii de influen ţă prin intermediul lui Coco ş Dorin, primind efectiv foloase necuvenite în sumă de 9.000.000 euro. A precizat că este îndeplinită condiţia existen ţei unor probe care s ă conduc ă la suspiciunea rezonabil ă a s ă vâr ş irii acestei infrac ţ iuni, fiind îndeplinite ş i condiţiile prev ăzute de la 242 alin. 3 Cod de procedur ă penală, ţinând seama de împrejurările cauzei, de conduita inculpatei ş i de împrejurarea că aceasta a încălcat una dintre obligaţiile instituite prin controlul judiciar ş i, prin urmare, a solicitat înlocuirea controlului judiciar cu măsura arestării preventive. Actele care se află în volumul 1 al dosarului de urmărire penală evocă conduita adoptată de inculpată prin acele interven ţii publice în pres ă încercând s ă transmită mesaje celorlalţi inculpaţi în cauză, martorilor ş i s ă transmită inclusiv poziţia pe care aceasta a adoptat-o în faţa organelor judiciare, în ţelegând s ă îş i formuleze ap ărarea în afara cadrului legal stipulat de lege, în faţa organelor judiciare. A apreciat că luarea măsura arestării preventive faţă de inculpată este una proporţională în raport cu gravitatea faptelor, dar ş i necesar ă, în raport de stadiul procesual al cauzei, de amploarea activităţii infracţionale ş i, nu în ultimul rând în raport de conduita inculpatei. Faţă de aspectele învederate, a solicitat admiterea solicitărilor aş a cum au fost formulate ş i, în consecin ţă, s ă se dispun ă arestarea preventiv ă a inculpatei pe o durată de 30 de zile pentru toate faptele. Apărătorul ales al inculpatei, avocat Marius Sebastian Striblea, având cuvântul, a solicitat, în baza art. 227 alin. 1 C.pr.pen. , respingerea propunerii de arestare preventiv ă formulată de către Direcţia Naţională Anticorup ţie - Structura Centrală întemeiată pe dispoziţiile art. 224 alin. 1 lit. b ş i alin. 2 raportat la art. 202 alin. 1 ş i 3 C.pr. pen. , respectiv pe dispoziţiile art. 242 alin. 3 raportat la art. 202 alin. 1 C.pr.pen. Cu privire la necesitatea înlocuirii măsurii controlului judiciar cu măsura

7 !

arestării preventive conform art. 242 alin. 3 C.pr. pen., a ar ătat că este vorba despre măsura preventiv ă luată în 29.01.2015 prin ordonan ţă în dosarul 187/P/ 2013, când la această dată s-a întocmit un proces verbal de aducere la cuno ş tin ţă inculpatei a acestei măsuri. Acest proces verbal cuprindea printre obligaţiile stipulate de parchet la punctul 2 , litera e, semnat de către inculpată, ( filele 129, 130 din volumul I de urmărire penală ) care stipula „ s ă nu se apropie de ceilalţi inculpaţi, alţi participan ţi la comiterea infracţiunii, martorii din dosar ş i s ă nu comunice cu aceş tia direct sau indirect pe nici o cale” . Faţă de sus ţinerea parchetului cu privire la încălcarea de către inculpată a acestei obligaţii, constând în aceea că ar fi încercat prin interviul de la Media Fax s ă apară în spaţiul public ş i s ă comunice cu domnul Pescariu, ca martor ş i cu domnul Coco ş , ca inculpat, a precizat faptul că la momentul întocmirii procesului verbal nu s-a indicat în concret cine sunt martorii sau inculpaţii cu care inculpata nu poate s ă ia leg ătura. A mai arătat că în dosarul nr.187/P/2013, Microsoft, unde a fost luată măsura preventiv ă a controlului judiciar, sunt aproape 100 de inculpaţi ş i zeci de martori, că inculpata a avut calitatea de suspect, apoi de învinuit, iar în data de 29 ianuarie nu cuno ş tea con ţinutul dosarelor; faptul că inculpata Udrea Elena Gabriela a lansat prin Media Fax o ap ărare, în spaţiul public, nu a fost decât o contrapondere la atacurile lansate de acuzare pe toate posturile de televiziune, aceasta nef ăcând altceva decât s ă se apere ş i, prin urmare, nu înseamnă că a încercat s ă ia leg ătura cu cineva sau că a încălcat cu rea credin ţă acea obligaţie. De asemenea, a men ţionat faptul că pân ă la data de 03 februarie 2015, când s-a cerut avizul parlamentului, inculpata nu avea cum s ă ş tie despre denun ţul domnului Pescariu cu privire la suma de 500.000 euro, sens în care această obligaţia nu avea cum s ă fie respectată dacă nu ş tia despre ce este vorba. Cu privire la afirmaţia că ar fi putut fi folosite acele informaţii cuprinse în interviul dat prin Media Fax, la denun ţul formulat de către inculpata Udrea Elena Gabriela, a ar ătat că aceasta este fals ă, deoarece acest denun ţ nu are leg ătur ă cu dosarul nr. 187/P/2013, ci formează obiectul altui dosar, iar încălcarea obligaţiei trebuia s ă se producă în dosarul nr.187/P/2013. A mai precizat ap ărarea că la data 29 ianuarie 2015, măsura controlului judiciar faţă de inculpata Udrea Elena Gabriela s-a luat cu nerespectarea dispoziţiilor legale, că ar trebui desfiin ţat de către instan ţă ş i că nu poate fi convertit într-o măsur ă preventivă mai grav ă, respectiv măsura arestării preventive, deoarece exista la momentul la care s-a luat măsura o cauză care impieta punerea în miş care ş i exercitarea acţiunii penale, respectiv cauza prev ăzută de dispoziţiile art.16 lit. e C.pr.pen., lipsind autorizarea organului competent, respectiv Camera Deputaţilor, avizul fiind dat ulterior în data de 09 ş i 10 februarie 2015. Dup ă lecturarea ordonan ţei din data de 29 ianuarie 2015 din dosarul nr. 187/P/2013 se va observa faptul că, la acel moment, procurorii au început urmărirea penală, respectiv au pus în miş care a doua zi urmărirea penală pentru

8 !

dou ă infracţiuni sp ălare de bani ş i fals în declaraţii de avere, întinse pe perioada 2009-2014, în care doamna deputat Udrea Elena Gabriela deţinea funcţia de ministru ş i conform Legii nr.115/1999 era nevoie de avizul Camerei Deputaţilor pentru începerea urmăririi penale ş i punerea în miş care a acţiunii penale. Prin urmare, fiind vorba despre fapte reţinute în formă continuă, dacă un simplu element material al vreunei fapte se g ăseş te într-o zon ă care are nevoie de aviz prealabil, întreaga activitate infracţională are nevoie de aviz prealabil. A conchis, solicitând respingerea propunerii de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu măsura preventiv ă a arestului preventiv, întrucât nu se poate înlocui ceea ce este nul de drept cu o altă măsur ă. Cu privire la arestarea preventiv ă, pe fondul problemei, pe de o parte, afirmaţia parchetului că există una din situaţiile prev ăzute art. 223 alin. 1 lit. b C.pr.pen., respectiv că inculpata încearcă s ă influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, în referat se precizează că se creează suspiciunea rezonabilă că aceasta va încerca s ă realizeze în ţelegeri cu p ăr ţile, s ă influen ţeze martorii, s ă determine alte persoane s ă aib ă un astfel de comportament. Suspiciunea parchetului nu are valen ţă juridică de a se încadra în dispoziţiile art. 223 alin. 1 lit. b C.pr.pen. pe de o parte, iar pe de altă parte este necesar ă înlăturarea unei stări de pericol, care nu a fost indicat ş i nici probat. Pe aspectul gravităţii unei inculp ări, ap ărarea a ar ătat că parchetul a citat o speţă, „ simpla gravitatea a unei inculp ări este de natura s ă ducă la men ţinea unei deten ţii”, care nu are leg ătur ă cu cauză de faţă, întrucât pentru a vorbi de men ţinerea măsurii preventive este necesar s ă se fi luat o măsura preventiv ă; or, faţă de inculpată, în acest moment nu este luată măsura arestului preventiv. Cu privire la o altă speţă, indicată la fila 38 paragraful 4 din referatul cu propunere de arestare preventiv ă, în care se face vorbire despre posibilitatea repetării faptelor pentru care inculpatul este trimis în judecată, a ar ătat că acest fapt nu mai este posibil, având în vedere că în acea perioadă avea calitatea de ministru, iar în acest moment are calitatea de deputat ş i, prin urmare, nu se mai pot repeta faptele pentru care există suspiciunea că le-a s ăvâr ş it . Cu privire la propunerea parchetului, a apreciat că aceasta trebuie raportată la momentul la care se ia măsura preventiv ă, la gravitatea faptelor ş i la probele aflate la dosarul cauzei, întrucât una dintre componentele fundamentale ale măsurii preventive, prevăzute de dispoziţiile art. 202 alin. 1 C.pr.pen., constă în existen ţa probelor ş i indiciilor temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că a s ăvâr ş it o infracţiune. Or, din toate dovezile existente la dosar nu se poate ajunge la o suspiciune rezonabilă, chiar dacă există un denun ţ, iar martorul Dinu Pescariu putea s ă vorbească despre o sumă mult mai mare, respectiv, în loc de 500.000 putea s ă spună 5 milioane, având în vedere că în sprijinul acestei afirmaţii nu sunt probe la dosar. Referitor la extrasul de cont, ap ărarea a arătat faptul că în acea perioad ă nu a fost nici un trafic de bani în firma lui Dinu Pescariu, pe de o parte, iar pe de altă parte, că afirmaţiile acestuia sunt neadev ărate, având în vedere că altă dată

9 !

afirmă că i-a dat inculpatul Cocoş în speţa Microsoft suma de 9 milioane de euro

pe care i-a scos cash dintr-un cont, iar în speţa de faţă s-a chinuit s ă strâng ă 500.000 euro jumătate de an, pe care i-a dat în tran ş e direct inculpatei, în maş in ă, nefiind alţi martori de faţă, cu excep ţia ş oferului.

În leg ătura cu infracţiunea de spălare de bani de care inculpata este

acuzată în sensul că ar fi achiziţionat imobile în valoare de 9 milioane de euro,

pe care le-ar fi trecut în declaraţia de avere, a precizat faptul că inculpata Udrea Elena Mihaela nu a achiziţionat nici un bun imobil, toate bunurile respective sunt bunurile so ţului, dar având calitatea de so ţie trebuia s ă le treacă în declaraţia de avere conform legii.

A men ţionat că inculpata a f ăcut demersuri, a întrebat contabila

comun ă, de fiecare dată a f ăcut verificări în acest sens, iar faptul că nu a ş tiut

despre eventualele afaceri ilicite ale so ţului, nu înseamnă că trebuie s ă fie tras ă la r ăspundere sau arestată pentru infracţiunea de spălare de bani. A conchis, solicitând respingerea integrală a referatului de propunere de arestare preventiv ă ş i punerea de îndată în libertate a inculpatei, pentru motivul că aceasta nu a fost beneficiara nici unui cent,iar campania media împotriva acesteia este doar o formă de presiune, că nu există beneficiu legal sau nelegal în favoarea acesteia ş i, neexistând probe sau indicii temeinice nu se poate lua o măsură preventiv ă în acest sens.

Ap ăr ătorul ales al inculpatei, avocat Alexandru Chiciu, având cuvântul,

a solicitat respingerea solicitărilor formulate de Direcţia Naţională Anticorup ţie

arătând că nu există probe din care s ă rezulte suspiciunea rezonabilă în sensul existen ţei a trei infracţiuni de trafic de influen ţă, a unei infracţiuni de sp ălare de bani ş i a unei infracţiuni de fals în declaraţia de avere. Sub aspectul elementului constitutiv al infracţiunii de sp ălare de bani,

a precizat că acuzarea nu a dovedit elementul care s ă circumstan ţieze „verbum regens” în sensul disimulării. În leg ătur ă cu infracţiunea de trafic de influen ţă constând în încheierea ş i derularea acordului cadru din anul 2009, s-a afirmat că inculpata ar fi influen ţat Guvernul României de la acea dată, iar în schimbul acestei influen ţe ar fi primit suma de 9 milioane de euro împreun ă cu inculpatul Coco ş Dorin. De asemenea, s-a mai men ţionat că există indicate probe în acest sens respectiv declaraţiile martorilor Florică Claudiu audiat la 10.10.2014, Andrei Vasile ş i Fortuneanu Adrian, îns ă din examinarea con ţinutului acestora rezultă că nu au indicat-o pe inculpată, cu excep ţia unei singure declaraţii, luată în extenso, indicată de reprezentan ţii parchetului ş i aflată la fila 7 din dosar, dată de inculpatul Sandu Gabriel, din care rezultă împrejurarea că suspecta Udrea Elena Mihaela ş i-ar fi exercitat autoritatea decurgând din funcţia de ministru al dezvoltării, influen ţa din calitatea de vicepreş edinte pentru a ob ţine promovarea

Hotărârii nr.460, concluzie nefundamentată probatoriu, din punctul de vedere al apărării, în condiţiile în care, aceeaş i declaraţie a aceluiaş i denun ţător,

10

!

nominalizează ş i alte persoane pe acelaş i palier, respectiv Emil Boc, Lucian Blaga, Adrian Videanu, Radu Berceanu, Roberta Anastase.

A mai precizat că nu există nici o prob ă din care s ă rezulte că ar fi

primit direct sau prin intermediari sau că ar fi acceptat promisiunea de primire a unor bani sau bunuri, foloase de orice fel în acest scop,că nu rezultă definită nici un fel de persoan ă, autoritate sau entitate la care s ă se cread ă că ar fi avut influen ţă ş i care ar fi fost concret influenţată practic de către inculpata Elena Udrea.

Din acest punct de vedere, din analiza declaraţiei dată de Sandu Gabriel, ap ărarea a arătat că procurorii trebuiau s ă aprofundeze elementele

privind infracţiunea de trafic de influenţă conform prevederilor art. 291 C.pen.

A mai precizat că specularea parchetului rezultând din faptul că Dorin

Coco ş nu avea nici o leg ătură cu guvernul, în timp ce inculpata avea, nu probează infracţiunea de trafic de influenţă.

A apreciat că vina inculpatei Elena Udrea este dedus ă din faptul că era

căs ătorită cu Dorin Coco ş , îns ă în ce mod această vină este concretizată probatoriu, nu se indică, cum de altfel nici simplul fapt al căs ătoriei dintre

inculpată ş i Dorin Coco ş , nu dovedeş te traficarea influen ţei de către aceasta asupra membrilor guvernului.

A mai apreciat că nu există decât indicii pe care procurorii le-au

calificat drept probe, în sensul nici măcar a unei implicări, ci a unei posibile implicări. De asemenea, a ar ătat că se face vorbire despre existen ţa unei discu ţii între Dorin Coco ş ş i Dinu Pescariu Mihail, redată la fila 10 din referat, precizând că există dou ă transcrieri, respectiv prima face referire la implicarea unor avocaţi, iar din cea de a doua, din data de 18.09.2014, rezultă că dl. Dorin Coco ş ar fi vorbit, iar Elena Udrea ar fi zis „foarte bine”, neexistând alte detalii. Inculpata a explicat în faţa instan ţei în ce linii ş i pe ce palier ar fi discutat cu so ţul s ău, iar dacă altern ăm poziţia procesuală a inculpatei cu punctul de vedere al domnului Pescariu Dinu, procurorii ar fi trebuit s ă aprofundeze

aceste linii diferite de poziţionare pentru a clarifica o situaţie de fapt; or, dintr-o singur ă afirmaţie, ruptă din context, nu se poate concluziona că Elena Udrea ar fi traficat influen ţa pe lâng ă membrii Guvernului, că ar fi promis acest lucru sau că ar fi pretins sume de bani de la persoanele implicate. Cu privire la denun ţul formulat de Pescariu Dinu, a ar ătat că sunt dou ă situaţii de fapt, relatate diferit,în sensul că pe de o parte, acesta sus ţine că inculpata ar fi promis interven ţia în sensul deblocării rezolv ării unor solu ţii în justiţie contra unor sume de bani, iar pe de altă parte, inculpata afirmă o altă împrejurare de fapt.

În acest sens, a sus ţinut că Ministerul Public ar fi trebuit s ă întreprind ă

verificări pentru a confirma sau infirma o ap ărare, altele decât un înscris care s- ar fi g ăsit la Dinu Pescariu ş i care nu demonstrează nici traficarea, nici

11

!

în ţelegerea, nici remiterea, nici remiterea în mai multe tran ş e, nici remiterea printr-un ş ofer neaudiat din 2014 pân ă în prezent în leg ătur ă cu această faptă. A arătat că există dou ă reprezentări ale acestei situaţii de fapt, îns ă pentru una dintre ele procurorii apreciază că aceasta este fals ă ş i propun arestarea preventiv ă a inculpatei, neluând în calcul verificarea ap ăr ărilor formulate de inculpată, a tezelor pe care denunţătorul Dinu Pescariu le-a exprimat în denun ţ, respectiv prin audierea ş oferilor care ar fi preluat sumele de bani cu titlul de trafic de influen ţă, fapt care ar fi putut fi realizat din noiembrie 2014 ş i pân ă în prezent. A arătat că a treia infracţiune de trafic de influen ţă, nesus ţinută din punct de vedere al probelor, din care rezultă suspiciunea rezonabilă că s-ar fi comis, este infracţiunea privind derularea contractului E-România, despre implicarea martorului Marin Gabriel ş i a martorilor Dinu Pescariu, Coco ş ş i a celorlalţi . Din probele indicate de reprezentan ţii Ministerului Public privitor la denun ţul domnului Dinu Pescariu din data de 15 decembrie 2014, rezultă că acesta nu o indică pe Elena Udrea; de asemenea, în denun ţul formulat de domnul Gabriel Marin la data de 19.01.2015, rezultă că acesta nu o indică în nici un fel pe Elena Udrea; există un denunţ al domnului Gabriel Sandu la 19.01.2015 în care inculpata nu este indicată direct, indirect sau într-o altă modalitate în sensul că ar fi primit sau ar fi acceptat promisiunea primirii unor bani sau alte foloase, lăsând s ă se cread ă că are influen ţă asupra membrilor Guvernului, ci doar o împrejurare ori o discu ţie, care ar fi putut fi verificată prin audierea martorilor Marius Fecioru ş i George Scripcaru. A apreciat că nu există probe din care s ă rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpata ar fi comis fapte de natur ă penală, aceasta fiind ş i aprecierea iniţială a procurorului, la momentul lu ării măsura controlului judiciar. În momentul iniţial, deş i existau aceste denun ţuri ş i toate aceste probe, parchetul nu a apreciat că există probe din care s ă rezulte suspiciunea rezonabilă că s-ar fi comis fapte, lucru pe care îl apreciază astăzi, deş i de la acel moment ş i pân ă în prezent nu s-au mai efectuat acte de urmărire penală. Cu privire la elementul constitutiv al infracţiunii de sp ălare de bani, procurorii trimit la art. 29 pct. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, f ăr ă a afirma în ce modalitate concretă inculpata Elena Udrea ş i nu alte persoane a disimulat adev ărata natur ă a provenienţei situ ării dispoziţiei circulaţiei proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora cunoscând că bunurile provin din infracţiuni; din acest punct de vedere, a apreciat încadrarea juridică ca fiind profund neîntemeiată, nefondată ş i defectuoas ă. Cu privire la măsura aplicată în concret inculpatei, a ar ătat că sunt trei paliere la care procurorul s-ar fi referit, respectiv legitimitatea acestei măsuri preventive, riscul de obstrucţionare a bunei desf ăş ur ări a procesului penal ş i caracterul propor ţional ş i necesar al măsurii. Datele cauzei relev ă că scopul

12

!

procesului penal f ăr ă măsura preventiv ă aplicată inculpatei ar tulbura în mod evident opinia publică. Împrejurarea ulterioar ă ţinând de apariţia în pres ă din partea Direcţiei

Naţionale Anticorup ţie, a unor informaţii ş i date în spaţiul public în legătur ă cu implicarea în fapte penale a unor persoane publice a justificat poziţionarea persoanei publice în spaţiul public. Niciodată inculpata nu a încercat s ă aducă atingere bunei desf ăş ur ări a procesului penal, în condiţiile în care anterior instituirii controlului judiciar făcuse aceleaş i afirmaţii ş i în acelaş i spaţiu.

A precizat că aplicarea unei măsuri preventive nu ţine de reacţia opiniei

publice, ci de aplicarea matematică a unui algoritm constând în buna desf ăş urare a procesului penal, împiedicarea unui inculpat de a se comite alte infracţiuni sau

de a se sustrage de la judecată pe de o parte, ş i , pe de altă parte de apreciere a unor elemente pe care ap ărarea nu le poate infirma.

A arătat că pe de o parte, se cere inculpatei s ă nu se exprime în spaţiul

public, îns ă pe de altă parte, faţă de un om politic ş i faţă de o persoan ă publică, se practică o asemenea manieră. Cu privire la propor ţionalitatea unei măsuri preventive raportată la circumstan ţele cauzei impactul vis a vis de opinia publică a fost cultivat, influen ţat inclusiv prin comunicate de pres ă doar de o singur ă parte, iar când cealaltă parte a reacţionat din acest punct de vedere a fost sancţionată.

A apreciat că nu există probe din care s ă rezulte suspiciunea rezonabilă

că s-ar fi comis fapte de natur ă penală; cele dou ă măsuri preventive, arestul preventiv ş i arestul la domiciliu, presupun în interpretarea art. 223 alin. 1 ş i alin. 2, art. 218 C.pr.pen existen ţa probelor din care s ă rezulte suspiciunea rezonabilă că s-ar fi comis fapte de natur ă penală; or, teza apăr ării este aceea că aceste probe nu există ş i că în mod corect procurorii au apreciat iniţial lipsa probelor din care s ă rezulte suspiciunea rezonabilă, luându-se măsura controlului judiciar.

A solicitat men ţinerea măsurii controlului judiciar instituită iniţial faţă

de inculpata Elena Udrea, în condiţiile în care înlocuirea acesteia este arbitrar ă ş i elementele noi în leg ătura cu care s-a emis o nou ă solicitare de arestare preventiv ă nu se fundamentează pe probe din care s ă rezulte suspiciunea rezonabilă a comiterii lor. Apărătorul ales al inculpatei, avocat Mih ăescu Paula, având cuvântul, a arătat că ceea ce se reţine din ansamblul lucr ărilor este împrejurarea că s-a dispus măsura controlului judiciar faţă de inculpată la data de 29 ianuarie 2015, iar din 29 ianuarie pân ă ieri,10 februarie 2015, când s-au obţinut avizele necesare, elementele care au ap ărut în plus au fost deranjante ş i au schimbat în cauză cursul prin acele mesaje în spaţiul public virtual. Astfel, a arătat că judecătorul este ţinut astăzi de afirmaţii cu trimitere la

multe declaraţii, care sunt apreciate ca fiind probe în actuala etap ă a cercetării penale, îns ă sunt probe existente la dosar pân ă în data de 29 ianuarie, pe care Direcţia Naţională Anticorupţie nu le-a apreciat ca fiind probe evidente în

13

!

inculparea doamnei Udrea Elena Gabriela. A mai ar ătat că s-a început urmărirea penală, s-au creat suspiciuni în raport de acele declaraţii enunţate astăzi pentru fiecare faptă ş i nu s-a dispus decât această măsur ă a controlului judiciar, măsur ă

pe care, în mod corect, a criticat-o antevorbitorul s ău, în sensul că lipsind avizul necesar potrivit art.16 această măsur ă poate fi apreciată ca fiind nulă, îns ă, important este că parchetul la acel moment a recunoscut că nu sunt probe, îns ă la acest moment apreciază că sunt probe. A mai ar ătat că diferen ţa nu constă decât în mesajul din spaţiul public, care este apreciat ca fiind o încălcare a obligaţiilor pe care inculpata le avea în virtutea obligaţiilor impuse prin măsura controlului judiciar, situaţie descris ă amplu în punctul 2 al referatului (paginile 38-42), în sensul că prin acele mesaje

a deranjat în spaţiul public. A sus ţinut că instan ţa acest aspect judecă astăzi, antevorbitorii s ăi explicând analiza acestor declaraţii care nu sunt concludente, nefiind nimic nou. De asemenea, denun ţul lui Dinu Pescariu datează din 5 noiembrie 2014. Astfel, din data de 29 ianuarie când s-a dispus măsura controlului judiciar nu au ap ărut probe noi care ar îndreptăţi în virtutea art. 223 pct. 1 ş i pct. 2 luarea măsurii arestului preventiv întrucât există pericol public, motiv pentru care a apreciat că această măsur ă nu este dovedită Faţă de aceste motive, a solicitat respingerea propunerii de arestare

preventiv ă, întrucât nu există nimic care s ă sus ţin ă modificarea situaţiei reţinute în urmă cu o s ăptămân ă, când Direcţia Naţională Anticorup ţie a apreciat că sunt doar indicii. Judecătorul de drepturi ş i libertăţi a acordat cuvântul reprezentantului Ministerului Public cu privire la aspectul legalităţii măsurii controlului judiciar. Reprezentatul Ministerului Public, având cuvântul asupra legalităţii măsurii preventive a controlului judiciar, a ar ătat că aceasta a fost dispus ă pentru

o infracţiune, în contextul în care nu era necesar nici un fel de aviz pentru a se

dispune începerea urmăririi penale, respectiv această măsur ă preventivă. E adev ărat că ap ărarea sus ţine că parte din probele vizând celelalte infracţiuni pentru care inculpata la acest moment este urmărită penal existau ş i la momentul dispunerii măsurii controlului judiciar. A învederat faptul că infracţiunea de sp ălare de bani prevăzută de art. 29 lit. c a fost disjuns ă din dosarului Microsoft constituindu-se un dosar separat; de asemenea, au existat denun ţuri separate pentru celelalte infracţiuni cu privire la care se efectuează urmărirea penală, pentru celelalte infracţiuni îns ă a fost necesar ob ţinerea avizului de la Camera Deputaţilor. A mai ar ătat că ceea ce a condus procurorul la dispunerea măsurii preventive este faptul că s-a apreciat că este necesar ă o măsur ă preventivă, iar această măsur ă preventivă se raporta la o infracţiune pentru care nu era necesar

niciun fel de aviz, apreciindu-se că probele administrate până la acel moment conturează suspiciunea rezonabilă, singura măsur ă care a putut fi luată în raport de calitatea inculpatei, era cea a controlului judiciar.

14

!

Inculpata Udrea Elena Gabriela, în ultimul cuvânt, a ar ătat că prezenta cauză este grea, îns ă nu din cauza complexităţii, probelor sau acuzaţiilor ce i se aduc, ci din cauza presiunii mediatice uriaş e exercitate în acest moment. A ar ătat că reprezentantul Ministerului Public vorbea de reacţia societăţii care, în mod explicit, trebuie s ă determine o anumită decizie din partea judecătorului, iar ca reacţia societăţii s ă fie în acord cu ceea ce se aş teaptă de la instan ţă, decizia ar trebui s ă fie a arestului preventiv, potrivit sus ţinerii parchetului. A mai ar ătat că tocmai datorită faptul că există o uriaşă presiune, un uriaş interes faţă de această cauză, trebuie ca toate p ăr ţile s ă fie corecte în sus ţinerile pe care le au. De asemenea, a ar ătat că nu există nicio prob ă, nicio declaraţie în acest dosar care s ă o învinuiască direct ş i nu există nicio persoan ă care s ă spun ă că a intervenit, a cerut, a pretins sau a primit; în schimb, există zeci de persoane nominalizate, înalţi demnitari ai statului, fo ş ti prim miniş tri, miniş tri, funcţionari publici, oameni de afaceri, sume de bani pe care le-ar fi luat ş i care nu au fost audiaţi.

Despre faptul că ar fi putut fi implicată în acest dosar, pornind de la prezumţia că fiind so ţia lui Dorin Coco ş se presupune că prin ea s-ar fi efectuat interven ţia la Guvern, Direcţia Naţională Anticorup ţie ş tia de foarte mult timp. Dacă acesta este argumentul pe care îş i întemeiază cererea de arestare preventiv ă, a învederat că se putea face această cerere încă de când a apărut

acest dosar, întrucât se ş tia că a fost so ţia lui Dorin Coco ş , îns ă cu toate acestea nu s-a întâmplat acest lucru nici când s-a format dosarul, nici când a fost arestat fostul so ţ ş i nici în data de 29 ianuarie, când pe baza aceloraş i probe din dosar s- a luat măsura controlului judiciar, dar s-a întâmplat la 5 zile de la acel moment, când s-au formulat 3 cereri de arestare preventiv ă în doar 2 ore. A mai ar ătat că această cerere a parchetului este nedreaptă cât timp zeci de persoane presupus implicate directe sau nominalizate ca fiind implicate direct în semnarea, derularea, în afacerea care a stat în spatele contractului sunt în libertate, iar cele mai multe nici măcar nu au fost audiate. A mai învederat că doar câteva dintre ele au măsuri preventive ş i doar dou ă persoane din aproape 100 sunt arestate preventiv, respectiv Dorin Coco ş ş i Gheorghe Ş tefan; evident că această situaţie este nedreaptă în condiţiile în care nici o persoană din dosar nu a nominalizat-o că ar fi f ăcut ceva. În continuare, a sus ţinut că dacă este acuzată că a fost so ţia lui Dorin Coco ş îş i asumă acest lucru, iar de 10 ani a

r ăspuns în mod public pentru ceea ce se presupunea sau chiar a f ăcut Dorin

Coco ş . De asemenea, a ar ătat că nu se poate concluziona că toate căs ătoriile sunt la fel, că toate familiile sunt la fel, că to ţi oamenii acţionează la fel în cuplu, parchetul speculând că soţul venea acas ă ş i povestea ce a făcut în timpul zilei, or este evident că nu este aş a, iar parchetul nu are nicio prob ă, cum nici ea nu are nicio prob ă că nu se întâmpla aş a, dar evolu ţia căs ătoriei cu Dorin Coco ş este o premis ă de credibilitate cu privire la ceea ce spune.

15

!

A mai arătat că fostul so ţ avea o relaţie stabilă cu doi ani înainte de

divorţul, din anul 2013 ş i că s-a ş i căs ătorit la doar dou ă luni dup ă divor ţ, astfel că nu avea tipul de relaţie în care îş i spuneau ce f ăceau în timpul zilei. De asemenea, a învederat că nu ş tia unde se duce în vacanţă fostul so ţ ş i nici nu-i spunea ce afaceri face. Cu privire la declaraţia de avere, a ar ătat că a declarat doar ceea ce a ş tiut, iar faptul că fostul soţ nu i-a spus că a f ăcut un împrumut personal către firma lui a fost motivul pentru care nu a trecut în declaraţia de avere. Mai mult, a învederat că lucrul acesta nu s-a întâmplat o singur ă dată,

fiind ş i alte situaţii în care din cauza declaraţiilor sau lucrurilor pe care fostul so ţ

i le spunea pentru a fi declarate în declaraţia de avere nu erau precise sau în

totalitate exacte, a trebuit s ă refacă de foarte multe ori declaraţia de avere.

În continuare, a ar ătat că momentul întocmirii declaraţiei de avere era

dramatic, când datorită obligaţiei de a declara bunurile so ţului, bunurile comune

ş i bunurile personale, aveau zile întregi de certuri, întrucât fostul so ţ nu avea vreo obligaţie legală s ă o facă ş i nici nu vroia s ă o facă.

A ar ătat că modalitatea concretă în care completa declaraţia de avere

consta în aceea că lua legătura cu contabila fostului so ţ. A arătat că acest aspect ţine de descrierea tipului de relaţie pe care l-a avut alături de fostul s ău so ţ. A mai ar ătat că acesta a fost un om de afaceri, că a relaţionat cu toate partidele politice. De asemenea, a ar ătat că nici Gheorghe Ş tefan, nici Sandu Gabriel ş i nici alţi oameni politici nu relaţionau cu Dorin Coco ş prin Elena Udrea, ci direct, având relaţii mult mai vechi decât relaţiile pe care le avea ea cu fo ş ti colegi de partid. Astfel, presupunerea că ş tia exact ce face fostul so ţ, că venea acas ă ş i povestea ce tip de afaceri a f ăcut este eronată. Faptul că s-a exprimat în spaţiul public s-a datorat situaţiei în care s-a aflat, de luni de zile existând o presiune uriaşă asupra sa, acuzaţii formulate la adresa sa, în contextul în care până în data

de 29 ianuarie nici Direcţia Naţională Anticorupţie, nici altă institu ţie publică nu

a formulat vreo acuzaţie oficială împotriva sa, îns ă cu toate acestea, de luni de

zile, numele s ău este amintit speculativ în contextul dosarelor penale. Având în vedere faptul că este un deputat ales, un politician care- ş i bazează cariera politică pe imagine, având în vedere că aceste acuzaţii sunt nedrepte, a ar ătat că a făcut ce ar face orice om politic, respectiv ş i-a spus punctul de vedere. De asemenea, a arătat că au fost cazuri în care acuzaţii au scris căr ţi despre acuzaţii ( cazul lui Adrian N ăstase), au f ăcut conferin ţe de pres ă în care au explicat de ce nu sunt acuzaţiile corecte (cazul Voiculescu, cazul Videanu) ş i cu toate acestea împotriva lor nu s-a dispus niciodată măsura arestului preventiv. Astfel, a ar ătat că simplul fapt că ş i-a spus punctul de vedere în leg ătur ă cu ni ş te acuza ţ ii oficiale prin comunicat de c ă tre Direc ţ ia Na ţ ional ă Anticorup ţie, nu poate fi un motiv suficient pentru a cere o măsur ă atât de grav ă, respectiv cea a arestului preventiv. Cu privire la infracţiunea de sp ălare de bani, constând în aceea că Alexandru Faur a preluat creditul încercându-se o încercare de a sp ăla bani, a ar ătat că terenul se află în executare silită. De altfel,

16

!

în nicio declaraţie nu rezultă că acel teren urma s ă fie plătit cu bani negri de către Elena Udrea sau Dorin Coco ş . În continuare, a mai ar ătat că în acest moment, în situaţia în care se vorbeş te de un dosar în care sunt implicaţi zeci de oameni de afaceri, înalţi demnitari ai statului, un dosar în care aceş ti oameni sunt acuzaţi direct, fiind indicaţi că ar fi primit bani ş i to ţi aceş tia sunt în libertate, mai pu ţin doi, acest aspect este un argument bun în favoarea ei în sensul că ar fi excesiv s ă se dispun ă arestarea sa preventivă în această cauză. De la măsura controlului judiciar ş i pân ă la măsura arestării preventive a ar ătat că mai sunt ş i alte măsuri pe care, îns ă, Direcţia Naţională Anticorup ţie le-a omis. În concluzie, a solicitat respingerea solicitării Direcţiei Naţionale Anticorup ţie ş i s ă se dispun ă o altă măsur ă preventiv ă decât cea a arestului preventiv, care este excesiv ă în raport de probele existente.

!

JUDEC Ă TORUL DE DREPTURI Ş I LIBERTĂŢ I, Deliberând asupra cauzei de faţă:

Constată că la data de 11 februarie 2015 s-a înregistrat la Înalta Curte de Casaţie ş i Justiţie Referatul nr. 880/P/2014 al Parchetului de pe lâng ă Înalta Curte de Casaţie ş i Justiţie – Direcţia Naţională Anticorup ţie prin care se solicitau următoarele:

1. Arestarea preventiv ă pe o perioad ă de 30 de zile, începând cu data de 11.02.2015 ş i pân ă la data de 12.03.2015 a inculpatei UDREA ELENA GABRIELA, fiica lui Neculai ş i Maria, n ăscută la data de 26 decembrie 1973 în mun. Buzău, jud, Buzău, domiciliată în mun. Bucureş ti, bld. Unirii, nr. 15, bl. 3,

sc. 1, et. 1, ap. 4, sector 4, CNP 2731226100089, pentru s ăvâr ş irea infracţiunilor de:

- trafic de influen ţă prev. de art. 291 alin. 1 C pen. rap. la art. 7 din Legea 78/2000 (fapte în leg ă tură cu denun ţ ul lui Pescariu Dinu Mihail)

- trafic de influen ţă prev. de art. 291alin. 1 C pen. rap. la art. 7 din Legea 78/2000 (fapte în leg ă tură cu derularea contractului e - România)

- sp ă lare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002

toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C pen. ş i art. 5 C pen. ş i, respectiv, 2. Înlocuirea m ă surii controlului judiciar dispus la data de 29.01.2015 fa ţă de inculpata UDREA ELENA GABRIELA, fiica lui Neculai ş i Maria,

n ăscută la data de 26 decembrie 1973 în mun. Buzău, jud, Buzău, domiciliată în

mun. Bucureş ti, bld. Unirii, nr. 15, bl. 3, sc. 1, et. 1, ap. 4, sector 4, CNP

2731226100089 cu măsura arestării preventive pentru s ăvâr ş irea infracţiunii de

7 din Legea

78/2000 (aş a cum s-a dispus schimbarea încadr ării juridice prin Ordonanţa din data de 10.02.2015, fapte în leg ătur ă cu încheierea ş i derularea acordului cadru de licen ţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente ş i a actelor adiţionale la acestea) întrucât ş i-a încălcat cu rea –credin ţă una dintre obligaţiile stabilite în sarcina inculpatei pe timpul cât se află sub control judiciar - „s ă nu se

trafic de influen ţă prev. de art.

291

alin.

1

C pen.

rap.

la art.

17

!

apropie de ceilalţi inculpaţi, alţi participanţi la comiterea infracţiunii, martorii din dosar ş i s ă nu comunice cu aceş tia direct sau indirect, pe nicio cale.” În sus ţ inerea propunerii formulate s-au ar ă tat, în esen ţă , urm ă toarele:

I. Aspecte privind sesizarea

A. Prin Ordonan ţ a nr. 187/P/2013 din data de 03 februarie 2015 s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la faptele s ă vârş ite de Udrea Elena Gabriela. Cauza disjuns ă a fost înregistrat ă sub nr. 86/P/2015. Prin Ordonan ţ a nr. 86/P/2015 din data de 03.02.2015 s-a dispus reunirea cauzelor 86/P/2015 ş i 880/P/2014 ş i efectuarea în continuare a cercet ă rilor cu privire la faptele sesizate în dosarul nr. 880/P/2014. În dosarul 187/P/2013 au fost înregistrate următoarele sesizări:

a. La data de 21.05.2013, sub nr. 187/P/2013, a fost înregistrată la Direcţia Na ţ ional ă Anticorup ţ ie – Sec ţ ia de combatere a infrac ţ iunilor conexe infracţiunilor de corup ţie, sesizarea formulată de Corpul de Control al Primului – Ministru urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională ş i la Ministerul Educaţiei Naţionale în leg ătur ă cu închirierea de licen ţe educaţionale. În cuprinsul sesizării s-a reţinut că ministrul educaţiei, cercetării, tineretului ş i sportului Daniel Petru Funeriu ş i ministrul comunicaţiilor ş i societăţii informaţionale Valerian Vreme au semnat ş i promovat spre aprobare „Nota privind licen ţele Microsoft utilizate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului ş i Sportului în ş coli” în care s-a consemnat împrejurarea necorespunzătoare adev ărului conform căreia acordul cadru nr. 32/12.08.2009 încheiat în baza HG nr. 460/2009 „permite încheierea unui contract subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licen ţe ale MECTS, pentru ş coli” în condiţiile în care HG nr. 460/2009 nu a fost reglementată situaţia licenţelor destinate unit ăţ ilor de înv ăţă mânt, având drept consecin ţă încheierea contractului de furnizare produse nr. 108/17.08.2011 în baza căruia MCSI a efectuat plăţi în sumă totală de 8.825.673,50 euro. Se arată, de asemenea, în cuprinsul sesizării că, ministrul Daniel Petru Funeriu ş i-a exercitat în mod defectuos atribu ţiile de serviciu prin faptul că a comandat în mod ferm ş i imperativ MCSI prin adresele 10126/19.01.2011 ş i nr. 12211/05.07.2011 închirierea unui număr de 179.259 licen ţe pentru pachete de tip ProDesktop ş i 6.828 licen ţe pentru sisteme de operare Windows Server, în condiţiile în care necesarul de licen ţe a fost stabilit în mod defectuos, f ăr ă a ţine seama de configuraţia hardware a computerelor, fiind luate în calcul toate staţiile de lucru ş i serverele achiziţionate în perioada 2001 – 2008 prin programele SEI 1 – SEI 5 ş i rural, ceea ce a determinat încheierea contractului de furnizare produse nr. 108/17.08.2011 în baza căruia MCSI s-a obligat s ă plătească preţul

aferent numărului total de 179.259 licen ţe mai mare cu 72.990 faţă de numărul de licen ţe utilizabile în sistemul educaţional în raport cu numărul de computere compatibile cu noile produse software, având drept consecin ţă crearea unei

18

!

obligaţii de plată a unui preţ cu aproximativ 5,4 milioane euro mai mare decât preţul pentru închirierea licen ţelor efectiv utilizabile.

b. La data de 05 iunie 2013 , întrucât din Raportul de control întocmit de

Corpul de Control al Primului – Ministru, înregistrat sub nr. 432/15.05.2013, rezultau indicii cu privire la încheierea în condiţii nelegale a contractului comercial de închiriere licen ţe nr. 0115RO/15.04.2004 extins ulterior pentru

produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract precum ş i

a contractelor aferente derul ă rii Programul „Sistem Educa ţ ional

Informatizat” (SEI), Direcţia Naţională Anticorup ţie – Secţ