Uniunea Naional a Barourilor din Romnia Baroul Bucuresti

CABINET DE AVOCAT CHICIU ALEXANDRU FLORIN

Bucuresti, str. Aleea Botorani, nr.7, sector 5, tel: 0723.300.873, fax: 031.425 58.91
alex_chiciu@yahoo.com

Ref. dosar 1532 / 1 / 2015

Termen 15 februarie 2017

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

- Sectia penala -

Subsemnata Udrea Elena - Gabriela, fiica lui Niculai si Maria, nascuta la data de 26 decembrie
1973, in Buzau, jud Buzau, cu domiciliul inBucuresti, B-dul Unirii, nr. 15, bl.3, et. 1, ap. 4, sector
4 si resedinta permanenta in Bucuresti, Complexul Stejarii, strada Jandarmeriei, nr. 14, bloc 5, scara C,
ap. 3, sector 1, CNP 2731226100089,
prin avocat ales Alexandru - Florin Chiciu
in baza dispozitiilor art. 390 alin. 2 Cod procedura penala
formulez
CONCLUZII

cu privire la faptele descrise in Rechizitoriul nr. 50/P/2014 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie
pe urmatoarea structura de prezentare :
A. SITUAIA DE FAPT, NCADRAREA JURIDIC I PROBELE INVOCATE N ACUZARE ;
B. ASPECTE DE NETEMEINICIE;
C. CONCLUZII

A. SITUAIA DE FAPT, NCADRAREA JURIDIC I PROBELE INVOCATE N ACUZARE

Conform rechizitoriului nr. 50/P/2014 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, inculpata Udrea Elena Gabriela a fost trimisa in judecata cu
privire la svrirea, n perioada 2010 2012, a mai multor infraciuni de corupie, asimilate i
conexe infraciunilor de corupie, dupa cum urmeaza:

1. Infraciunea de luare de mit svrit de UDREA ELENA GABRIELA i infraciunea de dare

de mit svrit de GARDEAN ADRIAN i GARDEAN MIRON DOREL cu participarea lui
LUNGU TEFAN n calitate de complice.
Conform rechizitoriului, in cursul anului 2010, ministrul Udrea Elena Gabriela a primit n mod
indirect, pentru sine i pentru altul, prin intermediul lui Lungu tefan, foloase materiale pentru a
asigura finanarea la timp a unor contracte de lucrri ncheiate de S.C. Termogaz Company S.A. cu mai
multe uniti administrativ teritoriale n cadrul programului Schi pentru Romnia.
La 24.08.2010 i 20.12.2010, mituitorii au dispus transferul sumei totale de 695.367,06 RON n
patrimoniul unei societi controlate de inculpatul Lungu tefan prin intermediul mai multor contracte
fictive de achiziie. Suma menionat reprezint 10% din valoarea plilor efectuate de minister ctre
UAT Cavnic i UAT Borsec n contul lucrrilor efectuate de S.C. Termogaz Company S.A.
Din probele cauzei a rezultat c Udrea Elena Gabriela cunotea mprejurrile eseniale referitoare la
remiterea sumelor de bani, iar Lungu tefan a folosit o parte din banii astfel obinui, la cererea
ministrului, pentru plata unor servicii de publicitate i de monitorizare a mediului online de care au
beneficiat inculpata i Organizaia Bucureti a Partidului Democrat Liberal. (fila 2-3)
2. Infraciunea de luare de mit svrit de UDREA ELENA GABRIELA i TOPOLICEANU
ANA MARIA, cu participarea lui BREAZU TUDOR LIBERIU n calitate de complice, i
infraciunea de dare de mit svrit de BOTOROAG DRAGO MARIUS cu complicitatea lui
LUNGU TEFAN.
Conform rechizitoriului, in perioada 2010 2011, ministrul UDREA ELENA GABRIELA, mpreun cu
TOPOLICEANU ANA-MARIA, directorul Companiei Naionale de Investiii, au primit o sum
de aproximativ 300.000 RON de la administratorul S.C. Consmin S.A. pentru a asigura plata la timp a
lucrrilor executate de societatea menionat n baza contractelor ncheiate cu Compania Naional de
Investiii.
Astfel, dup ce Compania Naional de Investiii realiza plile ctre S.C. Consmin S.A. pentru lucrrile
efectuate, Botoroag Drago Marius dispunea transferul a 10% din suma ncasat ctre societatea
controlat de Lungu tefan, S.C. Last Time Studio S.R.L., n baza unor contracte de consultan fictive.
n acest mod, s-au realizat 5 pli, n valoare total de 335.486 RON.
La rndul su, Lungu tefan ddea banii primii lui Breazu Liberiu Tudor, persoan apropiat att de
Udrea Elena Gabriela, ct i de Topoliceanu Ana Maria. Plile se realizau fie n numerar, fie prin
intermediul societii S.C. Ekaton Consulting S.R.L. administrat de Breazu Liberiu Tudor, n baza altor
contracte fictive de consultan. n acest mod, s-au realizat 4 transferuri bancare n valoare total de
209.762 RON i o plat n numerar de aproximativ 90.000 RON.
O parte din aceste sume au fost nmnate n numerar lui Topoliceanu Ana Maria, care le-a predat la
rndul su lui Udrea Elena Gabriela.
Diferena a fost folosit de Breazu Liberiu Tudor i Topoliceanu Ana Maria pentru a plti diferite
cheltuieli ale inculpatei Udrea Elena Gabriela sau ale Organizaiei Bucureti a Partidului Democrat
Liberal.(fila 3)
3. Infraciunea de luare de mit svrit de UDREA ELENA GABRIELA i NASTASIA
GHEORGHE, cu participarea lui OBREJA RUDEL n calitate de complice, i o infraciune
de dare de mit svrit de GARDEAN ADRIAN, GARDEAN MIRON i BOIAN CORIN cu
participarea lui LUNGU TEFAN n calitate de complice.
Conform recizitoriului, in cursul anului 2011, Udrea Elena Gabriela a cerut i a primit de la inculpatul
Gardean Adrian, direct i indirect, foloase materiale n valoare de 10% din plile efectuate de minister
pentru contractele de lucrri ncheiate de S.C. Termogaz Company S.A. i S.C. Kranz Eurocenter S.R.L.,
n schimbul garaniei c finanrile vor fi aprobate la timp.
Astfel, la data de 7 februarie 2011, Udrea Elena Gabriela i-a cerut lui Gardean Adrian ca din sumele
primite de la minister s fac mai multe sponsorizri, transmindu-i c trebuie s discute detaliile cu
Nastasia Gheorghe, secretarul general al ministerului. Ulterior, Udrea Elena Gabriela i-a cerut lui
Nastasia Gheorghe s i comunice lui Gardean Adrian c suma solicitat este n cuantum de 10% din
valoarea plilor efectuate i care urmau s fie efectuate n cursul anului 2011.
Urmare acestei solicitri, n vara anului 2011, Gardean Adrian a nmnat 200.000 euro lui Lungu
tefan, care i-a predat lui Nastasia Gheorghe, ns banii au fost restituii de acesta dup o zi, invocnd
riscul ca fapta s fie denunat organelor de urmrire penal.
n data de 06.10.2011 Gardean Adrian a remis suma de 900.000 euro n numerar lui Nastasia
Gheorghe, n contul ncasrilor care urmau s fie realizate de S.C. Termogaz Company S.A. i de S.C.
Kranz Eurocenter S.R.L. din fondurile Ministerului Dezvoltrii Regionale i Turismului.
Cu acelai prilej, Nastasia Gheorghe i-a transmis lui Gardean Adrian, la cererea lui Udrea Elena
Gabriela, c suma remis nu acoperea procentul solicitat de ministru, avnd n vedere valoarea total a
plilor care urmau s fie efectuate ctre cele dou societi, iar pentru diferen i-a cerut virarea
sumei de 3.000.000 RON n conturile unei societi controlate de Obreja Rudel.
Suma de 900.000 euro a fost predat de Nastasia Gheorghe ministrului Udrea Elena Gabriela, iar
diferena de 3.000.000 RON a fost transferat de S.C. Termogaz Company S.A. n contul S.C. Europlus
Computers S.R.L. la data de 28.12.2011, n baza unui contract fictiv de publicitate. (fila 4)
4. Infraciunea de abuz n serviciusvrita de UDREA ELENA GABRIELA
Conform rechizitoriului, la data de 24.06.2011 s-a ncheiat contractul de servicii nr. 232, atribuit prin
negocierea fr publicarea unui anun de participare, ntre Ministerul Dezvoltrii Regionale i
Turismului i S.C. Europlus Computers S.R.L., avnd ca obiect prestarea serviciilor de promovare a
Romniei n cadrul evenimentelor desfurate cu ocazia organizrii Galei Internaionale de Box
profesionist de ctre Federaia Romn de Box.
n baza acestui contract, prin ordinul de plat nr. 9/01.02.2012, Ministerul Dezvoltrii Regionale i
Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare n valoare de 8.116.800 RON.
Fondurile publice au fost utilizate ntr-o modalitate interzis de lege, respectiv pentru finanarea unui
eveniment sportiv organizat de ctre o societate comercial, iar suma achitat n baza contractului
constituie n ntregime un prejudiciu produs n patrimoniul ministerului. Prin ncheierea contractului s-a
urmrit n realitate asigurarea fondurilor necesare organizrii galei de box menionate, iar achiziia de
servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formal, pentru care nu exista o nevoie real a
ministerului, cu unicul scop de a da o aparen de legalitate contractului.
Mai mult, contractul a fost atribuit cu nclcarea procedurilor legale de achiziie public i au fost
achiziionate servicii care nu se regsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu
finanare european.
Aceste mprejurri atrag refuzul de decontare a sumelor de ctre autoritatea de management a
fondurilor europene, astfel nct, datorit modului defectuos n care funcionarii i-au ndeplinit
atribuiile de serviciu, sumele care ar fi trebuit rambursate din fonduri europene au fost suportate
integral de ctre bugetul de stat.
Pe parcursul urmririi penale a rezultat c cea mai important contribuie la svrirea acestor fapte i
la producerea rezultatului aparine inculpatei Udrea Elena Gabriela, care a luat decizia organizrii
galei n urma unor discuii informale cu Obreja Rudel, a determinat adoptarea actelor normative care
au creat cadrul finanrii evenimentului, a cerut n mod repetat funcionarilor din subordine s se
ntlneasc cu Obreja Rudel pentru a identifica soluii pentru ncheierea contractului i a participat
nemijlocit la stabilirea bugetului care urma s fie alocat de ctre MDRT n afara cadrului reglementat
de procedura achiziiilor publice.
De asemenea, a rezultat c Udrea Elena cunotea mprejurrile eseniale ale cauzei i a acceptat
posibilitatea producerii rezultatului, avnd n vedere c i fuseser aduse la cunotin n mai multe
rnduri impedimentele legale i c a participat sau a determinat nclcarea regulilor de ncheiere a
contractelor de achiziie public reglementate de O.U.G. nr. 34/2006.
Totodat, faptele au produs un folos necuvenit lui Obreja Rudel, care a beneficiat de fonduri publice
pentru organizarea unui eveniment comercial ale crui venituri i-au revenit n mod exclusiv.(fila 4-5)
5. Infraciunea de tentativ la folosirea de documente ori declaraii false, inexacte sau incomplete
pentru obinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene svrite de UDREA ELENA
GABRIELA
Conform rechizitoriului, faptele descrise anterior au determinat ntocmirea cererii de finanare nr.
BI/1/5/5.3/A/697, nregistrat la Organismul Intermediar pentru Turism (OIT), prin care MDRT solicita
asisten financiar nerambursabil din Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR), n vederea
finanrii proiectului Promovarea brandului turistic al Romniei, prin Programul Operaional
Regional 2007-2013 (POR 2007-2013).
Cererea cuprinde declaraii inexacte, n condiiile n care, aa cum artat anterior, scopul utilizrii
fondurilor a fost n realitate organizarea unei gale de box care nu se regsea printre categoriile de
cheltuieli eligibile, iar organizatorul nu era Federaia Romn de Box, mprejurri cunoscute de
reprezentanii ministerului.
Rezultatul nu s-a produs, iar fondurile europene nu au fost fraudate, deoarece Autoritatea de
Management a suspendat soluionarea cererii de rambursare ca urmare a sesizrii organelor de
urmrire penal. (fila 6)

Mijloacele de proba invocate de procurorii in sustinerea acuzatiilor sunt indicate si interpretate la filele
66-122 din actul de sesizare a instantei.

* * *
B. ASPECTE DE NETEMEINICIE
1. Infraciunea de luare de mit svrit de UDREA ELENA GABRIELA i infraciunea de dare
de mit svrit de GARDEAN ADRIAN i GARDEAN MIRON DOREL cu participarea lui
LUNGU TEFAN n calitate de complice.
1.1 Premise legale
a) Potrivit art. 254 alin. 1 Cod penal din 1969, in forma in vigoare la data savarsirii pretinselor
fapte, fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu
i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a
nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de
a face un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 12 ani si interzicerea
unor drepturi.
Potrivit art. 6 din Legea 78/2000, in forma in vigoare la data savarsirii pretinselor fapte, infractiunile de
luare de mita prevazuta la art. 254 din Codul penal, de dare de mita prevazuta la art. 255 din Codul
penal, de primire de foloase necuvenite prevazuta la art. 256 din Codul penal si de trafic de influenta
prevazuta la art. 257 din Codul penal se pedepsesc potrivit acelor texte de lege.
Potrivit art. 76 lit. c Cod penal din 1969 in forma in vigoare la data savarsirii pretinselor fapte, in cazul
in care exista circumstante atenuante, pedeapsa principala pentru persoana fizica se reduce sau se
schimba, dupa cum urmeaza: c) cand minimul special al pedepsei inchisorii este de 3 ani sau mai mare,
pedeapsa se coboara sub minimul special, dar nu mai jos de 3 luni.
In cazul retinerii circumstantelor atenuante, potrivit art. 74 alin. 2, 76 lit. c Cod penal din 1969, limitele
de pedeapsa, pentru infractiunea de luare de mita sunt de la 3 lunipana la 3 ani inchisoare.
Potrivit art. 289 alin. 1 Cod penal, in forma in vigoare la data judecatii, fapta functionarului public
care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu
i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea,
urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu
indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si
interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica ori de a exercita profesia sau activitatea
in executarea careia a savarsit fapta.
Potrivit art. 76 alin. 1 Cod penal, in cazul in care exista circumstante atenuante, limitele speciale ale
pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita se reduc cu o treime.
In cazul retinerii circumstantelor atenuante, potrivit art. 75 alin. 2, 76 alin. 1 Cod penal, limitele de
pedeapsa pentru infractiunea de luare de mita sunt de la 2 ani pana la 6 ani si 8 luni inchisoare.

In ceea ce priveste circumstantele atenuante, sfera acestora in contextul actualei reglementari a fost
restrans, ca si limita pana la care se poate reduce pedeapsa. Astfel, aspectele ce puteau fi evaluate din
perspectiva circumstantelor personale scapa in prezent reglementarii. In cauza insa relevante sunt si
imprejurarile legate de fapta care diminueaza gravitatea infractiunii si care pot fi valorificate in contextul
circumstantelor atenuante judiciare (art. 75 alin. 2 lit. b teza I Cod penal).
Apararea are in vedere caracterul unitar al dispozitiilor referitoare la pedeapsa si circumstantele de
individualizare in raport de incadrarea juridica data faptei. Pedeapsa decurge din caracterizarea in drept a
faptei cercetate. Unitatea dintre incriminare si pedeapsa exclude posibilitatea, in cazul legilor succesive,
de a combina incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintr-o alta lege. Aceeasi unitate impiedica si
combinarea dispozitiilor de favoare privitoare la circumstante agravante si atenuante, acestea participand
in egala masura la configurarea cadrului legal unitar pe baza caruia se stabileste incriminarea si se
individualizeaza sanctiunea penala.
Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei se realizeaza in conformitate
cu dispozitiile art. 5 din Cod penal in vigoare (Legea nr. 286/2009) potrivit carora, in cazul in care de
la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi
penale, se aplica legea mai favorabila.
Conform art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii
penale sau contraventionale mai favorabile.
Drept urmare, principiul activitatii legii penale, prevazut de art. 10 Cod penal anterior, dar si de art. 3
Cod penal in vigoare, are ca exceptii retroactivitatea legii penale, respectiv ultraactivitatea legii penale
mai blande.
Rezulta, astfel, ca aplicarea legii penale mai favorabile, conform art. 5 mai sus mentionat, este incidenta
in situatii tranzitorii, caracterizate printr-o succesiune a legilor penale intervenita de la data savarsirii
faptei prevazuta de legea penala, cand ia nastere raportul juridic penal de conflict si pana la solutionarea
definitiva a cauzei.
In cauza, dupa comiterea infractiunii si inainte de sesizarea instantei la data de 20 aprilie 2015, a instrat
in vigoare Noul Cod penal, iar ulterior a fost pronuntata Decizia CCR nr. 405/2016 (referitoare la
infractiunea de abuz in serviciu).
De asemenea, in cazul tratamentului pluralitatii infractionale nu este obligatorie aplicarea unui spor de
pedeapsa, ca in cazul art. 39 Cod penal, din actuala reglementare.
In ceea ce priveste continutul pedepselor accesorii si complementare, legea anterioara este mai
favorabila intrucat sfera drepturilor al caror exercitiu se poate restrange este mai redus.

b) Infractiunea de luare de mita presupune pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani,
foloase care nu i se cuvin in legatura insa cu un act ce intra in indatoririle de serviciu ale inculpatului.
Atunci cand inculpatul nu a pretins, primit sau acceptat promisiunea unor bunuri inainte sau in timpul
actului de serviciu, nu este indeplinita conditia legaturii cu actul de serviciu (ICCJ, Sectia penala,
decizia penala nr. 676/26 februarie 2013, decizia nr. 1515/46/2011).
Pentru sustinerea acuzatiei de luare de mita trebuie dovedite din punct de vedere obiectiv:
- conduita proprie a persoanei acuzate in legatura cu banii sau foloasele: pretinderea de bani sau alte
foloase care nu i se cuvin; primirea de bani sau alte foloase care nu i se cuvin; acceptarea promisiunii de
bani sau foloase care nu i se cuvin, faptul ca nu a respins o asemenea promisiune;
- conduita proprie a persoanei acuzate in legatura cu actele de serviciu: indeplinirea, neindeplinirea
ori intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, realizarea unui act contrar
acestor indatoriri.
- legatura dintre banii sau foloasele necuvenite si actul de serviciu. Banii sau produsele trebuie sa fie
pretinse, primite etc. cu titlul de contra echivalent al conduitei pe care faptuitorul se angajeazasa o aiba si
anume pentru indeplinirea neindeplinirea sau indeplinirea cu intarziere a unui act de serviciu. Daca
legatura lipseste, fapta nu are caracter penal. Daca insa scopul urmarit se realizeaza si acuzatul face un
act contrar indatoririlor de serviciu, act care constituie prin el insusi o infractiune, cum ar fi un fals in
inscrisuri, infractiunea de luare de mita intra in concurs cu acea infractiune (Tribunalul Suprem, Sectia
penala, decizia nr. 3839/1970).
Consumarea infractiunii are loc in momentul savarsirii actiunii sau inactiunii incriminate, in momentul
pretinderii, primirii, acceptarii promisiunii de bani sau foloase care nu i se cuvin ori in momentul in care
nu a respins o asemenea promisiune. Este suficienta simpla acceptare a promisiunii facute, predarea
banilor sau a foloaselor putand sa aiba loc anterior sau chiar sa nu se mai realizeze (Tribunalul Suprem,
Sectia penala, decizia nr. 1032/1968).

1.2 Aspecte de netemeinicie

Procurorii anticoruptie au sustinut ca, in cursul anului 2010, inculpatul Lungu Stefan ar fi ajutat-o pe
inculpata Udrea Elena Gabriela sa primeasca in mod indirect, pentru sine sau pentru altul, mai multe
foloase materiale de la S.C. Termogaz Company S.A., pentru a aproba finantarea la timp a contractelor
de lucrari incheiate de aceasta societate cu mai multe UAT (unitati administrativ-teritoriale) in cadrul
programului Ski pentru Romania.
Materialul probatoriu administrat in cursul urmaririi penale si judecatii in prima instantainfirma de o
maniera categorica tezele acuzarii: inculpata Udrea Elena Gabriela nu a pretins si nu a primit
niciodata, nici in cursul anului 2010 si nici ulterior, direct sau indirect, bani sau alte foloase in legatura
cu vreun act ce intra in indatoririle sale de serviciu.
Declaratiile inculpatilor audiati in cauza, rezultatul confruntarilor intre acestia si continutul unor probe
administrate in cursul judecatii evidentiaza, fara dubiu orice forma de participatie a inculpatei Udrea
Elena Gabriela.

Inculpatul Lungu Stefan a aratat:

Intrebare pentru inculpatul Lungu Stefan din partea inculpata Udrea Elena Gabriela: Mi-ati spus despre
intelegerea dintre dvs, Gardean si Nastasia din 2010?
Raspuns: Referitor la persoana lui Adrian Gardean am avut o singura discutie cu doamna ministru strict
profesionala in 2009 in care mi-a lasat de inteles ca Gardean nu este unul dintre oamenii cu care sa se
lucreze, nu am avut alte discutii cu doamna ministru referitoare la Gardean.

Intrebare pentru inculpatul Lungu Stefan din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela: Mi-ati spus
vreodata ca platiti ceva pentru mine sau pentru partid din bani personali sau din banii de la Gardean?
Raspuns: Nu am avut relatii financiare cu doamna Udrea. Nu i-am spus niciodata ca am facut asemenea
plati.

Intrebare pentru inculpatul Lungu Stefan din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela: V-am cerut eu
personal sa platiti ceva din banii dvs, indiferent de provenienta, pentru mine sau pentru partid?
Raspuns: Nu, nu mi-a cerut niciodata doamna Udrea sa platesc din banii mei ceva pentru dansa sau
pentru partid.

Intrebare pentru inculpatul Lungu Stefan de la procuror: Stia doamna Udrea ca o parte din banii primiti
de dvs fie de la Termogaz fie de la Consmin erau folositi pentru plata unor bunuri sau servicii de care a
beneficiat PDL?
Raspuns: In mod direct, nu stiu daca avea cunostinta ()

Rezultatul confruntarii din 19 martie 2015 intre inculpatul Lungu Stefan si inculpata Udrea Elena
Gabriela contine si o serie de imprejurari straine inculparii, tinand de modul de achizitie a unor servicii,
printuri, etc, ori tinand de modul de organizare a unor activitati din cadrul PDL Bucuresti sau de modul
in care anumiti furnizori s-ar fi plans de intarzieri in plata serviciilor prestate.
Desi procurorii au incercat sa construiasca acuzatia conform careia inculpata Udrea Elena Gabriela ar fi
cunoscut faptul ca s-ar fi folosit bani proveniti de la societatea Termogaz in cursul anului 2010 pentru a
se face plati de catre Lungu Stefan pentru PDL Bucuresti, raspunsul acestui din urma inculpat in cadrul
confruntarii sus-mentionata (nu am avut relatii financiare cu doamna Udrea, nu i-am spus niciodata ca
am facut asemenea plati, nu mi-a cerut niciodata doamna Udrea sa platesc din banii mei ceva pentru
dansa sau pentru partid) demonstreaza de o maniera categorica neimplicarea inculpatei in astfel de
practici.
In plus, cu privire la acest aspect, in cadrul confruntarii intre inculpatul Gardean Adrian si inculpata
Udrea Elena Gabriela nu au fost abordate din partea acuzarii niciun fel de teme tinand de aceasta
acuzatie. In aceasta situatie, apararea apreciaza ca desi procurorii nu au mai considerat necesare
clarificari suplimentare pe acest palier, au ales sa ignore afirmatiile fara echivoc ale lui Lungu Stefan.

In declaratiile date pe parcursul urmaririi penale, atat de catre inculpatul Lungu Stefan, cat si de
catre inculpatul Nastasia Gheorghe, organul de urmarire penala a putut identifica circuitul banilor
rulati intre S.C. Termogaz Company S.A (pe de o parte) si S.C. Last Time Studio S.R.L. (pe de
alta parte) in cursul anului 2010, fara stiinta ori contributia inculpatei Udrea Elena Gabriela.
Astfel, in declaratia din 02 februarie 2015, inculpatul Lungu Stefan arata ca nu Elena Udrea este cea
care ar fi cunoscut intarzierile de plata pentru lucrarile efectuate de Termogaz Company S.A. in cadrul
unui contract finantat de MDRT si nu Elena Udrea ar fi fost beneficiara sumelor primite de la aceasta
societate, ci Nastasia Gheorghe si familia acestuia:
in cursul anului 2010, Gardean Adrian m-a rugat sa ma interesez de ce nu i se aproba platile pentru
lucrarile efectuate () L-am intrebat pe Nastasia, iar el mi-a spus ca motivul e ca Gardean este omul
lui Tariceanu () I-am transmis raspunsul lui Gardean si l-am sfatuit sa discute direct
cu Nastasia. Gardean a avut o intalnire cu Nastasia la care eu n-am participat. Dupa aceasta intalnire,
Gardean m-a rugat sa-l ajut sa intermediez achizitia unui post de transformare energie electrica urmand
ca pretul sa ajunga la Nastasia.

Pozitia inculpatului Lungu Stefan a fost constanta. Cu ocazia declaratiei din 5 februarie 2015 (in
calitate de inculpat) acesta a aratat:
in primavarea anului 2010 () Gardean mi-a spus ca este dispus sa intoarca un procent din sumele
primite de la MDRT si m-a rugat sa vorbesc acest lucru cu Nastasia. Gardean m-a intrebat daca pot
vorbi in mod direct cu Elena Udrea, iar eu i-am raspuns ca nu am nicio legatura cu ea pe aceasta
zona () Astfel, am aranjat o intalnire la minister in biroul lui Nastasia prilej cu care acesta i-a spus
ceva la ureche lui Gardean. Acesta a fost prilejul cu care s-au stabilit sumele pe care urma sa le
platesca Gardean avand in vedere ca acela era scopul intalnirii () in acest context Termogaz a facut
doua plati in contul societatii mamei mele S.C. Last Time Studio S.R.L. - o parte din bani i-am dat lui
Nastasia in doua randuri.

Teza neimplicarii inculpatei Udrea Elena Gabriela in stabilirea procentului de 10% din sumele
incasate si deblocate de MDRT exprimata, asa cum am aratat anterior, de inculpatul Lungu Stefan,
este confirmata inclusiv de inculpatul Gardean Adrian si de apropiatii acestuia (de fratele sau - Gardean
Miron- si de martorul Boian Corin) in declaratiile date in cauza si in procesele verbale de confruntare din
19 martie 2015.
Astfel, martorul Gardean Adrian afirma:
la inceputul lui 2010, am avut o intalnire cu Nastasia Gheorghe, intermediata de Lungu Stefan, in
biroul lui Nastasia din MDRT. Cu acest prilej, Nastasia mi-a confirmat discutiile purtate anterior cu
Stefan Lungu referitor la plata unui procent de 10% din sumele incasate pentru deblocarea finantarii pe
lucrarile executate.
Cand am discutat cu Lungu Stefan despre modalitatea efectuarii platilor si prestatia pe care trebuia sa
o dea SC Termogaz Company SA catre MDRT in anul 2010, Lungu Stefan mi l-a prezentat pe Nastasia
Gheorghe, secretar general la acea vreme in cadrul ministerului () De fiecare data cand am discutat
cu Nastasia Gheorghe, ma deplasam la sediul MDRT si prin intermediul lui Lungu Stefan discutam cu
Nastasia Gheorghe in biroul acestuia () In perioada mai iunie 2010 am avut o discutie cu Nastasia
Gheorghe la sediul MDRT in prezenta lui Lungu Stefan, iar acesta mi-a confirmat procentul de 10% pe
care SC Termogaz Company SA trebuia sa-l plateasca pentru a obtine efectuarea platilor de la MDRT
() Nastasia Gheorghe mi-a precizat ca trebuie sa platesc banii in numerar, fara a-mi da insa alte
detalii () Am inteles ca banii trebuia sa-i dau lui Lungu Stefan si acesta sa-i remita lui Nastasia
Gheorghe () Eu stiam ca banii erau dati pentru Nastasia Gheorghe intrucat cu acesta
discutasem.(declaratie martor 30 septembrie 2016, fila 300).
Mai mult, la intrebarea apararii inculpatei Udrea Elena Gabriela, martorul Gardean Adrian a aratat
ca nu a avut alte elemente, in afara de cele spuse de Lungu Stefan, care sa-i sustina aprecierea ca
banii ajungeau la Udrea Elena Gabriela.

Fratele inculpatului Gardean Adrian inculpatul Gardean Miron a declarat, de o maniera categorica, la
data de 11 februarie 2015 ca procentul de 10% este sigur ca nu a fost solicitat de Elena Udrea:
la inceputul anului 2011, fratele meu Gardean Adrian mi-a spus ca a discutat la minister si i s-a
transmis ca problema platilor va fi rezolvata in schimbul unui procent de 10% din sumele pe care
urmeaza sa le incasam. Fratele meu mi-a spus ca a discutat cu Nastasia Gheorghe. Sunt sigur ca fratele
meu nu a spus ca aceasta suma ar fi fost solicitata de Elena Udrea.

Fratele meu Gardean Adrian mi-a spus ca a discutat la nivelul MDRT cu Lungu Stefan si posibil cu
Nastasia Gheorghe despre posibilitatea deblocarii platilor spunandu-mi totodata ca trebuie sa platim un
comision de circa 10% din sumele incasate de la UAT -uri.
Ceea ce este relevant in declaratia martorurlui Gardean Miron este faptul ca acesta confirma afirmatia lui
Stefan Lungu facuta in 02.02.2005 si 05.02.2015 cum ca primul moment al pretinderii comisionuluiin
relatia cu George Nastasia este in cursul anului 2010, si acelasi martor arata ca intalnirea dintre
Gardean Adrian si Udrea Elena Gabriela s-a realizat in cursul anului 2011.
Totodata, la intrebarea apararii inculpatei Udrea Elena Gabriela, martorul Gardean Miron a aratat
ca fratele sau i-a spus in cursul anului 2011 ca persoana din cadrul MDRT care i-a solicitat un
comision a fost Nastasia Gheorghe () Si ca Nastasia Gheorghe era cel care avea situatia cu platile
restante.
Declaratia martorului confirma declaratia pe care acesta a dat-o si in cursul urmaririi penale (fila 5,
declaratie din 02 februarie 2015) conform careia, cel care a solicitat comisionul a fost Nastasia
Gheorghe.
Revenind la martorul Gardean Adrian, pe parcursul urmaririi penale acesta a declarat ca pretinderea
procentului de 10% din sumele pe care urma sa le deeblocheze ministerul pentru plata, nu s-a realizat
de catre Elena Udrea, ci de catre inculpatul Nastasia Gheorghe:
m-am prezentat la MDRT, la biroul lui Nastasia Gheorghe care mi-a pretins un procent de aproximativ
10%, dar nu fix, din sumele pe care ministerul urma sa le deblocheze pentru plata. () Cu prilejul
acestei vizite, Nastasia Gheorghe mi-a indicat doar acest procent de circa 10% pe care eu urmeaza sa-l
dau inapoi din platile pe care le debloca MDRT, fara sa indice concret modalitatea in care urma sa
transfer acesti bani () am fost santajat de secretarul general Nastasia Gheorghe care fusese delegat
cu atributia de prioritizare a platilor (fila 205 Dosar urmarire penala).

Aceasi pozitie a avut-o inculpatul Gardean Adrian si cu ocazia confruntarii din 19 martie 2015 cu
inculpata Udrea Elena Gabriela.
Intrebare pentru inculpatul Gardean Adrian din patrea inculpatei Udrea Elena Gabriela: Ce
sponsorizare v-a indicat dl Nastasia sa faceti?
Raspuns: Nicio sponsorizare. Mi-a indicat o suma de bani care trebuie sa o aduc, in principiu 10%, nu
am adus intreaga suma de bani pentru ca nu dispuneam de ea la momentul respectiv.

Pentru a evita orice revenire ulterioara asupra declaratiilor date in faza de urmarire penala (in conditiile
in care au existat contradictii in pozitia procesuala a inculpatului de la o data la alta), cu ocazia
confruntarii din 19 martie 2015 inculpata Udrea Elena Gabriela a inteles sa-l intrebe
pe inculpatul Nastasia Gheorghe daca in afara episodului cu geanta de 900.000 Euro (ce urmeaza a fi
analizat ulterior) vreodata acesta i-ar fi spus ministrului ca ar fi luat bani de la Adrian Grdean. Desigur,
intrebarea era relevanta si inconditiile in care, asa cum am aratat, exista probe din care rezulta ca sumele
de bani provenite de la S.C. Termogaz Company S.A. prin intermediul lui Lungu Stefan au ajuns
exclusiv in patrimoniul inculpatului Nastasia Gheorghe sau a familiei acestuia. Raspunsul acestuia nu
lasa loc de interpretari:
Intrebare pentru inculpatul Nastasia Gheorghe din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela: Mi-ati
spus vreodata ca ati luat bani de la Gardean in vreo imprejurare?
Raspuns: Nu, singura data a fost cand m-am dus cu geanta.

Interesanta din perspectiva apararii este pozitia inculpatului Nastasia Gheorghe care, in confruntarea din
19 martie 2015 (intrebarea 81) arata ca l-a cunoscut pe dl Gardean la ziua sa (7 februarie 2011
n.n.) .
Acest raspuns, evident nereal si in contradictie cu sustinerile inculpatului Lungu Stefan si ale lui
Gardean Adrian, defineste de o maniera evidenta profilul procesual al inculpatului. De altfel, la
intrebarea aparatorului sau (intrebarea 83 din procesul verbal de confruntare) daca exista posibilitatea
sa-l fi intalnit pe domnul Gardean anterior zilei sale de nastere, dar persoana dumnealui sa nu fi
prezentat relevanta pentru acesta, inculpatul Nastasia Gheorghe raspunde e posibil

Asa cum aratam anterior, circuitul banilor proveniti de la S.C. Termogaz Company S.A. este strain
de inculpata Udrea Elena Gabriela.
Asa cum rezulta din declaratia inculpatului Lungu Stefan din 2 februarie 2015, banii primiti de la
Termogaz in contul societatii administrate de mama sa au ajuns cel putin in procent de 90% la Nastasia,
predati in cash lui sau fiului sau Alexandru, cu care inculpatul Lungu Stefan s-a intalnit la
Pensiunea Popasul Vanatorului din Busteni, sau prin plati fictive facute in contul unei societati pe care
Nastasia si fiul sau o detineau.
In plus, inculpatul Lungu Stefan a afirmat:
perceptia mea a fost ca acesti bani reprezentau un imbold pentru ca Nastasia Gheorghe sa deblocheze
platile pentru lucrarile efectuate de S.C. Termogaz () Nu-mi amintesc cand am vorbit cu Gardean
despre asta. Stiu doar ca am vorbit ca banii trebuiau sa ajunga la Nastasia Gheorghe () Dupa cateva
luni, Gardean m-a sunat sa-i fac o alta factura in aceleasi conditii tot pentru un transformator, si de
aceasta data banii au fost transferati catre Nastasia. La fiecare dintre plati, Nastasia imi indica
detaliile.
Toate aceste detalii sunt confirmate si de procesul verbal de confruntare din 03 februarie 2015 intre
Nastasia Gheorghe si Lungu Stefan. Cu aceasta ocazie inculpatul Lungu Stefan a precizat:
Nastasia mi l-a indicat pe fiul sau Alexandru cu care trebuia sa ma intalnesc sa-i dau banii () La
intalnirea cu Nastasia, el mi-a indicat ce suma sa-I dau fiului sau Alexandru, insa nu-mi amintesc
cuantumul acestuia () Banii din al doilea contract i-am dat lui Nastasia.
Cu toate acestea, procurorii decid sa nu il audieze pe Alexandru Nastasia si sa formuleze acuzatiile de
luare de mita impotriva lui Udrea Elena!!!
Pozitia procesuala a inculpatului Nastasia Gheorghe a fost profund nesincera in vederea diminuarii
raspunderii sale penale. Fluctuatiile intre declaratiile acestuia (incepand cu data de 2 februarie 2015 si
pana in prezent), care au presupus initial negarea oricarei implicari a inculpatei Udrea Elena
Gabriela (cu afirmatii de genul nu am fost nicodata consultat de ministru pentru prioritizarea platilor,
singurul lucru pe care mi-l cerea era sa indic bugetul disponibil pe capitole) dar mai apoi indicarea
directa si mincinoasa a inculpatei ca fiind cea care a primitsuma de 900.000 Euro intr-o geanta (aspect pe
care il vom dezvolta ulterior) decredibilizeaza profund forta argumentativa a sustinerii acuzarii pe baza
acestor declaratii.
Toate aceste consideratii demonstreaza ca:
- inculpata Udrea Elena Gabriela nu a avut relatii financiare cu Lungu Stefan;
- inculpata Udrea Elena Gabriela nu a pretins nicio suma de bani de la Gardean Adrian;
- inculpata Udrea Elena Gabriela nu a stiut de la Lungu Stefan ca s-au facut plati din banii acestuia sau
din banii de la Gardean Adrian;
- inculpata Udrea Elena Gabriela nu a cerut niciodata inculpatului Lungu Stefan sa plateasca din banii sai
(indiferent de provenienta lor) ceva pentru aceasta sau pentru partid;
- inculpata Udrea Elena Gabriela a purtat o singura discutie referitor la Gardean Adrian in 2009,
atragand atentia ca nu este una dintre persoanele cu care sa se lucreze.
- primirea si pretinderea sumelor de bani in legatura cu finantarile de catre MDRT a contractelor
incheiate de Termogaz Company S.A. cu UAT Cavnic si UAT Borsec nu s-au realizat de Udrea Elena
Gabriela, ci de alte persoane avand calitate de subiecti procesuali activi in prezenta cauza.

Relevante sunt, in opinia apararii, si declaratiile martorilor Dinca Alina Ioana, Arsene Octavian si
Diaconescu Cristian care au aratat modul transparent si perfect legal in care ministrul Udrea Elena
Gabriela a dispus a se gestiona relatiile cu UAT-urile:
(...) Cunosc ca, la un moment dat, in perioada 2010-2012, cred ca 2011, a existat un ordin de ministru
cu privire la prioritizarea proiectelor de investitii, insa acest ordin nu era aplicabil in cadrul directiei
economice, ci in cadrul directiilor de specialitate. Stiu ca intr-o anumita perioada, pe care nu o pot
preciza cu exactitate, a existat o dispozitie verbala, in sensul de a se plati facturile in ordinea
inregistrarii lor la minister, aceasta dispozitie verbala ne-a fost transmisa de secretarul general
Nastasia Gheorghe si stiu ca acesta a discutat cu ministrul Udrea Elena Gabriela.
Intrebare : Cine din conducerea ministerului tinea legatura cu UAT-urile sau cu societatile comerciale
care se aflau intr-o legatura contractuala cu MDRT in legatura cu platile?
Raspuns: Directiile de specialitate si secretarul general al ministerului (inculpatul Nastasia Gheorghe
n.n.) care coordona bugetul si directiilor de specialitate.
(Declaratie de martor Dinca Alina Ioana din 10 februarie 2017, dosar instanta, pag. 2-3).

La nivelul MDRT exista o procedura in baza careia erau aprobate fondurile. Astfel, UAT-urile
formulau o solicitare catre MDRT. Aceasta solicitare era insotita de o documentatie tehnica economica,
care urmarea un anumit traseu in functie de profil. Pe schi in Romania, de exemplu, trebuia sa fie
inscrisa deja in studiul de prefezabilitate schi in Romania. Pe scurt insa, toate documentatiile treceau
prin Consiliul Tehnic Economic al MDRT, unde se purtau discutii de catre reprezentantii MDRT si
reprezentantii autoritatilor publice locale, care sustineau proiectul. Ulterior, se incheia un contract cu
autoritatea publica locala. In baza contractului se derulau lucrari, iar in baza documentelor care
insoteau lucrarile respective se faceau decontari. Nu se realizau decontari pana cand reprezentantii
MDRT nu verificau in teritoriul stadiului lucrarilor, respectiv se verifica daca ceea ce cuprinde situatia
de lucrari era realizat in teren.
UAT-urile formulau solicitari de decontare a lucrarilor efectuate, solicitari care erau insotite de o serie
intreaga de documente, prevazute in hotararea de guvern 426/2009, precum si de cele prevazute in
procedura stabilita la nivelul ministerului si in contractul incheiat intre MDRT si UAT.
Aceasta solicitare era verificata de catre controlul financiar preventiv, controlul financiar delegat,
directia economica. Daca toate actele erau in ordine, cu toate avizele, atunci se mergea la plata. Se
intocmea un document standardizat in conformitate cu legislatia aplicabila, intitulat ordonantare.
Aceasta ordonantare era semnata de catre conducerea MDRT, respectiv de catre ministrul Udrea Elena
Gabriela sau persoana careia aceasta ii delegase aceasta atributie. Cand aveam toate semnaturile
faceam o adresa catre directia economica insotita de toate documentele aferente, directie care proceda
la efectuarea platii.
Despre platile efectuate catre UAT Cavnic si Lupeni nu pot sa relev nimic particular, pot spune doar ca
se respecta aceeasi procedura.
Nimeni din conducerea MDRT nu mi-a cerut sa fac plati cu prioritate catre anumite autoritati
administrativ teritoriale.
(Declaratie de martor Arsene Octavian din 10 februarie 2017, dosar instanta, pag. 2-4)

Nu cunosc vreo situatie in care MDRT sa fi facut o plata catre UAT Cavnic pentru proiectul avand ca
obiect alimentarea cu energie electrica a statiunii Straja, intr-un anumit termen. Pentru proiectele aflate
in derulare, in medie, intre semnarea contractului de finantare, care este un contract anual, si
realizarea platii, putea trece o perioada de 20 de zile.
Contractele de finantare au fost respectate in totalitate, iar la sfarsitul anilor 2010-2011 nu au existat
restante catre beneficiari, respectiv catre UAT-uri . Mentionez ca atunci cand m-am referit la procentele
de 20-30%, am avut in vedere sumele solicitate de catre UAT-uri pentru toate tipurile de proiect,
existand posibilitatea sa nici nu existe contracte de finantare incheiate intre MDRT si autoritatile locale.
Banii din buget, alocati pentru acest tip de investitii, nu puteau acoperi toate solicitarile UAT-urilor.
Suma prevazuta in bugetul MDRT pentru finantarea proiectelor de investitii avea o valoare, care se
transpunea in contractele de finantare, iar la sfarsitul anului bugetar, contractele de finantare incheiate
intre MDRT si autoritatea publica locala erau respectate intocmai, fiind consumata alocarea bugetara.
Aceste contracte de finantare erau incheiate de MDRT la inceputul anului si aveau durata de 1 an.
(Declaratie de martor Diaconescu Cristian din 10 februarie 2017, dosar instanta, pag. 3-4).

Nu in ultimul rand, apararea intelege a considera ca teza procurorilor anticoruptie exprimata la fila 20
din rechizitoriu conform careia Lungu Stefan ar fi platit la data de 20 septembrie 2010 contravaloarea
unor servicii de publicitate prestate cu ocazia unui eveniment organizat la 21 noiembrie 2010 la Palatul
Parlamentului - este profund nefondata.
Audiat in fata instantei de judecata, martorul Copaci Alexandru Theodor (declaratie din 02 iunie
2016, fila 237) a aratat ca a avut mai multe comenzi incheiate cu SC Last Time Studio SRL, insa nu stie
daca au existat si contracte pentru serviciile prestate. Acesta a admis ca a prestat servicii pentru mai
multe evenimente ale PDL, nu neaparat pentru organizatia PDL-Bucuresti.
Fata de inscrisurile prezentate de martor la dosarul cauzei, acuzarea se afla intr-o fractura logica
profunda, in sensul in care se afirma ca s-ar fi platit in septembrie 2010 materiale publicitare (bannere)
pentru evenimentul din noiembrie 2010 desfasurat la Palatul Parlamentului, aceasta in conditiile in care,
in luna septembrie 2010 nu se stiau nici daca se va organiza evenimentul si, ceea ce este mai important,
nici locatia.
Asa cum rezulta din inscrisurile prezentate de apararea inculpatei Udrea Elena Gabriela, inca din cursul
urmaririi penale, sala in care s-a desfasurat evenimentul in cauza a fost inchiriata la data de 19 noiembrie
2010, iar evenimentul a avut loc doua zile mai tarziu, la 21 noiembrie 2010.
Mai mult, asa cum a aratat inculpata Udrea Elena Gabriela in declaratiile date pe parcursul procesului
penal, decizia de organizare a evenimentului a fost luata la inceputul lunii noiembrie 2010.
Asadar, este absolut neverosimila ipoteza exprimata de martor conform careia acestuia i s-au platit inca
din septembrie 2010 materiale promotionale pentru un eveniment despre care nu se stia ca va avea loc,
nu se stia unde va avea loc, in conditiile in care forma si dimensiunile bannerelor sunt profund
personalizate in functie de datele evenimentului.
Relevante sunt facturile depuse la dosarul de urmarire penala de catre martor, care arata ca exact in zilele
in care s-a facut plata din contul SC LAST TIME STUDIO SRL, s-au facut si plati catre aceeasi
societate, de la PDL Organizatia Nationala, cel mai probabil pentru un eveniment al acesteia. Verificand
informatiile publice, constatam ca in acea perioada a avut loc Congresul Femeilor din PDL, pentru care
martorul declara ca a lucrat:"am facturat majoritatea materialelor promotionale realizate la cererea
acestuia in mai multe facturi fiscale emise catre Organizatia Nationala a PDL, pentru materialele
realizate pentru Conventia Organizatiei de Femei a partidului."(Declaratia de martor din 23 februarie
2015)

Pentru a lamuri daca materialele achitate de Stefan Lungu au fost pentru Conventia PDL Bucuresti,
Udrea Elena ii pune lui Copaci Alexandru cu ocazia audierii lui la instanta in data de 2 iunie 2016, o
intrebare la care acesta ii da un raspuns care ar fi putut lamuri totul, daca martorul ar fi adus ulterior
proba "vizualul comenzii" invocata de Udrea:
Intrebare adresata de inculpata Udrea Elena Gabriela marorului Copaci Alexandru: Daca se pastreaza
la firma si vizualul comenzii din 21.09.2010?
Raspuns: Aceste fisiere de productie se pastreaza la firma. Comenzile erau primite prin email, la
acestea fiind atasate si fisierele de productie, care in opinia mea, poarta si data cand au fost create.

In mod evident, se impun doua concluzii:

1) plata facuta de Stefan Lungu din contul
SC LAST TIME SRL in 21.09.2010, nu este pentru evenimentul PDL Bucuresti din 21.11.2010
2) daca martorul Copaci Alexandru a realizat materiale promotionale pentru evenimentul organizat
la 21 noiembrie 2010, acestea nu au fost platite din sumele de bani existente in conturile SC Last Time
Studio SRL in luna septembrie 2010.
Chiar daca este clar ca Stefan Lungu nu a platit din banii de la Gardean si nici macar din ai lui
promotionale pentru PDL Bucuresti ori pentru Elena Udrea, facem o clarificare la o intrebare legitima
care ar putea fi pusa in acest context. De ce ar fi facut plati Stefan Lungu din bani care ii apartineau
pentru partid? Raspunsul il da chiar Lungu in declaratiile de la urmarire penala si din cursul judecatii,
cand declara ca a primit si sume de bani cash atat de la inculpata Udrea Elena Gabriela, cat si de la
inculpata Topoliceanu Ana Maria pentru plata unor materiale promotionale la diferite evenimente ale
PDL, fara ca aceste sume de bani sa provina din infractiuni de coruptie.
Explicatia inculpatului se regaseste exprimata si intr-un alt dosar aflat in curs de solutionare la Directia
Nationala Anticoruptie (dosar 121/P/2015), unde explica modalitatea in care lucra in campaniile
electorale. Facea plati din firma sa, pe care le incasa in cash de la partid, pentru ca el se ocupa de
evenimente si promovare pe de o parte, pe de alta pentru ca partidul sa nu depaseasca sumele pe care
avea voie sa le cheltuie conform legii.
* * *

2. Infraciunea de luare de mit svrit de UDREA ELENA GABRIELA i TOPOLICEANU

ANA MARIA, cu participarea lui BREAZU TUDOR LIBERIU n calitate de complice, i
infraciunea de dare de mit svrit de BOTOROAG DRAGO MARIUS cu complicitatea lui
LUNGU TEFAN.
2.1 Premise legale
Considerentele legate de aplicarea legii penale in timp enuntate la punctul 1.1 din prezentele concluzii
scrise se vor aplica si faptei analizata in cele ce urmeaza.
De asemenea, considerentele legate de jurisprudenta relevanta enuntate la punctul 1.1 isi gasesc
aplicarea si la acest punct de analiza.

2.2 Aspecte de netemeinicie

Procurorii anticoruptie sustin ca, in perioada 2010-2011, inculpata Udrea Elena Gabriela, impreuna cu
Topoliceanu Ana Maria, directorul C.N.I., ar fi primit o suma de aproximativ 300.000 Ron de la
Botoroaga Dragos Marius - administratorul S.C. Consmin S.A. - pentru a executa plata la timp a
lucrarilor executate de societatea mentionata in baza contractelor incheiate cu C.N.I.
Constructia faptica a procurorilor anticoruptie este urmatoarea:
-dupa ce C.N.I. realiza platile catre S.C. Consmin S.A. pentru lucrarile efectuate, Botoroaga
Dragos transfera 10% din suma incasata catre societatea lui Lungu Stefan,
-la randul sau Lungu Stefan dadea banii primiti lui Breazu Liberiu Tudor (fie in numerar, fie prin
intermediul societatii acestuia Ekaton Consulting S.R.L),
-iar o parte din aceste sume ar fi fost inmanate in numerar de Breazu Liberiu lui Topoliceanu Ana Maria,
o parte aceasta le-a predat la randul sau inculpatei Udrea Elena Gabriela, iar o alta parte ar fi fost folosita
de Breazu Liberiu Tudor pentru a plati diferite cheltuieli ale inculpatelor Udrea si Topoliceanu.
Aceasta constructie ar fi trebuit sa contina 2 elemente esentiale:
- daca inculpata Udrea Elena Gabriela a pretins direct sau indirect de la Botoroaga Dragos Marius sume
de bani pentru a dispune deblocarea platilor lucrarilor executate de S.C. Consmin S.A. in baza
contractelor cu Compania Nationala de Investitii condusa de Ana Maria Topoliceanu;
- daca inculpata Udrea Elena Gabriela a primit bani din acest circuit personal sau indirect prin achitarea
unor costuri personale. Deasemenea, un element important de aratat de catre procurori este, care erau
aributiile lui Udrea Elena in efectuarea platilor pentru lucrarile efectuate de catre firmele de constructii
in proiectele finantate de CNI, in particular, in plata facturilor catre SC Consmin SA?
In esenta, constructia logico-juridica a procurorilor are doua vicii fundamentale:
- se bazeaza pe fracturi ale situatiei de fapt neclarificate nici in cursul cercetarii judecatoresti, avand in
vedere exclusiv afirmatiile Anei Maria Topoliceanu, chiar daca acestea sunt contrazise flagrant de toate
celelalte persoane implicate in cauza, atat inculpati cat si martori
- directioneaza situatia de fapt exclusiv inspre inculpata Udrea Elena Gabriela.
Incontestabil, in analiza acestui palier infractional declaratiile inculpatilor Breazu Tudor si Lungu Stefan
sunt esentiale; ele trebuiesc coroborate cu declaratiile administratorului S.C. Consmin S.A., Botoroaga
Dragos Marius si, nu in ultimul rand, trebuiesc avute in vedere la definirea carcterului fluctuant si
neconvingator al declaratiilor singulare ale inculpatei Ana Maria Topoliceanu.
In declaratiile date pe tot parcursul urmaririi penale, inculpatul Breazu Tudor confirma de o maniera
categorica faptul ca sumele primite pe relatia sus-mentionata nu au reprezentat mita pentru Elena
Udrea:

Am incheiat contractul cu Lungu Stefan la solicitarea Anei Maria Topoliceanu. Sumele indicate in
facturile emise catre Stefan Lungu imi erau comunicate tot de catre Ana Maria Topoliceanu. Eu m-am
gandit ca Stefan Lungu trebuie sa-i dea niste bani Anei Maria Topoliceanusi am crezut ca nu este o
problema sa intermediez aceste tranzactii. Sumele primite in acest mod au fost cheltuite de mine
impreuna cu Ana Maria Topoliceanu intrucat in acea perioada petreceam impreuna tot timpul cu Ana
Maria Topoliceanu, astfel incat, in mod obisnuit, cheltuiam bani impreuna. Cu prilejul declaratiei
initiale nu am declarat aceste lucruri pentru ca am vrut sa o protejez pe Ana Maria Topoliceanu, pentru
ca ma temeam ca va fi arestata () Sumele nu reprezinta mita pentru Elena Udrea. Nu am facut acele
declaratii cu scopul de a o proteja pe Elena Udrea () Nu detin bunuri care sa apartina in realitate
Elenei Udrea () Nu-i datorez bani Elenei Udrea, insa datorez Ana Mariei Topoliceanu suma de
aproximativ 20.000 Euro (declaratie din 20 februarie 2015).

Pozitia inculpatului Breazu Tudor a fost confirmata si cu ocazia confruntarii dintre acesta si inculpata
Ana Maria Topoliceanu din 23 februarie 2015:
Intrebare pentru Breazu Tudor: In cuprinsul conversatiei din data de 5 februarie 2015, Ana Maria
Topoliceanu v-a cerut sa faceti afirmatii nereale la adresa Elenei Udrea?
Raspuns: Da, mi-a cerut sa declar ca banii de la Stefan Lungu ar fi fost pentru Elena Udrea, lucru care
nu este adevarat.

Intrebare pentru Breazu Tudor: Care dintre mesajele transmise prin bilete este cel in care Ana Maria
Topoliceanu v-a cerut sa faceti afirmatii nereale cu privire la faptul ca destinatarul sumelor de bani da la
Lungu Stefan este Elena Udrea?
Raspuns: Dupa citirea tuturor mesajelor arat ca biletul asta dovedeste ca aveam o relatie pe bani, nu
cum spune el este cel prin care Ana Maria Topoliceanu mi-a cerut sa fac afirmatii nereale despre Elena
Udrea. De asemenea, si primul bilet cel cu textul daca-ti zic sa zici de ea, sa zici ! este un asemenea
mesaj. Din cate imi amintesc a mai existat un mesaj cu textul sa spui ca banii au ajuns la ea, nu la
mine, asa cum spune el. Este posibil ca acest mesaj sa nu apara pe inregistrare.

Intrebare avocat Ana Maria Topoliceanu pentru Breazu Tudor: Este posibil ca Ana Maria Topoliceanu
sa fi urmarit sa va ajute?
Raspuns: Nu, eu am interpretat-o ca o indicatie sa fac afirmatii nereale despre Elena Udrea sa-i sustin
punctul ei de vedere cu privire la imprejurariule relatate. Imprejurarea ca sumele incasate de mine ar fi
reprezentat mita fie pentru Ana Maria Topoliceanu, fie pentru Elena Udrea, este nereala.

Intrebare pentru Breazu Tudor: Este adevarat ce a afirmat Ana Maria Topoliceanu (ca banii de la Stefan
Lungu au ajuns integral la Elena Udrea - n.n.)
Raspuns: Nu, banii de la Stefan Lungu au fost cheltuiti impreuna pentru excursiile noastre. Este ilogic
ca eu sa fi cheltuit banii datorati Elenei Udrea.

Intrebare pentru Breazu Tudor: De ce ii plateati Anei Maria Topliceanu excursii din acei bani?
Raspuns: Pentru ca erau banii ei. Eu consideram ca acei bani sunt datorati de catre Stefan Lungu Anei
Maria Topoliceanu, astfel incat banii i se cuveneau acesteia.

Cu privire la aceleasi imprejurari de fapt, apararea considera necesara a sublinia si pozitia constanta a
inculpatului Lungu Stefanexprimata prin declaratiile din 2 februarie 2015, 5 februarie 2015, 4 martie
2015, precum si cu ocazia confruntarilor din 19 martie 2015.
Astfel, coroborand aceste mijloace de proba, rezulta in mod evident faptul ca, din circuitul relational
descris de procurori, lipseste inculpata Udrea Elena Gabriela, care nu a pretins si nici primit sume de
bani de la Botoroaga Cosmin.
Inculpatul Lungu Stefan a aratat:
In cursul anului 2010, Botoroaga Cosmin m-a rugat sa ma interesez de stadiul platilor ce urmau sa fie
facute de C.N.I. la S.C. Consmin S.A. Am discutat acest lucru cu Breazu Tudor () Acesta mi-a spus ca
pentru deblocarea finantarilor e nevoie ca S.C. Consmin S.A. sa faca mai multe plati catre societatea sa
S.C. Ekaton Consulting S.R.L. urmand ca banii sa ajunga la Topoliceanu Ana Maria () Despre
deblocarea platilor efectuate de C.N.I. catre S.C. Consmin S.A. si despre procentul pe care il platea
societatea lui Breazu Tudor am vorbit in mod nemijlocit cu Topoliceanu Ana Maria.
Am aranjat o intalnire intre Topoliceanu si Botoroaga la biroul acesteia din C.N.I.
Ulterior, Topoliceanu mi-a spus sa iau legatura cu Breazu Tudor pentru a se stabili modul in care se vor
face platile de la Botoroaga.

Cu ocazia confruntarii din 19 martie 2015, tezele exprimate anterior de aparare au fost confirmate in
mod direct de inculpatul Lungu Stefan si, in mod indirect, chiar de inculpata Topoliceanu Ana
Maria.
Astfel, inculpatul Lungu Stefan a aratat:
Intrebare pentru inculpatul Lungu Stefan din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela: V-am cerut eu
personal sa platiti ceva din banii dvs indiferent de provenienta pentru mine sau pentru partid?
Raspuns: Nu, nu mi-a cerut niciodata dna Udrea sa platesc din banii mei ceva pentru dansa sau pentru
partid.

Intrebare pentru inculpata Topoliceanu Ana Maria: In perioada 2010-2012, ati achitat bunuri si servicii
de care a beneficiat organizatia Bucuresti a PDL?
Raspuns: Am achitat, dar nu cred ca din banii de la Consmin.

Intrebare pentru inculpata Topoliceanu Ana Maria: Stiti daca au fost situatii in care, in perioada 2010-
2012 s-au facut donatii fictive catre PDL Bucuresti in sensul ca erau inregistrate pe numele unor
persoane care nu facusera in realitate aceste plati?
Raspuns: Nu stiu, pentru ca nu ma ocupam eu de incasarile ce se faceau in mod oficial la partid, cred ca
dna Naidin se ocupa de donatiile oficiale.

Intrebare pentru inculpata Topoliceanu Ana Maria din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela:Este
adevarat ca avea o relatie cu Tudor Breazu de peste 20 de ani infinit mai apropiata decat Tudor Breazu o
avea cu mine?
Raspuns: Da, pana in vara anului 2014. Din septembrie 2014, eu nu am mai vorbit cu Tudor Breazu.

Intrebare pentru inculpata Topoliceanu Ana Maria din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela: Este
adevarat ca la Danai am mers ca urmare a invitatiei unei prietene pe care o aveam, care se aniversa si
care a achitat costurile de transport pentru toata lumea?
Raspuns: Da, este adevarat. Costurile de transport nu stiu cine le-a achitat. Eu nu am platit transportul.

Intrebare pentru inculpata Topoliceanu Ana Maria din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela:Este
adevarat ca toate cheltuielile din acea excursie pentru Topoliceanu Ana Maria si Tudor Breazu, mai
putin cazarea despre care am vorbit, le-a suportat Dorin Cocos?
Raspuns: Cheltuielile insemnau de fapt niste mese care nu au fost platite de noi si nici nu stiu daca au
fost platite doar de Dorin Cocos sau de altcineva.

Intrebare pentru inculpata Topoliceanu Ana Maria din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela: Va
mentineti declaratia conform careia suma platita cu cardul de Tudor Breazu in decembrie 2012 provenea
de la Consmin (cu ocazia aniversarii zilei de nastere a Elenei Udrea n.n)
Raspuns: Stiu ca Tudor Breazu a platit masa. Nu stiu de unde proveneau acei bani, nu am spus niciodata
ca provin de la Consmin.

Intrebare pentru inculpata Topoliceanu Ana Maria din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela:Va
amintiti ca la Cabana Trei Brazi, dupa ce am plecat de la Hotel Orizont in aceeasi zi la masa de pranz, i-
am dat lui Tudor Breazu suma pe care o platise cu cardul, dansa fiind de fata, la masa, langa mine?
Raspuns: Nu-mi amintesc, dar e posibil.

Cu privire la teza procurorilor conform careia inculpata Udrea Elena Gabriela ar fi fost foat cea care
stabilea proiectele ce urmau a fi finantate si platile ce urmau a fi platite, precum si ca ar fi determinat
criterii de prioritizare ale acestora intr-un scop fraudulos, aceasta este desfiintata de raspunsurile
inculpatei Ana Maria Topoliceanu, ale Martorei Manuela Patrascoiu, actual director CNI si ale lui
Octavian Arsene,
Intrebare din partea aparatorului lui Udrea Elena Gabriela pentru Patrascoiu Manuela:
Daca plata facturilor era avizata de catre o persoana de la MDRT si daca aceste facturi ajungeau la
MDRT.
Raspuns : Nu, C.N.I ne fiind ordonator principal de credite ci o societate comerciala, nu aplica
prevederile ordinului Ministerului de Finante privind ordonantarea si finantarea lucrarilor din fonduri
publice.
Astfel, Topoliceanu declara cu ocazia confruntarii din 19 martie 2015 (intrebarea 91):
Intrebare pentru inculpata Topoliceanu Ana Maria din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela:
Este adevarat ca la C.N.I. am impus reguli de prioritizare a programelor de investitii si de finantare a
lucrarilor incepute cu scopul de a face ordine intr-o institutie care pana la venirea doamnei
Topoliceanu functiona fara nicio regula?
Raspuns: Da, au fost niste reguli de prioritizare discutate intre noi doua si pe care eu le-am aplicat
ulterior. Regulile erau de genul nu mai facem sali de sport, nu mai facem/confinantam bazine de
inot...
Rezulta evident ca Udrea Elena nu avea atributii in stabilirea proiectelor de finantat si cu atat mai putin
in ceea ce priveste platile facturilor catre companiile cu care lucra CNI. Singura ocazie in care vedea
listele cu proiecte propuse de catre Companie a fi finantate, era la inceputul anului, cand se fundamenta
bugetul. Doar atunci puteau avea loc discutii referitoare la ce urmeaza a se aproba ca investitie in anul
care urma sau nu, dar in niciun caz nu existau discutii despre plati, aceasta fiind achitate de Directia
Economica a CNI in decursul anului, pe masura ce se primeau facturile si conform procedurilor legale si
fara ca MDRT ori ministrul sa aiba vreo treaba. Tocmai pentru a pune ordine in tipul si numarul
investitiilor derulate prin CNI si pentru a elimina arbitrariul platilor catre companiile care executau
proiectele, Udrea Elena a luat cateva decizii care au fost pentru prima data aprobate la nivelul vreunui
Guvern postdecembrist. Cum ar fi, introducerea de criterii de prioritizarea a investitiilor, introducerea
limitarii la 10 % fata de 50% cat era pentru valoarea actelor aditionale ce puteau fi semnate la contractele
de lucrari finantate de MDRT, introducerea obligativitatii de a publica pe site-ul institutiei facturile
venite la plata in ordinea sosirii lor si plata acestora in aceeasi ordine pentru a evita tocmai arbitrariul.
Asa se explica semnele recunoscute de fostul ministru ca fiind facute de ea pe lista cu prounerile de
proiecte prezentata de Topoliceanu ca proba ca Udrea Elena era cea care aproba platile Companiei. Lista
cuprinde doar proiecte de investitii, nu cuprinde nume de firme, iar alegerea proiectului de la Petrosani
pentru a se demara finantarea lui se bazeaza exact pe prevederile Ordinului de ministru referitor la
prioritizari, unde se precizeaza ca vor fi sustinute investitiile in statiuni/zone turistice,(asa cum a aratat si
martorul Arsene Octavian), la Petrosani ministerul demarand construirea celui mai mare domeniu
schiabil din S-E Europei. Din acest motiv, au fost finantate si alte proiecte in acest municipiu, inclusiv
din fonduri europene. In plus cererea de finantare a bazinului de inot a fost formulata de primarul Ridzi,
iar la momentul deciziei de finantare a bazinului, adica momentul insemnarii pe lista de proiecte, oricum
nu se cunostea ce firma va castiga licitatia in viitor. Deci este aberanta sustinerea lui Topoliceanu ca
sustinerea construirii bazinului de inot de catre Elena Udrea este dovada ca aceasta a favorizat compania
Consmin la a contracta lucrari la CNI. De altfel, martora Manuela Patrascoiu declara in fata instantei la
31 ianuarie 2017, ca firma Consmin a lucrat cu CNI si inainte si dupa perioada de ministeriat a lui
Udrea.
Poate ca raspunsul la intrebarea 97 din procesul verbal de confruntare intocmit la 19 martie 2015,
coroborat cu declaratiile inculpatului Stefan Lungu si cu rezultatul confruntarii cu acesta, definesc cel
mai bine pozitia inculpatei Udrea Elena Gabriela in raport de aceste fapte:
Intrebare pentru inculpata Topoliceanu Ana Maria din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela:Mi-ati
spus vreodata mie ca Stefan Lungu plateste personal ceva pentru partid sau pentru mine?
Raspuns: Nu, nu cred.

Relevanta acestui raspuns este, pe de o parte, asa cum am aratat, aceea tinand de confirmarea apararilor
constante ale inculpatei Udrea Elena si, pe de alta parte, eliminarea dubiului generat de Lungu Stefan in
declaratiile date la 2 februarie 2015 si 5 februarie 2015, tinand de pretinsa relatie apropiata, de informare
reciproca dintre cele doua inculpate.

Materialul probator administrat in cauza arata de o maniera evidenta faptul ca, profitand de relatia cu
inculpata Udrea Elena Gabriela, inculpata Topoliceanu Ana Maria si-a creat un sistem relational
propriu in care a dezvoltat relatii neprincipiale cu persoane fizice si juridice avand conexiune
contractuala cu institutia pe care o conducea. De asemenea, functia detinuta in interiorul PDL, membru
al Comisiei Nationale si de Dezvoltare Regionala, dorinta de a candida ea insasi la alegerile
parlamentare din 2012, arata implicarea personala si o activitate independenta ale Anei Maria
Topoliceanu in atingerea propriilor obiective de cariera. Diferenta evidenta dintre cele doua inculpate din
punct de vedere social, a generat tendintele de devianta sociala a inculpatei Topoliceanu Ana Maria, iar
iminenta unei arestari preventive (reprezentata de stirile si informatiile de presa de la sfarsitul lunii
februarie si inceputul lunii martie 2015) au determinat-o sa incerce influentarea declaratiilor lui Breazu
Tudor Liberiu (cu care, asa cum a si recunoscut personal, se afla intr-o relatie infinit mai apropiata, de
peste 20 de ani decat cu Udrea Elena Gabriela).
In acest sens, declaratiile martorilor Vrabie Laura Elena din 20 februarie 2015, si Gabriela
Sucioaia din 23 februarie 2015 si, mai ales declaratia inculpatului Breazu Tudor Liberiu, arata in
mod evident ca intentia Anei Maria Topoliceanu de a influenta declaratiile lui Breazu Tudor Liberiu nu
poate fi nici negata si nici explicata favorbail acesteia.

In plus, la intrebarea apararii inculpatei Udrea Elena, martora Sucioaia Gabriela a aratat:
Daca Topoliceanu Ana Maria a inregistrat-o pe martora si a provocat-o la o discutie in legatura cu
Udrea Elena Gabriela in vreo imprejurare?
Da, exista o inregistrare ambientala, de care am aflat la DNA, cel mai probabil vizand o discutie pe
care am avut-o cu Topoliceanu Ana Maria cu o zi inainte de a merge la DNA, respectiv
22.02.2015. (Declaratie de martor Sucioaia Gabriela din 18 ianuarie 2017 dosar instanta).
Este de o minima logica elementara imprejurarea ca o persoana care incearca sa convinga o alta persoana
sa faca declaratii sincere in fata unui organ judiciar
- nu apeleaza nici la forme mascate de comunicare (aplicatii gen Face Time)
- nici la comunicare scrisa (Ana Maria Topoliceanu a folosit biltele tip post-it in conversatia cu Breazu
Tudor si nu comunicare verbala, de teama de a nu fi interceptata) si
- nici nu sunt folosite telefoane apartinand altor persoane (Ana Maria Topoliceanu a folosit telefonul
unei alte persoane si l-a sunat pe Breazu Tudor pe un alt telefon decat pe telefonul sau).
Explicatia pe care procurorii o dau acestui mod de comunicare este evident, pro-causa. Dincolo de
faptul ca aceasta explicatie este contrazisa atat de martorii sus mentionati, cat si de inculpatul Breazu
Tudor, procurorii anticoruptie imbratiseaza in totalitate opinia singulara si explicatiile Anei Maria
Topoliceanu, cladindu-si argumentatia pe aceasta linie de analiza.
Neconforma realitatii este si sutinerea procurorilor anticoruptie exprimata la fila 26 din rechizitoriu
conform careia din sumele obtinute de la SC Consmin, inculpata Topoliceanu Ana Maria a platit
contravaloarea cazarii pentru o vacanta petrecuta de inculpata Udrea Elena Gabriela la Danai Resort
in Grecia in perioada 02-05 septembrie 2011.
In acest sens, audiat in cursul judecatii martorul Cocos Dorin a aratat:
Familia Roncea a fost cea care s-a ocupat de organizarea excursiei, insa eu am fost cel care i-am dat,
la rugamintea sotiei mele, Udrea Elena Gabriela, suma de 10.000 euro lui Topoliceanu Ana Maria. Nu
am primit nicio explicatie de la Udrea Elena Gabriela cu privire la acesti bani, probabil ca Topoliceanu
Ana Maria platise excursia, iar eu i-am restituit banii la cateva zile sau o saptamana. Topoliceanu Ana
Maria a mai mers in excursii cu mine si cu Udrea Elena Gabriela si de fiecare data eu eram cel care
plateam, inclusiv pentru Topoliceanu Ana Maria. Dintre toate aceste excursii, Breazu Liberiu Tudor ne-
a insotit cred ca o data sau de doua ori. Cei 10.000 euro i-am dat lui Topoliceanu Ana Maria la mine la
birou, spunandu-i ca m-a rugat Udrea Elena Gabriela sa ii dau acesti bani, probabil pentru excursia din
Grecia Danai. Topoliceanu Ana Maria nu mi-a prezentat niciun document din care sa rezulte
cuantumul cheltuielilor din Grecia.
Udrea Elena Gabriela a fost cea care mi-a spus sa ii dau lui Topoliceanu Ana Maria cei 10.000 euro
fara a-mi da detalii cu privire la ce inseamna aceasta suma, spunandu-mi totusi ca banii sunt pentru
excursia din Grecia. Topoliceanu Ana Maria si Udrea Elena Gabriela erau cele mai bune
prietene. (Declaratie de martor Cocos Dorin din 18 ianuarie 2017 dosar instanta).
Este evident ca Ana Maria Topoliceanu, fiind denuntata de catre Lungu Stefan cu privire la luarea de
mita incearca sa scape aruncand vina asupra Elenei Udrea, folosind ca "probe" in sustinerea declaratiilor
ei situatii petrecute pe care le rastalmaceaste. Cand se dovedesc mincinoase aceste sustineri, cum este
cazul afirmatiei initiale ca banii ajunsi in firma EKATON erau scosi de Tudor Breazu si apoi ea ii preda
cash lui Udrea Elena, afirmatie demontata de extrasele de cont care arata ca nu s-au retras sume din
contul respectivei societati, incearca sa caute alte variante de explicatii, ceea ce arata caracterul mincinos
al pozitiei sale.

Un ultim palier asupra caruia apararea intelege sa se refere este cel privitor la finantarea organizatiei
municipiului Bucuresti a PDL in perioada 2010-2012.
In acest sens, subliniem declaratiile martorei Naidin Carmen Daniela din 20 martie 2015 si 24 iulie
2016 date in cursul urmaririi penale si judecatii in prima instanta, conform carora, in calitate de contabil
la PDL Bucuresti, martora nu a relatat nicio imprejurarea ilegala tinand de finantarea acestei Organizatii
direct sau indirect de inculpata Udrea Elena Gabriela.

In legatura cu plata asa-numitilor postaci, martora Masulescu Reta Luluta (audiata la 24 iulie 2016)
a aratat:
am coordonat un grup de tineri carora li se spunea postaci, acestia facand parte practic din
organizatiile de tineret ale sectoarelor PDL si care aveau sarcina de a comenta la articolele aparute in
presa () Postacii erau platiti in functie de numarul de comentarii postate, insa era vorba de sume mici,
pe comentariu, dintre aceste persoane cu adevarat eficiente erau doua-trei persoane, acestea putand fi
platite cu aproximativ 1000 lei lunar.
Relevant in declaratia martorei este faptul ca aceasta sustine ca plata postacilor era facuta in
numerar, la cancelaria PDL, iar sumele erau trecute intr-un tabel intocmit de 2-3 persoane din cadrul
Organizatiei de Tineret.
Asadar, asa cum rezulta din declaratiile martorei (singura care cunoaste sursa platii postacilor), banii
au provenit de la PDL, sumele platite erau evidentiate, fapt ce infirma de o maniera categorica teza
procurorilor conform careia banii ar fi provenit din infractiuni de coruptie.
La randul sau, martora Naidin Carmen Daniela a aratat ca nu cunoaste provenienta sumelor de bani
cu care erau platiti postacii .
La randul sau, audiat in fata instantei de judecata, martorul Calugaru George Cristian a aratat la
randul sau, ca nu cunoaste provenienta sumelor de bani cu care au fost platiti postacii ()
iar martorul Munteanu Radu Alexandru (care a declarat ca Topoliceanu Ana Maria este in prezent
iubita sa) a aratat ca majoritatea banilor erau de la trezoreria partidului si cam atat cunoaste.
In mod evident, orice alte speculatii neconfirmate probatoriu in legatura cu sursa banilor folositi pentru
plati in interesul PDL nu pot fi primite.

* * *

3. Infraciunea de luare de mit svrit de UDREA ELENA GABRIELA i NASTASIA

GHEORGHE, cu participarea lui OBREJA RUDEL n calitate de complice, i o infraciune
de dare de mit svrit de GARDEAN ADRIAN, GARDEAN MIRON i BOIAN CORIN cu
participarea lui LUNGU TEFAN n calitate de complice.
Considerentele legate de aplicarea legii penale in timp enuntate la punctul 1.1 din prezentele concluzii
scrise se vor aplica si faptei analizata in cele ce urmeaza.
De asemenea, considerentele legate de jurisprudenta relevanta enuntate la punctul 1.1 isi gasesc
aplicarea si la acest punct de analiza.

3.1 Aspecte de netemeinicie

a) prima modalitate alternativa a faptei retinuta consta in pretinderea unui comision in valoare de 10%
din platile efectuate de MDRT de catre Undea Elena Gabriela
Procurorii anticoruptie sustin faptul ca inculpata Udrea Elena Gabriela i-ar fi cerut lui Gardean Adrian,
la data de 7 ianuarie 2011, cu ocazia sarbatoririi zilei de nastere a inculpatului Nastasia Gheorghe ca, in
schimbul platilor la zi efectuate de MDRT, sa remita unele sume de bani si, pe parcursul derularii
contractului, sa dea inapoi o parte din sumele incasate prin realizarea unor sponsorizari indicate de
Nastasia Gheorghe.
Aceste sustineri ale procurorilor nu-si regasesc corespondent in probele cauzei.
In fapt, discutia purtata de inculpata Udrea Elena Gabriela cu inculpatul Gardean Adrian in ziua de 7
februarie 2011 la pensiunea din statiunea Busteni a inculpatului Nastasia Gheorghe a durat cateva zeci
de secunde) conform chiar declaratiilor partilor. Este evident ca intr-o prima intalnire intre cei doi, care a
durat mai putin de 1 minut, care s-a derulat in mijlocul unei petreceri, chiar la masa la care statea fostul
ministru, in care ii era prezentat un om despre care insusi Stefan Lungu declara ca inculpata Udrea Elena
Gabriela isi exprimase inca din 2009 o parere foarte proasta, aceasta nu ar fi putut cere vreodata ceva lui
Gardean Adrian. De altfel, fratele lui declara ca are cunostinta de aceasta intalnire dar ca niciodata
Gardean Adrian nu i-a spus despre vreo discutie referitoare la sponsorizari pe care acesta sa o fi purtat-o
cu Udrea Elena cu acel prilej.
Intrebare adresata de Ministerul Public, cu ocazia audierii de la instanta din 9 septembrie 2016:
Daca, discutand cu fratele sau, acesta i-a mentionat vreodata numele Elenei Udrea in legatura cu
problema efectuarii platilor ori eventuale sponsorizari?
Raspuns: Din cate stiu eu, discutii cu Udrea Elena a avut doar la Busteni.(...) Fratele meu nu mi-a spus
niciodata ca aceste sume de bani ar fi fost solicitate de catre Udrea Elena. Am inteles de la fratele meu
ca sumele de bani au fost solicitate de catre Nastasia George.
Cu toate acestea, acceptand varianta declaratiei lui Gardean, cum ca fostul ministru i-ar fi spus in acea
scurta discutie ca "va trebui sa faca niste sponsorizari", Udrea ii cere lui Gardean sa lamureasca
momentul chiar si asa, prezentat mincinos de catre acesta:
Intrebare pentru inculpatul Gardean Adrian din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela: In acea
scurta discutie cumva ati simtit ca va si conditionez proiectul de aceste sponsorizari?
Raspuns: Perceptia mea vis-a-vis de derularea contractelor pana atunci era ca, in zona ministerului erau
mai multe persoane implicate, care, pe undeva, cereau pentru campanii electorale diferite sponsorizari,
un procent de 10% confirmat pana atunci de contractele deja finalizate sau in curs de executie.
Fata de acest raspuns ambiguu, apararea inculpatei Udrea Elena Gabriela a inteles sa insiste cu o a doua
intrebare pe aceeasi tema, tocmai pentru a inlatura orice dubiu cu privire la acest aspect:
Intrebare pentru inculpatul Gardean Adrian din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela: I-am spus
dlui Gardean ca derularea acelui contract este conditionata de sponsorizari?
Raspuns: () Nu a fost o conditionare clara, de genul daca nu dai sponsorizarea nu primesti banii de
catre dna Udrea, eu am inteles-o ca fiind o conditionare intr-un context general.

Initial, la debutul urmaririi penale, procurorii au retinut ca sponsorizarea s-ar fi referit la Gala Bute si
au consemnat in acest sens atat declaratiile inculpatului Gardean Adrian, cat si declaratiile inculpatului
Nastasia Gheorghe. Ulterior, cand au realizat absurdul situatiei, urmare a pozitionarii publice a inculpatei
Udrea Elena Gabriela, cum ca nici nu putea fi vorba de o sponsorizare in Gala Bute la data de
07.02.2011, cat timp la acea data functionarii ministerului inca nu incepusera activitatile privind
promovarea Romaniei in cadrul Galei, directorul de turism Paul Marasoiu care a coordonat activitatea,
abia sustinea examen de angajare in acea zi, iar nevoia efectiva de sponsorizare, asa cum o descriu
Nastasia si Gardean, a aparut dupa ce Comisia de receptie a evenimentului a constatat indeplinirea
partiala a contractului de catre SC EUROPLUS COMPUTER SRL si, ca urmare, o plata partiala catre
aceasta societate a sumei stabilita initial, au renuntat la aceasta teza si au dat conotatii diferite notiunii de
sponsorizare.
La randul lor, inculpatii si-au adaptat declaratiile in functie de modificarea tezelor factuale exprimate
de catre procurori. Daca in declaratia din 02.02.2015 Nastasia George spune ca nu este adevarat ca la
petrecerea lui din 07.02.2011 a venit si Gardean Adrian, in confruntarea cu Gardean Adrian de la aceeasi
data, admite ca "e posibil sa fi venit la petrecerea organizata de mine" dar " nu isi aminteste" de
presupusa discutie despre sponsorizari invocata de Gardean, ca apoi, in declaratia din 03.02.2015 sa
imbratiseze teza "sponsorizarii" pe care i-as fi cerut-o eu lui Gardean, despre care spune " imi amintesc
ca i-a relatat ca se afla in curs de organizare Gala Bute de catre Rudel Obreja prin firma SC EUROPLUS
COMPUTERS SRL si, daca poate, sa faca aceasta sponsorizare catre societatea lui Rudel Obreja." In
ultima confruntare dintre Gardean si Nastasia acesta isi corecteaza afirmatia aberanta la intrebarile
exprese ale procurorilor, zicand ca Udrea nu s-a referit la sponsorizarea Galei Bute ci la "sponsorizari in
general", adoptand exact formularea lui Gardean Adrian.
Explicatia pe care o dam pozitiei mincinoase exprimate de inculpatul Gardean inca de la prima declaratie
din 02.02.2015, cum ca i s-a spus in 07.02.2012 de catre Udrea Elena ca "va trebui sa faca sponsorizari",
este urmatoarea:
Gala Bute si implicarea Guvernului/MDRT au fost subiecte de presa inca inainte de realizarea ei, ca
aproape orice mare proiect derulat de Executiv/MDRT. In contextul in acestei mediatizari care a
continuat si dupa ce a trecut evenimentul si in care exista deja un dosar penal referitor la implicarea
Ministerului, a aparut un articol in gsp.ro in data de 25.04.2014 in care se vorbea pentru prima data
despre faptul ca Termogaz Company SA "a sponsorizat" Gala Bute. Credem ca din acel moment
Gardean Adrian si-a pregatit explicatia pentru momentul in care ar fi fost chemat la DNA sa dea
explicatii, anume ca insusi minustrul Udrea i-a cerut aceasta "sponsorizare". Cand? Singura data cand s-
au intalnit, in 07.02.2012! De ce a ales sa justifice asa? Pentru ca a crezut ca in felul acesta nu va avea
nicio problema, Gardean fiind dintre cei care isi adapteaza comportamentul dupa importanta functiei
detinute de cineva. Astfel intrebat fiind de catre procurori de ce nu a denuntat faptele la momentul la
care s-au petrecut, Gardean raspunde ca i-a fost teama de ceea ce este Udrea Elena Gabriela!!!
De altfel exista declaratia lui Lungu Stefan ca s-au intalnit sa discute despre cercetarile parchetului in
decembrie 2014, ceea ce arata ca se asteptau sa li se ceara declaratii. Asa se explica de ce Gardean
foloseste expresia " sponsorizare" cand in realitate firma Termogaz Company SA a cumparat publicitate
de la societatea lui Rudel Obreja, nu a facut sponsorizare.

Dincolo de pozitia procurorilor, apararea intelege a sublinia insistenta tezelor apararii inculpatului
Nastasia Gheorghe pe acest palier: (intrebarea 85 din procesul verbal de confruntare din 19 martie
2015)
Intrebare pentru inculpata Udrea Elena Gabriela din partea aparatorului inculpatului Nastasia
Gheorghe: Este exclusa cu desavarsire posibilitatea ca la data de 7 februarie 2011 sa se fi discutat de
sponsorizarea Galei Bute in contextul discutiilor anterioare care au avut loc la nivelul Guvernului?
Raspuns inculpata Udrea Elena Gabriela: Este exclus, pentru ca fusese aprobata Hotararea de
Guvern din 5 ianuarie 2011 care prevedea implicarea ministerului nu sub forma de organizator ci sub
forma achizitionarii de servicii de promovare si publicitate in cadrul Galei. Deci, nu putea fi vorba
despre nicio sponsorizare in 7 februarie 2011 cat timp nici macar nu se decisese modalitatea in care
aceste servicii urmau sa fie achizitionate, nici cuantumul sumei care putea fi platit de catre minister
pentru aceste servicii si in general, la acea data, nu se stia cum se va intampla in fapt aceasta gala si cum
se va finanta ea.

Raspunsul inculpatei Udrea Elena Gabriela confirma pozitia sa procesuala de pana in prezent. Desi
coinculpatul Nastasia Gheorghe incearca sa se prevaleze de o posibila aparare tinand de sponsorizarea
Galei Bute in raport de data de 7 februarie 2011, inculpata Udrea Elena Gabriela, prefera sa stabileasca
adevarul intr-un mod complet si transparent, si sa nu invoce imprejurari de fapt nereale intru diminuarea
raspunderii penale.

Aceasta conduita a fost exprimata constant inclusiv prin setul de intrebari adresat in cursul confruntarilor
din data de 19 martie 2015:
Intrebare pentru Gardean Adrian din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela: Ati mai discutat cu mine
dupa data de 7 februarie 2011 despre aspectele pe care spuneti ca le-am discutat cu acel prilej?
Raspuns: Am mai discutat o singura data, dar nu despre aceste aspecte ()

Intrebare pentru Nastasia Gheorghe din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela: La ce v-ati gandit
cand m-ati fi auzit spunand lui Gardean ca va trebui sa faca sponsorizari?
Raspuns: Nu m-am gandit la nimic.

Intrebare pentru Nastasia Gheorghe din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela: Cand ati aflat ca ar fi
nevoie de sponsorizare pentru Gala Bute?
Raspuns: Nu-mi aduc aminte.

Intrebare pentru Nastasia Gheorghe din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela: V-am spus vreodata
de vreo nota a S.R.I in care se vorbea despre faptul ca reprezentantii Termogaz ar avea relatii incorecte
cu reprezentanti ai ministerului?
Raspuns: Nu-mi aduc aminte.

Intrebare pentru Nastasia Gheorghe din partea aparatorului acestuia: L-ati invitat pe dl Stefan Lungu
la ziua dvs sau cunosteati ca acesta va fi acolo?
Raspuns: Stefan Lungu nu a fost invitat, nu am avut cunostina ca vine nici la ziua mea, nici insotit de dl
Gardean.

Amneziile inculpatului Nastasia Gheorghe sunt lamurite de inculpatul Lungu Stefan prin declaratiile
date in prezenta cauza inclusiv cu ocazia confruntarii din 19 martie 2015:
Intrebare pentru Lungu Stefan din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela: V-am spus sa-l aduceti pe
Gardean la ziua lui Nastasia sau a fost intiativa dvs?
Raspuns: Invitatia la ziua lui Gheorghe Nastasia a fost chiar a lui Nastasia catre Adrian Gardean, nu a
dnei Udrea, pentru ca nu putea sa invite pe cineva la ziua dlui Nastasia.

Intrebare pentru Lungu Stefan din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela: Ati asistat vreodata la vreo
discutie intre mine si Nastasia Gheorghe din care sa reiasa ca eu i-as fi spus lui Gardean in 7 februarie
2011 sa faca sponsorizari in Gala Bute?
Raspuns: Nu, nu am asistat la o astfel de discutie.

La randul sau, audiata la 19 iulie 2016, martora Kohalmi Szabo Luminita Doina a aratat ca la
petrecerea din februarie 2011 nu a auzit sa se fi purtat discutii intre Udrea Elena Gabriela si persoanele
prezente despre sponsorizari.
Audiat la data de 30 septembrie 2016, martorul Boian Corin a aratat ca martorul Gardean Adrian a fost
cel care i-a spus ca pentru a se aloca de catre MDRT fondurile necesare platii lucrarilor efectuate este
necesar sa fie platit un comision de 10% din valoarea sumelor ce urmau a fi incasate. Martorul arata ca
a discutat acest lucru cu Nastasia Gheorghe si Lungu Stefan, iar comisionul de 10% trebuia platit lui
Nastasia Gheorghe. () Prima discutie cu Gardean Adrian a avut loc in prima parte a anului 2011,
probabil in martie-aprilie.
Antecedenta relationala dintre Gardean Adrian si Nastasia Gheorghe, relatiile dintre acestia,
rezervele inculpatei Udrea Elena in ceea ce priveste moralitatea si profilul social al inculpatului Gardean
Adrian (exprimate inca din 2009 apropiatilor sai), caracterul inconsecvent al declaratiilor inculpatului
Nastasia Gheorghe, explicatiile fluctuante tinand de sponsorizari ale tuturor celor audiati pana la acest
moment, demonstreaza caracterul inapt al probelor in a fundamenta o teza de vinovatie, sub aspectul
momentului pretinderii mitei.

b) a doua modalitate alternativa a faptei retinuta consta in primirea unei sume de 200.000 euro de catre
Nastasia Gheorghe (restituita ulterior)-
Evident, fapta nu face obiectul trimiterii in judecata a inculpatei Udrea Elena Gabriela. Insa, este evident
ca inculpatul Nastasia, asa cum am aratat si anterior, avea un modus operandi propriu in a pretinde si
primi sume de bani, iar ulterior, imediat ce au fost demarate cercetarile in cauza, sa invoce, singular si
fara nicio proba, faptul ca ar fi remis sumele mai departe.

c) a treia modalitate alternativa a faptei retinuta consta in primirea unei sume de 900.000 euro de catre
Nastasia Gheorghe si Udrea Elena Gabriela
Cu privire la pretinsa primire a sumei de 900.000 Euro de la inculpatul Gardean Adrian prin intermediul
inculpatului Nastasia Gheorghe de catre inculpata Udrea Elena Gabriela, declaratiile persoanelor audiate
in cauza demonstreaza inexistenta faptei.
Astfel, un moment semnificativ petrecut cu ocazia confruntarii din 19 martie 2015 a fost acela
determinat de apararea inculpatei Udrea Elena Gabriela care a cerut ca inculpatul Nastasia Gheorghe sa
precizeze momentul in care inculpata ar fi pretins banii lui Gardean Adrian. Acelasi lucru a fost in
intentia apararii inculpatei Udrea Elena Gabriela de a fi precizat clar, neechivoc si expres si de catre
Gardean Adriancu ocazia audierilor in cauza.
Cei doi inculpati nu au avut nici de aceasta data raspunsuri convergente.
Astfel, Nastasia Gheorghe afirma (ca raspuns la intrebarea 19 din procesul verbal de confruntare fila
79 verso) ca stia ca Elena Udrea ar fi trebuit sa primeasca geanta de la Gardean Adrian inca din 7
februarie 2011, cu prilejul zilei sale:
Intrebare pentru Nastasia Gheorghe din partea procurorului: De ce ati dus geanta dnei Udrea?
Raspuns: Pentru ca acolo trebuia sa ajunga, eu nu stiam nimic de geanta respectiva, stiu acest lucru din
ceea ce imi spusesera Udrea Elena, Stefan Lungu si Gardean Adrian cu prilejul zilei mele.

La sfarsitul confruntarii, dupa citirea declaratiei in prezenta avocatilor alesi si realizand probabil ca
afirmatiile sale sunt nu numai ilogice (era imposibil ca cineva sa ceara pe 7 februarie 2011 suma de
900.000 Euro intr-o geanta care sa fie remisa in 6 octombrie 2011 - 10 luni mai tarziu), dar sunt si
neconfirmate de cei indicati (Stefan Lungu si Gardean Adrian nu au relatat aceasta imprejurare),
inculpatul Nastasia Gheorghe incearca sa-si schimbe propria declaratie si sa revina la aceasta.
Intrucat, insa, confruntarea s-a desfasurat in prezenta tuturor avocatilor nominalizati in procesul verbal
aflat la fila 78 din dosar si intrucat confruntarea a fost video inregistrata, acesta a aratat la sfarsitul
procesului verbal, cu privire la raspunsul la intrebarea 20 ca desi s-au consemnat corect afirmatiile pe
care le-a facut, citind, si-a dat seama ca raspunsul este urmatorul: stiu acest lucru din ceea ce imi
spusese Udrea Elena si Stefan Lungu cu prilejul zilei mele si Gardean Adrian cand a venit cu geanta.
Declaratia de mai sus este in contradictie flagranta cu declaratiile lui Lungu Stefan si Gardean Adrian,
care afirma ca au mai fost la MDRT in biroul lui Nastasia Gheorghe cu mult inainte de data pe care
acesta o sustine si ca au discutat situatia platilor la zi catre Termogaz Company S.A. (declaratiile din
02 februarie 2015 si 03 februarie 2015).

Apararea a incercat sa sublinieze, in repetate randuri, conduita procesuala fluctuanta a inculpatului

Nastasia Gheorghe pe tot parcursul urmaririi penale in incercarea acestuia de a-si diminua raspunderea
penala.
Fara a insista asupra raspunsurilor profund necredibile cu privire la tipul de geanta folosit la remiterea
banilor, cu privire la faptul ca inculpatul este vizibil in incurcatura in legatura cu elementele concrete
tinand de cupiura banilor, sistemele prevazute la acea geanta, modalitatea pretinsei remiteri a gentii catre
Elena Udrea si alte detalii concrete tinand de acest fapt, apararea nu poate sa ignore insa aceste elemente
factuale.

In afara declaratiei inculpatului Nastasia Gheorghe care afirma ca ar fi dus o geanta inculpatei Udrea
Elena Gabriela in biroul sau din minister, nu exista nicio alta proba directa sau indirecta ca acest fapt
s-ar fi produs. Nici macar inculpatul Gardean Adrian prin declaratiile sale si ale avocatului sau nu
confirma acest fapt:
Aparatorul inculpatului Gardean Adrian afirma ca nu exista nicio contradictie intre declaratiile celor
doua persoane (Gardean Adrian si Udrea Elna n.n.) iar dl Gardean nu a declarat niciodata ca geanta
a ajuns la dna Udrea sau ca ar fi stiut ca trebuia sa ajunga la dna Udrea (fila 71 proces verbal de
confruntare din 19 martie 2015 aflat la dosarul de urmarire penala).

Toate aceste date sunt confirmate si de declaratiile martorilor Gardean Miron (fratele inculpatului
Gardean Adrian) si Boian Corin date in 11 februarie si respectiv 14 februarie 2015.
Audiat in cursul judecatii la data de 30 septembrie 2016, martorul Boian Corin a aratat ca, in dmineata
zilei de 06 octombrie 2011, s-a deplasat impreuna cu Gardean Adrian la sediul MDRT, iar acesta din
urma era in posesia unei genti de culoare neagra de tipul celor folosite ca si bagaj de mana in avion in
care se afla suma de 900.000 euro. Martorul afirma clar ca Gardean Adrian i-a spus ca merge cu acea
geanta la inculpatul Nastasia Gheorghe, fara a aminti, sub nicio forma de inculpata Udrea Elena
Gabriela.
Cand s-a intors din minister, martorul Gardean Adrian i-a povestit martorului Boian Corin ca a purtat
discutii doar cu Nastasia Gheorghe, ca au fost discutii tehnice referitoare la sumele de bani ce urmeaza
a fi alocate. Acelasi martor afirma clar ca nu a auzit niciodata de la Gardean Adrian ca suma de bani
care s-ar fi dat in aceasta imprejurare ar fi fost destinata Elenei Udrea si ca in luna februarie 2011
Gardean Adrian nu i-a mentionat nimic despre vreo sponsorizare ce i-ar fi fost solicitata in discutia cu
Udrea Elena Gabriela.

La randul sau, audiat in fata instantei, martorul Gardean Miron Dorel arata ca suma de 900.000 euro
a fost dusa de fratele sau, Gardean Adrian, la MDRT si predate lui Nastasia Gheorghe, insa nu
cunoaste daca banii au ramas la Nastasia Gheorghe sau au mers la alte persoane.

In legatura cu remiterea sumei de 900.000 euro, martorul Gardean Adrian (audiat la 30 septembrie
2016 in fata instantei de judecata) a aratat ca, a predat geanta cu bani inculpatului Nastasia Gheorghe, pe
un scaun, si ca, la acea intalnire inculpatul Nastasia Gheorghe, dupa ce si-a consultat documentele cu
care venise, i-a spus ca suma de 900.000 euro nu acopera procentul de 10% din platile ce urmau a fi
efectuate de MDRT si ca ar mai fi nevoie de 3.000.000 lei in plus.
Cu aceasta ocazie, inculpatul Nastasia Gheorghe a fost cel care a pretins sponsorizarea firmei lui Rudel
Obreja cu suma de bani anterior mentionata, si tot Nastasia Gheorghe a fost cel care a inlesnit
relationarea dintre Rudel Obreja si martorul Gardean Adrian.
Esentiala in declaratia martorului Gardean Adrian este afirmatia acestuia conform careia Nastasia
Gheorghe nu a facut referire la ministrul Udrea Elena Gabriela cand a discutat referitor la incheierea
contractului de sponsorizare cu Rudel Obreja.

Relevanta este, insa, si declaratia martorei Mocanu Mariana audiata in fata instantei de judecata:
In perioada respectiva, nu am constatat in vreo imprejurare ca Nastasia Gheorghe sa intre in biroul
doamnei Udrea Elena Gabriela in lipsa acesteia, iar daca erau anumite documente ce trebuiau predate
doamnei ministru, le lasa la cabinet. Asa cum am precizat, notam toate persoanele care doreau sa
discute cu ministrul Udrea Elena Gabriela, atat din interiorul ministerului cat si din afara, existand
situatii in care il notam chiar si pe Nastasia Gheorghe, in conditiile in care acesta se anunta la doamna
ministru si constatam lipsa acesteia de la birou sau imposibilitatea de a fi primit in acel moment.
Afirmatia, pe care am facut-o in legatura cu imprejurarea ca nu era posibil ca cineva sa intre in
cabinetul ministrului MDRT, fara sa fie vazut de mine sau colega mea, mi-o intemeiez pe faptul ca, in
permanenta, in timpul programului de lucru ori cand ministrul Udrea Elena Gabriela se afla la birou,
era o persoana in secretariat, ori eu ori colega mea si, prin urmare, puteam constata si anunta acea
persoana de a fi primita de doamna ministru.
La data de 06.10.2011 cu siguranta ma aflam la serviciu, la acest moment nu imi amintesc sa fi existat
vreun impediment. Nici la acea data si nici cu prilejul vreunei alte intalniri avute cu ministrul Udrea
Elena Gabriela, nu am observat ca secretarul general Nastasia Gheorghe sa vina cu vreo geanta asupra
sa. In cabinetul ministrului Udrea Elena Gabriela niciuna dintre persoanele programate in audienta nu
intrau cu bagaje sau genti, nici macar cu laptop, intrucat era o dispozitie in acest sens data de doamna
ministru, iar daca respectivele persoane aveau bagaje ori genti asupra lor, le solicitam sa le lase in
secretariat, urmand sa le recupereze la plecare. Daca Nastasia Gheorghe ar fi venit la ministrul Udrea
Elena Gabriela cu vreo geanta nu i-as fi cerut sa o lase in secretariat intrucat era seful meu.
Referitor la intrebarea adresata de reprezentantul Ministerului Public, arat ca nu imi amintesc daca in
ziua de 6 octombrie 2011, doamna ministru Udrea Elena Gabriela se afla la minister.
(Declaratie de martor Mocanu Mariana din 19 iulie 2016, dosar instanta, pag. 2-5)

d) a patra modalitate alternativa a faptei retinuta consta in primirea unei sume de 3.000.000 ron de catre
Obreja Rudel in contul solicitarii formulate de Udrea Elena Gabriela (pentru stingerea unui litigiu
provenind din organzarea Galei Bute)
In acelasi palier de analiza se afla si situatia incheierii unui contract de publicitate intre Rudel Obreja si
firma acestuia, pe de o parte, si societatea administrata de Gardean Adrian, pe de alta parte. Niciuna
dintre probele cauzei, niciuna dintre declaratiile personelor audiate in cauza nu determina / nu indica
faptul ca acest contract ar fi fost incheiat la solicitarea inculpatei Udrea Elena Gabriela.
In declaratia data in fata instantei de judecata, martorul Costas Bogdan arata ca, a fost rugat de
Gardean Adrian, in luna decembrie 2011 sa-l insoteasca la MDRT unde a discutat doar cu Nastasia
Gheorghe in legatura cu contractul in cauza. Martorul afirma ca atitudinea lui Nastasia Gheorghe, a
fost, de aceasta, una mai retinuta in discutia cu Gardean Adrian, iar intalnirea nu a durat mai mult de 5
minute, ocazie cu care Gardean Adrian i-a comunicat lui Nastasia Gheorghe ca a gasit o alta varianta
de publicitate, acesta din urma a spus doar bine, dupa care a plecat.
La randul sau, martorul Gardean Miron Dorel arata, in declaratia data in fata instantei la 09
septembrie 2016, ca martorul Gardean Adrian i-a spus ca a avut discutii referitoare la contractul de
publicitate incheiat cu firma lui Rudel Obreja cu Nastasia Gheorghe si posibil si cu Lungu Stefan. In
context, martorul afirma ca fratele sau, Gardean Adrian, il cunostea pe Lungu Stefan de mai multa
vreme si acesta i l-a prezentat pe Nastasia Gheorghe, insa fratele sau nu o cunostea pe Udrea Elena
Gabriela.
La intrebarea reprezentantului Ministerului Public daca Gardean Adrian i-a mentionat vreodata numele
Elenei Udrea in legatura cu problema efectuarii platilor sau eventuale sponsorizari, martorul Gardean
Miron a afirmat ca fratele sau nu ii dadea detalii cu privire la ceea ce au discutat in concret, dar ca
fratele sau nu mi-a spus niciodata ca aceste sume de bani ar fi fost solicitate de catre Udrea Elena
Gabriela si a inteles de la fratele sau ca sumele de bani au fost solicitate de catre Nastasia Gheorghe.
De asemenea, martorul a aratat ca nu avea cunostinta din discutiile purtate cu fratele sau cu alte
persoane daca Udrea Elena Gabriela stia de incheierea contractului de publicitate cu firma lui Rudel
Obreja.
Apararea subliniaza in context ca afirmatiile martorului Gardean Miron date in fata instantei sunt
identice cu cele afirmate de martor in cursul urmaririi penale. Acelasi martor si-a mentinut declaratiile de
la urmarire penala unde a aratat faptul ca fratele sau i-a spus ca pretinderea sumelor de bani a fost
realizata de Nastasia Gheorghe si ca Nastasia Gheorghe era cel care gestiona situatia cu platile restante.

Tot sub aspectul pretinderii mitei, exista inca un aspect care demoleaza acuzatiile procurorilor la adresa
lui Udrea Elena. Desi acestia fixeaza momentul presupuse pretinderi la 07.02.2011 in discutia de la
Busteni, din declaratiile lui Nastasia si Gardean Adrian, precum si ale martorilor Gardean Mirin si Boian
Corin, reiese ca solicitarea de plata a sumei de 3.000.000 Ron a fost formulata de Nastasia George in 06
octombrie 2011. In plus, daca in discutia de la Busteni procurorii sustin ca Udrea i-a cerut lui Gardean ca
"sponsorizarea" sa se faca dintr-un procent de 10% din lucrarile MINISTERULUI derulate de SC
TERMOGAZ COMPANY SA, daca deasemenea atat Nastasia cat si Gardean sustin ca au stabilit ca
suma de 3.000.000 Ron sa se faca din restul de mita de pana la 10% ramas dupa plata de 900.000 euro,
iata ca de fapt banii platiti catre SC EUROPLUS COMPUTERS SRL in februarie 2012 provin pretul
incasat pe o lucrare noua, contractata in noiembrie 2011 de catre Primaria Lupeni cu SC TERMOGAZ
COMPANY SA! Deci, nu exista o identitate a sumei pretins cerute de Udrea Elena cu cea platita firmei
lui Rudel Obreja.

Primarul Rasmerita Cornel, dupa ce spune in fata procurorilor ca a acordat lucrarile de alimentare cu
energie electrica a instalatiei de transport pe cablu firmei lui Gardean prin procedura incredintarii directe
pentru ca Udrea Elena i-ar fi spus sa procedeze asa, in fata judecatorului de drepturi si libertati, la
termenul din 25.03.2015, recunoaste in fata ca Udrea nu i-a cerut asa ceva.
Gardean povesteste ca abia in 06 octombrie 2011, Nastasia ii spune de sponsorizarea la Gala Bute, ca
urmare a datoriei create prin plata partiala a contractului de promovare semnat cu firma lui Obreja de
catre MDRT.
Toti martorii audiati cu privire la acest aspect, arata ca nu cunosc de nicio solicitare facuta de Ministrul
Elena Udrea primariului de Lupeni pentru acordarea acestui contract in procedura descrisa, iar martorul
Arsene Octavian afirma ca a fost legala utilizarea acestei proceduri cata vreme era vorba de un act
aditional la contractul initial de realizare a instalatiei de transport pe cablu pe domeniul schiabil de la
Straja.
Si martora Mocanu Mariana afirma ca nu isi aminteste ca primarul Rasmerita Cornel sa fi fost in
audienta la Ministrul Udrea Elena Gabriela.

Cu atat mai clar este in context ca procurorii nu indica momentul pretinsei pretinderi a mitei de catre
fostul ministru in cazul acesta.

* * *

4. Infraciunea de abuz n serviciu svrita de UDREA ELENA GABRIELA

4.1.Premise legale
a) Conform art. 132 din Legea 78/2000, Infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice,
infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si infractiunea de abuz in serviciu prin
ingradirea unor drepturi, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj
patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani.
La data pretinselor fapte, art. 248 Cod penal abuzul in serviciu contra intereselor publiceprevedea
fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un
act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al
unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 din
Codul penal sau o paguba patrimoniului acesteia se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani., iar
art. 248 abuzul in serviciu in forma calificata prevedea daca faptele prevazute in art. 246, 247 si 248
au avut consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor
drepturi.
Asadar, potrivit art. 132 din Legea nr. 78/2000, in forma in vigoare la data savarsirii faptei, infractiunea
de abuz in serviciu contra intereselor publice, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor
persoanelor si infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, daca functionarul public a
obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseste cu inchisoare
de la 3 la 15 ani.
In cazul abuzului in serviciu in forma calificata, daca fapta a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa
este inchisoarea de la 5 la 15 ani (art. 248 rap. la art. 146 Cod penal din 1969).
In cazul retinerii circumstantelor atenuante, potrivit art. 74 alin. 2, 76 alin. 2, 41 alin. 2 Cod penal din
1969, limitele de pedeapsa, pentru infractiunea de abuz in serviciu, sunt de la 1 an si 8 luni pana la 5 ani
inchisoare.
La data judecatii, art. 13 avea urmatoarea reglementare: in cazul infractiunilor de abuz in serviciu
sau de uzurpare a functiei, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos
necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime, iar potrivit art. 297 Cod
penal, fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act
sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau
intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea
de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
Potrivit art. 309 Cod penal, daca faptele prevazute in art. 295, art. 297, art. 298, art. 300, art. 303, art.
304, art. 306 sau art. 307 au produs consecinte deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei
prevazute de lege se majoreaza cu jumatate.
Ca urmare, limitele de pedeapsa incidente pentru infractiunea de abuz in serviciu, potrivit legii actuale,
sunt de la 3 la 10 ani si 6 luni inchisoare.
In cazul retinerii circumstantelor atenuante, potrivit art. 75 alin. 2, 76 alin. 1 Cod penal, limitele de
pedeapsa pentru infractiunea de abuz in serviciu sunt de la 2 ani pana la 6 ani si 10 luni inchisoare.

b) Jurisprudenta relevanta anterioara a sustinut ca in cazul acuzatiei de abuz in serviciu in forma

calificata trebuie dovedite, din punct de vedere obiectiv, urmatoarele:
- conduita proprie a persoanei acuzate in legatura cu prejudiciul: cu stiinta, nu indeplineste un act
ori il indeplineste in mod defectuos (de exemplu daca semneaza acte de serviciu dupa expirarea
mandatului de director, daca trimite un functionar sa obtina oferte de servicii pentru propria institutie de
la firma la care lucreaza prietena sotiei respectivului functionat, daca ofertele de servicii depuse de mai
multe firme au un caracter fictiv, fiind intocmite de directorul firmei declarata ulterior castigatoare si de
prietena sotiei functionarului firmei beneficiare, daca evaluarea ofertelor depuse pentru prestari servicii
sau serviciile prestate nu se realizeaza, in mod constant, prin omisiunea unor functionari ai firmei
beneficiare, desi firma beneficiara dispunea de aparatul tehnic necesar pentru a efectua operatiunile de
evaluare mentionate, daca sunt aprobate in mod constant plati pentru lucrari fictive la firma beneficiara
in considerarea unor lucrari executate la locuintele functionarilor firmei beneficiare si care nu au fost
platite de acestia fiind incluse in lucrarile platite din banii publici etc.);
- conduita proprie a persoanei acuzate in legatura cu actele de serviciu: indeplinirea, neindeplinirea
ori intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, realizarea unui act contrar
acestor indatoriri (de exemplu semnarea unui contract la un an de la data inceperii executarii
contractului, omisiunea evaluari calitatii si realitatii lucrarilor pentru care se efectuau plati de catre
beneficiar, emiterea de documente de plata pentru beneficiar in care sunt incluse lucrari realizate pentru
directorii institutiei beneficiare, incalcarea oricarei proceduri de achizitie a bunurilor si serviciilor,
respectiv de evaluare a modului de derulare a contractelor).
- legatura dintre prejudiciul produs si atributiile de serviciu, respectiv cuantumul prejudiciului
(ICCJ, sectia penala, decizia penala nr. 3113 din 09 decembrie 2013, dosar nr.5865/1/2013).
c) Potrivit Deciziei CCR nr. 405/2016 din 15 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 517 din 08
iulie 2016 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 246 din Codul penal din
1969, ale art. 297 alin. 1 din Codul penal si ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, dispozitiilor art. 246 din Codul penal din 1969 si ale
art. 297 alin. 1 din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma indeplineste in mod
defectuos din cuprinsul acestora se intelege indeplineste prin incalcarea legii.
In ceea ce priveste atributiile specifice functiei, determinate prin acte normative cu putere de lege
preupus a fi fost ignorate de inculpata Udrea Elena Gabriela, in contexul in care pe parcursul judecatii
Ministerul Public nu a adus elemente noi in a defini ori indica eventuale incalcari punctuale de
lege, apararea va face analiza doar a elementelor retinute in actul de sesizare, iar orice adaugare la
acestea, nefiind aduse la cunostinta inculpatei, sunt de natura a afecta dreptul acesteia la aparare.
Astfel, procurorii sustin:
fila 5 - a rezultat c Udrea Elena cunotea mprejurrile eseniale ale cauzei i a acceptat posibilitatea
producerii rezultatului, avnd n vedere c i fuseser aduse la cunotin n mai multe rnduri
impedimentele legale i c a participat sau a determinat nclcarea regulilor de ncheiere a contractelor
de achiziie public reglementate de O.U.G. nr. 34/2006. fara sa indice, in concret, ce dispozitii legale
a incalcat inculpata;
fila 38 - inclcarea atribuiilor de serviciu de ctre inculpata Udrea Elena Gabriela cu prilejul
adoptrii acestei hotrri ( H.G. nr. 14/05.01.2011 publicat n M.Of. nr. 37/14 ianuarie 2011 n.n.),
constnd n semnarea notei de fundamentare a proiectului n lipsa avizelor de la Ministerul Finanelor
Publice, Ministerul Justiiei i Consiliul Legislativ, a fost constatat fara sa indice, in concret, ce
dispozitii legale a incalcat inculpata;
fila 38 - la 27.04.2011, Ministrul Dezvoltrii Regionale i Turismului a adoptat un ordin(Ordinul
MDRT nr. 1389/27.04.2011 publicat n M.Of. nr. 396/06 iunie 2011 art. 5 alin. 1 lit. f n.n.), prin care
au fost modificate categoriile de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanate cu fonduri europene n
cadrul Programul Operaional Regional, fiind introdus o meniune dedicat special acestui eveniment,
respectiv activiti de promovare a Romniei ca destinaie turistic i a brandului turistic naional n
cadrul Galei Internaionale de Box Profesionist organizate de Federaia Romn de Box, insa nici de
aceasta data procurorii nu arata ce legi s-au incalcat de catre inculpata.
fila 39 - n luna mai 2011 a fost modificat Planul de achiziii publice al ministerului pentru anul 2011,
fiind introdus o poziie nou activiti de promovare a Romniei ca destinaie turistic i a brandului
turistic naional n cadrul Galei Internaionale de Box Profesionist organizate de Federaia Romn de
Box. Suma alocat acestei achiziii a fost de 2 milioane euro, n categoria Proiecte cu finanare
din fonduri europene nerambursabile, insa procurorii folosesc impersonalul a fost modificat -,
atribuie acest fapt inculpatei Udrea Elena Gabriela si nu indica ce lege a incalcat aceasta in acest context.
filele 46-47 - pe parcursul procedurii de atribuire, au fost nclcate mai multe prevederi legale
privind contractele de achiziie publicreferitoare la:
-obligaia autoritii contractante de a stabili clarificrile necesare pentru a se asigura c
operatorul economic avea ntr-adevr un drept de exclusivitate care s justifice atribuirea
contractului prin negociere direct (art. 78 alin (1) din H.G. nr. 925/2006 privind punerea
n aplicare a O.U.G. nr. 34/2006 - Comisia de evaluare stabilete care sunt clarificrile i
completrile formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecrei oferte, precum i
perioada de timp acordat pentru transmiterea clarificrilor. Comunicarea transmis n acest
sens ctre ofertant trebuie s fie clar, precisa si sa defineasca in mod explicit si suficient de
detaliat in ce consta solicitarea comisiei de evaluare).
-estimarea valorii contractului de achiziie public (art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 -
autoritatea contractant are obligaia de a estima valoarea contractului de achiziie public pe
baza calculrii i nsumrii tuturor sumelor pltibile pentru ndeplinirea contractului,
respectiv art. 26 alin. 1 din O.U.G. nr. 34/2006- valoarea estimat a contractului de achiziie
public trebuie s fie determinat nainte de iniierea procedurii de atribuire a contractului
respectiv ) care trebuie realizat de ctre autoritatea contractant nainte de iniierea
procedurii, fr participarea prestatorului, pentru a garanta caracterul rezonabil al
preurilor. Prin nsuirea valorii propuse de prestator s-a creat posibilitatea plii unor sume
 nejustificate, raportat la valoarea real a serviciilor;
-regulile de comunicare i de transmitere a datelor (art. 59 din O.U.G. nr. 34/2006 - (1)
Orice comunicare, solicitare, informare, notificare i altele asemenea, prevzute n prezenta
ordonan de urgen, trebuie s fie transmise n scris.(2) Orice document scris trebuie
nregistrat n momentul transmiterii, respectiv n momentul primirii) avnd n vedere c
negocierile dintre pri au nceput anterior transmiterii invitaiei de participare, fr ca
documentele transmise s fie nregistrate;
- verificarea (art. 187 din O.U.G. nr. 34/2006 - (1) Autoritatea contractant are dreptul de a
solicita ca operatorul economic care particip la procedura de atribuire a contractului de
achiziie public s fac dovada capacitii sale tehnice i/sau profesionale) capacitii tehnice
i profesionale a prestatorului, avnd n vedere c nu au fost stabilite criterii de calificare cu
privire la capacitatea tehnic i profesional i nici nu a fost solicitat o list a eventualilor
subcontractani, care este obligatorie n achiziiile de publicitate (art. 58 din O.U.G. nr.
34/2006 - (6) Contractele de publicitate media trebuie s conin n mod obligatoriu i
urmtoarele clauze specifice referitoare la obligaia prilor de a asigura, inclusiv pe parcursul
ndeplinirii contractului, accesul publicului cel puin la urmtoarele informaii: destinatarii
finali ai fondurilor de publicitate, criteriile de alocare a acestor fonduri, sumele alocate
fiecrui beneficiar final i termenele de ndeplinire a prevederilor contractuale).
Asadar, actul de sesizare al instantei indica doar urmatoarele legi presupus a fi fost incalcate
de inculpata Udrea Elena Gabriela:
- art. 78 alin (1) din H.G. nr. 925/2006 privind punerea n aplicare a O.U.G. nr. 34/2006
- art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006
- art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006
- art. 59 din O.U.G. nr. 34/2006
- art. 187 din O.U.G. nr. 34/2006
- art. 58 din O.U.G. nr. 34/2006
Fata de limitele sesizarii instantei, fata de faptul ca procurorii anticoruptie nu au indicat pe parcursul
cercetarii judecatoresti alte norme de lege incalcate, fata de momentul procesual actual (procedura
camerei preliminare este o faza procesuala incheiata), apararea intelege a examina doar aceste acte
normative asupra carora poarta acuzarea, orice alt element suplimentar nefiind adus la cunostinta
inculpatei.

4.2. Aspecte de netemeinicie

In cursul lunii noiembrie 2010, a fost organizata la nivelul MDRT, o conferinta de presa in cursul careia
s-a anuntat intentia ministerului de a-l folosi pe sportivul Lucian Bute ca vector de imagine pentru
promovarea brand-ului turistic al Romaniei.
La inceputul lunii decembrie 2010, inculpata Udrea Elena a avut o intalnire cu martora Prelipcean
Daniela Elena in cadrul careia a discutat exclusiv despre actiuni de promovareturistica pe care
ministerul intentiona sa le deruleze, sens in care inculpata i-a cerut sa ia legatura cu inculpatul Rudel
Obreja pentru a discuta despre sportivul Lucian Bute.
Asa cum rezulta din declaratia martorei sus-mentionata, inca dintru inceput discutiile care s-au purtat in
cadrul MDRT au fost axate pe actiuni de promovare a brandului turistic al Romaniei,nicidecum pe
organizarea totala a evenimentului.
Ulterior, martora Prelipcean Daniela director al Directiei de promovare turistica din cadrul MDRT - a
intocmit o nota pe care a inaintat-o inculpatei Udrea Elena Gabriela prin care propunea introducerea
brand-ului de turism in notiunea de promovare turistica prin intermediul unor personalitati de marca
(folosite ca vector de imagine).

In legatura cu adoptarea Hotararii de Guvern din 05 ianuarie 2011, situatia de fapt a fost urmatoarea:
Directia Generala de Marketing si Promovare a trimis serviciului de avizare din cadrul Directiei
Generale Juridice proiectul de act normativ privind programul anual de marketing penrtru a fi analizat, a
se formula eventuale observatii si pentru a fi trimis pe circuitul interministerial.
Programul de act normativ a fost conceput de doua directii de specialitate din cadrul MDRT, respectiv
Directia de Promovare si Marketing si Directia de Dezvoltare Turistica.
In context, este de precizat faptul ca persoana care a participat la sedinta de guvern din 05 ianuarie 2011,
a fost martora Stoian (fosta Vasile) Ionela, audiata la data de 05 octombrie 2016 (fila 45, dosar
instanta).
Proiectul de act normativ a fost trecut pe o lista suplimentara a sedintei de guvern, fapt deloc neobisnuit
si conform art. 40 din H.G. 561/2009.
In dimineata zilei de 05 ianuarie 2011, martora Stoian Ionela a trimis pe e-mail proiectul de act normativ
functionarilor din cadrul Ministerului de Justitie si Ministerului de Finante. Ulterior, functionarii celor
trei ministere s-au intalnit in sediul Guvernului si au discutat despre acest proiect de act normativ.
Pozitia exprimata de MDRT a fost discutata cu inculpatul Nastasia Gheorghe, fapt confirmat de martora
sus-mentionata. Discutiile s-au purtat in legatura cu existenta art. 2 lit. n la Anexa nr. 1 din proiectul de
act normativ unde era stipulat ca MDRT este organizatorul galei de box. Conform opiniilor specialistilor
din minister care au intocmit textul Hotararii, MDRT putea organiza un astfel de eveniment sportiv.
Confuzia privind formularea din HG s-a creat pentru ca MDRT avea competenta sa organizeze si chiar a
organizat altfel de evenimente, concerte, spectacole etc., cum ar fi Lumina la Malul Marii in 2009,
concertul lui Goran Bregovici, evenimentul Paste in Bucovina etc.
Punct de vedere contrar a fost exprimat de reprezentantii Ministerului de Justitie, iar cei ai Finantelor au
cerut sa fie indicata sursa de finantare a activitatilor mentionate in Hotararea de Guvern.
Pozitia inculpatei Udrea Elena Gabriela a fost neechivoca in sensul insusirii tuturor observatiilor
formulate de specialistii din ministere.
Edificatoare in acest sens este si declaratia martorei Mocanu Ingrid Luciana din 12 decembrie 2016,
dosar instanta:
Am primit proiectul Hotararii de Guvern si am sesizat din discutiile purtate cu reprezentantii
Ministerului Finantelor ca si acestia formulasera acelasi tip de observatii, pe care le-am formulat si noi.
Prima observatie, referitoare la competenta MDRT de a organiza evenimentul a fost insusita de catre
MDRT, fiind modificat proiectul de act normativ, astfel incat sa coincida cu obiectul de activitate al
ministerului, din cate imi amintesc, fiind facute mentiuni referitoare la publicitate, respectiv in varianta
publicata ulterior in Monitorul Oficial.

La randul sau, martora Stoian Ionela a aratat ca ministrul Udrea Elena Gabriela a iesit din sedinta si
a spus ca proiectul de act normativ trebuie sa fie modificat la art. 2 lit. n din Anexa nr. 1, in sensul ca nu
mai trebuie sa fie trecut faptul ca MDRT organizeaza gala de box, mentionandu-se doar activitati de
promovare a Romaniei ca destinatie turistica si a brand-ului turistic national in cadrul Galei de box.
Proiectul Hotararii de Guvern a fost modificat pe loc, a fost adoptat in sedinta din 05 ianuarie 2011 fiind
avizat de catre ministri in sedinta de guvern pe baza observatiilor personalului tehnic din ministere.
Totodata, intrebata de inculpata Udrea Elena Gabriela daca in toata aceasta procedura, aceasta ar fi
impus ceva ilegal, martora Stoian Ionela a aratat ca nu a auzit-o niciodata pe doamna ministru cerand
cuiva din minister sa faca ceva nelegal.
Cu privire la acuzatia ca Udrea Elena "a determinat adoptarea actelor normative care au creat adrul
finantarii evenimentului" este importanta declaratia martorei Mocanu Ingrid Luciana, data in fata
instantei la data de 12.12.2016. Intrebata de avocatul lui Udrea Elena "daca exista posibilitatea ca HG
sa fie aprobata chiar si in conditiile existentei unui aviz negativ al celorlalte ministere?" martora
raspunde:"da, avizul tuturor ministerelor avizatoare era consultativ, Primul Ministru decidea care va fi
continutul final al actului normativ pentru ca puteau fi insusite o parte din observatii si respinse altele."
Dupa adoptarea Hotararii de Guvern 14 din 05 ianuarie 2011, la sediul MDRT au existat mai multe
discutii si intalniri intre functionarii ministerului si inculpatul Rudel Obreja, acesta din urma insistand ca
ministerul sa organizeze evenimentul, iar angajatii din cadrul MDRT afirmand ca acest lucru nu este
posibil, intrucat ministerul nu organizeaza evenimente sportive, ci doar actiuni de promovare.!!! (Si
pentru ca asa era trecut in HG) Asadar, singura optiune a functionarilor MDRT a fost aceea de a folosi
vectorul de imagine Lucian Bute in actiuni de promovare a brand-ului turistic al Romaniei in cadrul
Galei de Box ce urma a fi organizata.
Toate discutiile ulterioare s-au purtat exclusiv in sensul amintit mai sus si confirmat de martora
Prelipcean Daniela Elena: i-am cerut informatii lui Rudel Obreja pentru a ne ajuta sa promovam
Romania in cadrul galei respective care sunt instrumentele de promovare, targetul, audienta, detaliile
despre o astfel de gala si despre gale similare (declaratie din 18 noiembrie 2016, fila 273, dosar
instanta).

Functionarii MDRT au analizat si gale similare la care a boxat Lucian Bute si la care brand-ul de tara
fusese promovat. In acest sens, materialul de urmarire penala a confirmat ca, in cursul lunii martie 2011,
a fost organizata o Gala de Box in Canada la care a participat reprezentantul Romaniei la New York, si
la care Romania a fost promovata folosind acelasi sportiv, Lucian Bute, ca vector de imagine.
Asa cum rezulta din declaratiile tuturor martorilor audiati in cauza, dupa ce i s-au explicat
impedimentele legale ca MDRT sa organizeze Gala, inculpatul Rudel Obreja a acceptat sa poarte discutii
aplicate doar in legatura cu posibilitatile de promovare a brand-ului turistic in cadrul galei.
Toate discutiile purtate pe aceasta tema s-au realizat fara prezenta ministrului Udrea Elena Gabriela si
fara ca aceasta sa impuna, sa influenteze, sa determine adoptarea vreunei solutii.
Pe baza datelor ce vizau posibilitatile de promovare in cadrul galei, s-a intocmit referatul de
oportunitate, care a fost aprobat. In plus, reprezentantii MDRT au purtat discutii inclusiv cu martorul
Voinea Inocentiu Ioan la data aceea administrator al unei societati de publicitate.
Si acest martor confirma ca toate discutiile purtate in cadrul MDRT s-au purtat exclusiv pe elemente
tinand de promovarea brand-ului turistic, si nu pe organizare.
Martorul a identificat evenimentele care prezinta interes pentru presa, a facut o evaluare a timpilor de
transmisie pe baza tarifelor de publicitate ale televiziunilor, a analizat tariful fiecarui post de televiziune
in parte, a consultat audienta posturilor si a facut un calcul in functie de timpul de expunere si a intocmit
un studiu pentru fiecare eveniment in parte (incepand de la sosirea protagonistilor la gala, antrenamentul
cu publicul, diferite reportaje de la antrenament, cantarul oficial si conferintele de presa). Acest studiu a
fost facut atat pe evenimente cat si pe suporturi de expunere (respectiv, panourile din spatele
protagonistilor ce participau la conferinta de presa, un anumit semn pus pe prelata ringului), a avut in
vedere locul expunerii, timpul de expunere (in functie de specificul meciului de box si de specificul
transmisiei) iar valoarea estimata de catre acesta a fost de 4 milioane euro.

Rudel Obreja mi-a solicitat sa identific care ar fi evenimentele care ar prezenta interes pentru presa,
sa facem o evaluare a timpilor de transmisie si pe baza tarifelor de publicitate ale televiziunilor, sa
estimam la cat ar putea ajunge evaluarea expunerii unui anumit brand in cadrul evenimentelor. Am
realizat acest studiu si l-am predat lui Rudel Obreja. La vremea respectiva, nu am stiut despre ce
partener era vorba, ulterior am aflat ca era vorba despre MDRT si despre brandul de tara.
M-am documentat de asemenea asupra tarifelor de publicitate (tarifele nenegociate) si asupra
audientelor televiziunilor care sunt date de studii de specialitate. Am luat fiecare post de televiziune in
parte, am vazut care este tariful acestora, am consultat audienta postului si am facut un calcul in functie
de timpul de expunere, de audienta si tarifele de publicitate, ajungand la o valoare pentru fiecare post
de televiziune in parte si pentru fiecare eveniment in parte, respectiv cele descrise anterior, incepand cu
sosirea participantilor la aeroport.
Studiul respectiv l-am facut atat pe evenimente, cat si pe suporturi de expunere, respectiv panoul din
spatele protagonistilor ce participau la conferinta de presa, un anumit insemn pus pe prelata ringului,
ce avea sanse ca, in cadrul transmisiei, sa fie vazut cat mai bine. De asemenea, am avut in vedere locul
expunerii, dar si timpul de expunere, in functie de specificul meciului de box si de specificul transmisiei.
Initial, s-a ajuns la o valoare de 4.000.000 euro, calculata in modalitatea descrisa anterior. Acest studiu
i l-am predat lui Rudel Obreja, care urma sa gaseasca sponsori. Pentru acest studiu, la momentul
respectiv, nu am primit de la Rudel Obreja nicio suma de bani, urma ca, atunci cand evenimentul avea
loc, sa fie discutata si aceasta problema a platii.
(...) Posibil cu o luna inainte de desfasurarea galei de box, am primit un telefon de la Rudel Obreja, care
ma intreba in cat timp pot ajunge la MDRT. Am ajuns la MDRT cat am putut de repede, in biroul
secretarului de stat Murgeanu, care in momentul respectiv nu era prezent in birou, insa erau prezentate
alte persoane, respectiv Rudel Obreja, Moraru Carmen, o doamna Alina si un domn Marasoiu, despre
care am aflat ulterior ca ar fi plecat din minister. La acea intalnire, am aflat ca MDRT-ul urma sa fie
partener, respectiv cel care urma sa foloseasca gala de box pentru a-si promova imaginea, dar existau
anumite evenimente, cum ar fi de pilda petrecerea de dupa gala, pe care MDRT nu dorea sa plateasca
expunerea la acel eveniment, precum si alte aspecte legate de eveniment, ale caror costuri trebuiau sa
fie negociate.
Reprezentantii MDRT mi-au solicitat sa refac studiul, in sensul de a exclude publicitatea pentru diferite
evenimente sau de a reevalua costul expunerii in cadrul diferitelor evenimente.
La sedintele la care am participat in cadrul MDRT nu a fost niciodata prezenta Udrea Elena Gabriela.
(...) Ulterior, SC Media Image SRL, pe baza monitorizarilor facute de aceasta societate, au ajuns la
concluzia ca valoarea expunerii a fost mult mai mare, respectiv circa 9 milioane euro, iar estimarile au
fost rezonabile.
(Declaratie de martor Voinea Inocentiu Ioan din 18 ianuarie 2017 dosar instanta, pag. 2-5).

Expunand aceasta valoare reprezentantilor MDRT, specialistii din minister au eliminat o serie de
evenimente si au cerut reevaluarea costurilor de expunere a diferitelor evenimente, ramanand o suma
estimativa a valorii expunerii brand-ului de turism de aproximativ 2 milioane euro.
Tot acest proces s-a realizat prin implicarea directa si nemijlocita a functionarilor din MDRT - Moraru
Carmen, Prelipcean Daniela, Paul Marasoiu, Alxandru Vasile si Apostol Constantin.
Au existat mai multe corespondente pe e-mail purtate intre martorul Voinea Inocentiu Ioan si Alexandru
Dan Vasile avand ca obiect modul de executare al materialelor publicitare, cantitatea acestora, cuantum,
pret.
Din punct de vedere cronologic, in momentul discutarii detaliate si in concret al acestor activitati nu se
mai putea pune problema ca MDRT sa achite cheltuielile privind organizarea galei intrucat se mearga
pe o actiune de promovare a Romaniei in cadrul Galei (declaratie Prelipcean Daniela Elena, fila 274
verso).
Desi initial in cadrul discutiilor s-a emis ipoteza ca Federatia Romana de Box sa organizeze evenimentul
din iulie 2011, functionarii MDRT au primit de la inculpatul Rudel Obreja un inscris in care se mentiona
ca SC Europlus Computers SRL se ocupa de promovarea galei.
Acest document a fost cel care a determinat pe functionarii Alexandru Vasile si Carmen Moraru sa
intocmeasca referatul de necesitate, fisa tehnica si devizul estimativ.

In acest sens, declaratiile martorilor Moraru Carmen si Raileanu Bogdan sunt elocvente:
Anterior promovarii mele, am avut o discutie cu dna ministru Udrea Elena Gabriela, care mi-a spus ca
este nemultumita de eficienta cu care sunt organizate procedurile pentru activitatile ce urmau a fi
desfasurate, printre care si cele legate de evenimentul Gala Bute, aceasta spunandu-mi ca se
asteapta sa grabim putin lucrurile, sa urmarim mai atent pasii procedurali necesari pentru organizarea
acestor activitati. (...)
In discutiile anterioare se solicitase de catre Marasoiu Paul lui Rudel Obreja o fundamentare
a devizului de promovare. In discutia din 10 iunie 2016, la care au participat toti implicati in acest
eveniment, cu exceptia ministrului Udrea Elena Gabriela, Nastasia Gheorghe, si altii, respectiv au
participat doar cei implicati in partea tehnica a ministerului, ne-am uitat pe devizul pe care il facuse
firma dlui Voinea si am convenit ca unele dintre activitatile propuse sa fie scoase pentru ca nu le-am
considerat potrivite cu asocierea ministerului si al brand-ului Romaniei cu aspecte legate de paparazzi,
cluburi, etc. Am mai solicitat eliminarea unui supliment pentru plasare a produselor, care ridica
valoarea cheltuielilor. (...)
Federatia Romana de Box cedase exclusivitatea organizarii evenimentului firmei SC Europlus
Computers SRL si in consecinta, negocierile s-au purtat cu aceasta firma. Colegii de la Directiile
juridica si Achizitii publice au verificat in mod expres ca firma organizatoare, SC Europlus Computers
SRL sa aiba in obiectul de activitate desfasurarea activitatilor de publicitate.(...)
Noi am verificat daca societatea poate desfasura activitati de promovare, dar stiu ca, legat de aceasta
imprejurare, colegii mei de la Directia Juridica si Achizitii au verificat toate documentele solicitate in
invitatia de participare firmei SC Europlus Computers SRL.
Intrebare:Daca atunci cand martora a vazut adresa de la Federatia Romana de Box prin care se
specifica faptul ca Europlus Computers este organizator exclusiv al galei, martora a apreciat ca o astfel
de imprejurare este conforma legalitatii?
Raspuns: da, am considerat ca este legala si nimeni nu a avut vreo suspiciune cu privire la legalitatea
documentului.
Intrebare: Daca Elena Udrea i-a solicitat sa faca ceva anume legat de desfasurarea procedurilor intr-
un anume fel?
Raspuns: nu, niciodata, nici nu cred ca ne-am mai intalnit pe aceasta tema, dupa intalnirea la care am
facut vorbire in cuprinsul declaratiei.
Intrebare: Daca Elena Udrea personal sau altcineva din conducere i-a cerut sa faca plata catre firma
lui Rudel Obreja, in absenta documentelor justificative?
Raspuns: nu, dovada este faptul ca plata s-a facut cu circa 25% mai putin.
Intrebare: Daca i s-a parut ca fata de acest proiect Elena Udrea a avut un comportament diferit de alte
contracte?
Raspuns: nu mi s-a parut ca ministrul Udrea Elena Gabriela a avut un alt comportament vizavi de acest
proiect in raport de alte proiecte in care era implicat MDRT. Existau planificari ale procedurilor si dna
ministru urmarea respectarea acestor planificari. Intalnirile erau solicitate de ministru pentru explicatii
cand erau depasite acele planificari.
(Declaratie de martor Moraru Carmen din 12 decembrie 2016, dosar instanta, pag. 2-8).

Propunerile legate de evenimentul din iulie 2009 veneau din partea Directiei Generale Turistice, nu
retin exact daca de la Paul Marasoiu sau de la alte persoane din conducerea directiei. Mentionez ca
propunerile vizau mai multe evenimente legate de promovare, si nu doar evenimentul din iulie 2011.
Cred ca la una dintre sedinte a participat si Rudel Obreja, acesta spunea ca vrea sa vanda pachetul de
publicitate catre MDRT cu suma de 4 milioane euro, fara insa sa detalieze efectiv ce anume se
promoveaza, eventual publicitate pe TV, publicitate pe panouri, etc.
Noi am solicitat directiei turistice in vederea intocmirii notei justificative privind alegerea procedurii, sa
ne confirme daca exista exclusivitate pentru vanzarea pachetului de publicitate in cadrul evenimentului
din iulie 2011. Am primit de la directia de specialitate o copie a unei adrese in care se mentiona de FRB
ca exista o societate care detine exclusivitate asupra vanzarii pachetului de promovare si publicite in
cadrul galei de box. La acel moment, acest aspect relevat prin adresa, era suficient pentru alegerea
procedurii, urmand ca pentru procedura efectiva de negociere sa aduca documentele doveditoare in
original.
Printre documentele pe care le-am solicitat prestatorului au fost si cele referitoare la drepturi de
exclusivitate. Din comisia de negociere facea parte cel putin un reprezentant al Directiei de specialitate
pentru a verifica conformitatea ofertei cu solicitarile din caietul de sarcini, reprezentantul Directiei
juridice pentru verificarea conformitatii si legalitatii documentelor depuse, un reprezentant al Directiei
economice, pentru as confirma existenta fondurilor din buget si un reprezentant de la Achizitii pentru
conformitatea derularii procedurii in sine. Toti membrii comisiei verificau actele de conformitate.
Mentionez faptul ca s-a verificat daca societatea avea in obiectul de activitate, printre alte activitati,
prestarea de servicii de publicitate.
Au fost aduse de prestatori si alte documente prin care si-a dovedit exclusivitatea si capacitatea de a
organiza serviciile solicitate de catre MDRT, printre care licenta, autorizatia, documente care atestau
exclusivitatea asupra vanzarii imaginii lui Lucian Bute de la detinatorul de imagine al lui Lucian Bute,
respectiv de la Interbox si alte doua adrese, in copie, de alte institutii de box internationale. Cei de la
Turism au verificat conformitatea ofertei cu fisa tehnica si a urmat negocierea contractului, care a fost
destul de dura, deoarece noi doream sa ajungem la 2 milioane euro cu TVA de la circa 2.300.000 euro
fara TVA. In final, s-a ajuns la circa suma de 1.900.000 euro fara TVA.
Cred ca secretarul general al ministerului, Nastasia Gheorghe a aprobat toata documentatia legata de
incheierea contractului, in calitate de ordonator principal de credite.
Atata vreme cat FRB a atribuit dreptul exclusiv de organizare si vanzare a pachetelor de publicitate si
promovare catre o societate consider ca erau intrunite conditiile legale pentru incheierea contractului
cu aceasta societate.
Nici ministrul Udrea Elena Gabriela si nici o alta persoana din conducerea ministerului nu mi-au spus
vreodata sa urmam o anumita procedura sau sa facem un anumit lucru nici vizavi de proiectul acesta si
nici in general.
Promovarea Romaniei si-a atins scopul, de sensul de vizibilitate a logoului.
(Declaratie de martor Raileanu Bogdan Ionut din 12 decembrie 2016, dosar instanta, pag. 2-6).

Intrebati fiind care au fost actiunile inculpatei Udrea Elena Gabriela in tot acest proces decizional, in
mod unanim, martorii audiati in cauza au precizat ca inculpata dorea promovarea Romaniei ca
destinatie turistica in cadrul galei cu gasirea unor solutii legale adecvate. In plus, martorii au
confirmat ca ministrul Udrea Elena Gabriela nu a participat la toate sedintele in care se dezbateau
probleme legate de Gala Bute, iar atunci cand aceasta nu participa, sedintele erau conduse de inculpatul
Nastasia Gheorghe, iar discutiile erau purtate cu Paul Marasoiu, Moraru Carmen si alti functionari
implicati.

Unul dintre martorii invocati de procurorii anticoruptie in sustinerea acuzatiilor martorul Marasoiu
Paul George, fiind audiat la 18 noiembrie 2016 (fila 266 doar instanta) a confirmat situatia de fapt mai
sus expusa precum si faptul ca niciodata inculpata Udrea Elena Gabriela nu a intervenit direct ori
indirect in stabilirea unor demersuri ori proceduri nelegale privind atribuirea contractului.
Martorul a aratat ca discutiile au fost purtate, initial, in legatura cu organizarea evenimentului de catre
MDRT si ca, personal, a facut mai multe demersuri pe langa un director din cadrul Ministerului
Tineretului si Sportului pentru a-i solicita, implicarea alaturi de MDRT in sustinerea acestui eveniment.
Afland de la MTS ca un eveniment de natura profesionala de o asemenea anvergura nu poate fi organizat
de Federatia Romana de Box (care era o federatie de sport amator), martorul a inteles ca era exclus ca
MDRT sa se implice in organizarea evenimentului si, astfel, a comunicat acest lucru inculpatului Rudel
Obreja.
La intrebarea apararii inculpatei Udrea Elena Gabriela daca in discutiile purtata cu aceasta i s-a spus
vreodata explicit ca MDRT trebuie sa se implice in organizarea Galei de box, ori in promovarea
Romaniei, asa cum prevedea HG 14 din 05 ianuarie 2011, martorul Paul Marasoiu a raspuns
neechivoc: ministrul Udrea Elena Gabriela nu mi-a solicitat niciodata implicarea in organizarea
Galei, ci gasirea solutiilor de implicare a ministerului in promovarea in cadrul Galei () Nimeni din
minister nu a insistat vreodata pentru implicarea ministerului in organizarea Galei, singura problema
fiind aceea de a se gasi solutii de promovare.
Totodata, raspunzand unei intrebari a apararii inculpatului Rudel Obreja, martorul Paul Marasoiu a
apreciat ca implicarea unui consultant respectiv Voinea Inocentiu in activitatile de evaluare a
promovarii in cadrul galei era profund necesara, avand in vedere caracterul de unicitate acestui tip de
eveniment, unul dintre putinele in care ministerul de resort s-a implicat.
Imprejurarea ca functionarii din minister au cunoscut faptul ca nu Federatia Romana de Box este
singurul organizator al evenimentului, este confirmata de martorul Marasoiu Paul George cu ocazia
declaratiei data in fata instantei.

In acest sens, asa cum rezulta si din declaratia martorei Prelipcean Daniela, in referatul de oportunitate
au fost mentionate doua entitati organizatoare, respectiv FRB / firma organizatoare.
Pe baza acestui referat de oportunitate, s-a intocmit referatul de necesitate insotit de fisa tehnica si
devizul estimativ.
Nici de aceasta data materialul de urmarire penala nu reflecta vreo implicare a inculpatei Udrea Elena
Gabriela in aceste proceduri. De altfel, acelasi martor Paul Marasoiu a aratat ca la sedintele la care a
participat dna ministru, aceasta nu a facut niciodata cereri exprese de a solutiona intr-un fel sau altul
acest subiect, ci a solicitat sa gasim solutii corecte de a ne implica intr-un eveniment de o asemenea
anvergura (fila 268 verso).
Cu privire la valoarea evenimentului, martorul Marasoiu Paul a aratat ca MDRT nu avea capacitatea
profesionala pentru a evalua valorile tinand de promovarea brand-ului turistic al Romaniei in gala de
box, acest lucru trebuind a fi facut de o firma de publicitate (fila 268 verso).
Totodata, fata de valoarea propusa initial in luna martie 2011, functionarii MDRT au apreciat ca se
impune o reajustare valorica prin eliminarea unor tipuri de activitati. Nici de aceasta data, materialul de
urmarire penala nu indica interventia in vreun fel, directa ori indirecta, in activitatile de decizie ale
functionarilor din minister a inculpatei Udrea Elena Gabriela.
De altfel, la data de 01 iunie 2011, asa cum rezulta din declaratia aceluiasi martor Paul Marasoiu, insasi
ministrul Udrea Elena Gabriela ar fi participat la o sedinta de lucru in care s-a decis elaborarea unui
studiu corect intrucat valoarea initiala propusa pentru promovarea evenimentului era, in mod evident,
de neacceptat. Toti martorii audiati arata ca ministrul Udrea Elena Gabriela nu a avut nicio interventie
contrara functionarilor care si-au exprimat opinii pe aceasta tema, decizia fiind a acestora din urma.
De altfel, tot Paul Marasoiu arata, cu referire la inculpata Udrea Elena, ca in afara de participarea la
aceasta sedinta si in afara de sondarea stadiului unor activitati, nu este cunoscut un alt mod de
implicare a doamnei ministru (fila 269 verso).
Nu in ultimul rand, apararea intelege a sublinia ca toate speculatiile acuzarii conform carora martorul
Marasoiu Paul George ar fi parasit MDRT urmare unor tensiuni si neintelegeri cu inculpata Udrea
Elena Gabrielaau fost infirmate de catre insusi martorul audiat care a precizat ca a plecat din minister
exclusiv din cauza unor probleme de sanatate, fapt confirmat si de alti martori audiati in cauza.
In plus, atitudinea factuala a ministrului Udrea Elena Gabriela o apreciem ca fiind corect definita de
martora Prelipceanu Daniela care, raspunzand la o intrebare a apararii inculpatei, a raspuns ministrul
Udrea Elena Gabriela le cere angajatilor solutii la problemele dezbatute, ulterior discutandu-se aceste
solutii, fiind implicate departamentele de specialitate. In final se gasea solutia agreata si semnau cei
care aveau abilitatea legala sa semneze documentele respective. Noi nu solicitam participarea
ministrului la discutie, de obicei participa Nastasia Gheorghe () In cadrul discutiilor cred ca si
doamna ministru si-a exprimat parerea, incerca sa asculte argumentele fiecaruia.

Astfel, la data de 24 iunie 2011, a fost incheiat contractul de servicii 232 intre Ministerul Dezvoltarii
Regionale si Turismului si S.C. Europlus Computers S.R.L. despre care procurorii afirma ca a fost
incheiat cu incalcarea procedurilor legale de achizitie publica, au fost achizitionate servicii care nu se
regasesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finantare europeana, iar suma
achitata in baza contractului (prin ordinul de plata 9 din 1 februarie 2012 in cuantum de 8.116.800
Ron) constituie un prejudiciu produs in patrimoniul ministerului.
Probatoriile administrate in cursul judecatii demonstreaza caracterul nefondat al acuzatiilor.
Asa cum se poate constata din adresa Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 8995 din 21 noiembrie
2014 (fila 309 vol. 14 - dosar urmarire penala) precum si din adresele Federatiei Romane de Box 142
din 7 februarie 2011 si f.n. din 25 februarie 2011, MDRT a considerat drept organizator al Galei
Internationale de Box ca fiind Federatia Romana de Box, in colaborare cu Interbox, club cu care Lucian
Bute era sub contract, ministerul neavand in intentie inducerea in eroare cu privire la identitatea
organizatorului.
In ceea ce priveste alegerea procedurii de negociere fara publicare, aceasta a fost stabilita conform notei
justificative 2818 din 21 iunie 2011 de directiile de specialitate din cadrul ministerului, si nu de
inculpata Udrea Elena Gabriela, in baza adresei Federatiei Romane de Box nr 670 din 3 iunie 2011 prin
care Federatia cedeaza atat dreptul exclusiv de organizare si promovare a Galei de box, cat si drepturile
exclusive de proprietate si vanzare a pachetelor de publicitate si promovare la acest eveniment.
Materialul probator al cauzei demonstreaza faptul ca procedura a fost corect aleasa; in acest sens
amintim licenta nr. 7 din 8 aprilie 2011, autorizatia de organizare nr. 1 a Federatiei Romane de Box,
adresa Interbox care confirma semnarea unui acord cu ofertantul prin care acesta este exclusiv promoter
pentru Gala Internationala de Box, adresa de la International Boxing Federation din 27 mai 2011 si
adresa de la World Boxing Council din 6 iunie 2011.
Fata de cele mentionate anterior, procurorii au omis faptul ca aceasta comercializare a pachetelor de
publicitate in cadrul unui eveniment nu poate fi facuta decat de organizator sau de catre un tert caruia
organizatorul i-a cedat acest drept. Precizam totodata ca, din practica Autoritatii Nationale pentru
Turism, aceasta regula a fost valabila pentru toate actiunile de acest gen.
In plus, autoritatea contractanta a facut verificari privind rezonabilitatea preturilor comparand valorile
prezentate de organizator cu valorile din contractele similare anterioare si din discutii cu reprezentantii
industriei de profil.
Exista la dosarul cauzei o declaratie pe propria raspundere a operatorului economic depusa in cadrul
procedurii de atribuire, potrivit caruia isi asuma raspunderea exclusiv, sub sanctiunea infractiunilor de
fals si uz de fals pentru legalitatea si autenticiatea tuturor documentelor prezentate in original si/sau
copie.

Cu privire la existenta unui posibil conflict de interese atunci cand autoritatea contractanta a constatat ca
persoana cu care corespondase si negociase in calitate de presedinte al Federatiei Romane de Box era
aceeasi cu administratorul operatorului economic, precizam ca MDRT, in conformitate cu
prevederile art. 69 si 69 din OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, avea
obligatia verificarii unei posibile legaturi intre functionarii autoritatii contractante si operatorul
economic. In acest sens s-a solicitat in documentatia descriptiva o declaratie pe propria raspundere
pentru operatorul economic din care sa rezulte ca nu are drept membrii in cadrul Consiliului de
Administratie ori nu are actionari ori asociati persoane care sunt sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul IV
inclusiv si nu se afla in relatii comerciale cu persoane ce detin functii de decizie in cadrul autoritatii
contractante.
Avand in vedere, insa, ca in Gala Bute exista un organizator exclusiv care detine si drepturile exclusive
de vanzare a pachetelor de publicitate, discutiile s-au purtat direct cu organizatorul. Acestea au avut ca
rol stabilirea celor mai eficiente activitati pentru promovarea brandului de turism al Romaniei si a
categoriilor de cheltuieli asociate cu aceste activitati, cu incadrarea in bugetul alocat promovarii pentru
acest eveniment.
Asa cum se prevede in HG 875/2011, privind normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG
66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea
fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora, conform art. 3 alin. 2
lit. b autoritatea contractanta are posibilitatea de a solicita potentialului beneficiar sa furnizeze oferte
de pret. In plus insa, MDRT a cerut organizatorului fundamentarea activitatilor si valorilor
corespunzatoare de catre o firma specializata.
In ceea ce priveste lista din cadrul documentatiei a criteriilor de calificare pentru capacitatea tehnica si
profesionala (criteriu ce se regaseste in raportul de constatare intocmit de specialistii DNA, raport
contestat de aparare in cursul urmaririi penale in baza dispozitiilor art. 172 alin. 12 Cod procedura penala
in vigoare la acea data, fara ca procurorii sa dispuna efectuarea unei expertize si, ulterior, fara ca pe
parcursul judecatii sa se admita o expertiza), MDRT nu avea nicio obligatie privind solicitarea acestora
(fapt pe care l-a constatat si ANRMAP), considerand ca verificarea capacitatii tehnice si profesionale a
fost efectuata de catre cel care a cedat dreptul de exclusivitate. In plus, asa cum se poate constata si din
receptia serviciilor, operatorul economic a realizat activitatile demonstrand ca avea capacitatea
profesionala de a duce la bun sfarsit contractul.

Referitor la afirmatia procurorilor conform careia s-ar fi adus atingere integritatii procesului de achizitie
publica, apreciem ca acestia nesocotesc prevederile art. 26 din OUG 66/2011intrucat valoarea estimata a
fost stabilita odata cu elaboarea referatului de necesitate insotit si de devizul estimativ si a notei
justificative, si nicidecum ulterior datei transmiterii invitatiei de participare la procedura.
Analiza procurorilor anticoruptie este eronatasi dintr-o alta perspectiva: nesocotirea dispozitiilor Legii
500/2002 privind finantele publice.
Legea 500/2002 prin art. 52 alin. 2 distinge intre atributiile si responsabilitatile coordonatorilor de
credite, respectiv atributiile si responsabilitatile compartimentului financiar-contabil (principiul
separarii atributiilor).
Plecand de la acest principiu, procurorii trebuiau sa analizeze atributiile concrete in derularea
procedurilor tinand de organizarea Galei Bute in sarcina inculpatei Udrea Elena Gabriela si trebuiau sa
subsumeze acestei distinctii de atributii si responsabilitati atunci cand analizau modalitatea in care
inculpate si-a exercitat atributiile specifice la acel moment. Precizam in context, ca Elena Udrea nu avea
calitatea de ordonator principal de credite(functie delegata inculpatului Nastasia Gheorghe) si nici nu
a determinat influenta deciziile compartimentelor din subordine.

Cu privire la operatiunea de plata, art. 2 punctul 13 din Legea finantelor publice defineste
compartimentul financiar contabil ca fiind structura organizatorica din cadrul institutie publice in care
este organizata executia bugetara. Cu alte cuvine, plata este o etapa a executiei bugetara ce cade in
responsabilitatea exclusiva a compartimentului financiar-contabil independent de pozitia ministrului, sau
a ordonatorului principal de credite sau a oricaror persoane din minister.
Un alt element pe care procurorii il nesocotesc si nu si-l propun a-l rectifica nici in perspectiva ulterioara
de ancheta este dat de analiza valorii adaugate produse institutiei publice prin analizarea executarii
contractului in discutie, si nu doar sa se raporteze exclusiv la patrimoniul prestatorului de
servicii. Raportul de constatare al specialistilor DNA analizeaza unilateral si trunchiat efectele
contractului doar asupra institutiei publice fara a le raporta si la rezultatele obtinute de prestatori in
beneficiul MDRT.
Calificarea unei cheltuieli ca fiind efectuata in conditii lipsite de economicitate considerata ab initio de
catre institutia poblica drept eficace si utila a acesteia, produce consecinte in ceea ce priveste sarcina
probei, in sensul ca prezumtia legala relativa instituita de dispozitiile legale anterior mentionate cu
porivire la caracterul util al cheltuielilor trebuie sa fie rasturnata prin probele administrate de organelle
de urmarire penala, nu doar cu simple premise ori alegatii fara fundament.

Semnificativ in acest sens, este rezultatul procesului verbal de confruntare din 19 martie 2015 intre
Nastasia Gheorghe (cel caruia ii fusesera delegate toate atributiile de ordonator principal de credite) si
inculpata Udrea Elena Gabriela.
Intrebare pentru inculpatul Nastasia Gheorghe din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela: Aveti
cunostinta daca a fost ceva illegal in contractarea acestor servicii de publicitate cu ocazia Galei Bute?
Raspuns: Nu, mie nu mi s-a plans nimeni ca ar fi ilegal si nici eu nu am considerat ca acel contract ar fi
fost facut ilegal. S-a respectat procedura intocmai cum cerea legislatia in vigoare.

Pozitia inculpatei Udrea Elena Gabriela in cadrul ministerului a fost exprimata si de alte persoane care
nu au constatat elemente de presiune ori intimidare venite din partea acesteia in desfasurarea activitatii.
Astfel, inculpatul Lungu Stefan a decalaratcu ocazia confruntarii din 19 martie 2015:
Intrebare pentru inculpatul Lungu Stefan din partea inculpatei Udrea Elena Gabriela: Va amintiti daca
vreodata eu le-am dat angajatilor solutii in timpul discutiilor, ori solutiile veneau din partea lor?
Raspuns: Asa cum am spus si in declaratiile anterioare, existau sedinte foarte lungi in care toata lumea
venea cu solutii, incepand cu ministrul si terminand cu consilierii sau directorii de departament. Contrele
erau institutionale, asa cum contrezi un ministru.

Legat de procedurile de receptie a serviciilor, declaratia martorei Moraru Carmen o apreciem elocventa,
probatoriile demonstrand ca toate s-au realizat in conformitate cu prevederile legale:
Stiu ca dupa desfasurarea galei de box a urmat procesul de receptie a serviciilor, dupa ce au aparut in
presa articole legate de evenimentul respectiv, asa cum era prevazut in contract, colegii din directie au
lucrat pentru partea de receptie, monitorizand toate aceste aparitii atat scrise cat si audio.
De asemenea, am solicitat firmei lui Rudel Obreja documente justificative privind serviciile prestate, o
parte ni s-au dat, o parte nu. Dintre cele care ni s-au prezentat o parte au fost considerate
nesatisfacatoare, s-a efectuat o receptie partiala si o plata partiala, aferenta serviciilor receptionate.
Receptia a durat destul de mult timp. Nu s-a achitat firma prevazuta in contract intrucat erau documente
care nu justificau difuzarea unor spoturi pentru partea de outdoor, nu s-a facut dovada suportilor mobili
care trebuiau sa se deplaseze prin oras sa promoveze gala.
(Declaratie de martor Moraru Carmen din 12 decembrie 2016, dosar instanta, pag. 2-8)
* * *

5. Infraciunea de tentativ la folosirea de documente ori declaraii false, inexacte sau incomplete
pentru obinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene svrite de UDREA ELENA
GABRIELA
4.1.Premise legale
a) Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie incrimineaza,
in art. 18 alin. 1, infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau
incomplete astfel: folosirea sau prezentarea cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte
sau incomplete, daca fapta are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al
Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori in numele ei, se pedepseste cu
inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.
Pentru existenta infractiunii trebuie dovedita, intre altele existenta documentelor ori declaratiilor false,
inexacte sau incomplete. Un contract nul pentru considerente ce tin de calitatea persoanei care l-a
incheiat (calitate prezentata insa in mod corect in continutul actului) nu indeplineste cerinta prevazuta
de legea care incrimineaza fapta de a contine date false, inexacte sau incomplete. O interpretare
contrara ar fi echivalenta cu aplicarea legii prin analogie. (Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia
penala, decizia penala nr. 153 /A/ din 04 iulie 2014, dosar nr. 567/43/2012)
b) Modalitatea de redactare a normei de incriminare relev faptul c infraciunea de obinere pe nedrept
a fondurilor europene este o form atipic a infraciunii de nelciune ( in practica judiciar a fost
exprimat poziia potrivit creia infraciunea prevzut de art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 ar fi
prin natura ei o infraciune de uz de fals specific domeniului infracional analizat i care are ca
rezultat obinerea ilegal a unor avantaje financiare de ctre o persoan fizic sau juridic n
detrimentul bugetelor comunitare, cu prilejul ncheierii sau executrii unui contract de finanare
nerambursabil Decizia penal nr. 100 / 03.02.2010 a Curii de Apel Bacu Secia Penal
disponibil pe site-ul www.pna.ro la categoria hotrri judectoreti definitive)
Latura obiectiv a acesteia se poate realiza fie printr-o aciune comisiv (n cazul alin. 1) ce presupune
prezentarea unor documente ori declaraii false, inexacte sau incomplete, fie printr-o aciune omisiv
(n cazul alin. 2) atunci cnd, cu tiin, se omite furnizarea unor date cerute de lege, date care dac ar fi
cunoscute ar conduce la neacordarea fondurilor.
n ambele modaliti de comitere a faptei omisiune sau comisiune este indus n eroare autoritatea
competent s decid asupra eligibilitii unui proiect i s acorde fonduri bneti din bugetele
comunitare.
n privina faptei prevzute la alin. 1 se remarc i faptul c aceasta este o infraciune complex, avnd
un obiect juridic special. n primul rnd sunt ocrotite relaiile sociale privitoare la corecta accesare a
fondurilor comunitare, dar n egal msur sunt ocrotite i relaiile sociale privitoare la ncrederea pe
care trebuie s o prezinte nscrisurile productoare de efecte juridice (n acelai sens a se vedea O.
Dobleag, M-M. Baciu, B. Karoly, Infraciuni mpotriva intereselor financiare ale Comunitilor
Europene (I), n Revista de Drept Penal nr. 4/2008, Bucureti 2008, p.155)

c) Textul de incriminare impune ca pentru existena infraciunii s fie folosite sau prezentate documente
ori declaraii false, incomplete sau inexacte.
Pornind tocmai de la aceast condiie eranecesar ca acuzarea sa indice, fie in rechizitoriu, fie pe
parcursul cercetarii judecatoresti, care din infraciunile de fals sunt absorbite n coninutul infraciunii
complexe retinuta in sarcina inculpatei.
In conditiile in care rechizitoriul nu face acest lucru, lasand apararea si instanta de judecata sa deduca
din continutul sau, vom reproduce elementele esentiale ale acuzatiilor, asa cum rezulta ele din actul de
sesizare, apreciind, la fel ca si in cazul infractiunii de abuz in serviciu, ca nu pot fi analizate elemente
suplimentare in acuzatie in afara celor aduse la cunostinta inculpatei Udrea Elena Gabriela, pentru ca,
altfel, s-ar incalca dreptul acesteia la aparare:
fila 49 - la data de 16 iunie 2011, Direcia de Promovare Turistic din cadrul Ministerul Dezvoltrii
Regionale i Turismului a ntocmit cererea de finanare nr. BI/1/5/5.3/A/697, nregistrat la Organismul
Intermediar pentru Turism (OIT), prin care se solicita asisten financiar nerambursabil din Fondul
European de Dezvoltare Regional (FEDR), n vederea finanrii proiectului Promovarea brandului
turistic al Romniei, prin Programul Operaional Regional 2007-2013 (POR 2007-2013). nscrisul a
fost semnat n numele ministrului Udrea Elena de secretarul general al ministerului Nastasia
Gheorghe.
fila 49-50 - dup executarea contractului i realizarea plii ctre S.C. Europlus Computers S.R.L.,
suma de 8.116.800 RON a fost cuprins n cererea de rambursare nr. 2/16.02.2012, transmis de
Direcia Dezvoltare Turistic i Marketing din cadrul Ministerul Dezvoltrii Regionale i
Turismului ctre Organismul Intermediar pentru Turism (OIT). Cererea cuprinde declaraii inexacte, n
condiiile n care ministerul folosise fondurile pentru alte destinaii dect cele prevzute n decizia de
finanare.
fila 50 - rezultatul nu s-a produs, iar fondurile europene nu au fost fraudate, deoarece Autoritatea de
Management a suspendat soluionarea cererii de rambursare ca urmare a sesizrii organelor de
urmrire penal.
Starea de pericol privind fraudarea fondurilor europene reprezint o urmare nemijlocit a faptelor
reinute n sarcina inculpatei Udrea Elena Gabriela n cuprinsul prezentei seciuni (abuz in serviciu
n.n.)
Denaturarea scopului contractului i nclcarea procedurii de achiziie au determinat cuprinderea
unor meniuni nereale n cererea de rambursare, existnd astfel o legtur de cauzalitate direct ntre
conduita culpabil i vtmarea adus valorilor sociale ocrotite de norma special de incriminare.

d) Subiect activ al infractiunii prevazuta de art 18 din Legea 78 / 2000 poate fi in general orice persoana
care indeplineste conditiile raspunderii penale. Legea nu prevede o anumita calitate pe care faptuitorul
trebuie sa o detina la momentul savarsirii faptei.
Participatia penala este posibila in oricare din formele sale: autorat, instigare sau complicitate.
Este autor persoana care depune sau transmite inscrisurile false, inexacte, incomplete, la autoritatea
competenta sa acorde fondurile comunitare.
De regula, este autor al acestei infractiuni beneficiarul direct al fondurilor comunitare sau reprezentantul
acestuia (cu care autoritatea gestionara a fondurilor comunitare incheie contractul de finantare
nerambursabila).
O particularitate a contractelor de finantare in acest domeniu este aceea ca, in raporturile cu autoritatea
contractanta, raspunderea pentru conformitatea sau corectitudinea procesului de implementare revine
beneficiarului finantarii; el este singurul indreptatit sa solicite acordarea fondurilor si sa prezinte
autoritatii contractante inscrisurile doveditoare, chiar daca acestea emana de la alta entitate juridica
implicata in implementare, precum constructorul, proiectantul, consultantul sau subcontractorii acestora.
Daca beneficiarul foloseste in fata autoritatii contractante inscrisuri sau declaratii emise de alte
persoane, fara a avea cunostinta de caracterul fals, inexact sau incomplet al acestora, devin incidente
dispozitiile art. 52 din Codul penal privind participatia improprie.
Dimpotriva, in cazul in care beneficiarul a actionat in cunostinta de cauza si in baza unei intelegeri
prealabile cu emitentul inscrisurilor, va raspunde penal in calitate de autor al infractiunii analizate;
executantul de lucrari, prestatorul de servicii sau furnizorul de bunuri care a emis inscrisurile va fi tras la
raspundere penala pentru complicitate la infractiunea prev. de art. 18 din Legea nr. 78/2000, in concurs
real cu infractiunea de fals in raport cu imprejurarile concrete ale cauzei (fals material in inscrisuri
oficiale, fals in inscrisuri sub semnatura privata, fals in declaratii etc.).
Prin exceptie, poate fi autor al acestei infractiuni executantul de lucrari, prestatorul de servicii sau
furnizorul de bunuri, atunci cand foloseste declaratii sau inscrisuri false, inexacte sau incomplete, pentru
a i se acorda contracte in cadrul unui proiect finantat din fonduri europene. Astfel de situatii se intalnesc
atunci cand anumite contracte sunt acordate direct de catre autoritatea contractanta, si nu de beneficiarul
finantarii.
In aceste cazuri, prestatorul de servicii, furnizorul de bunuri sau executantul de lucrari are raporturi
directe cu autoritatea contractanta, la care depune in mod nemijlocit declaratiile sau inscrisurile necesare,
potrivit legii.
Poate fi instigator sau complice la aceasta infractiune orice alta persoana care raspunde penal, chiar fara
a avea o implicare de natura contractuala in realizarea proiectului.

e) Docrina si practica judiciara au analizat relationarea infractiunii complexe prevazuta de art 18 alin 1
din Legea 78 / 2000 cu infractiunile de fals.
Discutia are relevanta pentru a stabili relationarea infractiunii analizate fie cu falsul intelectual, fie cu
falsul material in inscrisuri oficiale, fie cu falsul in inscrisuri sub semnatura privata, in contextul aplicarii
legii penale in timp.
Legat de falsul material in inscrisuri sub semnatura privata prev de art art 322 Cod penal, apararea
apreciaza ca, in fapt, continutul constitutiv este similar cu acela al art. 290 Cod penal 1969, cu mentiunea
ca textul anterior facea trimitere numai la art. 288 Cod penal 1969, deci numai la norma de incriminare a
falsului material in inscrisuri oficiale. Din aceasta cauza in jurisprudenta s-a creat practica neunitara
relativ la situatia in care un inscris sub semnatura privata nu era modificat prin contrafacerea scrierii sau
subscrierii, ori prin alterarea lui in orice mod, ci, din punct de vedere al continutului, atestand imprejurari
nereale sau omitand inserarea unor date sau imprejurari.
Textul art. 322 Noul Cod penal vine sa inlature aceasta disputa, statuand ca fapta de fals in inscrisuri sub
semnatura privata se comite atat prin contrafacerea scrierii sau subscrierii ori prin alterarea lui in
orice mod, cat si prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin
omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari.
In masura in care solutia imbratisata de jurisprudenta este aceea de a incrimina anterior intrarii in vigoare
a noului cod numai fapta de contrafacere a scrierii ori subscrierii ori de alterare in orice mod a
inscrisului sub semnatura privata, se poate afirma ca fapta de a atesta fapte sau imprejurari
necorespunzatoare adevarului ori omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari nu era
prevazuta de legea penala, astfel ca s-ar impune o solutie de clasare in cursul urmaririi penale ori de
achitare in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b Noul Cod de procedura penala.

Este binecunoscut faptul c aceast infraciune de fals este la rndul ei o infraciune complex ntruct
absoarbe n coninutul constitutiv infraciunea de uz de fals. Pentru a fi n prezena infraciunii de fals n
nscrisuri sub semntur privat este necesar ca pe lng falsificarea efectiv a nscrisului prin vreunul
din modurile artate n art. 288 Cod penal anterior sau 320 si 321 Cod penal actual, acel nscris s fie i
utilizat n scopul producerii unei consecine juridice, ceea ce presupune i consumarea infraciunii de uz
de fals.
Ca atare, n situaia comiterii infraciunii prevzute de art. 18 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 prin
folosirea de documente sub semntur privat falsificate putem distinge ntre mai multe situaii:
1. Dac nscrisul a fost falsificat de ctre cel care l i folosete pentru obinerea de fonduri
europene ntotdeauna infraciunea prevzut de art. 290 Cod penal anterior (322 Cod penal actual) va fi
absorbit n coninutul infraciunii reglementat de art. 18 alin. 1 Legea 78 / 2000, corecta ncadrare
juridic viznd doar aceast din urm infraciune.
2. Dac nscrisul a fost falsificat de ctre o alt persoan, autorul falsului va rspunde fie pentru
comiterea infraciunii prevzute de art. 290 Cod penal anterior (322 Cod penal actual) dac a nmnat
actul pentru a fi folosit ns nu a cunoscut faptul c se va uzita pentru obinerea de fonduri europene, fie,
n situaia n care a cunoscut acest ultim aspect, va rspunde pentru complicitate la infraciunea
prevzut de art. 18 comis de cel care a folosit actul falsificat; cel care va utiliza nscrisul falsificat cu
scopul de a obine fonduri comunitare va rspunde exclusiv pentru svrirea infraciunii din legea
special, uzul de fals fiind absorbit n aceasta.
3. n cazul n care exist participaie penal la comiterea infraciunii de fals (instigare, complicitate,
coautorat) ntre cel care va folosi nscrisul falsificat pentru obinerea de fonduri i autorul efectiv al
falsului, acesta din urm va rspunde penal pentru una din infraciunile artate la punctul 2 n funcie
de distinciile acolo artate; cel care folosete ns falsul cu scopul de a obine fonduri, va rspunde ns
tot pentru infraciunea prevzut de art. 18 alin. 1 Legea 78 / 2000. Apreciem c n acest ultim caz
participaia la falsificarea efectiv a actului, ct i folosirea lui ulterior ar atrage reinerea unei singure
infraciuni de fals n nscisuri sub semntur privat n sarcina celui care folosete nscrisul pentru
obinerea de fonduri, ns aceast infraciune comis n forma participaiei este absorbit n coninutul
infraciunii din legea special.
4. O soluie similar cu cea de la punctul 3 este valabil i n cazul participaiei improprii,
singura distincie este c n acest caz, autorul falsului care a acionat fr vinovie nu va rspunde penal;
autorul mediat al infraciunii care a acionat n calitate de instigator sau complice va rspunde penal doar
pentru infraciunea de obinere pe nedrept a fondurilor europene n varianta prevzut de alin. 1 al art.
18, ntruct i aceast form de participaie improprie la svrirea infraciunii de fals n nscrisuri sub
semntur privat este absorbit de infraciunea complex.

Pornind de la toate aceste aspecte, dar i de la faptul c infraciunile de fraudare a fondurilor europene,
cu excepia celei prevzute la art. 18 ind. 5, se pot comite sub aspectul laturii subiective doar cu
intenie (ceea ce presupune c autorul infraciunii cunoate c documentul utilizat este falsificat, ns n
persistena sa infracional nelege s l foloseasc n materialitatea lui tocmai pentru a obine fonduri
europene), ne creaz convingerea c, n toate situaiile n care la comiterea infraciunii prevzut de art.
18 alin. 1 legea se utilizeaz un nscris sub semntur privat falsificat, dac autorul faptei a participat i
la realizarea falsului, fie n mod direct, fie n oricare din formele de participaie penal, inclusiv
participaie improprie, n sarcina lui se va reine doar infraciunea din legea special care va absorbi
ntotdeauna infraciunea prevzut de art. 290 Cod penal anterior (322 Cod penal actual).

Am fcut aceste precizri ntruct :

- in doctrin (O. Dobleag, M-M. Baciu, B. Karoly, Infraciuni mpotriva intereselor financiare ale
Comunitilor Europene, n Revista de Drept Penal nr. 4/2008, Bucureti 2008, p. 157) s-a artat c este
inexact acel nscris care fr a fi falsificat, este ntocmit incorect, astfel nct datelor pe care le conine li
se d o interpretare intenionat eronat.
- inculpata Udrea Elena Gabriela a fost trimisa in judecata pentru tentativa la folosirea de documente ori
declaratii false pentru obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene;
- procurorii nu au facut nicio evaluare a materialului probatoriu in lumina doctrinei si practicii judiciare,
lasand la liberul arbitrudefinirea elementelor de tipicitate ale infractiunii deduse judecatii.

4.2 Aplicarea premiselor teoretice in prezenta cauza

In cazul prezentului dosar, in lumina considerentelor teoretice aratate apreciem:
In concret, s-a retinut ca ar fi indeplinite conditiile de tipicitate ale infractiunii prev. de art. 18 1 alin. 1
Legea 78 / 2000 prin folosire de documente false, intrucat la data de 16 iunie 2011, Directia de
promovare turistica din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului a intocmit si depus
o cerere de rambursare din Fondul European de Dezvoltare Regionala in vederea finantarii
proiectului Promovarea brand-ului turisitic al Romaniei, prin Programul Operational Regional 2007-
2013.
Cererea de rambursare are caracterul unui inscris oficial prin raportare la dispozitiile art. 178 alin. 2 si
art. 176 Cod penal.
Astfel, potrivit art. 178 alin. 2, inscris oficial este orice inscris care emana de la o persoana juridica
dintre cele la care se refera art. 176 ori de la persoana prevazuta in art. 175 alin. 2 sau care apartine
unor asemenea persoane.
Art. 176 defineste termenul public tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice sau alte
persoane juridice care administreaza sau exploateaza bunurile proprietate publica.
Directia de Promovare Turistica, semnatara cererii de finantare era o substructura din cadrul Ministerului
Dezvoltarii Regionale si Turismului. La randul sau, ministerul este organizat si functioneaza ca organ de
specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Guvernului.

In lumina textelor de lege susmentionate, orice act care emana de la o autoritate publica, in speta,
Directia de Promovare Turistica din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, reprezinta
inscris oficial.
Infractiunea prevazuta de art. 18 alin 1 din Legea 78/2000 are un caracter complex atunci cand ea este
realizata prin prezentarea sau folosirea de documente ori declaratii false. Acuzatia adusa inculpatei
Udrea Elena Gabriela vizeaza modalitatea de savarsire prin folosire de inscrisuri false (cererea de
finantare), iar NU inexacte sau incomplete.

Astfel, pentru a constata existenta infractiunii prev. de art. 18 alin 1 din Legea 78/2000 si avand in
vedere natura complexa a acesteia in mod necesar, trebuie stabilit daca se regasesc toate elementele de
tipicitate ale unei infractiuni de fals.
Infractiunile de fals ce pot intra in componenta infractiunii prev. de art. 18 alin 1 din Legea 78/2000
sunt cele prev. la art. 320 C.p., 321 Cp, art. 322 Cp., art. 323 si art. 326 C.p.
In concret, intrucat cererea de finantare reprezinta un inscris oficial se pune problema analizarii
elementelor de tipicitate ale infractiunilor de fals ce au ca obiect material un inscris oficial, respectiv art.
321 fals in inscrisuri oficiale, art. 321 fals intelectual.
Potrivit practicii constante si doctrinei, doar infractiunile de uz de fals si fals in declaratii sunt absorbite
in infractiunea complexa prev. de art. 18 alin 1 si eventual, infractiunea de fals in inscrisuri sub
semnatura privata.
Ca atare, infractiunile prevazute de art. 320 Cod penal si art. 321 Cod penal, se vor retine intotdeauna in
concurs cu infractiunea prev. de art. 18 alin 1 din Legea 78/2000.
Asa cum aratam mai sus, facem precizarea ca, in cazul de fata, acuzatia penala vizeaza doarinfractiunea
prevazuta de art. 18 alin 1 si 3 din Legea 78/2000, nefiind pusa in miscare actiunea penala pentru
infractiuni de fals avand ca obiect material un inscris oficial.
Avand in vedere limitele si obiectul judecatii, instanta de fond va fi tinuta sa faca o analiza a existentei
conditiilor de tipicitate ale infractiunii prevazuta de art. 18 alin 1 din legea 78 / 2000 fara ca Parchetul
sa fi prezentat date suficiente prin rechizitoriu de natura sa stabileasca intinderea acuzatiilor, cu
precadere in ceea ce priveste infractiunile de fals care au avut ca element material inscrisul folosit pentru
obtinerea de fonduri europene.
Mai mult, consideram ca fapta retinuta in sarcina inculpatei nu poate fi tipica prin raportare la textul de
lege prev de art 18 alin 1 din Legea 78/2000 in lipsa indeplinirii conditiilor de tipicitate a celei de a
doua infractiuni care intra in componenta infractiunii complexe, in cazul nostru, a unei infractiuni de
fals.
Cum singurele infractiuni de fals ce ar fi putut fi absorbite in infractiunea complexa respectiv fals in
inscrisuri sub semnatura privata, fals in declaratii, nu pot fi retinute in cauza, cel putin pentru motivul ca
avem de a face cu un inscris oficial, analiza trebuie purtata prin raportare la celelalte infractiuni de fals,
respectiv art. 320 si art. 321.
In ce priveste infractiunea de fals in inscrisuri oficiala, prev de art 320 Cod penal, se poate constata cu
usurinta ca nu sunt indeplinite conditiile de tipicitate. Astfel, aceasta infractiune poate fi savarsita doar in
urmatoarele modalitati: contrafacerii scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea inscrisului in orice
mod. In speta noastra, cererea de rambursare nu a fost supusa unei astfel de operatiuni.
In ce priveste infractiunea de fals intelectual prev. de art. 321 Cod penal, falsificarea inscrisului oficial
trebuie sa aiba loc cu prilejul intocmirii acestuia de catre un functionar public aflat in exercitarea
atributiilor de serviciu prin modalitatea atestarii unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare
adevarului sau prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari.Nici cu privire la aceasta
infractiune, prin raportare la inculpata Udrea Elena Gabriela, nu sunt indeplinite conditiile de tipicitate
ale faptei, in conditiile in care inculpata nu a intocmit cererea de rambursare (nici macar nu avea atributii
de serviciu in acest sens) si nici nu a semnat documentul sus-mentionat.
In lumina celor expuse mai sus, consideram ca, in lipsa posibilitatii retinerii unei infractiuni de fals
(absorbite sau in concurs) si, in contextul in care acuzatia se refera doar la documente false, nu si
inexacte sau incomplete, nu sunt indeplinite conditiile de tipicitate ale infractiunii complexe prev. de art.
18 ind. 1 din Legea 78/2000.

4.3 Elemente de netemeinicie

In conformitate cu Programul Operational Regional, o prioritate de investitii avea ca obiect finantarea
activitatilor de promovare la nivel national si international a brandului turistic. In acest context,
compartimentul care se ocupa de strategia si promovarea in domeniul turistic din MDRT a depus o
cerere de finantare cuprinzand mai multe activitati de promovare, in speta, cererea de finantare despre
care discutam si care se referea la promovarea Romaniei in plan international.
Cererea de finantare a prevazut mai multe activitati de promovare a brandului turistic, intre care si
activitatea de promovare in cadrul galei internationale de box organizata de Federatia Romana de Box.
Aceasta cerere de finantare, in totalitate, a fost verificata de catre organismul intermediar, transmisa
Autoritatii de Management si aprobata prin decizie de finantare.
Organismul intermediar a primit o solicitare de rambursare aferenta acestei activitati, dar a suspendat
evaluarea si verificarea acestei cereri, avand in vedere ca la momentul depunerii exista o comunicare din
partea DLAF, ca aceasta instituie, intreprinde masuri de verificare asupra acestui proiect in conformitate
cu prevederile OUG 66/2011.
In tot acest proces decizional, relevante sunt declaratiile martorului Friptu Laurentiu, Moraru Carmen si
Bostanescu Elena Gabriela :
Intrebare: Daca ministrul Udrea Elena Gabriela a avut vreo atributie concreta in formularea cererii de
finantare, anterior emiterii deciziei de finantare si ulterior, in momentul formularii cererii de
rambursare?
Raspuns: Ordonatorul principal de credite nuputea fi semnatarul cererii de finantare pentru ca ar fi
trebuit sa semneze si la beneficiar si la cel care finanteaza, cele doua structuri functionand in aceeasi
institutie. In aceasta situatie, ca si regula, reprezentantul legal poate fi desemnat de ordonatorul de
credite prin ordin de ministru. Cred ca cererea de finantare a fost semnata de seful structurii de turism
in calitate de beneficiar.
Atunci cand m-am referit la beneficiar, am avut in vedere ca in decizia de finantare beneficiarul este
nemodificat, respectiv Autoritatea Nationala de Turism, dar beneficiarul final al sumelor era persoana
cu care se incheia contractul de executare sau de implementare a proiectului, respectiv Federatia
Romana de Box.
(Declaratie de martor Friptu Laurentiu Gabriel din 12 decembrie 2016, dosar instanta, pag 2-5).
A existat si o cerere de finantare, ce continea mai multe activitati, printre care si promovarea acestui
eveniment. Organismul intermediar unde se depunea cererea de finantare, a cerut niste clarificari,
inclusiv cu privire la promovarea evenimentului Gala Bute, vizavi de modul de calcul din devizul
estimativ, raspunsul dat de Directia Generala de Turism fiind considerat satisfacator de catre colegii de
la organismul intermediar.
Cererea de finantare a fost aprobata, fiind emisa o decizie de finantare.
(Declaratie de martor Moraru Carmen din 12 decembrie 2016, dosar instanta, pag. 4-5).

Pe data de 16 iunie 2011, a fost depusa o cerere de finantare la Directia Gestionare Fonduri
Comunitare Pentru Turism (DFCT), conform procedurii a fost inregistrat in sistem electronic si s-a
generat un cod SMIS, s-a comunicat beneficiarului codul SMIS si a intrat in procedura de evaluare.
Evaluarea cererii de finantare a fost facuta de catre 2 experti, ca si in cazul celorlalte cereri de
finantare, respectand principiul patru ochi. Primul expert a transmis o solicitare de clarificari,
respectand termenele procedurale de maxim 5 zile. Cred ca acea clarificare viza activitatea aferenta
organizarii galei de box, promovarea in cadrul galei, respectiv spoturile de promovare, durata, si
referitor la drepturile de difuzare a acestor spoturi.
Directia de management brand a raspuns acestor solicitari, in termenul maxim dat de evaluator, acest
raspuns a fost analizat de catre expert, care a completat lista de verificare si cererea a trecut la expertul
nr. 2. Expertul nr. 2 a transmis o solicitare de clarificari, la care directia de management brand a
raspuns, a analizat raspunsul si a completat lista de verificare, care a fost transmisa sefului de serviciu,
pentru ca acesta la randul sau sa completeze lista de verificare. Toti pasii procedurali fiind urmati,
cererea a fost transmisa sub semnatura mea, catre Autoritatea de management a programului
operational regional, pentru a fi verificata de colegii de la acel departament si pentru a se emite decizia
de finantare semnata de catre seful autoritatii de management.
In cererea de finantare se prevedea ca MDRT sa achizitioneze servicii de promovare in cadrul galei de
box organizata de catre Federatia Romana de Box, iar in raspunsul beneficiarului la o solicitare de
clarificare, la intrebarea referitoare la spoturile de promovare a Romaniei ca destinatie turistica, era o
formulare in sensul ca societatea care va detine dreptul de exclusivitate in difuzarea spoturilor va
prezenta dovezile privind difuzarea acestora.
S-au formulat mai multe cereri de rambursare.
Prima cerere de rambursare aferenta altei activitati din cererea de finantare a fost depusa la nivelul
organismului intermediar, a fost analizata de catre ofiterii de contract, alte persoane decat cele care au
analizat cererea de finantare, tot pe principiul patru ochi, pentru ca trebuie respectat principiul
separarii functiilor.
Cererea de rambursare nr. 2, care viza promovarea in cadrul galei de box, a fost depusa de catre
beneficiar in februarie 2012, iar la 3 saptamani, maxim o luna, intrucat contractul incheiat cu SC
Europlus Computers SRL era supus controlului de catre DLAF, pentru respectarea prevederilor
comunitare din Regulamentul 1083/2006 si ale OUG 66/2011, DFCT a informat beneficiarul ca
suspenda analiza cererii de rambursare.
Cererea de finantare a fost semnata de Nastasia Gheorghe, in calitate de reprezentant legal, acesta
avand un ordin de delegare din partea ministrului Udrea Elena Gabriela. Adresa de inaintare a cererii
de rambursare a fost semnata de catre Nastasia Gheorghe in aceeasi calitate, insa nu pot preciza daca
acesta a semnat si cererea de rambursare, intrucat nu a fost analizata cererea la nivelul directiei din
care facea parte. Sursa de finantare a cheltuielilor era prevazuta chiar in contractul de finantare,
respectiv fondul european pentru dezvoltare regionala si cofinantare de la bugetul de stat.
In opinia mea, cheltuielile aferente promovarii Romaniei in cadrul galei de box erau eligibile daca
existau documente care faceau dovada unui drept de exclusivitate al organizatorului in promovarea
acestor servicii. Pe langa acestea, beneficiarul, respectiv MDRT, trebuia sa isi respecte contractul de
finantare, legislatia nationala si comunitara. Abia in urma studierii tuturor acestor documente va putea
forma o opinie, in sensul daca acele cheltuieli erau eligibile sau nu.
Niciodata ministrul Udrea Elena Gabriela nu m-a chemat in birou pentru a discuta despre contractul
incheiat cu SC Europlus Computers SRL si despre rambursarea cheltuielilor din fondurile europene.
Intrebare: Daca la momentul primirii cererii de rambursare, documentele ce insoteau cererea erau
elocvente, in sensul ca acestea cuprindeau si referiri la SC Europlus Computers SRL?
Raspuns: aceasta cerere de rambursare nu a fost analizata, datorita imprejurarilor pe care le-am aratat
anterior.
Intrebare: Daca martora cunoaste cum era dat ordinul de delegare pentru Nastasia Gheorghe, respectiv
daca era un ordin general sau era special, cu privire la cererea de finantare?
Raspuns: din cate imi amintesc, era un ordin general.
(Declaratie de martor Bostanescu Elena Gabriela din 18 ianuarie 2017, dosar instanta, pag.2-5)

* * *

C. CONCLUZII

Fata de toate aceste considerente, n temeiul art.396 al.1 i 5, rap. la art.16 alin 1 Cod procedura penala
solicitam instantei de judecata pronuntarea unei solutii de achitare in cauzafata de inculpata UDREA
ELENA GABRIELA, dupa cum urmeaza:
- sub aspectul svririi infraciunii luare de mit pretins savarsita de inculpata Udrea Elena Gabriela in
legatura cu finantarea de catre MDRT a contractelor incheiate de Termogaz Company S.A. cu UAT
Cavnic si UAT Borsec, intrucat fapta nu exista (art 16 alin 1 lit a C.p.p.)
- sub aspectul svririi infraciunii de luare de mit pretins savarsita de inculpata Udrea Elena
Gabriela in legatura cu platile efectuate de Compania Nationala de Investitii catre S.C. Consmin
S.A. intrucat fapta nu exista (art 16 alin 1 lit a C.p.p.)
- sub aspectul svririi infraciunii de luare de mit pretins savarsita de inculpata Udrea Elena
Gabriela in legatura cu cele trei modalitati de savarsire alternative intrucatfapta nu exista (art 16 alin 1
lit a C.p.p.)
- sub aspectul svririi infraciunii de abuz in serviciu, intrucat nu fapta nu exista (art. 16 alin. 1
lit. a C.p.p.)
- sub aspectul svririi tentativei la infraciunea de folosire de documente ori declaratii false pentru
obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene - intrucat nu fapta nu este prevazuta de
legea penala (art. 16 alin. 1 lit. b C.p.p.)

UDREA ELENA GABRIELA

prin avocat ales