PARTAJUL IN TIMPUL COMUNITATII LEGALE DE BUNURI

Ceea ce am remarcat, din intreaga analiza de pana acum a regimurilor

matrimoniale, este conceptia foarte flexibila a actualei reglementari si importanta
deosebita care se da vointei sotilor in privinta raporturilor lor patrimoniale . Spun
aceasta facand comparatie cu vechea reglementare, iar nu cu alte sisteme de drept care,
datorita evolutiei lor istorice, au actualmente o viziune cu mult mai moderna si cu mult
mai permisiva decat cea adoptata acum in Romania. Am mai afirmat si cu alta ocazie
ca, in ciuda criticilor exprimate, reglementarea noului cod civil in materia regimurilor
matrimoniale a fost una necesara si este, pentru aceasta perioada, si suficienta intrucat
conceptia sociala, educatia juridica si situatia economica nu impun, dupa parerea mea,
alte reglementari mai complexe. Mai mult, sunt de parere ca, la acest moment, existenta
unor norme legale mai moderne ar fi de natura sa creeze in practica mari probleme,
sistemul juridic romanesc aflandu-se, sub acest aspect, intr-o perioada de tranzitie , iar
societatea romaneasca avand nevoie de o perioada de "educatie" si de "practica" in
materia regimurilor matrimoniale.
Pentru motivele mai sus exprimate, consider ca maniera in care este reglementat
partajul intre soti in timpul regimului comunitatii legale de bunuri reprezinta un pas
important in evolutia legislativa romaneasca si este reflectarea libertatii de vointa a
sotilor in privinta raporturilor lor pecuniare.

Formele partajului

1. Din punctul de vedere al persoanelor care pot cere impartirea bunurilor comune
ale sotilor in timpul regimului comunitatii legale putem clasifica partajul in doua categorii :
a) Partajul cerut de oricare dintre soti - si care, la randul sau, poate fi :
- partaj voluntar ( amiabil ) – care se incheie in forma autentica notariala atunci cand sotii
se inteleg cu privire la modul de impartire a bunurilor comune
- partaj judiciar – incheiat prin instanta de judecata in cazul in care intre soti exista
neintelegeri referitoare la modul de impartire a bunurilor
b) Partajul cerut de creditorii personali ai unuia dintre soti in situatia in care, dupa
executarea bunurilor proprii ale sotului debitor, datoria nu a fost acoperita in intregime.
2. Din punctul de vedere al gradului de implicare al vointei sotilor in efectuarea
partajului distingem intre:
a) Partajul voluntar – care se efectueaza strict si in conformitate cu vointa partilor, fiind
incheiat in forma autentica, in fata notarului public
b) Partajul judiciar - care se realizeaza numai prin intermediul instantei de judecata,
putand fiind cerut de oricare dintre soti, atunci cand intre ei exista neintelegeri cu privire
la modul de impartire, cat si de creditorii personali ai unuia dintre soti.

Regimul juridic al partajului in timpul comunitatii legale de bunuri

In principiu, impartirea bunurilor intre soti in timpul regimului matrimonial al

comunitatii de bunuri este supusa regulilor generale ale partajului cuprinse in art. 669-692
NCC, grafate insa pecaracteristicile coproprietatii devalmase specifice casatoriei.
1. Ceea ce doresc sa semnalez in primul rand este diferenta majora intre
reglementarea actuala si vechea legislatie, cea a codului familiei. Astfel, daca anterior
partajul intre soti in timpul casatoriei era posibil numai cu caracter exceptional si numai in
forma sa judiciara, acum impartirea bunurilor sotilor in timpul casatoriei lor poate fi
facuta cu caracter normal, obisnuit, atat prin buna invoiala cat si pe cale
judecatoreasca. Nu este necesara desfacerea casatoriei prin divort si nici macar
incetarea regimului matrimonial al comunitatii legale de bunuri. Sotii pot, ori de cate ori
doresc, la libera lor apreciere si in conformitate cu vointa lor, sa imparta toate bunurile
comune sau numai o parte a acestora, mentinandu-si regimul matrimonial.
2. Ca urmare a partajului, bunurile impartite devin bunuri proprii ale sotului care
le-a preluat, cu sau fara sulta. Avand in vedere ca nu este obligatoriu sa inceteze si
regimul matrimonial, toate bunurile care vor fi dobandite de soti ulterior partajului vor
deveni tot bunuri comune, aflate in proprietatea devalmasa a sotilor.
3. Anterior incheierii partajului, conform prevederilor art. 357 alin 2 NCC, trebuie sa
fie determinata cota de contributie a sotilor atat la dobandirea bunurilor comune cat si la
indeplinirea obligatiilor comune. In aceasta materie codul civil stabileste o prezumtie
relativa,aceea a egalitatii contributiei sotilor , prezumtie care insa va putea fi inalturata cu
orice mijloc de proba. Nu trebuie sa confundam obligatia de a se stabili cota de contributie
cu incheierea unui act de lichidare a regimului matrimonial. Acesta se va incheia numai in
cazul in care sotii doresc sa modifice regimul matrimonial care sa le fie aplicabil. Este
adevarat ca o prima cerinta a actului de lichidare este tocmai stabilirea cotelor de
contributie dar, in vreme ce actul de lichidare va contine obligatoriu si referiri la incetarea
regimului matrimonial, in cazul partajului este suficienta numai simpla stabilire a cotelor
de contributie fara a mai fi necesara adugarea altor elemente. Cert este deasemenea
ca partajul in timpul comunitatii de bunuri se incheie fara a fi necesara intocmirea unui act
de lichidare. Putem spune deci ca stabilirea cotei de contributie la dobandirea bunurilor
comune si la indeplinirea obligatiilor conjugale este singura conditie, necesara si
suficienta pentru a se putea trece la impartirea unuia, a mai multor bunuri sau a tuturor
bunurilor existente in patrimonial comun al sotilor.
4. Stabilirea cotei de contributie se face avandu-se in vedere situatia patrimoniala a
sotilor pana la momentul efectuarii partajului si opereaza in privinta tuturor bunurilor
comune dobandite de soti pana in acel moment, astfel incat, daca sotii nu au impartit toate
bunurile, cota lor de contributie la dobandirea bunurilor ramase in coproprietate se va
mentine aceeasi, respectiv cea declarata si stabilita anterior incheierii actului de partaj
initial . Prin urmare, daca sotii hotarasc sa incheie un alt act de partaj avand ca obiect
bunuri dobandite anterior primei imparteli, cota de contributie stabilita cu aceasta ocazie
va fi cea avuta in vedere si la intocmirea oricarui partaj ulterior. Modificarea cotei de
contributie este posibila numai in ipoteza in care obiectul celui de al doilea partaj il
reprezinta atat bunuri dobandite anterior cat si bunuri dobandite ulterior primei
imparteli, pe considerentul ca in viata conjugala a sotilor pot interveni fluctuatii care sa
determine in mod real asemenea diferente. In acest caz se va realiza o medie a cotelor
de contributie existente anterior si respectiv ulterior primlui act de partaj.
5. Obiectul partajului poate fi reprezentat de un singur bun, de mai multe bunuri
comune sau de intreg patrimoniul comun al sotilor. Dupa efectuarea partajului, bunurile
supuse impartirii vor deveni bunuri proprii ale sotului care le-a preluat, iar celelalte , care
n-au facut obiectul actului de partaj, vor ramane bunuri comune.
6. Regimul matrimonial al comunitatii legale de bunuri nu inceteaza prin efectuarea
partajului, nici in ipoteza in care obiectul partajului l-au constituit toate bunurile comune
ale sotilor. Aceasta regula este stabilita expres de art. 358 alin 4 NCC . Conform
prevederilor art. 355 NCC, regimul matrimonial al comunitatii de bunuri si respectiv
proprietatea comuna devalmasa asupra bunurilor dobandite in timpul acestui regim
matrimonial inceteaza numai prin incheierea actului de lichidare a regimului matrimonial.
Efectuarea partajului dupa incetarea regimului matrimonial este lasata la aprecierea
sotilor, acestia nefiind obligati sa supuna impartelii bunurile pe care le-au avut si
ramanand liberi sa le stapaneasca in coproprietate pe cote partiatata vreme cat doresc si
le este confortabil aceasta forma de proprietate comuna.
7. Prin aplicarea art. 676 NCC, partajul efectuat de soti in timpul regimului
comunitatii legale se va face in principiu in natura, proportional cu cota fiecaruia sau,
daca acest lucru nu este cu putinta,prin atribuirea bunului sau bunurilor catre unul dintre
coproprietari, celalalt avand dreptul sa ceara si sa primeasca, in echivalenta partii sale,
o sulta. Trebuie sa subliniem faptul ca sulta sestabileste la cererea sotului indreptatit sa o
primeasca, acesta avand posibilitatea sa nu solicite echivalentul banesc al partii sale din
bunul/bunurile supuse impartelii. In cazul in care se solicita sulta, este obligatoriu ca
aceasta sa fie platita din bani care sa reprezinte bunuri proprii ale sotului debitor, altfel s-
ar ajunge la o situatie cel putin ciudata in care sotul creditor ar contribui la plata propriei
sulte. Daca nu se cere plata sultei, acest lucru se va trata ca si o donatie pe care sotul
indreptatit o face celuilalt. Obiectul donatiei il constituie echivalentul banesc al partii
sotului care a renuntat la cota sa din bun si este, in temeiul art. 1031 NCC, revocabila pe
toata durata casatoriei. Precizez ca, fiind vorba despre un partaj in care unul dintre
copartajanti renunta la plata sultei, nu putem considera ca obiectul donatiei il constituie
insasi partea de bun la care s-a renuntat, astfel incat sotul sa poata cere, in cazul revocarii
donatiei, reintoarcerea bunului in patrimoniul sau, ci numai suma de bani la care ar fi
avut dreptul cu titlu de sulta, pe care o va putea solicita de la sotul ce a preluat bunul
integral. Acesta din urma nu va putea opune prescriptia dreptului de a cere plata sultei
intrucat solicitarea celuilalt sot se face in temeiul dreptului sau de a revoca donatia iar
nu in temeiul regulilor generale din materia obligatiilor. Importanta calificarii corecte a
obiectului donatiei intr-un asemenea caz se va releva si in materia mostenirii, intrucat
atat reductiunea cat si raportul donatiilor se vor aprecia avand in vedere acest obiect.
8. Creditorii oricaruia dintre soti precum si creditorii comuni pot interveni in cadrul
partajului efectuat atat prin buna invoiala cat si a celui judiciar. In cazul partajului
voluntar nu este vorba despre o interventie propriu zisa a creditorilor ci mai degraba
despre un acord al acestora cu privire la modul in care sotii inteleg sa-si imparta bunurile
comune. In cazul partajului judiciar creditorii pot face o cererea de interventie in interes
personal, pe cheltuiala lor.
9. Partajul efectuat de soti in timpul comunitatii legale de bunuri are, conform
prevederilor art. 680 NCC, caracter constitutiv de drepturi, fiecare dintre soti devenind
“proprietarul exclusiv al bunurilor sau, dupa caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite”
cu incepere de la data stabilita in actul de partaj, dar nu mai devreme de data incheierii
actului.