O

Curtii de Apel Bucuresti

sectia a I a Penala
Dosar nr.4917/2/2013
amanare pronuntare 19.12.2014

I.R

Doamna Presedinte,

CONCLUZII SCRISE

IE

Subsemnatul Papacostea Lucian Marius , in calitate de inculpat in dosarul mai sus mentionat,
va formulez urmatoarele :

IT

privind cauza dedusa judecatii, urmand sa dispuneti in raport de analiza actelor si lucrarilor dosarului,
achitarea inculpatului Papacostea Lucian Marius, avocat in cadrul Baroului Bucuresti, in raport de
dispozitiile art.16 lit.a si c din codul de procedura penala.

ST

1.Astfel va rugam sa dispuneti achitarea inculpatului in baza art.16 lit a sau c din
noul cod de procedura penala ,sa dispuneti in baza art.5 din n.c.p.p schimbarea

JU

incadrarii juridice din art.215 alin 1,2,3 si 5 in art.244 alin 1 si 2.

2.In baza art.16 lit a sau c sa dispuneti achitarea inculpatului pentru infractiunea

EA

de fals in inscrisuri sub semnatura privata prev de fostul art.290, sa schimbati

incadrarea juridica a faptei in baza art.5 din n.c.p.p din infractiunea prev de

art.290 c.p in art.322 n.c.p.

LU

3.In baza art.16 lit a si c din noul cod de procedura penala va rugam sa dispuneti
achitarea inculpatului pentru fapta prev. de art.9 lit b din legea 241/2005, respectiv
evaziune fiscala.
Argumentele ce urmeaza sa fie prezentate vizeazeaza dreptul la un proces echitabil in raport de
acuzatiile in materie penala ce imi sunt pe nedrept aduse de catre Ministerul Public, Parchetul de pe
langa Curtea de Apel Bucuresti, in speta fiind incalcate dispozitiile art.3 din Conventie, dreptul la o
ancheta efectiva , art.6 din Conventie, dreptul la un proces echitabil si art.14 din Conventie in raport de
acte de discriminare.

In cauza dedusa judecatii au fost administrata proba cu martori si inscrisuri, a fost respinsa proba cu
privire la efectuarea unor expertize texnice judiciare, respectiv expertiza contabila si grafoscopica.
ACUZATIA IN MATERIE PENALA

IT

IE

I.R

In timpul procedurii atat in faza de urmarire penala a fost audiata martora DOBRA MARIANA ,
avocat ce a depus cererea de e se incepe executarea silita, semnata redactata de catre aceasta si
martorul POPESCU FLORIN, executor judecatoresc, VALERICA TUDOR, avocat in cadrul
Baroului Bucuresti, cel care a intocmit notificarea transmisa prin birou B.E.J GONT DORINA,
GRAMM ANA MARIA, avocat, GRIGORAS GABRIEL , avocat, ARIN AVRAMESCU , avocat,
FUIOREA ROXANA, secretara in cadrul cabinetului GRIGORAS GABRIEL, NOTAR PUBLIC
LUCA MARIUS si COTEA TUDORITA , contabila -procurator S.C SHAN LIAN
INTERNATIONAL IMPORT EXPORT S.R.L.

JU

ST

Prezentandu-se situatia de fapt in acuzare ,procurorul de caz retine :sub aspectul savarsirii infractiunii
de inselaciune, prev.de art.215 alin,1,2,3 si 5 c.p, ca la data de 19.06.2008 ,cu prilejul incheierii
CONVENTIEI de prestari servicii cu B.E.J Popescu Sofica si Popescu Florin(concretizata in
formularea cererii de executare silita a titlului executoriu reprezentat de contract de asistenta juridica
164.357/12.10.2007,invinuitul PAPACOSTEA LUCIAN MARIUS, a indus in eroare pe executorul
judecatoresc POPESCU FLORIN , exercitand manopere dolosive(prezentarea ca adevarata a
imprejurarii ca respectivul contract a fost prorogat tacit de catre parti , in fapt acesta incetandusi valabilitatea la data de 30.10.2007 potriviti clauzelor contractuale)

EA

Sub acest aspect sunt de evidentiat cateva aspecte ce sunt in deplina concordanta cu actele si lucrarile
dosarului, probe pe care procurorul de caz le-a dat o interpretare personala si lipsita de continut juridic
prin incercarea de a materializa continutul constitutiv al infractiunii de inselaciune in raportare la
SUBIECTUL PASIV MIJLOC, respectiv executorul judecatoresc care a fost audiat atat in cursul
urmaririi penale cat si in cursul cercetarii judecatoresti.

LU

1.asa zisa conventie de care face vorbire procurorul este in fapt o cerere adresata si semnata NOTA
BENE de catre avocatul MARIANA DOBRA la 19.06.2008 in numele meu si pe seama cabinetului
de avocat, datele si erorile materiale privind anumiti termeni gen prorogareurmand sa fie apreciati in
raport de termenul juridic ratificare, urmand sa observati urmatoarea fraza regasita in cerere:
Partile au stabilit intinderea acesui contract de asistenta juridica pe durata a doua saptamani incepand
cu data de 15.10.2007 si pana la 30.10.2007, contractul fiind prorogat tacit de catre parti , fapt ce
rezultat din corespondenta purtata de catre cabinetul de avocatura cu tertii (S.C PROROM S.R.L ,
precum si cu reprezentantul legal al cumparatorului -Cabinet de Avocat Gabriel Grigoras)din
corespondenta rezultand neechivoc acceptarea ofertei.
Insasi instanta de judecata si procurorul de caz in rechizitoriu constata ratificarea tacita a
contractului de mandat vezi in acest sens pag.9 alin 1, 25 paragraf ultim si 26 paragraful 1din
Rechizitoriu dar cateva explicatii trebuiesc facute pentru a intelege de ce procurorul de caz a
manipulat acest fapt juridic:

a) pentru a institui o masura asiguratorie asupra bunurilor mobile si imobile ale subsemnatului
PROCURORUL avea nevoie de existenta in materialitatea sa sub aspectul continutului
constitutiv al infractiunii de o infractiune de prejudiciu, in acest sens procurorul a creionat prin
prisma subiectului pasiv mijloc , executorul judecatoresc , aceasta infractiune.

I.R

b)desi STIA si avea date si informatii ca acest contract a fost nu numai ratificat tacit cat si nedenuntat
expres de catre parte asa cum mentioneaza atat statutul profesiei de avocat cat si legea 51/1995,
procurorul a vizat in primul rand o infractiune de prejudiciu, de unde si ordonanta de instituire a
sechestrului asigurator, a manipulat probe si acte din dosar, le-a dat o alta valoare juridica, si-a
preconstiutuit probe, a actionat in mod voit si infractional in sensul crearii aparentei de drept, abuzand
de functia sa , toate aceste fapte fiind in legatura cu tot ce mentionam sub aspectul implicarii
Procurorului General al P.C.A.B, procurorul de caz executand la propriu ordine, nefiind independent,
urmand sa constati ca toate actele procesuale poarta contra- semnatura procurorului general desi nu era
obligatorie, acestea rezultand din actele si lucrarile dosarului.

IT

IE

c)manoperele dolosive la care facea vorbire procurorul nu au existat niciodata, in fapt existand
contradictii grave in insasi actul de sesizare al instantei regasite la pag. 9,25 si 26, in raport de
ratificarea contractului de asistenta juridica, acest contract de asitenta juridica pune in discutie
in raport de natura sa chestiuni de fapt ce urmeaza sa le argumentam astfel:

JU

ST

1.contractul de asistenta juridica a fost ratificat in mod tacit la 6.11.2007, nefiind

denuntat de parti in mod expres asa cum rezulta si din actele si lucrarile dosarului,
in acest sens in materia dreptului civil neexistand vreun impediment sub aspectul
incheierii unui nou act, ratificarea raportului juridic peste termen conditionand
peste termen o reciprocitate a raporturilor juridice dintre parti.

LU

EA

2.inscrisul parvenit din partea S.C PROROM S.R.L la 6.11.2007 obliga partile sub
aspectul promisiunii de vanzare-cumparare, cabinetul de avocat fiind tert in
raporturile dintre ele, singurul raport juridic fiind intre cabinetul de avocat si S.C
SHAN LIAN IMPEX S.R.L, ceea ce vrem sa demonstram este faptul ca acest
inscris a nascut obligatii intre parti sub aspectul termenullui limita pana la care s-a
dorit a se contracta, iar in raportul dintre cabinetul de avocat si S.C SHAN LIAN
INTENATIONAL IMPEX S.R.L nastea mandatul tacit, nefiind nevoie de o alta
forma de drept regasita in codul civil , in legea 51/1995 sau statutul profesiei,
simpla ratificare a contractului de asistenta juridica peste termenul convenit in
contract prelunging drepturile si obligatiile contractate de parti.
3.inscrisul este semnat atat de catre administratorul societatii , cetateanul australian de origine chineza
Zheng Syiong( in prezent expulzat din Romania pe motiv de incalcare a sigurantei nationale asa cum
rezulta din sentinta Curtii de Apel Bucuresti cat si ainaltei Curti de Casatie si Justitie) cat si de doamna
COTEA TUDORITA.

4.inscrisul naste 2 situatii juridice , respectiv ratificarea contractului de asistenta

juridica si impunerea unei obligatii in sarcina S.C PROROM S.R.L de a incheia
contractul de vanzare cumparare pana la data de 30.11.2007.

5.ulterior datei de 6.11.2007 nu a fost denuntat in mod tacit sau expres contractul de asistenta juridica
dintre parti

6.cabinetul de avocat a actionat ca un veritabil mandatar in raport de legea 51/1995 si statutul profesiei
de avocat, actele si faptele cabinetului de avocat fiind in deplina concordanta cu legea de organizare a
profesiei, pe timpul executarii contractului, avocatul putand sa efectueze fara acordul clientului acte si
fapte ce sunt in interesul acestuia vezi legea 51/1995 si statutul profesiei de avocat

IE

I.R

7.am demonstrat ca am avut cunostinta de toate activitatile clientului in raport de activitatea de vanzare
a bunului imobil de unde si faptul ca am avut la dispozitie, antecontractul de vanzare cumparare,
contractul de vanzare cumparare, am transmis informatii si date privind cumparatorul, am luat legatura
cu societatea ce urma sa cumpere imobilul cat si cu reprezentantul legal al acesteia, ori toate aceste date
nu putau sa fie cunoscute daca dupa periaoda 30.11.2007 nu as fi avut in continuare un raport cu
societatea in cauza.

IT

8.procurorul de caz a interpretat de o maniera personala raporturile contractuale, natura contractului,

activitatea cabinetului de avocat, constituindu-se intr-o veritabila instanta de judecata sau imbracand
atributiile organelor de conducere ale profesiei de avocat, fapt inadmisibil si incalificabil tocmai pentru
a putea sa isi fundamenteze acuzarea.

ST

9.cabinetul de avocat nu a creat societatii in cauza nici un prejudiciu, in fapt si in drept aceasta fiind cea
care a generat cabinetului de avocat prejudiciu, fapt ce rezulta din probele depuse la dosarul cauzei, din
depozitiile de martor, Gabriel Grigoras, Grama Ana Maria , depozitiile martorilor Cotea si Zheng
urmand a fi inlaturate.

JU

10.am facut dovada ca aceasta aparare /teorie in raport de exceptio non adimpleti contractus,
neexecutarea contractului de asistenta juridica nu sunt de natura a creiona lipsa de diligenta a
cabinetului de avocat in executarea mandatului chiar si tacit, asa cum rezulta din actele de la dosar

LU

EA

11.procurorul reia teza propusa de instanta de judecata in sensul ca :nu s-a probat existenta unui nou
mandat in forma scrisa dupa expirarea termenului convenit, trebuind sa se dovedeasca existenta si
continutul conventiei ca negotium , deci consimtamantul partilor pentru executarea unui mandat in
aceleasi conditii ca si cele ce au fost stipulate in actul scris
Ceea ce va rog sa observati este insasi modalitatea in care procurorul incearca sa isi intemeieze
acuzarea, analizand raporturile civile dintre parti,in acest sens conctractul civil imbracand forma
mandatului care poate fi expres sau tacit.
Insasi judecatorul cauzei civile in prima instanta se contrazice, in acest sens depunand la dosarul cauzei
o alta solutie analizata de catre acesta sub aspectul mandatului tacit, dand castig de cauza unui alt
avocat care se afla intr-o situatie asemanatoare cu a mea, constatand existenta mandatului tacit peste
termen.
Ceea ce cu stupoare cred ca s-a intamplat in aceasta cauza este insasi suma vehiculata ca onorariu, din
partea judecatorilor, desi au apreciat ca exista mandat tacit prin ratificare dupa expirarea termenului
contractual si interesul procurorilor Cazan si Palade de a ma inculpa in mod injust in raport de relatiile
de prietenie avute cu executorul Cosoreanu.
Ceea ce dorim sa evidentiem este faptul ca executorul judecatoresc nu a fost indus in eroare in raport de
termenul prevazut prin ratificarea peste termenul contractual al conytractului de asistenta juridica,
executorul judecatorec a declarat in mod constant atat in timpul instructiei penale cat si in faza de

cercetare judecatoareasca ca I s-au pus la dispozitie toate incrisurile pentru a demara procedura
executarii silite.
Mai mult decat atata instanta de judecata , Judecatoria Sectorului 6 a constatat in dosarele
9249/303/2008 si 9279/303/2008, ca actele de executare silita sunt legale, solutiile ramanand definitive
si irevocabile prin nerecurare.

IT

IE

I.R

Ceea ce vrem sa reliefam este ca instanta de judecata in pronuntare asupra

contestatiei la executare dispune anularea actelor de executare in raport de faptul
ca nu s-a dovedit executarea contractului de asistenta juridica dupa data de
6.11.2007, in fapt analizand raporturile juridice dintre parti fara sa existe
administrarea vreunei probe din partea S.C SHAN LIAN INTERNATIONAL
IMPEX S.R.L, singurul inscris depus la dosarul cauzei fiind un fax parvenit din
partea S.C TOPMISSION S.R.L, inscris care nu putea fi evaluat in raport de
solutia ce urma sa fie data.

ST

II. IIAPARARI IN RAPORT DE ACUZATIA DE FALS IN INSCRISURI SUB

SEMNATURA PRIVATA

EA

JU

In speta dedusa judecatii a fost administrata in prima faza procesuala, la faza

actelor premergatoare un R.T.C.S care a analizat mentiunea dar nu mai putin de
4000 de mii euro la momentul vanzarii bunului imobil, constatandu-se ca a fost
efectuata cu alta substanta scripturala, ori va rog sa observati ca inscrisul are 3
substante scripturale, partea evocand faptul ca pe exemplarul ramas in posesia sa
nu exista aceasta mentiune, dar fiind de acord ca exista mentiunea procentului de
2%.

LU

Va rog sa observati ca in cursul procedurii nu s-a efectuat o comparare de scripte

intre cele doua inscrisuri pentru a se demonstra a aceasta mentiune a fost adaugata
in mod nelegal.
Aceasta mentiune a fost cunoscuta de catre parte si nu comporta nici o aptitudine
de a crea alte efecte juridice, executarea fiind efectuata in raport de procentul de
2%.
In ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art.290 c.p, procurorul de caz s-a
limitat a face trimitere doar la declaratiile date de catre subsemnatul, fara a
dispune o comparare de scripte, desi am cerut la momentul procesual al
administrarii de probe necesitatea de a se efectua un raport de expertiza, indicand
obiectivele expertizei.
Va rog sa observati ca nici in timpul judecarii cauzelor civile nu s-a facut trimitere la administrarea unei
astfel de probe , singura proba administrata fiind un inscris paarvenit de la S.C TOPMISSION S.R.L,
fax, inscris care este semnat de catre o persoana neidentificata, dar care apare ca reprezentatnt legal al

I.R

societatii.
Pe parcursul judecarii in fond a cauzei civile partea nu a cerut niciodata dupa cum spuneam inscrierea
in fals sau compararea de scripte, nu a fost administrata proba cu martori, interogatoriu, inscrisuri sau
expertiza, instanta de judecata limitandu-se a aprecia doar asupra executarii contractului, anuland actele
de executare desi exista autoritate de lucru judecat de catre un complet al aceleasi judecatorii prin care
se evidentia faptul ca TOATE ACTELE DE EXECUTARE EFECTUATE IN DOSARUL DE
EXECUTARE NR.80/2008 AU FOST LEGALE SI TEMEINICE. DOSARE 9729/303/2008 SI
9749/303/2008- AMBELE SOLUTII FIIND DEFINITIVE SI IREVOCABIE
Ceea ce vrem sa constati din inscrisurile depuse la dosarul cauzei , respectiv hotarari judecatoresti este
faptul ca insasi judecatorii se contrazic in hotarari, in acest sens desi exista autoritate de lucru judecat ,
actele de executare au fost anulate.

O alta situatie pe care va rugam sa o aveti in vedere este faptul ca titlul executoriu
reprezentat de contractul de asitenta juridica nu a fost anulat de catre instanta.

IT

IE

Procurorul de caz nu a mentionat in ce consta aptitudinea mentiunii de a crea

efecte juridice, in acest sens urmand sa constati ca executarea s-a realizat in raport
de procentul de 2% si nu in raport de suma de 400.000 mii euro.

EA

JU

ST

Nu s-a precizat de catre procurorul cauzei cand a fost agaugata aceasta mentiune,
stabilindu-se in mod incert perioada 12.10.2007-19.05.2006, ori dupa cum veti
observa insasi procurorul de caz audiindu-l pe martorul Valerica Tudor , Fila 130
din vol 1 D.U.P, mentioneaza in rechizitoriu ca la momentul 18.03.2008 exista
mentiunea asa zis falsificatedar nu mai putin de 400.000 mii euro, aceasta
adaugire fiind in optica procurorului apta sa produca efecte juridice doar daca s-ar
fi avut in vedere executarea silita in raport de aceasta suma, considerand ca daca
suma cuprinsa in mentiune ar fi fost mai mare s-ar fi executat suma cuprinsa in
mentiune.

Sub aspectul laturii subiective infractiunea de fals in raport de cele 6 acte materiale
nu isi gaseste rationament, aceasta mentiune fiind cunoscuta celeilalte parti
contractante, procurorul mentionand ca daca aceasta suma ar fi fost cunoscuta
partii contractante , ar fi trebuit sa semneze in dreptul ei.

LU

Aceasta teorie nu poate I privita decat ca o aparare , in raport de faptul ca partea

cunostea nu numai calitatea, obiectul contractului, neputand sa existe nici o
discutie cu privire la eroare asupra persoanei sau obiectului contractului, in fapt
apararea partii vatamate ca s-ar fi incheiat un contract de prestari servicii de
intermediere este exclusa de intre materialuil probator , in speta toate actele
transmise de catre cabinetul de avocat si remise sunt si imbraca caracter juridic,
iar contractul de asistenta juridica are natura civila si nu comerciala asa cum
incearca in mod dolosiv sa se acrediteze ideea in rechizitoriu.
Momentul 18.03.2008 este momentul cand s-a formulat de catre cabinetul de avocat

PAPACOSTEA LUCIAN MARIUS prin intermediul S.C.A VLAD SI TUDOR o

notificare prin intermediul BEJ GONT DORINA prin care debitorului S.C
SHAN LIAN INTERNATIONAL IMPORT EXPORT S.R.L era pus in intarziere
cu privire la plata onorariului de avocat.

Data de 18.03.2008 este data ulterioara incheierii de catre S.C SHAN LIAN
INTERNATIONAL IMPEX S.R.L a antecontractului de vanzare cumparare cu
S.C TOPMISSION S.R.L.

I.R

Sub aspect temporal procurorul de caz uita sa mentioneze acest aspect regasit la
fila identificata mai sus, acest moment fiind anterior cererii de investire cu formula
executorie a contractului de asistenta juridica, respectiv, 19.05.2008.

LU

EA

JU

ST

IT

IE

Notificarea adresata societatii debitoare si necesitatea de a reglementa raporturile dintre parti sunt de
natura a creiona inca o data buna mea credinta, in sensul de a ma intalni cu reprezentantul societatii
pentru a afla o solutie amiabila.
Din punct de vedere juridic va rog sa observati ca cele 6 acte materiale la care face referire procurorul
de caz nu sunt de natura a creiona aptitudinea mentiunii in a crea efecte juridice, a fost cunoscuta
aceasta mentiune de reprezentantul societatii debitoare, am fost de buna credinta in rezolvarea unui
posibil litigiu si mi-am efectuat cu buna credinta obligatiile derivate din contract, apararile de fond ca
nu mi-ar fi fost remise copii de pe antecontractul de vanzare cumparare sau contractul de vanzare
cumparare nu pot fi primite deoarece doar de la clientul meu puteam sa primesc aceste copii, aceste
incrisuri regasindu-se fizic doar la vanzator, cumparator, notar.
Procurorul de caz recunoaste la fila 30 din rechizitoriu este adevarat ca mentiunea falsificata nu a
produs efecte juridice , suma incasata de de invinuitul Papacostea Lucian Marius fiind raportata la
procentul de 2 % convenit cu acordul partilor(aceasta suma este recunoscuta de debitioare)insa
mentiunea falsificata era apta sa produca consecinte juridice , fiind foarte probabil ca invinuitul
Papacostea Lucian Marius sa se foloseasca de aceasta situatie in care onorariul calculat prin raportare la
procentul de 2% ar fi fost mai mic de 400.000 mii euro.
Aceast argument este inexplicabil si nu isi are o fundamentare exacta, este contradictoriu in raport de
actele si actele de la dosar, fiind de natura sa altereze si sa vicieze actul de justitie, in fapt si in drept
considerand pe buna dreptate ca urmarirea penala a fost de la inceput fundamentata pe acte de
represiune nedreapta, nejustificata, deoarece onorariul de 2% era raportat la suma initiala de 35
milioane euro, iar onorariul rezultat ar fi fost oricum mai mare decat suma de 400.000 mii euro.
Analizand aptitudinea mentiunii de a crea efecte juridice, procurorul nu numai ca nu a analizat daca
mentiunea este falsa dar a pornit inca de la inceput pe o teorie falsa, respectiv ca aceasta mentiune este
falsa, fara a efectua o comparatie de scripte.
O alta lipsa de argumente este cea cu privire la posibilitatea , aptitudinea de a crea efecte juridice,
considerand ca daca pretul vanzarii era mai mic , suma de 400.000 mii euro ar fi fost pusa in executare.

Ceea ce nu a constatat procurorul este ca declaratia data de catre subsemnatul in

timpul urmaririi penale este de natura a creiona o raportare a a unei sume certe la
o suma procentuala, existand posibilitatea de a prefigura un onorariu minimal.
Nu s-a previzionat sau probat in nici un moment mobilul inserarii unei astfel de
mentiuni de catre procuror care s-a limitat doar la aprecieri personale nesustinute
de probe, inducand ideea de fals fara a proba existenta falsului sau a aptitudinii de

a avea efecte juridice.

Simpla afirmatie a procurorului ca ar fi fost probabil sa fie apta aceasta mentiune
sa produca efecte juridice daca procentul era mai mic decat onorariul cert inserat
prin asa zisa mentiune nu isi are fundamnent juridic, nu este probat nici sub
aspectul simplei afirmatii si nici sub aspect probatoriu.

II. APARARI IN RAPORT DE ACUZATIA EVAZIUNE FISCALA PREVAZUTA DE ART.9 alin

1 lit.b din Legea 241/2005

I.R

acuzatia Ministerului Public:

IE

La data de 31.01.2013 prin ordonanta nr.1314/P/2008 , P.C.A.B a dispus extinderea cercetarilor

si inceperea urmaririi penale fata de subsemnatul , constand in aceea ca desi la data de
27.11.2008 am incasat suma de 2.159.854, 75 RON,nu am evidentiat si nu am declarat venitul
incasat organelor fiscale in scopul sustragerii de la plata obligatiilor fiscale prin aceasta cauzand
un prejudiciu in cuantum de 345.576 bugetului consolidat al statului.

ST

IT

potrivit art.83 din legea 571/2003 , contribuabilii care realizeaza venituri din activitati
independente au obligatia de a depune o declaratie privind venitul realizat la organul fiscal
competent pentru fiecare an fiscal pana la data de 15.05 inclusiv a anului urmator.
Procurorul de caz face trimitere si la dispozitiile art.153 lit b din gegea 571/2003, in sensul ca in
termen de 10 zile de la sfarsitul lunii noiembrie 2008 , moment in care s-ar fi depasit plafonul
prev de 152 alin 1 , ar fi trebuit sa ma inregistrez ca platitor de T.V.A.

LU

EA

JU

Vazand ca in raport de faptul ca inca din stadiul incipient am depus inscrisuri prin care
dovedeam lipsa oricaror elemente de fapt care sa creioneze continutul constitutiv al infractiunii
de inselaciune, inclusiv a inscrisului prin care probam ratificarea tacita a mandatului contract de
asistenta juridica, procurorul e considerat necesar sa justifice trimiterea in judecata intr-un fel,
sa isi fundamenteze actele nelegale, represiunea , hartuirea la care am fost supus aproape 2 ani de
instructie penala.
Astfel a extins cercetarile in raport de infractiunea de evaziune fiscala, in fapt si in drept insasi
infractiunile de inselaciune si evaziune fiscala fiind de natura a nu fi in acord juridic deoarece
doar veniturile obtinute in mod licit pot fi declarate deoare scopul infractiunii de evaziune fiscala
este tocmai acela de a se incerca impozitarea veniturilor obtinute in mod licit si nu ca urmare a
savarsirii altor infractiuni, in acest sens vezi infractiunea de spalare de bani.
Nu acesta este rationamentul juridic pentru care procurorul m-a trimis in judecata, in fapt si in
drept acesta nefacand distinctie intre raspunderea fiscala si raspunderea penala, in acest sens
urmand a preciza urmatoarele:

1.pana la aceasta data nu s-a efectuat nici o inspectie fiscala cu privire la

cabinetul de avocatiale in pofida faptului ca exista la dosarul cauzei o precizare a
actiunii civile din partea A.N.A.F prin care isi manisfesta pretentiile sub aspectul
laturii civile, desi exista in aceasta speta o solutie de intoarcere a executarii silite,
nefacandu-se distingere intre raspunderea fiscala si momentul nasterii ei si
raspunderea penala concretizata in retinerea acestei infractiuni de catre procuror,
prin trimitrea mea in judecata.

IT

IE

I.R

2. suma presupusa ce urma sa fie impozitata si care a fost determinata doar ca

urmare a calculatiei organului de urmarire penala, nu era certa, pe rolul
instantelor de judecata existand un litigiu, ce in prima instanta a fost
solutionat la 5.03.2009 de catre Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, litigiul
fiind solutionat definitiv in luna noiembrie 2013 in dosarul
17.800**/303/20010 al Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti, de catre
Tribunalul Bucuresti sectia a V a civila.
3. Documentele fiscale prin care suma a fost introdusa in contabilitatea
cabinetului , respectiv O.P exista la dosarul cauzei, suma nefiind declarata la
A.N.A.F deoarece venitul nu era cert, lichid si exigibil, fiind conditionat de
posibilitatea admiterii contestatiei la executare si intoarcerea executarii silite,
fapt ce s-a si intamplat.
Suma in cauza a fost cuprinsa in actele contabile, in acest sens la dosarul
cauzei existand O.P, fisa fiscala in care este cuprinsa aceasta suma ca suma in
litigiu, organul fiscal cunoscand originea acestei sume ce urma sa fie impozitata
doar in conditiile in care venitul era cert, bunul si sursa nefind ascunse.

EA

JU

ST

Dosar 5467.01/303/2008

05.03.2009
Ora estimata:
Complet: 9-C1-J
Tip solutie:
Solutia pe scurt: Admite in parte contestatia la executare. Respinge capatul de cerere privind anularea
titlului executoriu-contract de asistenta juridica nr.164357/12.10.2007 ca neintemeiat. Dispune
anularea executarii silite si desfiintarea popririi instituite asupra conturilor contestatoarei deschise la
tertul poprit Credit Europe Bank. Ia act ca nu se solicita cheltuieli de judecata. Cu recurs in 15 zile de
la comunicare. Pronuntata in sedinta publica, azi, 5.03.2009.

LU

Fata de argumentele regasite in disp.art.83 din legea 571/2003 acest venit la care face trimitere
procurorul nu reprezinta un venit realizat, fiind conditionat de solutia instantelor de judecata,
venitul trebuind sa fie cert, lichid si exigibil, nefiind supus declararii decat in cauza in care acesta
intra de drept in patrimoniul cabinetului.
Aceasta suma a fost evidentiata contabil, se regaseste fiscal in documentele contabile, procurorul
de caz confundand raspunderea penala cu raspunderea fiscala, subsemnatul nu am ascuns
aceasta suma , ea este scriptic evidentiata contabil, neexistand un impediment de a retrage parte
sau toata suma din contul cabinetului de avocat, transferul ei catre alte persoane fizice sau
juridice, dar fiind obligat de a restitui suma in caz de admitere a contestatiei la executare.
In acest sens existenta evidentierii contabile a sumelor de bani dar nedeclararea lor sau neplata
impozitului pe venit nu sunt de natura a atrage raspunderea penala ci raspunderea fiscala,
deoarece infractiunea de evaziune fiscala se consuma la momentul ascunderii bunului impozabil
si nu al nedeclararii lui organului fiscal, este una din infractiunile calificate prin scop.

In acest sens vezi :

Evaziune fiscal prevzut n art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005. Ascunderea bunului ori
a sursei impozabile sau taxabile
In acest sens procurorul de caz prin extinderea cercetarii in raport de infractiunea prev de art.9
lit b din legea 241/2005 a considerat ca susrsa impozabila a fost ascunsa prin faptul ca am trecut
suma in contul personal sau al socrului, in acest sens urmand sa constatati ca aceasta suma de
bani nu era supusa vreunei conditionari, singura conditionare fiind aceea de a restitui aceasta
suma de bani in situatia reantoarcerii executarii silite.

IT

IE

I.R

Organul fiscal acrediteaza ideea de frauda, desi nu exista nici un argument din care
sa rezulte acest fapt, aceasta suma fiindu-mi la dispozitie si putand sa fac plati, sau
contul sa fie blocat daca exista vreo creanta sau si mai grav dupa cum cunoasteti la
nivel de an 2008 se constata o lipsa de lichiditati la nivelul bancilor si ideea ca
acestea ar putea sa falimenteze.
In cazul nefericit al unui faliment, banca ar fi fost in situatia de a remite doar 50 de
mii de euro care era plafon de restituire.

ST

ISTORIC -ARGUMENTE

LU

EA

JU

Infractiunile pentru care am fost trimis in judecata si care dealtfel sunt prezentate in actiunea
penala de catre procurorul de caz au fost inca ab initio de natura sa denatureze realitatea
juridica, a disimulat acte si fapte juridice, s-a constituit intr-un veritabil Consiliu al Baroului
Bucuresti, interpretand atat statutul profesiei de avocat, dand conotatie juridica contractului de
asistenta juridica , imbracandu-l in forma unui contract de comision desi acesta este in raport de
natura sa juridica un contract civil, tocmai pentru a crea aparenta legalitatii trimiterii mele in
judecata prin actul de inculpare.
Toate aceste argumente ce vor fi prezentate mai jos vin pe fundamentul numeroaselor cereri de
recuzare ale procurorului de caz Elena Cazan si a procurorului General al Curtii de Apel
Bucuresti ,Luminita Palade, existand un conflict deschis intre mine si acestea.
Pentru a argumenta acest fapt precizez ca am asigurat asistenta juridica sotilor Elena si Ion Ghetu, in
numeroase cauze civile si penale, unele dintre cauzele penale fiind inregistrate pe rolul Parchetului de
pe langa Curtea de Apel Bucuresti.
Toate cele 3 plangeri penale cu care a fost sesizat Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti au
fost solutionate cu neanceperea urmaririi penale, desi impotriva faptuitorilor existau indicii evidente de
vinovatie si ma refer la numitii Andrei Florentina , avocat in cadrul Baroului Bucuresti si Cosoreanu
Ilie, executor judecatoresc.
Am depus la dosarul cauzei mai multe rezolutii de neancepere a urmaririi penale dispuse de catre
Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, urmand sa constati ex propiis sensibus ca in
raport de argumentele de discriminare sunt date sufieciente care sa probeze ca urmarirea penala
efectuata impotriva mea s-a datorat si in raport de afacerile judiciare pe care cei prezentati mai
sus le aveau pe rolul acestei unitati de parchet, existand o stransa legatura de prietenie intre
executorul Cosoreanu si fostul Procuror General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel
Bucuresti, Luminita Palade , fapt de notorietate.

JU

ST

IT

IE

I.R

Pe rolul acestei unitati de parchet au existat atat dosarul 942/P/2011 cat si dosarul 1314/P/2008,
amebele aflate in supravegherea procurorului Elena Cazan, in primul dosar penal figurand ca parti
vatamate sotii Ghetu iar in al doilea subsemnatul in calitate de faptuitor, ulterior invinuit.
M-am prezentat in calitate de avocat in luna martie 2011 pentru a ii asista pe sotii Ghetu la momentul
procesual al luarii declaratiilor de parte vatamata de catre procurorul Cazan Elena, ulterior dupa
incheierea actului de procedura si semnarea lui fiind anuntat de catre acelasi procuror sa raman pentru a
imi fi adusa la cunostinta o invinuire.
Este de precizat ca sotii Ghetu nu erau la prima sesizare a acestei unuitati de parchet care in alte 2
randuri a dispus neanceperea urmaririi penale fata de avocatul si executorul mentionati mai sus.
Fara a face trimitere la actele din cele 3 rezolutii de neancepere a urmaririi penale, acestea fiind
prezentate odata cu inscrisurile depuse la termenul din 14.11.2014, va mentionez ca Tribunalul
Giurgiu a dispus anularea tuturor actelor de executare efectuate de catre executorul Cosoreanu,
acte de executare in raport de un contract fals de asistenta juridica pe care avocatul Andrei
Florentina l-a prezentat acestuia si de a carui natura executorul stia.
Toate aceste elemente sunt de natura a creiona inca o data tratamentul discriminatoriu, nelegal,
cercetarea abuziva la care am fost supus de catre acesti procurori care aveau interese personale, toate
acestea demonstrand inca o data din perspectiva actelor procesuale efectuate in cauza ca nu am avut
parte de o ancheta efectiva, singurul tel al procurorilor invederati fiind acela de a ma trimite in judecata
cu orice pret.
Insasi acuzatiile in materie penala din perspectiva analizei lor sunt de natura a contura interesul privat a
l procurorului de caz care in raport trimiterea mea in judecata, urmand sa constati ca aceasta s-a
constituit intr-un veritabil organ de conducere al profesiei de avocat, substituindu-se Consiliului
Baroului Bucuresti sau Comisiei de Disciplina a Baroului Bucuresti, singurele abilitate de a constatat
daca statutul profesiei de avocat sau Legea 51/1995 rebublicata au fost incalcate.
Dealtfel regasim la pag.4 din rechizitoriu ultimul paragraf urmatoarea afirmatie a procurorului Cazan:
De asemenea s-a retinut ca in perioada 12.10.2007-19.05.2008, invinuitul Papacostea Lucian Marius a
falsificat exemplarul original al contractului de asistenta juridica nr.164.357 din 12.10.2007, ramas

asupra sa cu incalcarea dispozitiilor Statutului profesiei de avocatin vigoare la

aceea data .

LU

EA

Veti observa ca la momentul 14,11.2014, la ultimul termen de judecata am depus mai multe
inscrisuri printre care si cererea adresata Consiliului Baroului Bucuresti de catre S.C Shan Lian
International Export Import S.R.L prin avocat Avramescu Arin, cerere solutionata prin clasare
de catre Consiliul Baroului Bucuresti.
Procurorul de caz a incercat sa creeze aparenta incalcarii atat legii de organizare cat si a
statutului profesiei, desi nu exista nici un act sau fapt juridic din care sa rezulte acest aspect,
aceleasi aparari de fond fiind dealtfel prezentate si la momentul execrcitarii sesizarii Baroului
Bucuresti.
Ceea ce este necesar sa va precizez este faptul ca toate aceste cereri au fost semnate in fals
urmand ca dumeavoastra sa confruntati ex propriis sensibus semnaturile administratorului
Zheng Syiong si ma refer la plangerea penala, chiar insusita, imputerniciri avocatiale date
avocatului Avramescu, nimeni altul decat acelasi avocat care reprezinta interesele societatii
NIRO INVESTMENT GROUP, dupa cum recunostea la termenul din 14.12.2014, toate acestea
pentru a putea pe de o parte sa acopere necesitatea de a introduce in termen contestatia le
executare, de a creiona ca aparare pe de o parte lipsa de mandat peste termen si eventual aparari
privind lipsa mentiunii :dar nu mai putin de 400000 euro, in acest sens neexistand nici macar o
comparatie de scripte sau eventual inscriere in fals.
Toata aceasta acuzare a procurorului de caz privind implicarea cabinetului de avocat pe care il
conduc intr-o eventuala activitate comerciala, prin prestatii de asa zisa intermediere sau

I.R

negociere sunt contrazise de inscrisurile depuse la dosarul cauzei, inscrisuri care au caracter
juridic atat forma cat si natura lor fiind raportate la activitati reglementate de legea 51/1995 si
nu de legea 31/1991 deoarece si este important de subliniat, daca aceasta activitate s-ar fi
circumis unei fapte de comert, competenta solutionarii contestatiei la executare ar fi revenit
instantei comerciale, supozitia doamnei procuror fiind de natura a constatata ca insasi
competenta materiala ar fi revenit unei alte instante judecatoresti decat Judecatoria Sectorului 6
in analizarea contestatiei la titlu si executare, suspendare provizorie, suspendare, respectiv
Tribunalului Bucuresti, sectia comerciala.
Daca aceste fapte si acte s-ar fi circumcis unor activitati ce imbracau forma unor fapte de
comert , in raport de un asa zis contract de comision si ar fi fost reale ,putem conchide din punct
de vedere juridic in raport de aprecierea procurorului ca solutiile intantelor civile sunt nelegale
in raport de lipsa competentei materiale.

IE

Cuprins pe materii: Drept penal. Partea special. Infraciuni prevzute n legi speciale. Evaziunea
fiscal

IT

Indice alfabetic: Drept penal

ST

- evaziune fiscal

Legea nr. 241/2005, art. 9 alin. (1) lit. a)

EA

JU

1. n cazul veniturilor pentru care exist att obligaia evidenierii, ct i obligaia declarrii,
dac veniturile au fost evideniate n actele contabile sau n alte documente legale, dar nu au fost
declarate la organul fiscal competent, nu sunt ntrunite elementele constitutive ale infraciunii
prevzute n art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, ntruct nu s-a realizat o ascundere a
veniturilor impozabile sau taxabile n condiiile n care organele fiscale competente pot lua
cunotin de veniturile realizate prin simpla verificare a actelor contabile ale contribuabilului, i
nici elementele constitutive ale infraciunii prevzute n art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr.
241/2005, deoarece veniturile realizate au fost evideniate. n cazul veniturilor pentru care exist
numai obligaia declarrii, dac nu au fost declarate la organul fiscal competent, sunt ntrunite
elementele constitutive ale infraciunii de evaziune fiscal prevzut n art. 9 alin. (1) lit. a) din
Legea nr. 241/2005.

LU

2. Omisiunea plii unei taxe, cum este taxa pe valoare adugat, nu constituie infraciunea de evaziune
fiscal reglementat n art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, dac bunul ori sursa impozabil sau
taxabil nu a fost ascuns. n cazul n care o persoan fizic nu se nregistreaz ca pltitor de tax pe
valoare adugat n legtur cu transferul proprietilor imobiliare, evaziunea fiscal exist numai
atunci cnd bunul ori sursa impozabil sau taxabil a fost ascuns, nu i atunci cnd organele fiscale
competente cunoteau sursa impozabil sau taxabil, ntruct persoana a nregistrat proprietile
imobiliare la cartea funciar, precum i la administraia financiar i a pltit impozitele aferente
transferului proprietilor imobiliare, realizat prin procedura notarial.
I.C.C.J., Secia penal, decizia nr. 3907 din 28 noiembrie 2012

Prin sentina penal nr. 351/S din 16 decembrie 2011, Tribunalul Braov, n baza art. 334 C. proc. pen.,
a schimbat ncadrarea juridic din infraciunile de evaziune fiscal prevzute n art. 9 alin. (1) lit. a) din
Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (22 acte materiale) i n art. 9 alin. (1) lit. a)
din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale) n dou infraciuni de
evaziune fiscal prevzute n art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

n baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatului
C.C. pentru svrirea a dou infraciuni de evaziune fiscal prevzute n art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea
nr. 241/2005.

I.R

n temeiul art. 346 C. proc. pen., a lsat nesoluionat aciunea civil formulat de Agenia Naional de
Administrare Fiscal, prin Direcia General a Finanelor Publice Braov.

IE

Pentru a pronuna aceast hotrre, instana de fond a reinut c la data de 4 iulie 2007, la solicitarea
inculpatului C.C., Primria Rnov a eliberat autorizaii de construcie pentru ridicarea de locuine de
tipul S+P+2E+M, iar la data de 15 noiembrie 2007 s-a autorizat de ctre Primria Rnov, la cererea
inculpatului C.C., executarea de 8 locuine n regim P+2E+M n etape de cte dou construcii.

IT

Potrivit nscrisului aflat la dosarul de urmrire penal, inculpatul, n calitate de beneficiar al lucrrilor
de construcii mai sus autorizate, a finalizat construirea imobilelor, comisia de recepie a lucrrilor fiind
format din arhitect, constructor, diriginte de antier i reprezentant al Primriei Rnov. Imobilele nou
construite au fost nregistrate n cartea funciar, la administraia financiar, iar inculpatul, proprietar al
acestora, a procedat la oferirea lor spre vnzare.

ST

n cursul anului 2008, inculpatul a vndut 37 de apartamente noi, 1.029 mp de teren i un apartament
pe care l deinea din anul 2005. Contractele de vnzare-cumprare au fost ncheiate n form autentic
i, cu privire la sumele obinute, s-a achitat impozitul pe venit de 3 %.

JU

La data de 8 ianuarie 2010, inculpatul a primit un aviz de inspecie fiscal potrivit cruia urma a se
verifica TVA datorat statului pentru perioada 2006 - 2009.
La data de 25 ianuarie 2010, s-a ncheiat de ctre inspectorii fiscali un proces-verbal privind starea
financiar a inculpatului C.C.; n cuprinsul acestui proces-verbal s-a consemnat c:

EA

- Iui C.C. i s-a nmnat n luna ianuarie 2010 - cu prilejul prezentrii acestuia pentru control fiscal lista nominal de beneficiar de venit conform declaraiei 208, list ce cuprinde tranzaciile imobiliare
ncheiate de C.C. raportate de birourile notariale. Instana a artat c declaraia 208 este o aplicaie
destinat notarilor publici pentru prelucrarea asistat, validarea, listarea i obinerea formatului
electronic pentru declaraiile informative 208 privind impozitul pe veniturile din transferul
proprietilor imobiliare din patrimoniul personal;
- inculpatul a prezentat organelor de inspecie fiscal autorizaiile ce au stat la baza ridicrii i
nregistrrii construciilor;

LU

- pentru anul fiscal 2007 organele de control fiscal au reinut c inculpatul a vndut un apartament ce a
fost dobndit n anul 2005, tranzacie ce s-a ncadrat n dispoziiile art. 141 alin. (2) lit. f) din Legea nr.
571/2003 ca operaiune scutit de taxa pe valoarea adugat;
- pentru anul fiscal 2008 s-a reinut c inculpatul C.C. ar fi efectuat un numr de 38 de tranzacii de
vnzri imobiliare n valoare total de 5.711.568 lei, din care 37 sunt apartamente noi, vndute ctre
persoane fizice i 1.029 mp teren vndut ctre o societate comercial; organul fiscal reine c
operaiunile de vnzare-cumprare ncheiate de inculpat nu sunt operaiuni scutite de TVA, excepia din
cuprinsul art. 141 alin. (2) lit. f) Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal nefiind aplicabil.
Din analiza contractelor ncheiate de inculpat ncepnd cu data de 1 septembrie 2008, organul de

inspecie fiscal a constatat faptul c un numr de 22 de contracte de vnzare bunuri imobile au avut ca
obiect operaiuni impozabile pentru care a calculat TVA de plat n suma de 725.196 lei i accesorii
aferente acestuia care se ridicau la data de 20 ianuarie 2010 la suma de 302.620 lei.
Pentru anul fiscal 2009 s-a reinut c inculpatul C.C. a efectuat dou vnzri de terenuri, operaiuni care
se ncadreaz n excepia prevzut n art. 141 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 571/2003, pentru care s-a
calculat TVA n cuantum de 760 lei i accesorii aferente pn la data de 20 ianuarie 2010 n cuantum de
182 lei.

I.R

Avnd n vedere raportul de inspecie fiscal, s-a dispus sesizarea organelor de cercetare penal, iar
ulterior, prin rechizitoriu, inculpatul a fost trimis n judecat pentru svrirea infraciunilor de
evaziune fiscal prevzute n art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C. pen.

ST

IT

IE

Tribunalul a constatat c operaiunile de vnzare-cumprare care formeaz obiectul cercetrilor penale

n prezenta cauz au fost efectuate dup nregistrarea la administraia financiar local a imobilelor
tranzacionate. n chiar cuprinsul contractelor de vnzare-cumprare s-a observat c au fost avute n
vedere, la ncheierea actelor autentice, certificatele de atestare fiscal eliberate de Primria Rnov.
Prin urmare, inculpatul a prezentat autoritilor sursa impozabil, a achitat impozitul pentru
construciile noi ridicate, sens n care nu se poate aprecia ca acesta ar fi ascuns bunul impozabil. De
altfel, birourile notariale la sediile crora s-au ncheiat actele autentice de ctre inculpat au depus la
administraia fiscal lista cu persoanele care au ncheiat tranzacii imobiliare, precum i sumele ce au
fost reinute cu titlu de impozit. Aa fiind, imobilele aparinnd inculpatului au fost nregistrate de
acesta la administraia financiar i abia apoi au format obiectul contractelor de vnzare-cumprare,
contracte care la rndul lor au fost prezentate organului fiscal pentru nregistrare.

JU

Instana a analizat cauza prin raportare, n special, la procesul-verbal de inspecie fiscal (fr a aprecia
asupra legalitii actului administrativ), proces-verbal care a constituit principala prob ce a stat la baza
inculprii. Raportul de inspecie fiscal constituie actul administrativ fiscal prin care organele abilitate
ale statului, urmare a analizrii documentelor contabile, stabilesc sumele datorate bugetului de stat de
ctre persoanele fizice sau juridice.

EA

Potrivit art. 127 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, activitile economice cuprind activitile
productorilor, comercianilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitile extractive, agricole i
activitile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economic
exploatarea bunurilor corporale sau necorporale n scopul obinerii de venituri cu caracter de
continuitate.

LU

Organul fiscal a apreciat c inculpatul trebuia s se nregistreze ca persoan fizic pltitoare de TVA,
ntruct prin aciunile sale a desfurat activiti productoare de venituri, cu caracter de continuitate i
astfel ar fi eludat dispoziiile legale privind nregistrarea fiscal. Nimic nu a mpiedicat organul fiscal s
stabileasc potrivit normelor metodologice dac o persoan este sau nu pltitor de TVA, ns aceast
situaie nu nseamn c acea persoan a comis i infraciunea prevzut n art. 9 din Legea nr.
241/2005. Obligaia fiscal exist i se stabilete independent de existena sau nu a faptei penale.
mprejurarea c inculpatul trebuia sau nu s se nregistreze ca pltitor de TVA, CAS, CASS etc. este o
problem de natur fiscal, care se stabilete printr-un raport de inspecie fiscal (aa cum de altfel s-a
i produs). Nu s-a putut aprecia, ns, c acest raport constituie o prob suficient pentru stabilirea
vinoviei penale a unei persoane; de asemenea, rspunderea fiscal a unei persoane nu trebuie
confundat cu rspunderea penal a acesteia.
Cu referire la latura obiectiv a infraciunii de evaziune fiscal pentru care s-a dispus trimiterea n
judecat a inculpatului: toate actele autentice privind tranzaciile imobiliare ncheiate de inculpat au

fost depuse la administraia financiar, astfel nct organul fiscal a putut constata, verifica i stabili
eventualele taxe n sarcina inculpatului i, deci, nu se poate vorbi de o ascundere a sursei impozabile.

Aa fiind, instana a constatat c inculpatul nu a ascuns bunul sau sursa impozabil i nu a intenionat
s fac acest lucru - actele de vnzare-cumprare au fost ncheiate n form autentic i au fost
nregistrate la organul fiscal. Instana de fond reine c am fi putut vorbi de infraciunea de evaziune
fiscal n condiiile n care preul trecut n contractul de vnzare-cumprare nu ar fi fost cel real sau
dac inculpatul avea obligaia s declare proveniena sumelor de bani investite n construcii. ns, pn
la proba contrar, sumele trecute n cuprinsul contractelor autentice sunt reale i n funcie de aceasta sa calculat impozitul pe tranzaciile imobiliare.

IE

I.R

n ceea ce privete imobilele-terenuri vndute de inculpat n anul 2009, tribunalul a remarcat, ntocmai
ca i pentru tranzaciile ncheiate n anul 2008, c nu a existat o aciune de ascundere a bunului sau a
sursei impozabile sau taxabile - imobilele au fost nregistrate din punct de vedere fiscal, iar contractele
de vnzare-cumprare ncheiate au fost nregistrate la organul fiscal care a putut stabili eventualele taxe
de plat.

JU

ST

IT

n ceea ce privete ncadrarea juridic a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea n judecat a
inculpatului, instana a reinut urmtoarele: de la momentul nregistrrii ca pltitor de TVA persoana
fizic are obligaia de a depune la organul fiscal toate documentele aferente anului fiscal pentru a se
putea stabili taxele i impozitele datorate bugetului de stat. TVA se calculeaz pentru un an fiscal prin
raportare la ntreaga activitate desfurat de o persoan (n funcie de valoarea prejudiciului se
stabilete i eventuala aplicare a dispoziiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005). n consecin, s-a fcut
aplicarea art. 334 C. proc. pen. i s-a dispus schimbarea ncadrrii juridice a infraciunilor pentru care sa dispus trimiterea n judecat a inculpatului din dou infraciuni de evaziune fiscal prevzute n art. 9
alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - 22 acte materiale i n art.
9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - 2 acte materiale, n dou
infraciuni de evaziune fiscal pentru fiecare an fiscal pentru care s-a calculat TVA fa de persoana
fizic C.C.

EA

Tribunalul a constatat c aciunea de stabilire a taxelor i impozitelor, precum i obligaia de plat a

acestora este o problem care excede instanei penale, care nu este n msura a aprecia asupra legalitii
i temeiniciei unui act administrativ fiscal dect n situaia n care reclam existena vreunei infraciuni
n strns legtur cu acest act. De altfel, titlul executoriu emis de organele fiscale a fost un argument
n plus c fapta inculpatului nu este prevzut - cel puin la acest moment - de legea penal.

mpotriva hotrrii sus menionate au declarat apel procurorul i partea civil Agenia Naional de
Administrare Fiscal, prin Direcia General a Finanelor Publice Braov.

LU

Examinnd hotrrea atacat, prin prisma motivelor de apel invocate, dar i sub toate aspectele de fapt
i de drept conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea de Apel Braov, Secia penal i pentru cauze
cu minori, prin decizia nr. 47/Ap din 18 aprilie 2012, a respins, ca nefondate, apelurile declarate
mpotriva sentinei penale nr. 351/S din 16 decembrie 2011 a Tribunalului Braov, pe care a meninut-o.
mpotriva deciziei penale nr. 47/Ap din 18 aprilie 2012 au declarat recurs procurorul i partea civil
Agenia Naional de Administrare Fiscal, prin Direcia General a Finanelor Publice Braov.
n recurs, Ministerul Public a invocat cazul de casare prevzut n art. 385 9 alin. (1) pct. 172 C. proc.
pen.
Ministerul Public a artat c, potrivit legislaiei n vigoare pentru perioada de referin, pltitorii de
TVA erau i cei prevzui n art. 127 din Codul fiscal.
Ministerul Public a artat c intenia inculpatului a fost de a se sustrage de la plata taxelor datorate

statului i normele legale care reglementeaz materia taxei pe valoare adugat. nscrierea ca pltitor de
TVA se face la Agenia Naional de Administrare Fiscal din localitatea unde domiciliaz persoana
care formuleaz o asemenea cerere. n art. 9 din Legea nr. 241/2005 este incriminat att nregistrarea
n parte a veniturilor, ct i ascunderea sursei de venit prin nenregistrarea acesteia.
Agenia Naional de Administrare Fiscal nu a invocat un caz de casare.

Analiznd criticile formulate, instana de recurs constat c acestea se ncadreaz n cazul de casare
prevzut n art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen.

I.R

Astfel, Agenia Naional de Administrare Fiscal a apreciat c, chiar dac inculpatul a fost achitat,
prejudiciul cauzat prin aciunile sau inaciunile acestuia a fost produs i neacoperit. Instana de judecat
avea obligaia de a asigura i prii civile instrumentele legale pe baza crora s i poat valorifica
drepturile procesuale mpotriva inculpatului din punct de vedere al recuperrii prejudiciului.

IE

n susinerea celor de mai sus s-au invocat prevederile art. 347 i art. 348 C. proc. pen., potrivit crora
instana de judecata avea posibilitate s dispun disjungerea aciunii civile fa de cea penal, asigurnd
posibilitatea prii civile s i dovedeasc preteniile civile.

ST

IT

Prin constituirea de parte civil, subscrisa a reclamat un prejudiciu n cuantum total de 1.075.219 lei,
reprezentnd obligaii fiscale, astfel cum au fost stabilite prin raportul de inspecie fiscal din 21
ianuarie 2010 i decizia de impunere din 29 ianuarie 2010 ntocmite de organele fiscale. Din
considerentele celor dou acte administrative fiscale reies aspecte privitoare la activitatea economic a
inculpatului i la cuantumul obligaiilor fiscale datorate la bugetul consolidat al statului. Important de
reinut este faptul c aceste obligaii nu au fost achitate ctre partea civil, situaie n care se justifica
promovarea cii de atac n cauza de fa.

JU

Chiar dac aceast cauz nu se afl n prezena situaiei reglementate n art. 347 C. proc. pen., s-a
apreciat c instana de fond avea posibilitatea, n baza rolului activ, ca anterior pronunrii asupra
aciunii penale s disjung aciunea civil n cadrul creia partea interesat s i valorifice drepturile
procesuale.

EA

S-a considerat c nu se poate ignora existenta prejudiciului cauzat de inculpat la bugetul consolidat al
statului, atta timp ct acesta este nregistrat n evidena fiscal a acestuia i n prezent subzist
obligaia de plat potrivit prevederilor legale n vigoare.
Fa de motivele invocate, s-a apreciat c instana de control judiciar are posibilitatea asigurrii pentru
partea civil a posibilitii reale de recuperare a prejudiciului cauzat la bugetul de stat, pe baza unui
titlu reprezentat de o hotrre judectoreasca pronunat cu privire la inculpatul din cauza de fa.

Analiznd decizia penal nr. 47/Ap din 18 aprilie 2012, instana de recurs urmeaz s resping calea de
atac declarat pentru urmtoarele considerente:

LU

Nici Ministerul Public, nici Agenia Naional de Administrare Fiscal nu au cerut schimbarea
temeiului achitrii. Criticile au avut n vedere doar existena unei obligaii de nregistrare ca persoan
fizic pltitoare de TVA, motiv invocat de ctre Ministerul Public, respectiv omisiunea obligrii la
despgubiri, chiar atunci cnd inculpatul este achitat, motiv invocat de ctre Agenia Naional de
Administrare Fiscal.
Cazul de casare prevzut n art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., greita aplicare a legii:
Cazul de casare invocat de ctre Ministerul Public are n vedere faptul c inculpatul avea obligaii clare
n ceea ce privete nregistrarea ca pltitor de TVA, conform H. G. nr. 44/2004, astfel nct nclcnd
aceast obligaie fapta sa este prevzut de legea penal, fiind infraciunea de evaziune fiscal.
Critica este nefondat.

Instana de recurs reine c evaziunea fiscal reprezint, conform art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
241/2005 pentru prevenirea i combaterea evaziunii fiscale, ascunderea bunului ori a sursei impozabile
sau taxabile n scopul sustragerii de la ndeplinirea obligaiilor fiscale. Infraciunea are ca situaie
premis existena unei obligaii legale de a plti taxe sau impozite pentru anumite activiti prestate sau
bunuri deinute.

I.R

Omisiunea plii unei taxe legal datorate nu constituie infraciunea de evaziune fiscal, dac bunul sau
sursa impozabil nu au fost ascunse. n acest caz, ia natere pentru cel care nu a efectuat plata doar
obligaia de plat a taxei respective, nu i rspunderea penal. Atunci cnd o persoan fizic nu se
nregistreaz ca pltitor de TVA, evaziunea fiscal exist doar dac bunul sau sursa impozabil au fost
ascunse, nu i atunci cnd autoritile fiscale cunoteau sursa impozabil (inclusiv n ceea ce privete
contractele ncheiate, durata n care s-au derulat contractele, numrul apartamentelor i veniturile
obinute de ctre inculpat n anii fiscali 2008 - 2009), avnd n vedere taxele deja calculate cu privire la
imobilele n cauz.

IE

Inculpatul a fost acuzat c ar fi realizat activiti comerciale n perioada 2008 (22 acte materiale) i
2009 (2 acte materiale), fr a se nregistra ca pltitor de TVA, fapt care conform acuzrii constituie
infraciunea de evaziune fiscal.

IT

Prin bun sau surs impozabil sau taxabil se neleg toate veniturile i bunurile impozabile sau
taxabile. Prin ascunderea bunului se are n vedere ascunderea bunului att n sens fizic, ct i juridic.

ST

n ceea ce privete nedeclararea veniturilor unei persoane fizice, trebuie fcut distincia ntre veniturile
pentru care exist att obligaia declarrii, ct i aceea a evidenierii i veniturile pentru care exist doar
obligaia declarrii:

EA

JU

a) Pentru veniturile pentru care exist att obligaia evidenierii, ct i obligaia declarrii, n cazul
nedeclarrii acestora vor putea fi ndeplinite doar elementele constitutive ale infraciunii reglementat
n art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, fr a se putea reine un concurs de infraciuni ntre
infraciunea prevzut n art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 i infraciunea prevzut n art. 9
alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005. Dac veniturile au fost evideniate n actele contabile sau n alte
documente legale, dar nu au fost declarate la organul fiscal competent, atunci nu sunt ntrunite
elementele constitutive ale infraciunii prevzute n art. 9 alin. (1) lit. a) din lege, deoarece nu se poate
spune c s-a realizat o ascundere a veniturilor impozabile n condiiile n care organele fiscale pot lua
cunotin de veniturile realizate prin simpla verificare a actelor contabile ale contribuabilului. Fapta nu
poate fi ncadrat nici n art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, i anume n omisiunea
evidenierii, deoarece veniturile au fost evideniate, doar c acestea nu au fost declarate.

LU

b) n cazul veniturilor pentru care exist doar obligaia declarrii, dac nu au fost declarate, vom fi n
prezena infraciunii prevzut n art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005. n cazul transferului
proprietii imobiliare prin procedura notarial, organul fiscal a luat, ns, cunotin de existena sursei
impozabile sau taxabile prin comunicarea de ctre notar ctre organele fiscale competente a actelor n
baza crora a operat transferul, mpreun cu documentaia aferent, astfel nct nu poate exista
infraciunea de evaziune fiscal reglementat n art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 prin
ascunderea sursei.
n cauz, sursa impozabil (bunurile i veniturile) nu a fost ascuns, avnd n vedere c a existat un
impozit datorat statului calculat i vrsat cu ocazia ncheierii fiecrui contract de vnzare-cumprare.
Sursa impozabil nu trebuie confundat cu modul de calcul al taxelor (acesta din urm reprezentnd un
mod de interpretare a taxelor aplicabile n raport cu veniturile realizate i sursa acestor venituri). Atunci
cnd veniturile realizate i sursa acestor venituri au fost corect declarate (astfel cum s-a ntmplat cu
ocazia declarrii bunurilor i impozitrii lor la vnzarea apartamentelor), revine competena de stabili
cuantumul sumelor datorate, n raport cu toate tranzaciile efectuate, fr s ia natere infraciunea de

evaziune fiscal.

I.R

Acuzaia formulat de Ministerul Public are n vedere faptul c nu a fost declarat activitatea continu
de vnzare a apartamentelor, vnzrile fiind declarate ca activiti autonome. n acord cu instana de
fond i cea de apel, instana de recurs constat c nu exist o ascundere a bunului sau sursei impozabile.
Omisiunea plii TVA nu poate fi asimilat infraciunii de evaziune fiscal n lipsa unui element
fraudulos din care s rezulte intenia de a ascunde bunul sau sursa impozabil. Caracterul public al
actelor ncheiate de inculpat, precum i avizele pe care autoritile le-au acordat construciilor n spe,
exclud elementul fraudulos din care s rezulte svrirea infraciunii de evaziune fiscal. n cuprinsul
contractelor de vnzare-cumprare este menionat faptul c au fost avute n vedere, la ncheierea actelor
autentice, certificatele de atestare fiscal eliberate de Primria Rnov. n consecin, astfel cum a
observat instana de fond, inculpatul a prezentat autoritilor sursa impozabil, a achitat impozitul
pentru construciile noi ridicate, sens n care nu se poate aprecia ca acesta ar fi ascuns bunul impozabil
sau sursa impozabil.

IT

IE

Potrivit nscrisurilor aflate la dosarul urmrire penal, inculpatul, n calitate de beneficiar al lucrrilor
de construcii autorizate, a finalizat construirea imobilelor, comisia de recepie a lucrrilor fiind format
din arhitect, constructor, diriginte de antier i reprezentant al Primriei Rnov. Imobilele nou
construite au fost nregistrate n cartea funciar i la administraia financiar, situaie care excede celei
reglementate n art. 9 din Legea nr. 241/2005, care presupune o ascundere a bunului (n spe nregistrat
la cartea funciar) sau sursei impozabile (n spe s-au pltit impozitele aferente vnzrii
apartamentelor).

ST

n ceea ce privete cazul de casare invocat de Agenia Naional de Administrare Fiscal, cu privire la
faptul c instanele pronunnd o soluie de achitare ar fi trebuit s oblige inculpatul la plata sumelor
datorate ctre stat, critica este nefondat.

JU

Obligarea inculpatului achitat la despgubiri este legat de cazul de achitare incident. Astfel, conform
art. 346 C. proc. pen, cnd achitarea s-a pronunat pentru cazul prevzut n art. 10 alin. (1) lit. b 1) C.
proc. pen. ori pentru c instana a constatat existena unei cauze care nltur caracterul penal al faptei
sau pentru c lipsete vreunul dintre elementele constitutive ale infraciunii, instana poate obliga la
repararea pagubei materiale i a daunelor morale, potrivit legii civile.

EA

Nu pot fi acordate despgubiri civile n cazul cnd achitarea s-a pronunat pentru c fapta imputat nu
exist, ori nu a fost svrit de inculpat. Instana penal nu soluioneaz aciunea civil cnd pronun
achitarea pentru cazul prevzut n art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. ori cnd pronun ncetarea
procesului penal pentru vreunul dintre cazurile prevzute n art. 10 alin. (1) lit. f) i j) C. proc. pen.,
precum i n caz de retragere a plngerii prealabile.

LU

Avnd n vedere c nu a fost criticat temeiul achitrii, hotrrea instanelor de fond i de apel care au
lsat nesoluionat latura civil, deoarece motivul achitrii l-a constituit art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc.
pen., este corect.
Fa de considerentele artate, nalta Curte de Casaie i Justiie a respins, ca nefondate, recursurile
declarate de procuror i partea civil mpotriva deciziei penale nr. 47/Ap din 18 aprilie 2012 a Curii de
Apel Braov, Secia penal i pentru cauze cu minori.