Către

Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a Civilă

Splaiul Independenţei, Nr. 319 L, Clădirea B
Sectorul 6, Bucureşti

Data: DD.MM.2018

Domnule Preşedinte,

Subsemnatul/a NUME PRENUME, având codul numeric personal 1234567890,

identificată prin cartea de identitate seria ............., nr. ............., eliberată de .............
la data de ............., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de
procedură în ............., str. ............., nr. ............., bl. ............., sc. ............., et. .............,
ap. ............., sectorul/judeţul ............., cod poştal ............., telefon ............., e-mail
.............,

în contradictoriu cu

BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. cu sediul în Bucureşti, bulevardul

Regina Elisabeta, nr. 5, sectorul 3, cod poştal 030016, Nr. Reg. Com. J40/90/1991,
C.U.I. 361757, telefon/fax 0213126185, e-mail contact.center@bcr.ro, în continuare
în text B.C.R. S.A., Banca sau pârâta,

formulez prezenta

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

prin care vă solicit ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa, prin raportare la

considerentele deciziei civile nr. 2123 din 20 octombrie 2015, pronunţată de Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a Civilă în dosarul nr. 51316/3/2010*, în care
am avut calitatea de reclamantă:

Pagina 1 din 24
 
1. să constataţi că, prin nulitatea absolută parţială a clauzei privind dobânda, în partea
privind dobânda de referinţă variabilă şi executarea obligaţiilor ce-i incumbă pârâtei
conform titlului executoriu al deciziei civile nr. 2123/20.10.2015, referitoare la
modificarea contractelor de credit nr. XXXX/DD.MM.YYYY şi nr.
XXXX/DD.MM.YYYY, dobânda contractuală este de PF1% pe an după primul an,
respectiv PF2% pe an pe întreaga perioadă de creditare.

2. să constataţi că sumele încasate necuvenit cu titlu de dobândă care nu au fost

restituite prin decizia Înaltei Curţi sunt certe şi lichide, ca urmare a modificării
cuantumului dobânzii în data de 2 august 2016, în cazul contractului de credit
XXXX/DD.MM.YYYY şi a rambursării anticipate integrale în data de ZZ LUNA
AN, în cazul contractului de credit nr. XXXX/DD.MM.YYYY şi să obligaţi pârâta la
restituirea integrală a acestora, reprezentând sumele încasate necuvenit cu titlu de
dobândă de referinţă variabilă, clauză constatată ca având caracter abuziv şi declarată
nulă absolut.

3. să constataţi modificarea unilaterală a cuantumului dobânzii de către pârâtă în data

de 2 august 2016, fără notificare şi fără încheierea unui act adiţional acceptat de
subsemnat/ă şi să obligaţi pârâta la încetarea perceperii acestui cuantum al dobânzii,
prin emiterea noului grafic de rambursare conform dobânzii contractuale de PF1% pe
an după primul an constatată în petitul nr. 1.1, în cazul contractului de credit nr.
XXXX/DD.MM.YYYY aflat în derulare.

4. să obligaţi pârâta la restituirea integrală a sumelor încasate necuvenit cu titlu de

dobândă începând cu data de 2 august 2016, reprezentând diferenţa dintre dobânda
percepută unilateral şi dobânda contractuală de PF1% pe an după primul an
constatată în petitul nr. 1.1, în cazul contractului de credit nr. XXXX/DD.MM.YYYY
aflat în derulare.

5. să obligaţi pârâta la plata dobânzii legale şi actualizarea cu rata inflaţiei, de la data

perceperii fiecărei sume lunare şi până la data restituirii efective, aferentă sumelor
încasate necuvenit:

5.1. cu titlu de dobândă, reprezentând dobânda de referinţă variabilă, clauză

constatată ca având caracter abuziv şi declarată nulă absolut, în cazul ambelor
contracte de credit.

5.2. cu titlu de dobândă, reprezentând diferenţa dintre dobânda percepută

unilateral începând cu data de 2 august 2016 şi dobânda contractuală de PF%
pe an după primul an, în cazul contractului de credit nr.
XXXX/DD.MM.YYYY.

5.3. cu titlu de comision de administrare, în cazul ambelor contracte de credit.

Pagina 2 din 24
 
 5.4. cu titlu de comision de urmărire riscuri, în cazul contractului de credit nr.
XXXX/DD.MM.YYYY.

6. obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

I. CHESTIUNI PREALABILE

(1) Obiectul cererii: Acţiune în constatare. Pretenţii.

(2) Materia juridică: Litigii cu profesioniştii.

(3) Subsemnatul/a sunt consumator întrucât sunt o persoană fizică care, în temeiul
contractelor de credit încheiate cu pârâta, acţionez în scopuri personale, din afara
activităţii comerciale, industriale sau de producţie, artizanale sau liberale.

(4) Pârâta este comerciant întrucât este o persoană juridică autorizată care, în
temeiul contractelor de credit încheiate sub incidenţa legilor de protecţie a
consumatorilor, acţionează în cadrul activităţii sale comerciale.

(5) Între subsemnatul/a, în calitate de împrumutată pe de o parte şi pârâtă, au

fost încheiate următoarele/rul contracte:

Contract de credit bancar pentru investiţii imobiliare pentru persoane fizice nr.
XXXX/DD.MM.YYYY:

 valoarea creditului acordat şi perioada: XXX.XXX,00 EUR/XXX luni.

 clauza privind dobânda stipulată în contract: “6. La data încheierii prezentului

CONTRACT dobânda curentă este de X,X% pe an şi este fixă în primii 1 an şi
variabilă ulterior. Dobânda fixă, se menţine constantă pe o perioadă de 1 an,
începând cu data primei trageri, cu excepţiile prevăzute la pct. 6 şi 7. După
această dată, dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă
variabilă, care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă X,XX p.p.”

 starea contractului la momentul formulării prezentei acţiunii: aflat în derulare/

rambursat integral la data de ZZ LUNA AN.

Contract de credit bancar pentru persoane fizice nr. XXXX/DD.MM.YYYY:

 valoarea creditului acordat şi perioada: XXX.XXX,00 EUR/XXX luni.

Pagina 3 din 24
 
  clauza privind dobânda stipulată în contract: “5. La data încheierii prezentului
CONTRACT dobânda curentă este de X,X% pe an şi este variabilă. Dobânda
curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la
sediile BCR, la care se adaugă X,XX p.p.”

 starea contractului la momentul formulării prezentei acţiunii: aflat în derulare/

rambursat anticipat integral la data de ZZ LUNA 200X.

(6) Contractele/ul de credit nr. XXXX/DD.MM.YYYY şi nr.

XXXX/DD.MM.YYYY este/sunt contract/e preformulat/e, pârâta nefăcând
dovada negocierii clauzelor în dosarul nr. 51316/3/2010*.

(7) Valoarea sumelor solicitate, calculate după preţuirea şi priceperea

subsemnatului/ei, până la data formulării prezentei cererii, sunt următoarele:

 pentru petitul nr. 2 este de XXX.XXX,XX lei (XXX.XXX,XX lei în cazul

contractului de credit nr. XXXX/DD.MM.YYYY şi XXX.XXX,XX lei în
cazul contractului de credit nr. XXXX/DD.MM.YYYY).

 pentru petitul nr. 3 este de XXX.XXX,XX lei (XXX.XXX,XX lei în cazul

contractului de credit nr. XXXX/DD.MM.YYYY şi XXX.XXX,XX lei în
cazul contractului de credit nr. XXXX/DD.MM.YYYY).

 pentru petitul nr. 5.3 este de XXX.XXX,XX lei. [TODO]

 pentru petitul nr. 5.4 este de XXX.XXX,XX lei. [TODO]

(8.1) Petitele nr. 5.1 şi nr. 5.2 sunt accesorii, conform art. 30 alin. (4) din Codul de
procedură civilă, întrucât soluţionarea acestora depinde de soluţia dată petitelor nr. 2
şi nr. 3 din prezenta cerere.

(8.2) Petitele nr. 5.3 şi nr. 5.4 sunt principale, soluţionarea acestora nu depinde de
soluţia dată niciunui petit principal, fiind cereri separate, raportate la decizia civilă nr.
2123/20.10.2015. [TODO] de evaluat daca sunt principale sau doar cereri
separate si daca dobanda si inflatia aferenta acestor comisioane restituite
trebuie precizate ca valoare.

(9) Competenţa materială: apreciez că aparţine Tribunalului Bucureşti, conform

prevederilor art. 94 alin. (1) lit. j) din Codul de procedură civilă, având în vedere că
valoarea totală a pretenţiilor este de XXX.XXX,XX lei. Se poate trece ca este peste
200.000 lei.

[TODO] De evaluat daca se cumuleaza daunele morale si cele materiale, luandu-

se in in considerare la competenta materiala, pentru ca daunele morale nu sunt
Pagina 4 din 24
 
accesorii la vreun petit din prezenta cerere, faptele ilicite au fost constatate in
51316.

(10) Competenţa teritorială: apreciez că aparţine Tribunalului Bucureşti, conform

prevederilor art. 113 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă.

(11) Taxa judiciară de timbru: având în vedere faptul că am formulat prezenta

cerere în calitate de consumator, calitate ce decurge din contractele de credit
menţionate, împotriva pârâtei care are calitatea de operator economic, în sensul
scutirii de la plata taxei judiciare de timbru aferentă petitelor din cerere invoc
prevederile art. 29 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de
timbru, care stipulează următoarele:

“(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv
cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la:[...]

f) protecţia drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile

pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor
economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor.”

II. DECIZIA CIVILĂ NR. 2123/20.10.2015 PRONUNŢATĂ DE

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

(12) Cererea dedusă judecăţii în dosarul nr. 51316/3/2010* a fost soluţionată prin
decizia civilă nr. 2123 din 20 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie - Secţia a II-a Civilă, după cum urmează:

(13) Înalta Curte a admis cererea reclamanţilor privind clauza menţionată în petitul
nr. 1.1 şi a constatat caracterul abuziv al clauzei privind dobânda de referinţă
variabilă.

(14) Înalta Curte a admis petitul nr. 2 şi a constatat nulitatea absolută parţială a
clauzei privind dobânda, în partea privind dobânda de referinţă variabilă, precum şi a
oricărei alte clauze care permite Băncii să modifice unilateral cuantumul dobânzii.
Soluţia de constatare a nulităţii absolute parţiale a clauzei privind dobânda se
impunea pentru că în vederea respectării imperativului de salvgardare a contractului,
nulitatea parţială este regula, câtă vreme lipsirea de efecte vizează doar clauza care
încalcă dispoziţia legală, exclusiv partea variabilă a dobânzii, care a fost denumită
dobândă de referinţă variabilă. Pe cale de consecinţă, continuă să îşi producă efectele,
în cazul contractelor care au o astfel de prevedere clauza privind dobânda exprimată
în procente fixe, iar în cazul celorlalte contracte părţile urmează a stabili dobânda
prin negociere.

Pagina 5 din 24
 
(15) Subsecvent constatării nulităţii parţiale a clauzei privind dobânda, Înalta Curte a
obligat pe pârâtă să modifice contractele încheiate cu reclamanţii şi să emită, după
modificare, noi grafice de rambursare. Înalta Curte a înţeles să dea eficienţă cererii
subsidiare formulate de reclamanţi în petitul nr. 4 şi nu cererii principale formulate în
petitul nr. 3.1, cerere principală care va fi menţinută ca respinsă de tribunal şi de
curtea de apel, întrucât nicio dispoziţie legală nu autorizează instanţa să intervină în
contractul părţilor prin înlocuirea clauzei privind dobânda de referinţă variabilă cu
indicele de referinţă EURIBOR. Înalta Curte a motivat că nu există o dispoziţie
supletivă în dreptul român aplicabil raporturilor deduse judecăţii în materia nulităţii,
care să permită intervenţia judecătorului în contract în sensul solicitat de reclamanţi.
În această situaţie, revine pârâtei obligaţia ca, pe baza unei negocieri reale şi efective
cu împrumutaţii şi în baza acordului acestora liber exprimat, să modifice clauza
declarată nulă privind dobânda de referinţă variabilă atât sub aspectul modului de
determinare a dobânzii, cât şi sub aspectul momentului de la care această modificare
operează şi, subsecvent acestei modificări să emită noi grafice de rambursare.

(16) Înalta Curte a păstrat soluţia de respingere a petitului nr. 5, prin care s-a solicitat
restituirea sumelor încasate necuvenit cu titlu de dobândă, pronunţată de instanţele de
fond, dar pentru alte considerente. Înalta Curte nu neagă dreptul părţilor de a
redobândi prestaţia executată în baza unei clauze declarată nulă, dimpotrivă, reafirmă
supremaţia principiului restitutio in integrum, însă apreciază că nu are posibilitatea la
momentul pronunţării deciziei, să determine cuantumul sumelor încasate necuvenit.
Aceasta pentru că instanţa admiţând cererea subsidiară de obligare a pârâtei la
modificarea clauzei privind dobânda, nu are niciun element de referinţă privitor nici
la cuantumul dobânzii, nici la perioada pentru care modificarea operează, aşadar nu
poate determina dacă există sume încasate necuvenit şi, dacă da, la cât se ridică
acestea.

(17) Înalta Curte a menţinut dispoziţiile din hotărârile anterioare privitoare la sumele
încasate necuvenit şi care erau aferente clauzelor declarate nule privind comisionul de
administrare şi comisionul de urmărire riscuri.

III. OBLIGAŢIILE CE-I INCUMBĂ PÂRÂTEI CONFORM TITLULUI

EXECUTORIU AL DECIZIEI CIVILE NR. 2123/20.10.2015

(18) Prin decizia civilă nr. 757 din 13 aprilie 2016, pronunţată în dosarul nr.
751/1/2016, având ca obiect contestaţie la titlu formulată de Banca Comercială
Română S.A., Înalta Curte reţine la fila 8 paragrafele 4 şi 5 următoarele:

“În ceea ce priveşte condiţia existenţei unor ambiguităţi în dispozitivul deciziei a

cărei lămurire se cere, de natură să impună lămurirea înţelesului, întinderii sau

Pagina 6 din 24
 
aplicării acestuia, Înalta Curte, verificând susţinerile contestatoarei referitoare la
obligaţiile ce-i incumbă conform titlului executor, constată că în dispozitivul deciziei
nr. 2123 din 20 octombrie 2015 s-a prevăzut expres că hotărârea recurată a fost
modificată în parte, în sensul admiterii cererii reclamanţilor privind clauza
menţionată în petitul 1.1 din cererea de chemare în judecată precizată; constatării
caracterului abuziv al clauzei privind dobânda de referinţă variabilă; constatării
nulităţii absolute parţiale a clauzei privind dobânda, în partea privind dobânda de
referinţă variabilă, precum şi a oricărei alte clauze care permite B.C.R. S.A.
modificarea unilaterală a cuantumului dobânzii şi obligării pârâtei B.C.R. S.A. să
modifice contractele încheiate cu reclamanţii ca urmare a constatării nulităţii
absolute parţiale a clauzei privind dobânda, precum şi să emită noi grafice de
rambursare în urma acestei modificări.

De asemenea, se constată că în considerentele deciziei contestate s-a reţinut că

revine pârâtei, contestatoarea din prezenta cauză, obligaţia ca, pe baza unei
negocieri reale şi efective cu împrumutaţii şi în baza acordului acestora liber
exprimat, să modifice clauza declarată nulă atât sub aspectul modului de
determinare a dobânzii, cât şi sub aspectul momentului de la care această modificare
operează şi, subsecvent acestei modificări, să emită noi grafice de rambursare.”

(19) Modificarea contractelor încheiate cu reclamanţii ca urmare a constatării

nulităţii absolute parţiale a clauzei privind dobânda are ca efecte:

 Încetarea perceperii de către pârâtă a clauzei privind dobânda de referinţă

variabilă. Pe cale de consecinţă, continuă să îşi producă efectele, în cazul
contractelor care au o astfel de prevedere clauza privind dobânda exprimată în
procente fixe.

 Stabilirea dobânzii prin negociere între părţi, în cazul contractelor în care nu

continuă să îşi producă efectele clauza privind dobânda exprimată în procente
fixe. Aceste contracte au dobânda formată doar din dobânda de referinţă
variabilă, neavând prevazută şi o cotă fixă.

 Modificarea de către pârâtă a clauzei privind dobânda de referinţă variabilă,

clauză declarată nulă, pe baza unei negocieri reale şi efective cu împrumutaţii
şi în baza acordului acestora liber exprimat, atât sub aspectul modului de
determinare a dobânzii, cât şi sub aspectul momentului de la care această
modificare operează şi, subsecvent acestei modificări, să emită noi grafice de
rambursare.

IV. EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIILOR CE-I INCUMBĂ

PÂRÂTEI CONFORM TITLULUI EXECUTORIU AL
DECIZIEI CIVILE NR. 2123/20.10.2015
Pagina 7 din 24
 
(20) Întrucât pârâta nu a executat de bunăvoie obligaţiile ce-i incumbă conform
titlului executoriu al deciziei civile nr. 2123/20.10.2015, continuând să perceapă
clauza privind dobânda de referinţă variabilă, în data de 18 ianuarie 2016 a fost
demarată executarea silită. Prin încheierea din 25 ianuarie 2016, dată în dosarul nr. 77
al S.C.P.E.J. Mazilu şi Asociaţii, executorul judecătoresc Mazilu Cristinel Ionuţ a
reţinut şi dispus următoarele:

“Analizând actele depuse de creditori, executorul judecătoresc apreciază că sunt

îndepline condiţiile prevăzute la art. 664 C.proc.civ., privind cererea de executare
silită. În acest sens, se reţine că, în cauză, creditorii deţin un titlu executoriu valabil,
constând în decizia civilă nr. 2123/20.10.2015, pronunţată în dosarul 51316/3/2010*
de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Se mai reţine că cererea de executare silită este
de competenţa executorului judecătoresc sesizat şi că nu există niciun impediment în
executare, astfel încât, în baza art. 666 alin. 3 C.proc.civ. urmează să admită cererea
formulată de creditori ca fiind întemeiată şi să încuviinţeze executarea silită a
obligaţiei cuprinsă în titlul executoriu, privind obligarea debitoarei de a modifica
contractele în sensul indicat de ICCJ; de a emite noi grafice de rambursare, ulterior
modificării, care să corespundă cerinţelor impuse de instanţa supremă în sensul de a
determina nivelul dobânzii ca fiind cuantumul marjei fixe stabilite în contract, care
continuă să îşi producă efectele; şi de a emite grafice de rambursare, în acord cu
decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 2123/20.10.2015, conform art. 888
C.proc.civ.”

(21) Contestaţia la executare formulată de pârâtă a fost admisă prin sentinţa civilă nr.
11901 din 15 septembrie 2016, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 şi menţinută
prin decizia civilă nr. 4945 din 12 decembrie 2017, pronunţată de Tribunalul
Bucureşti. În considerentele deciziei civile nr. 4945/12.12.2017, Tribunalul reţine în
mod temeinic următoarele:

“în mod corect a constatat prima instanţă că cererea de executare

silită/încuviinţarea executorului judecătoresc nu este conformă dispozitivului şi
considerentelor decizorii ale titlului executoriu.”

“nici dispozitivul deciziei nr. 2123, nici considerentele acesteia nu fac nicio referire
la implementarea marjei fixe iniţiale, iar dacă instanţa supremă ar fi dorit să
înlocuiască mecanismul dobânzii cu o marjă fixă iniţială, nu s-ar fi referit în
considerente la o negociere prealabilă emiterii unor noi grafice de rambursare.”

“Instanţa nu poate primi susţinerea apelanţilor că modificarea contractelor ar viza

doar eliminarea clauzelor a căror nulitate absolută a fost constatată de instanţa
supremă şi, pe cale de consecinţă, emiterea unor grafice de rambursare numai în
raport de aceste modificări, având în vedere că efectul constatării nulităţii absolute

Pagina 8 din 24
 
este tocmai acela al înlăturării efectelor juridice produse de clauzele stabilite cu
încălcarea dispoziţiilor legale imperative, neimpunându-se o modificare efectivă
scriptică şi a actului juridic în sens de instrumentum probationis.

Aşadar, în dosarul nr. 51316/3/2010*, instanţa supremă a stabilit că dobânda

curentă a fiecăruia din contractele de credit deduse judecăţii va fi renegociată de
părţi.

Pe cale de consecinţă, singura obligaţie impusă intimatei de Înalta Curte de Casaţie

şi Justiţie a fost aceea de a renegocia noul cuantum al dobânzii contractuale în
fiecare contract, celelalte obligaţii, de modificare a contractelor şi, respectiv, de
emitere a graficelor de rambursare fiind unele “subsecvente”, exigibile doar la
îndeplinirea primei obligaţii.”

(22) Prin urmare, atât Judecătoria Sectorului 3 cât şi Tribunalul Bucureşti consideră
că nivelul dobânzii nu va fi format din cuantumul marjei fixe stabilită în fiecare
contract, câtă vreme pârâta are de adus la îndeplinire obligaţia ce-i incumbă
referitoare la modificarea clauzei declarată nulă, atât sub aspectul modului de
determinare a dobânzii, cât şi sub aspectul momentului de la care această modificare
operează, pe baza unei negocieri reale şi efective cu împrumutaţii şi în baza acordului
acestora liber exprimat.

(23) Doar subsecvent încetării perceperii clauzei declarată nulă şi finalizării

negocierii între părţi, se poate constata la ce valoare a clauzei privind dobânda
se emit noile grafice de rambursare.

V. OBLIGAŢIA PÂRÂTEI LA MODIFICAREA CLAUZEI DECLARATĂ

NULĂ PE BAZA UNEI NEGOCIERI REALE ŞI EFECTIVE
CU ÎMPRUMUTAŢII

(24) În urma somaţiei din dosarul nr. 77/2016 al S.C.P.E.J. Mazilu şi Asociaţii, pârâta
a trimis prin poştă, spre analiză în vederea negocierii, o ofertă care pornea de la o
dobândă anuală de 4% pentru creditele garantate, respectiv 7% pentru creditele
negarantate, pentru toată perioada de creditare. În data de 18 şi 23 februarie 2016
reprezentanţii pârâtei au organizat o negociere colectivă cu reprezentantul
consumatorilor.

(25) În cadrul întâlnirii din 18 februarie 2016, părţile au purtat discuţii cu privire la
restituirea sumelor achitate nedatorat, convenirea cu privire la modul de calcul al
acestora, plata dobânzii legale, solicitarea unora dintre consumatori de acordare a
daunelor morale, situaţia persoanelor care au înregistrat incidente în biroul de credite.
Reprezentanţii pârâtei au precizat că doresc să discute despre o negociere

Pagina 9 din 24
 
comercială, cu excluderea pe cât posibil a laturii legale, solicitând ca discuţiile pe
parte legală să se facă într-o întâlnire separată, negocierea fiind particularizată
în funcţie de situaţia concretă a fiecărui consumator. Reprezentanţii pârâtei au
propus ca restituirea sumelor achitate în plus să fie calculată ca procent din soldul
rămas de achitat, în medie 20% pentru contractele aflate în derulare şi 20% din
capitalul existent la data rambursării totale pentru celelalte contracte. A fost precizat
faptul că un calcul exact al sumelor este extrem de dificil, de durată, fiind îngreunat şi
de evenimente diferite de pe parcursul derulării creditelor. Reprezentantul
consumatorilor a arătat că nu este de acord cu calcul procentual aplicat, dintr-un
calcul simplu se ajunge la concluzia că sumele necesar a fi restituie, calculate prin
această modalitate sunt cu mult mai mici decât cele prin aplicarea retroactivă a
dobânzii asupra căreia urmează să se convină. Reprezentanţii pârâtei au
recunoscut faptul că solicită acelaşi cuantum al ratei ca şi anterior pronunţării
deciziei Înaltei Curţi, însă acest fapt are loc ca urmare a imposibilităţii băncii de
modificare a graficelor de rambursare în lipsa unei înţelegeri cu privire la
dobânda care să guverneze contractul. Reprezentantul consumatorilor a precizat
faptul că din punct de vedere legal, consumatorii nu mai au în contractele de credit
dobânda de referinţă variabilă. Drept urmare, atâta timp cât nu se cunoaşte cuantumul
exact al dobânzii, aceasta nu poate fi percepută.

(26) În cadrul întâlnirii din 23 februarie 2016, părţile au purtat discuţii cu privire la
modalitatea de calcul a sumelor ce urmau a fi restituite şi plata efectivă a acestora.
Reprezentantul consumatorilor a afirmat că el reprezintă un număr mare de persoane,
aceasta fiind o negociere colectivă, astfel încât nu poate propune el însuşi un procent,
fiind persoane care doresc EURIBOR plus marja fixă din contract şi persoane ce
solicită doar marja fixă ca urmare a celor dispuse de Înalta Curte. Reprezentanţii
pârâtei au afirmat că sunt de acord ca modalitatea de calcul propusă, reprezentând
diferenţa între dobânda achitată şi dobânda ce ar urma să fie negociată, astfel cum va
rezulta aceasta în urma negocierii. Aceştia au propus consumatorilor cu titlu de
dobândă un procent de 3,5% pentru creditele garantate, respectiv 5% pentru creditele
negarantate, pentru întreaga perioadă de creditare, care acoperă şi solicitarea de plată
a dobânzii legale. Faţă de această propunere, reprezentantul consumatorilor a precizat
că va transmite oferta, urmând a reveni cu un răspuns privitor la paşii următori.
Reprezentanţii pârâtei au reiterat deschiderea către orice alte propuneri care ar
putea veni din partea clienţilor şi găsirea de soluţii pentru soluţionarea fiecărui
caz în parte.

(27) Analizând cele menţionate, în cadrul negocierii colective nu au fost luate în

discuţie următoarele aspecte importante:

 stabilirea componentei variabile, prin modificarea clauzei privind dobânda de

referinţă variabilă, clauză declarată nulă, astfel cum a dispus Înalta Curte.

Pagina 10 din 24
 
  valoarea marjei fixe rămasă în fiecare contract, ca urmare a constatării nulităţii
absolute parţiale a clauzei privind dobânda, cuprinsă între 0 şi 4,5 p.p., evitând
prin oferta făcută favorizarea unora dintre împrumutaţi.

 contractele de credit care nu au marjă fixă, dobânda fiind formată doar din
dobânda de referinţă variabilă, pe întreaga perioadă de creditare.

 starea contractelor, aflate în derulare sau rambursate integral.

 solicitările individuale transmise anterior pârâtei prin intermediul

reprezentantului convenţional de la acea vreme.

 comportamentul împrumutatului pe perioada creditării.

 lipsa unei expertize a sumelor ce urmau a fi restituite.

 pârâta a cerut prin actul adiţional preformulat renunţarea la pretenţii de orice

altă natură, ca urmare a deciziei Înaltei Curţi.

(28) În consecinţă, am comunicat pârâtei refuzul ofertei în data de ZZ LUNA AN.

După finalizarea negocierii colective, începând din martie 2016 şi până în decembrie
2017, am invitat în mai multe rânduri pârâta la negociere reală şi efectivă. Am
comunicat propunerea de a înlocui clauza privind dobânda de referinţă variabilă cu
indicele de referinţă EURIBOR, pe întreaga perioadă de creditare, rămânând
consecventă petitului respins nr. 3.1 din cererea principală. Propunerea făcută pârâtei
respectă prevederile O.G. nr. 21/1992 art. 93 lit. g):

“g) în contractele de credit cu dobândă variabilă se vor aplica următoarele reguli:

1. variaţia ratei dobânzii trebuie să fie independentă de voinţa furnizorului de
servicii financiare, raportată la fluctuaţiile unor indici de referinţă verificabili,
menţionaţi în contract, sau la modificările legislative care impun acest lucru;”

şi prevederile O.U.G. nr. 50/2010 art. 37 lit. a):

“În contractele de credit cu dobândă variabilă se vor aplica următoarele reguli:

a) dobânda va fi raportată la fluctuaţiile indicilor de referinţă
EURIBOR/ROBOR/LIBOR/rata dobânzii de referinţă a BNR, în funcţie de valuta
creditului, la care creditorul poate adăugă o anumită marjă, fixă pe toată durata
derulării contractului.”

(29) Deşi în cadrul întâlnirilor din 18 şi 23 februarie 2016, reprezentanţii pârâtei au

reiterat deschiderea către orice alte propuneri care ar putea veni din partea clienţilor şi
găsirea de soluţii pentru soluţionarea fiecărui caz în parte, pârâta a respins negocierea
individuală, motivând că oferta făcută în urma negocierii colective rămâne fermă şi
Pagina 11 din 24
 
finală. În ultimul răspuns primit în data de 29 ianuarie 2018, pârâta precizează
următoarele:

“După cum bine cunoaşteţi, Banca s-a conformat titlurilor executorii pronunţate în
dosarul nr. 51316/3/2010* şi în dosarul nr. 2466/301/2016, eliminând dobânda
variabilă din toate contractele de credit şi procedând ulterior la negocierea repetată
şi cu bună credinţă a noului cuantum fix al dobânzii.”

(30) Astfel cum reiese din răspunsul primit, pârâta nu s-a limitat strict la eliminarea
clauzei privind dobânda de referinţă variabilă din contractele mele de credit, clauză
declarată nulă prin decizia Înaltei Curţi. Pârâta precizează că a eliminat dobânda
variabilă, clauză contractuală formată din dobânda de referinţă variabilă la care se
adaugă marjele fixe de PF1%, respectiv PF2%, contrar celor stabilite în
considerentele deciziei civile nr. 2123/20.10.2015 la fila 122 paragraf 3.

(31) Prin oferta fermă şi finală făcută şi respingerea repetată a propunerilor de

înlocuire a clauzei privind dobânda de referinţă variabilă cu indicele de
referinţă EURIBOR, pârâta a renunţat de bunăvoie la dreptul recunoscut de
subsemnatul/a de a percepe o dobândă care să cuprindă şi o componentă
variabilă.

(32) În aceste condiţii sunt exonerată de o eventuală culpă care ar putea constitui un
motiv de sancţionare a subsemnatului/ei prin respingerea cererii de restituirea a
sumelor încasate necuvenit cu titlu de dobandă de referinţă variabilă, în situaţia în
care prin executarea obligaţiei pârâtei referitoare la modificarea clauzei declarată
nulă, nu s-a ajuns la un rezultat, cuantumul dobânzii rămânând format din marja/ele
fixă/e iniţială/e, ca urmare a constatării nulităţii absolute parţiale a clauzei privind
dobânda, prin decizia civilă nr. 2123/20.10.2015.

VI. MODIFICAREA CUANTUMULUI DOBÂNZII

ÎN DATA DE 2 AUGUST 2016

(33) Este important să reţinem faptul că, în preajma dezbaterilor pe fondul cauzei în
dosarul nr. 2466/301/2016 având ca obiect contestaţie la executare, după 10 luni de la
pronunţarea Înaltei Curţi în dosarul nr. 51316/3/2010* şi după 7 luni de la finalizarea
negocierii colective, pârâta a încetat în data de 2 august 2016 să mai perceapă clauza
privind dobânda de referinţă variabilă, clauză constatată ca având caracter abuziv şi
declarată nulă absolut.

(34) Noile grafice de rambursare emise în urma modificării cuantumului dobânzii au

fost calculate la valoarea de 3.5% pe an, respectiv 5% pe an şi depuse drept probă la
dosar. Reprezentantul convenţional al pârâtei a precizat că Banca a înţeles să îşi

Pagina 12 din 24
 
îndeplinească de bunăvoie obligaţia de a nu mai percepe clauza declarată nulă,
graficele de rambursare fiind emise provizoriu la valoarea agreată de părţi în cadrul
negocierii colective, până când consumatorii care poartă negocieri individuale
stabilesc noul cuantum al dobânzii.

(35) Prin modificarea cuantumului dobânzii, constând în încetarea perceperii de către

pârâtă a clauzei privind dobânda de referinţă variabilă, sumele încasate necuvenit cu
titlu de dobândă au devenit certe şi lichide, fiind îndeplinită condiţia impusă de Înalta
Curte la fila 124 paragraf 5, referitoare la formularea unei cereri cu acest obiect,
“după modificarea clauzei privind cuantumul dobânzii”.

VII. MOTIVE PE FONDUL CAUZEI

1. Contractele de credit care au fost deduse judecăţii în dosarul nr.

51316/3/2010* au două tipuri de clauze privind dobânda.

(36) Înalta Curte a fost investită prin petitul nr. 1.1 din cererea de chemare în judecată
să constate caracterul abuziv al clauzelor din contractele de credit care prevăd că
dobânda este formată dintr-o marjă fixă plus dobânda de referinţă/administrată afişată
la sediile B.C.R.

(37) La fila 102 paragraf 7 din decizia civilă nr. 2123/20.10.2015, Înalta Curte
constată, contrar celor reţinute de instanţa de apel şi apărărilor recurentei-pârâte, că
analiza clauzei referitoare la dobândă, clauză care are o redactare de esenţă similară
în toate contractele, nu poate decela care este criteriul în funcţie de care Banca îşi
stabileşte dreptul de a calcula partea variabilă din dobândă, care se adaugă părţii
procentuale fixe sau care reprezintă pur şi simplu dobânda în contractele care nu au
prevazută şi o cotă fixă.

(38) Prin urmare, contractele de credit deduse judecăţii în dosarul nr.

51316/3/2010* au două tipuri de clauze privind dobânda:

Contracte cu Procente Fixe = Dobânda de referinţă variabilă plus Procent Fix

Contracte fără Cotă Fixă = Dobânda de referinţă variabilă

(39) În urma verificării înscrisurilor depuse la dosarul nr. 51316/3/2010*,

marjele fixe sunt cuprinse între 0 şi 4,5 p.p. Un număr de 16 contracte de credit
au marja fixă de 0 p.p., după primele 18 luni dobânda fiind formată din
dobânda de referinţă variabilă la care se adaugă 0 p.p. Un număr de 4 de
contracte de credit nu au marjă fixă pe întreaga perioadă de creditare, dobânda
fiind formată doar din dobânda de referinţă variabilă.

Pagina 13 din 24
 
2. Consecinţele nulităţii absolute parţiale a clauzei privind dobânda.

(40) Nulitatea absolută reprezintă acea sancţiune ce intervine pentru nerespectarea

unei norme juridice care ocroteşte un interes general la încheierea unui act juridic
civil. Totodată, este sancţiunea care lipseşte actul juridic de efectele contrare
normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă. Generic, efectul nulităţii
constă în desfiinţarea raportului juridic civil din actul juridic lovit de această
sancţiune şi, prin aceasta, restabilirea legalităţii.

(41) Înalta Curte a motivat că, soluţia de constatare a nulităţii absolute parţiale
a clauzei privind dobânda se impunea pentru că în vederea respectării
imperativului de salvgardare a contractului, nulitatea parţială este regula, câtă
vreme lipsirea de efecte vizează doar clauza care încalcă dispoziţia legală,
exclusiv partea variabilă a dobânzii, care a fost denumită dobândă de referinţă
variabilă.

(42) Înalta Curte a stabilit consecinţele care decurg din constatarea caracterului
abuziv al clauzei privind dobânda de referinţă variabilă, pentru a se asigura că această
clauză nu creează obligaţii pentru consumatori, precizând fără echivoc ce rămâne în
urma eliminării părţii abuzive din clauză, la fila 122 paragraf 3 teza finală din decizia
civilă nr. 2123/20.10.2015:

“Pe cale de consecinţă, continuă să îşi producă efectele, în cazul contractelor care
au o astfel de prevedere clauza privind dobânda exprimată în procente fixe, iar în
cazul celorlalte contracte părţile urmează a stabili dobânda prin negociere,
conform considerentelor ce se vor arăta.”

(43) Aşadar, prin nulitatea absolută a clauzei privind dobânda de referinţă variabilă,
clauza privind dobânda din contractele de credit deduse judecăţii în dosarul nr.
51316/3/2010*, de la care se pleacă în negocierea reală şi efectivă între părţi, este
următoarea:

Contracte cu Procente Fixe = Procent Fix (contracte salvgardate)

Contracte fără Cotă Fixă = 0 (fără dobândă)

(44) La fila 102 paragraf 4 din decizia civilă nr. 2123/20.10.2015, Înalta Curte
apreciază că o clauză referitoare la dobândă inserată într-un contract de împrumut,
este în mod categoric asociată obiectului principal al contractului, câtă vreme
contractul de împrumut de bani nu este un contract cu titlu gratuit, ci dimpotrivă, este
un contract real cu titlu oneros, dobânda remuneratorie fiind de esenţa acestuia,
reprezentând echivalentul folosinţei banilor şi una dintre raţiunile fundamentale
pentru care se desfăşoară activitatea bancară.

Pagina 14 din 24
 
(45) Un contract de credit fără dobândă nu poate exista din punct de vedere juridic şi,
prin urmare, consecinţa ar fi incidenţa art. 6 teza finală şi art. 7 din Legea nr.
193/2000, conform cărora, în măsura în care contractul nu îşi mai poate produce
efectele după înlăturarea clauzelor considerate abuzive, consumatorul este îndreptăţit
să ceară rezilierea contractului, putând solicita, după caz, şi daune-interese.

(46) În cazul contractelor mele de credit nr. XXXX/DD.MM.YYYY şi nr.

XXXX/DD.MM.YYYY, prin nulitatea absolută a clauzei privind dobânda de
referinţă variabilă, continuă să îşi producă efectele clauza privind dobânda exprimată
în procentele fixe de PF1% pe an după primul an, respectiv PF2% pe an pe întreaga
perioadă de creditare.

3. Pârâta a renunţat de bunăvoie la dreptul de a mai percepe o dobândă care să

cuprindă şi o componentă variabilă.

(47) În dosarul nr. 51316/3/2010 părţile au cerut instanţei ca modul de determinare al

dobânzii să fie variabil, după declararea nulităţii absolute a clauzei privind dobânda,
menţionată în petitul nr. 1.1 din cererea principală. Astfel, reclamanţii au cerut
înlocuirea clauzei relative la dobândă în sensul că dobânda contractuală este formată
din (indicele de referinţă EURIBOR plus marja fixă iniţial stabilită în contracte), iar
pârâta a solicitat prin cererea reconvenţională înlocuirea acestei clauze cu (indicele de
referinţă EURIBOR plus marja fixă iniţială stabilită în contracte plus 7,76 p.p.).

(48) Întrucât nu există o dispoziţie supletivă în dreptul român aplicabil raporturilor

deduse judecăţii în materia nulităţii, care să permită intervenţia judecătorului în
contract în sensul solicitat de reclamanţi, Înalta Curte a obligat pârâta ca, pe baza unei
negocieri reale şi efective cu împrumutaţii şi în baza acordului acestora liber
exprimat, să modifice clauza privind dobânda de referinţă variabilă, clauză declarată
nulă, atât sub aspectul modului de determinare a dobânzii, cât şi sub aspectul
momentului de la care această modificare operează şi, subsecvent acestei modificări
să emită noi grafice de rambursare. La fila 124 paragraf 5 din decizia civilă nr.
2123/20.10.2015, Înalta Curte mai reţine faptul că, reclamanţii înşişi au recunoscut
Băncii dreptul de a percepe după primul an de contract, o dobândă care să cuprindă şi
o componentă variabilă.

(49) Obligaţia stabilită în considerentele deciziei civile nr. 2123/20.10.2015 la fila

123 paragraf 3 a fost adusă la îndeplinire prin executarea silită a pârâtei. În cadrul
negocierii colective din 15 şi 23 februarie 2016, pârâta a ignorat în cunostinţă de
cauză să facă oferte concrete privind înlocuirea clauzei declarată nulă. Pârâta este de
acord ca noul cuantum al dobânzii să rămână fix, dar nu la nivelul procentelor fixe de
PF1% pe an, respectiv PF2% pe an, care continuă să îşi producă efectele în cazul
contractelor mele de credit şi pe care le consideră inacceptabile economic.

Pagina 15 din 24
 
(50) Prin urmare, pârâta a renunţat de bunăvoie la dreptul pe care i l-am recunoscut
de a percepe o dobândă care să cuprindă şi o componentă variabilă, astfel cum a
solicitat prin cererea reconvenţională în dosarul nr. 51316/3/2010, ignorând
considerentele pentru care Înalta Curte a trimis părţile la negociere şi consecinţele
renunţării la un drept, în situaţia în care părţile nu ajung la un rezultat în urma
negocierii.

4. Efectele juridice ale executării obligaţiei ce-i incumbă pârâtei referitoare la

modificarea clauzei declarată nulă pe baza unei negocieri reale şi efective cu
împrumutaţii.

(51) Înalta Curte a conferit dreptul împrumutaţilor de a accepta sau refuza

modificarea clauzei declarată nulă şi nu a stabilit nicio sancţiune sau dispoziţie cu
privire la rezultatul la care ar trebui să se ajungă în urma negocierilor.

(52) În data de ZZ LUNA 201X am comunicat refuzul ofertei ferme şi finale făcută
de pârâtă. Pe cale de consecinţă, în cazul contractelor mele de credit nr.
XXXX/DD.MM.YYYY şi nr. XXXX/DD.MM.YYYY, dobânda contractuală a rămas
neschimbată la valoarea de PF1% pe an după primul an, respectiv PF2% pe an pe
întreaga perioadă de creditare, ca urmare a constatării nulităţii absolute parţiale a
clauzei privind dobânda, în partea privind dobânda de referinţă variabilă.

5. Sumele încasate necuvenit cu titlu de dobândă sunt certe şi lichide.

(53) În considerentele deciziei civile nr. 2123/20.10.2015 la fila 123 paragraf 5, Înalta
Curte nu neagă dreptul părţilor de a redobândi prestaţia executată în baza unei clauze
declarată nulă, dimpotrivă, reafirmă supremaţia principiului restitutio in integrum,
însă apreciază că nu are posibilitatea la momentul pronunţării deciziei, să determine
cuantumul sumelor încasate necuvenit. Aceasta pentru că instanţa admiţând cererea
subsidiară de obligare a pârâtei la modificarea clauzei privind dobânda, nu are niciun
element de referinţă privitor nici la cuantumul dobânzii, nici la perioada pentru care
modificarea operează, aşadar nu poate determina dacă există sume încasate necuvenit
şi, dacă da, la cât se ridică acestea.

(54) La fila 124 paragraf 5 Înalta Curte reţine următoarele următoarele:

“În plus, aşa cum reiese din examinarea cererii de chemare în judecată precizată şi
din toate actele de procedură, reclamanţii înşişi au recunoscut Băncii dreptul de a
percepe după primul an de contract, o dobândă care să cuprindă şi o componentă
variabilă, contestând, însă, dreptul acesteia de a determina în mod arbitrar şi
netransparent partea de dobândă variabilă; ca atare nivelul dobânzii depinde de
înţelegerea părţilor, ceea ce face ca aplicarea principiului restitutio in integrum în
legătură cu sumele încasate cu titlu de dobândă să apară la momentul pronunţării

Pagina 16 din 24
 
prezentei decizii ca prematură, reclamanţii având posibilitatea formulării unei cereri
cu acest obiect după modificarea clauzei privind cuantumul dobânzii.”

(55) Prin urmare, Înalta Curte a stabilit ca restituirea sumelor încasate necuvenit cu
titlu de dobândă s-ar putea dispune după aducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce-i
incumbă pârâtei conform titlului executoriu al deciziei civile nr. 2123/20.10.2015.
Având în vedere faptul că pârâta a încetat să mai perceapă clauza nelegală şi a
negociat modificarea acestei clauze fără să se ajungă la un rezultat, renunţând de
bunăvoie la dreptul conferit de subsemnată de a percepe o dobândă care să cuprindă
şi o componentă variabilă, se poate conchide că, circumstanţele care au împiedicat
Înalta Curte să dispună restituirea la momentul pronunţării deciziei, nu mai sunt
aplicabile.

(56) Dacă la momentul pronunţării deciziei în 20 octombrie 2015, Înalta Curte nu a

putut determina sumele încasate necuvenit cu titlu de dobândă, aceasta pentru că nu a
avut niciun element de referinţă privitor nici la cuantumul dobânzii, nici la perioada
pentru care modificarea operează, la momentul formulării prezentei cereri aceste
sume pot fi determinate, ca efect al modificării cuantumului dobânzii în data de 2
august 2016 şi a rambursării anticipate integrale. Sumele încasate necuvenit cu titlu
de dobândă sunt certe şi lichide, după cum urmează:

În cazul contractului de credit nr. XXXX/DD.MM.YYYY, rambursat anticipat

integral:

 sumele încasate necuvenit cu titlu de dobândă reprezintă sumele încasate

necuvenit cu titlu de dobândă de referinţă variabilă, clauză declarată nulă.

 clauza privind dobânda de referinţă variabilă a operat de la data încheierii

contractului în DD MM 200X şi până la data rambursării integrale a creditului
în data de DD MM 201X.

În cazul contractului de credit nr. XXXX/DD.MM.YYYY, aflat în derulare:

 sumele încasate necuvenit cu titlu de dobândă reprezintă sumele încasate

necuvenit cu titlu de dobândă de referinţă variabilă, clauză declarată nulă.

 clauza privind dobânda de referinţă variabilă a operat după primul an de la data

încheierii contractului în DD LUNA 200X şi până la data de 2 august 2016,
când pârâta a încetat perceperea acestei clauze, modificând cuantumul
dobânzii.

6. Pentru contractele de credit nr. XXXX/DD.MM.YYYY şi nr.

XXXX/DD.MM.YYYY nu poate fi cerută rezilierea în temeiul art. 6 teza finală
şi art. 7 din Legea nr. 193/2000.
Pagina 17 din 24
 
(57) La fila 124 paragraf 2 Înalta Curte reţine următoarele:

“Sub acelaşi aspect, instanţa supremă ia în calcul şi posibilitatea conferită

consumatorilor de art. 6 teza finală şi de art. 7 din Legea nr. 193/2000, anume aceea
de a cere rezilierea contractelor, atunci când, după eliminarea clauzelor abuzive,
acestea nu mai pot continua, ceea ce aruncă o notă suplimentară de incertitudine
asupra perioadei pentru care se poate vorbi despre dobânda încasată nedatorat.”

(58) Contractele de credit deduse judecăţii în dosarul nr. 51316/3/2010* pentru care
reclamanţii pot cere rezilierea sunt cele care nu au marjă fixă, formula de calcul a
dobânzii fiind compusă doar din dobânda de referinţă variabilă.

(59) Prin nulitatea absolută parţială a clauzei privind dobânda, în partea

privind dobânda de referinţă variabilă, un număr de 4 contracte au rămas fără
dobândă pe întreaga perioadă contractuală, devenind cu titlu gratuit.

(60) Înalta Curte a dispus la fila 122 paragraf 3 teza finală ca părţile să stabilească
dobânda prin negociere în vederea salvgardării contractului. Având în vedere faptul
că o clauză referitoare la dobândă inserată într-un contract de împrumut, este în mod
categoric asociată obiectului principal al contractului, în situaţia în care părţile nu
ajung la un rezultat în urma negocierii, consumatorul poate cere rezilierea
contractului, în temeiul art. 6 teza finală şi art. 7 din Legea nr. 193/2000.

(61) În cazul contractelor mele de credit nu poate fi cerută rezilierea, întrucât

contractele continuă şi fără componenta variabilă, Înalta Curte stabilind
consecinţele care decurg din declararea nulă a clauzei privind dobânda de
referinţă variabilă. Astfel, în contractul nr. XXXX/DD.MM.YYYY, aflat în
derulare, prin nulitatea parţială a clauzei privind dobânda, continuă să îşi producă
efectele clauza privind dobânda exprimată în procentele fixe de PF% pe an.
Contractul nr. XXXX/DD.MM.YYYY a fost rambursat anticipat integral în data de
ZZ LUNA AN.

7. Supremaţia principiului restitutio in integrum reafirmată de Înalta Curte.

(62) Prin Hotărârea din 21 decembrie 2016 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în
cauzele conexate C-154/15 Francisco Gutierrez Naranj împotriva Cajasur Banco
SAU, C-307/15 Ana Maria Palacios Martinez împotriva Banco Bilbao Vizcaya
Argentaria SA (BBVA) şi C-308/15 Banco Popular Espanol SA împotriva Emilio
Irles Lopez şi Teresa Torres Andreu, Curtea subliniază că art. 6 alin. (1) din Directiva
93/13/CEE trebuie interpretat în sensul că o clauză contractuală declarată abuzivă nu
a existat niciodată, astfel încât aceasta nu poate avea efect în ceea ce priveşte
consumatorul. Prin urmare, constatarea pe cale judecătorească a caracterului abuziv
al unei clauze, trebuie să aibă drept consecinţă restabilirea în drept şi în fapt a

Pagina 18 din 24
 
situaţiei în care s-ar găsi consumatorul în lipsa clauzei respective. Rezultă că obligaţia
instanţei naţionale de a înlătura o clauză contractuală abuzivă care impune plata unor
sume care se dovedesc a fi nedatorate determină, în principiu, un efect restauratoriu
corespunzător în privinţa aceloraşi sume. Lipsa unui astfel de efect restauratoriu ar fi
susceptibilă să pună sub semnul întrebării efectul desuasiv pe care Directiva
93/13/CEE îl conferă constatării caracterului abuziv al clauzelor conţinute în
contractele încheiate de un profesionist cu consumatorii.

(63) Principiul restitutio in integrum impune ca tot ceea ce s-a executat în temeiul
unui act juridic inexistent sau lovit de nulitate să fie restituit. Acest principiu decurge
din cel al retroactivităţii efectelor nulităţii. Numai prin revenirea la situaţia anterioară
emiterii actului nul, părţii vătămate îi este reparat întreg prejudiciul. Temeiul
restituirii prestaţiilor efectuate în executarea unui act lovit de nulitate îl constituie şi
un alt principiu fundamental al dreptului, acela care interzice îmbogăţirea unei
persoane în dauna alteia fără o cauză legitimă. Odată constatat caracterul abuziv al
clauzei privind dobânda de referinţă variabilă, rezultă că în situaţia în care prin
negociere între părţi nu se ajunge la un rezultat, toate prestaţiile executate în
temeiul acestei clauze declarată nulă trebuie întoarse.

(64) Astfel cum reiese din considerentele expuse la fila 124 din decizia civilă nr.
2123/20.10.2015, Înalta Curte nu condiţionează restituirea sumelor încasate
necuvenit cu titlu de dobândă de consensul la care ar trebui să ajungă părţile în
urma negocierii, ci de caracterul cert şi lichid al acestor sume, care reiese prin
modificarea cuantumului dobânzii.

(65) Nerestituirea acestor prestaţii în condiţiile în care s-a modificat cuantumul

dobânzii în data de 2 august 2016, pârâta executând obligaţiile ce-i incumbă
conform titlului executoriu al deciziei civile nr. 2123/20.10.2015 şi astfel sumele
încasate necuvenit cu titlu de dobândă fiind certe şi lichide, s-ar face cu
încălcarea supremaţiei principiului restitutio in integrum, reafirmată de Înalta
Curte la fila 123 paragraf 5.

(66) Într-o astfel de situaţie ipotetică de nerestituire a sumelor încasate

necuvenit cu titlu de dobândă de referinţă variabilă, împotriva voinţei sale,
consumatorul ar fi obligat să accepte o tranzacţie în termenii şi condiţiile
stabiliţi discreţionar de pârâtă, pentru a îşi recupera parţial prejudiciul cauzat
ca urmare a faptei ilicite, constând în inserarea în contracte de către pârâtă a
unei clauze constatată ca având caracter abuziv şi declarată nulă absolut.

8. Modificarea unilaterală a cuantumului dobânzii de către pârâtă în data de 2

august 2016.

(67) Pârâta nu a luat în considerare refuzul ofertei ferme şi finale pe care l-am
comunicat în urma negocierii colective. În încercarea de a mă constrânge prin practici

Pagina 19 din 24
 
comerciale agresive să accept oferta propusă, odată cu încetarea perceperii clauzei
privind dobânda de referinţă variabilă în data de 2 august 2016, pârâta a modificat
unilateral cuantumul dobânzii contractului de credit nr. XXXX/DD.MM.YYYY, la
valoarea de 3.5% pe an, fără notificare şi fără încheierea unui act adiţional acceptat
de subsemnat/ă, încălcând dispoziţiile stabilite de Înalta Curte la fila 123 paragraf 3 şi
prevederile art. 93 lit. e) pct. 1 şi lit. j) din O.G. nr. 21/1992 privind protecţia
consumatorilor. Pârâta şi-a motivat abuzul prin faptul că dobânda de PF% pe an
este inacceptabilă economic.

(68) Reiterez faptul că Înalta Curte a fost investită prin petitul nr. 1.1 din cererea
principală să constate caracterul abuziv al clauzelor din contractele de credit care
prevăd că dobânda este formată dintr-o marjă fixă plus dobânda de
referinţă/administrată afişată la sediile B.C.R. Cum numai componenta variabilă a
fost constatată ca având caracter abuziv şi declarată nulă, rezultă că partea care
rămâne în fiinţă după eliminarea ei este marja fixă iniţială, care va constitui dobânda
contractuală, în situaţia în care părţile nu ajung la un rezultat în urma negocierii,
aspect soluţionat de Înalta Curte la fila 122 paragraf 3 teza finală.

(69) Întrucât dobânda de PF% pe an are valoare mică, atragând caracterul

dezavantajos din punct de vedere economic al contractului pentru pârâtă, trebuie să
reţinem că acest aspect nu este unul relevant. Esenţial este ca un contract să poată
exista din punct de vedere juridic, iar un contract de credit care prevede o
dobândă, indiferent de cât de redus este cuantumul acesteia, este perfect posibil.

(70) Cât priveşte dezavantajele de ordin economic invocate de pârâtă, nu trebuie

pierdut din vedere faptul că vorbim despre o sancţiune, iar pierderea de ordin
economic reprezintă una dintre caracteristicile frecvent întâlnite ale unei sancţiuni.
Contractele de credit deduse judecăţii sunt preformulate, stabilirea marjei fixe fiind
făcută de către pârâtă, în urma analizei bonităţii împrumutatului.

(71) Prin urmare, sumele încasate cu titlu de dobândă începând cu data de 2 august
2016, ca diferenţă dintre dobânda percepută unilateral şi dobânda contractuală de
PF% pe an, în cazul contractului de credit nr. XXXX/DD.MM.YYYY, sunt
necuvenite şi se impune a fi restituite integral.

(72) De asemenea, se impune obligarea pârâtei la încetarea perceperii cuantumului

dobânzii stabilit unilateral în data de 2 august 2016, prin emiterea noului grafic de
rambursare conform dobânzii contractuale de PF% pe an, constatată prin nulitatea
absolută parţială a clauzei privind dobânda, în partea privind dobânda de referinţă
variabilă şi executarea obligaţiilor ce-i incumbă pârâtei conform titlului executoriu al
deciziei civile nr. 2123/20.10.2015, referitoare la modificarea contractului de credit
nr. XXXX/DD.MM.YYYY aflat în derulare.

9. Dobânda legală şi actualizarea cu rata inflaţiei a sumelor încasate necuvenit.

Pagina 20 din 24
 
(73) Dobânda legală reprezintă beneficiul realizabil de creditor prin reinvestirea
sumelor ce i se cuvin fără să fie nevoit să facă dovada prejudiciului, existenţa acestuia
fiind prezumată, iar procentul este stabilit de legiuitor prin O.G. nr. 9/2000 şi O.G. nr.
13/2011. Actualizarea sumelor cu rata inflaţiei îşi are raţiunea în respectarea
principiului reparării integrale a pagubei, conform dispoziţiilor art. 1084 Cod civil de
la 1864. Actualizarea cu rata inflaţiei a unor sume încasate necuvenit reprezintă un
calcul matematic, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii
banilor, aduşi astfel la puterea lor de cumpărare prezentă.

(74) Solicitarea de acordare a dobânzii legale nu intră în contradicţie cu solicitarea de

acordare a actualizării cu rata inflaţiei, a tuturor sumelor încasate necuvenit de către
pârâtă. Prin deciziile civile nr. 4426/11.12.2013 şi nr. 2061/13.10.2015, Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a Civilă, a hotărât că, în conformitate cu art. 1084
Cod civil de la 1864, pentru repararea prejudiciului suferit, creditorul are dreptul la
daune-interese constând atât în actualizarea sumei executate cu rata inflaţiei damnum
emergens (pierderea efectivă), cât şi în dobânda legală, lucrum cessans (beneficiul
nerealizat). Înalta Curte a precizat că, întrucât natura juridică a dobânzii legale este
diferită de natura juridică a actualizării obligaţiei cu rata inflaţiei, prima reprezentând
o sancţiune sub forma daunelor moratorii pentru neexecutarea obligaţiei de plată, iar
a doua reprezentând valoarea reală a obligaţiei băneşti la data efectuării plăţii,
respectiv daune compensatorii, este admisibil cumulul acestora neputându-se, deci,
vorbi despre o dublă reparaţie care să reprezinte o îmbogăţire fără justă cauză a
creditorului. Prin urmare, este legal cumulul actualizării sumei executate cu dobânda
legală, deoarece numai prin această modalitate se asigură respectarea principiului
reparării integrale a prejudiciului, consacrat de art. 1084 Cod civil de la 1864.

10. Sumele încasate necuvenit cu titlu de comision de administrare şi comision

de urmărire riscuri.

(75) Înalta Curte a menţinut dispoziţiile din hotărârile anterioare privitoare la sumele
încasate necuvenit şi care erau aferente clauzelor declarate nule privind comisionul de
administrare şi comisionul de urmărire riscuri.

(76) Astfel, prin sentinţa civilă nr. 2782 din 5 martie 2012, Tribunalul Bucureşti a
admis în parte petitul nr. 3.2 privind eliminarea clauzelor referitoare la comisionul de
administrare şi comisionul de urmărire riscuri şi a admis în parte petitul nr. 5 în
sensul obligării pârâtei la restituirea către reclamanţi a sumelor plătite nedatorat în
baza clauzelor care prevăd perceperea unui comision de administrare calculat la
valoarea iniţială a creditului şi a clauzelor din contractele reclamanţilor care
reglementează plata unui comision de urmărire riscuri calculat la valoarea iniţială a
creditului.

Pagina 21 din 24
 
(77) Prin decizia civilă nr. 96 din 20 ianuarie 2015, Curtea de Apel Bucureşti,
rejudecând, a păstrat soluţia privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor
privind comisionul de urmărire riscuri şi comisionul de administrare şi dispoziţiile
sentinţei privind efectele nulităţii acestor clauze.

(78) Prin urmare, se poate constata faptul că subsemnatul/a am obţinut doar

restituirea sumelor încasate necuvenit cu titlu de comision de administrare şi
comision de urmărire riscuri, fără însă ca pârâta să fie obligată la plata dobânzii
legale şi la actualizarea cu rata inflaţiei, de la data perceperii fiecărei sume şi până la
data restituirii efective.

(79) Sumele încasate necuvenit cu titlu de comision de administrare şi comision de

urmărire riscuri au fost restituite integral în data de 10 noiembrie 2015, prin
executarea silită a pârâtei, care a făcut obiectul dosarului nr. 1100/2015 al S.C.P.E.J.
Mazilu şi Asociaţii. Deşi pârâta a formulat contestaţie la executare, care a făcut
obiectul dosarului nr. 32778/301/2015, aceasta a renunţat ulterior la judecată.

În concluzie,

vă solicit ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa, prin raportare la considerentele deciziei

civile nr. 2123 din 20 octombrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie - Secţia a II-a Civilă în dosarul nr. 51316/3/2010*, în care am avut calitatea
de reclamantă:

1. să constataţi că, prin nulitatea absolută parţială a clauzei privind dobânda, în partea
privind dobânda de referinţă variabilă şi executarea obligaţiilor ce-i incumbă pârâtei
conform titlului executoriu al deciziei civile nr. 2123/20.10.2015, referitoare la
modificarea contractelor de credit nr. XXXX/DD.MM.YYYY şi nr.
XXXX/DD.MM.YYYY, dobânda contractuală este de PF1% pe an după primul an,
respectiv PF2% pe an pe întreaga perioadă de creditare.

2. să constataţi că sumele încasate necuvenit cu titlu de dobândă care nu au fost

restituite prin decizia Înaltei Curţi sunt certe şi lichide, ca urmare a modificării
cuantumului dobânzii în data de 2 august 2016, în cazul contractului de credit
XXXX/DD.MM.YYYY şi a rambursării anticipate integrale în data de ZZ LUNA
AN, în cazul contractului de credit nr. XXXX/DD.MM.YYYY şi să obligaţi pârâta la
restituirea integrală a acestora, reprezentând sumele încasate necuvenit cu titlu de
dobândă de referinţă variabilă, clauză constatată ca având caracter abuziv şi declarată
nulă absolut.

3. să constataţi modificarea unilaterală a cuantumului dobânzii de către pârâtă în data

de 2 august 2016, fără notificare şi fără încheierea unui act adiţional acceptat de

Pagina 22 din 24
 
subsemnat/ă şi să obligaţi pârâta la încetarea perceperii acestui cuantum al dobânzii,
prin emiterea noului grafic de rambursare conform dobânzii contractuale de PF1% pe
an după primul an constatată în petitul nr. 1.1, în cazul contractului de credit nr.
XXXX/DD.MM.YYYY aflat în derulare.

4. să obligaţi pârâta la restituirea integrală a sumelor încasate necuvenit cu titlu de

dobândă începând cu data de 2 august 2016, reprezentând diferenţa dintre dobânda
percepută unilateral şi dobânda contractuală de PF1% pe an după primul an
constatată în petitul nr. 1.1, în cazul contractului de credit nr. XXXX/DD.MM.YYYY
aflat în derulare.

5. să obligaţi pârâta la plata dobânzii legale şi actualizarea cu rata inflaţiei, de la data

perceperii fiecărei sume lunare şi până la data restituirii efective, aferentă sumelor
încasate necuvenit:

5.1. cu titlu de dobândă, reprezentând dobânda de referinţă variabilă, clauză

constatată ca având caracter abuziv şi declarată nulă absolut, în cazul ambelor
contracte de credit.

5.2. cu titlu de dobândă, reprezentând diferenţa dintre dobânda percepută

unilateral începând cu data de 2 august 2016 şi dobânda contractuală de PF%
pe an după primul an, în cazul contractului de credit nr.
XXXX/DD.MM.YYYY.

5.3. cu titlu de comision de administrare, în cazul ambelor contracte de credit.

5.4. cu titlu de comision de urmărire riscuri, în cazul contractului de credit nr.

XXXX/DD.MM.YYYY.

6. obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

În probaţiune, solicit proba cu înscrisuri, precum şi orice alte probe a căror necesitate
sau utilitate ar rezulta din dezbateri.

În drept, art. 102 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului Cod
Civil, art. 969, 970, 992, 993, 994, 998, 999, 1084 şi 1092 Cod civil de la 1864, art.
194, 451 şi 453 Noul Cod de procedură civilă, Legea nr. 193/2000 privind clauzele
abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, O.G. nr. 21/1992
privind protecţia consumatorilor, Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului,
Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în
relaţia cu consumatorii, O.U.G. nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru
consumatori, O.G. nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţiile
băneşti, O.G. nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare
pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

Pagina 23 din 24
 
în domeniul bancar şi altele, Hotărârea CJUE din 21 decembrie 2016 în cauzele
conexate C-154/15, C-307/15 şi C-308/15.

În conformitate cu prevederile art. 223 din Codul de procedură civilă solicit onoratei
instanţe judecarea cauzei şi în lipsă.

Depun prezenta cerere de chemare în judecată în 3 exemplare.

Cu deosebită consideraţie,

NUME PRENUME

Pagina 24 din 24