Judecătoria Simleu Silvaniei

Dosar nr. 2745/2013

Domnule Președinte,

Subsemnatul Mihai Sorescu, cetățean român, născut la data de 01.01.1975, fiul lui
Ion si al Patriciei, domiciliat in str. Ion Creangă nr. 4. Cod 455300, Simleu Silvaniei, CNP
1750101223356, identificat cu CI seria SX nr. 900786,

în calitate de pârât în dosarul menționat mai sus, depun prezenta

ÎNTÂMPINARE ȘI CERERE RECONVENȚIONALĂ

Prin care vă solicit respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată și să admite ți

cererea reconvențională ca fiind legală și temeinică.

Pe calea cererii reconvenționale vă solicit să vă pronunțați asupra următoarelor:

1. Desfacerea căsătoriei încheiată între părți la data de 5 octombrie 2000

și înregistrată sub nr. 27 din 2000 în Registrul de Stare Civilă de pe lângă Primăria
Simleu Silvaniei, din culpa comună a soților;

2. Revenirea reclamantei-pârâte la numele avut inaintea casatoriei ;

3. Exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, cu

stabilirea domiciliului minorei la mama sa, Andra Sorescu;

4. Stabilirea de către instanță a unui program de vizitare și a unui plan

parental pentru exercitarea în comun a autorității părintești;

5. Stabilirea unei pensii pentru creșterea și educarea minorei de ¼ din

veniturile pârâtului, din care 1/2 va fi prestată în natură;

6. Interzicerea părăsirii tării de către minoră, fără acordul prealabil și

în formă autentică din partea părintelui care nu o îsoțește în deplasare;

7. Suportarea cheltuielilor de judecată personal de fiecare parte.

MOTIVE:

În fapt,

1. Am încheiat căsătoria cu reclamanta-pârâtă în vederea întemeierii unei

familii și pe baza sentimentelor reciproce de dragoste, prietenie, respect
și într-ajutorare, având în vedere și faptul că mă aflam la începutul unei
cariere care îmi oferea perspectivele cele mai strălucite pentru întemeierea
și susținerea unei familii.
 Atât înainte de nașterea fetiței cât și după acest moment, reclamanta se
plângea mereu că apartamentul cu două camere în care locuiam de la data încheierii
căsătorie, bun dobândit de aceasta înainte de căsătorie, nu oferă condițiile adecvate
pentru creșterea unui copil. Astfel, am căzut de acord să contractăm un credit ipotecar
pentru achiziționarea unei case, lucru care s-a întâmplat în 2003. Achitarea ratelor,
precum și menținerea aceluiași stil de viață după nașterea fetiței au reclamat venituri
mult mai mari (a se vede Anexa nr.1: Grafic de rambursare a creditului).

Fiind singurul care avea un loc de muncă, am fost nevoit să solicit mărirea
salariului și să ma implic în mult mai multe proiecte la locul de muncă, ce necesitau
un timp suplimentar. Zilnic, programul meu de muncă ajungea adeseori până la 10 ore,
cu numeroase deplasări la București sau în străinătate, pentru îndeplinirea sarcinilor
de serviciu. Toate veniturile obținute din activitatea mea profesională au fost dedicate
familiei, fiind singurul care participa cu bani la cheltuielile căsătoriei (a se vedea
Anexa nr. 2 – Extrasurile de cont de la Banca X și Y).

Cu toate acestea, m-am implicat activ în creșterea și educarea copilului, fiind

în timpul liber mereu lângă copil. Am luat parte la activitățile de îngrijire, hrănire și
joacă ale acestuia încă din primele zile de viață. Odată cu creșterea fetiței, m-am
ocupat și cu educarea acestuia, conform cu vârsta și gradul de maturizare, învățând-o
să înoate, sa joace șah și jocuri de societate, să patineze și așa mai departe,
participând efectiv la formarea sa armonioasă. De asemenea, am organizat vizite la
muzee, vizionarea de filme la cinema, participarea la spectacole de teatru și circ,
activități esențiale pentru dezvoltarea unui copil, și care îi permit descoperirea lumii
inconjurătoare. De asemenea, eu am fost cel care a propus ca minora, care dovedea de
timpuriu o înclinație spre artă plastică, să frecventeze cursurile unui Cerc de Pictură
(a se vedea Anexa nr 3 – Planșe fotografice).

Mai mult, m-am ocupat în fiecare dimineață cu transportul minorei la școală

și înapoi acasă sau spre diferitele activități întreprinse, utilizând în acest sens pauza de
masă de la serviciu, în măsura în care mi-a permis programul de lucru și deplasările în
interesul serviciului. Tot timpul am asistat-o și am ajutat-o pe fiica mea la făcutul
temelor și al proiectelor pentru școală.

Concluzionând, sunt false afirmațiile reclamantei-pârâte că s-ar fi ocupat în

totalitate de gospodărie și de îngrijirea și educarea minorei.

De aceea, în ceea ce privește desfacerea căsătoriei din culpă comună,

pentru motivele exprimate mai sus, consider că vina pentru nereușita căsătoriei este
comună, datorită încetării sentimentelor de afecțiune între soți, a schimbării
perspectivelor asupra vieții și a planurilor de viitor, precum și datorită lipsei
sprijinului moral al reclamantei-pâte față de mine. Reclamanta-pârâtă nu poate dovedi
culpa mea exclusivă iar probele administrate vor arăta faptul că am avut un
comportament ireproșabil ca soț și părinte.
 2. Solicit revenirea reclamantei-pârâte la numele avut anterior căsătoriei,
adică la numele Popovici și îmi exprim dezacordul ca aceasta să-mi
poarte numele după desfacerea căsătoriei.

Conform cu prevederile legale și jurisprudența consacrată în acest domeniu,

pentru ca soția să își păstreze numele dobândit în timpul căsătoriei, este necesar să se
demonstreze existența unor motive serioase și temeinice, justificate de interesul unuia
dintre soți, sau de interesul superior al copilului. Aceste motive serioase ar fi
dobândirea de către soție a unei notorietăți în public sau în mediul profesional, prin
publicarea de cărți sau articole, prin asocierea numelui său din căsătorie cu activitatea
profesională pe care o desfășoară sau cu invenții patentate. Nu constituie un motiv
serios sau în interesul superior al copilului faptul că schimbarea de nume duce la
necesitatea preschimbării actelor de identitate sau îngreunarea dovedirii relației de
filiație.

Este evident că reclamanta-pârâtă nu a dobândit notorietate în viața publică

sau recunoaștere în viața profesională, pentru că așa cum recunoaște aceasta, a fost
casnică în perioada mariajului. De asemenea, interesul superior al minorului nu
reclama ca reclamanta-pârâtă să-și păstreze numele din căsătorie, pentru dovedirea
relației de filiației și a exercitării autorității părintești față de autorită ți, instituții și
organizații fiind oricum necesară prezentarea hotărârii de divorț definitive și
irevocabile, precum și oricăror alte acte de stare civilă solicitate.

3. Solicit exercitarea de către ambii părinți a autorității parentale

pentru minora Alexandra Miruna Florescu, născută la data de 20
septembrie 2001.

Având în vedere schimbările operate prin adoptarea Codului civil (Legea

287/2009, modificată prin Legea de punere în aplicare nr. 71/2011) în
situația divorțului părinților, regula a devenit exercitarea în comun a
autorității părintești, doar în cazuri excepționale fiind permisă exercitarea
autorității părintești de către un singur părinte.

Interesul superior al copilului reclama asigurarea unui mediu echilibrat și

păstrarea relațiilor personale cu ambii părinți, în special cu acela la care
nu a fost stabilit domiciliul.

Sunt de acord cu stabilirea domiciliului minorei la mama sa, deoarece la

această vârstă este în interesul copilului și pentru că activitatea mea
profesională reclamă un program prelungit si deplasări lunare în afara
localității.

4. Solicit stabilirea de către instanța a unui program de vizitare si găzduire

minimal, astfel:

- timp de 2 ore, în două zile în intervalul de luni până vineri, după

terminarea programului școlar/after-school/alte activități suplimentare;
 - de vineri, după terminarea programului școlar/after school până
duminică, ora 18.00, în săptămânile impare

- Jumătate din numărul de zile al vacanțelor școlare.

În planul parental, solicit stabilirea obligațiilor pentru ambii părinți de a

lua împreună deciziile privitor la

- educația,

- alegerea școlii și a activităților extrașcolare,

- petrecerea timpului liber și a vacanțelor,

- tratamente medicale și stomatologice, imunizări, cu luarea în

considerare a opiniei minorei, potrivit cu varsta, maturitatea și
interesul său superior.

Părinții își iau obligația de a se abține de la influențarea sentimentelor

copilului față ce celalalt părinte sau de rudele acestora.

Părinții se vor consulta reciproc privind achizițiile de bunuri necesare

copilului, pentru a evita situația existenței unui „dublu exempla” și
dezorientara minorului.

Parinții se obligă să evite orice confruntare de față cu minorul și să

rezolve orice diferendum amiabil sau prin mediere.

5. Solicit stabilirea pensiei alimentare conform legii, la o valoare de ¼ din

veniturile mele actuale, acestea fiind de 6000 lei, așadar pensia
alimentară să fie în valoare de 1500. Din valoarea totală a pensiei
alimentare, solicit ca jumătate să fie prestată în natură, prin achizi ționarea
de bunuri necesare copilului (haine, rechizite, jucării, cursuri
extrașcolare, program after-school, tratamente medicale neacoperite de
asigurarea medicală de stat – spre exemplu achitarea medicamentelor sau
a tratamentelor necompensate prescrise de medic, tratamente
stomatologice). Cealaltă jumătate, în acest moment suma de 750 RON va
fi achitată lunar în numerar, într-un cont bancar deschis pe numele
minorei.

Sunt dispus să particip și la alte cheltuieli suplimentare justificate,

contractate de comun acord de ambii părinți, pentru satisfacerea
interesului suplimentar al minorei

6. Interzicerea părăsirii țării de către minoră, fără acordul prealabil și în

formă autentică din partea părintelui care nu o îsoțește în deplasare,
pentru a evita situațiile dramatice când un părinte părăsește țara și mută
 copilul definitiv copilul în străinătate, având ca rezultat nerespectarea
programului de legături personale și alterarea iremediabilă a relațiilor
familiale între copil și părintele îndepărtat.

Vă rog respectuos să dispuneți în acest sens ca minora se poate deplasa în

toate statele mebre UE, precum și în statele semnatare ale Convenției de
la Haga din 1989 privind răpirea internațională de minori, cu acordul
prealabil și în formă autentică din partea părintelui care nu o însoțește în
deplasare. Minora nu se poate deplasa în niciun caz în statele care nu sunt
membre ale Convenției de la Haga din 1989 privind răpirea
internațională de minori.

7. Suportarea cheltuielilor de judecată personal de fiecare parte.

În drept, îmi întemeiez cererea reconvențională pe prevederile

- art. 607 și urm., și 617 alin. (2) ale Codului de procedură civilă;

- 373 lit. b), 379 alin. (1), 382, 383, 396, 397 și 487 și urm. din Codul civil;

- Art. 16 și 26 din Constituția României;

- Art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului;

- Cauza Cengiz Kikic contra Turciei, cauza Monory contra Ungariei și României, cauza
Ignaccolo-Zenide contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului;

- Convenția de la Haga din 1989 privind răpirea internațională de minori;

- art. 14 din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copiilor.