Sunteți pe pagina 1din 106

Revista Romn` de Arbitraj

Tel.: 021/209.45.45 Fax: 021/205.57.30 Web: www.rs.ro; www.revistadearbitraj.ro

E-mail: info@rs.ro

Testa]i GRATUIT, Revista Romn` de Arbitraj!

R E N T R O P &

Stimate jurist,

G`si]i \n paginile urm`toare ale acestui document PDF, GRATUIT pentru dvs., primul num`r al Revistei Romne de Arbitraj (ianuarie martie 2007). Dac` dup` ce o citi]i decide]i c` Revista Romn` de Arbitraj v` este util` [i dori]i s` deveni]i abonat al acesteia, tot ce ave]i de f`cut este s` completa]i formularul de abonament pe care \l g`si]i \n pagina urm`toare. Pre]ul abonamentului pe 1 an este de 196,2 lei. Abonamentul dvs. va \ncepe cu num`rul 4 al Revistei Romne de Arbitraj (octombrie decembrie 2007). Acest num`r \l ve]i primi prin po[t`, \n format tip`rit, \mpreun` cu factura, dup` confirmarea pl`]ii \n contul RENTROP & STRATON. Ulterior, primi]i trimestrial prin po[t`, numerele urm`toare din abonamentul dvs. V` rug`m s` studia]i cu aten]ie Revista Romn` de Arbitraj, s` descoperi]i cte informa]ii utile cuprinde [i ct de mult c[tiga]i folosind-o. Deveni]i un redutabil profesionist utiliznd informa]iile din paginile sale. Editat` de RENTROP & STRATON Grup de editur` [i consultan]` \n afaceri \n colaborare cu Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, Revista Romn` de Arbitraj:

V` ofer` informa]ia necesar` construirii unei strategii 100% c[tig`toare. Economisi]i timp, [tiind cu precizie cnd [i cum s` ac]iona]i \n interesul firmei. Lucra]i cu maxim` eficien]`, destins [i \ncrez`tor \n propriile for]e. Beneficiul dvs.? Mai mult timp pentru familie [i prieteni, munc` lipsit` de stresul situa]iilor f`r` ie[ire, satisfac]ie, bani. V` ajut` s` gestiona]i rapid [i eficient situa]iile de criz`. Apela]i la arbitraj [i evita]i situa]iile care ar putea afecta imaginea firmei sau s-ar putea solda cu pierderi substan]iale de bani. Fidelitatea dvs. fa]` de interesele firmei va atrage aten]ia superiorilor dvs. [i nu numai. Pute]i ob]ine u[or m`rirea substan]ial` a salariului [i consolidarea pozi]iei dvs. \n firm`. Exact ce v` dorea]i! Confirmarea valorii dvs.! V` d` acces la o colec]ie extrem de valoroas` de secrete bine ascunse \n spatele u[ilor \nchise ale cur]ilor de arbitraj: spe]e rezolvate [i comentate de autorii revistei, speciali[ti cu o bogat` experien]` \n domeniu adev`rate strategii ce v` pot scoate din impas la nevoie!

S T R A T O N

Din Revista Romn` de Arbitraj afla]i exact ce presupune arbitrajul comercial. |nv`]a]i s` utiliza]i la maximum toate prghiile [i instrumentele specifice acestui tip de justi]ie \n favoarea dvs.! Citi]i Revista Romn` de Arbitraj ca s` v` convinge]i c` reprezint` un ajutor imens \n activitatea dvs. profesional`.

Cu stim`,

George Straton Editor, Director general

Formular de Abonament pentru REVISTA ROMN~ DE ARBITRAJ

Transmite]i-l prin fax la nr.: (021)205.57.30 sau suna]i la tel.: (021)209.45.45


DA, doresc s` \nchei un num`r de ..... abonamente la Revista Romn` de Arbitraj pentru numai 196,2 lei /abo. anual 4 numere trimestriale (TVA inclus). Abonamentul va \ncepe cu nr. 4 al revistei (octombrie decembrie 2007) pe care \l voi primi prin po[t` la adresa indicat` mai jos, odat` cu factura fiscal`, dup` confirmarea pl`]ii \n contul Rentrop & Straton. |n]eleg c` numerele urm`toare din abonament le voi primi prin po[t`, la adresa indicat` mai jos, \n max. 5 zile lucr`toare de la data ie[irii acestora din tipar. DA, doresc un num`r de: .... ex. din nr. 1 (ianuarie martie 2007) varianta tip`rit` .... ex. din nr. 2 (aprilie iunie 2007) .... ex. din nr. 3 (iulie septembrie 2007) al Revistei Romne de Arbitraj, la pre]ul de 54,5 lei (TVA inclus)/ex./nr. Am achitat suma de ........................... lei \n contul RENTROP & STRATON: B.C.R Suc. Izvor: RO27RNCB0081010411080001 / Trezoreria Sector 5: RO03TREZ7055069XXX002226

Date necesare pentru facturare [i livrare:


Firm` ............................................................................ Dom. de activitate Cod unic de \nregistrare ......................................... Banc` ......................................... Cont ............................................................. Telefon ..................................... Fax .................................... E-mail .................................................................................................. Localitate .................................................. Str. ...................................................... Nr. .......... Bl. ....... Sc. ........ Ap. ..................... Cod po[tal .................................................... Sector / Jude] .............................................................................................................. Date persoan` de contact: Nume .............................................................. Prenume ........................................................................ Telefon ..................................... Fax .................................................................. E-mail ................................................................... Func]ie .................................. Semn`tura [i [tampila dvs. ................................ Data comenzii dvs. ..............................................
Semnnd acest cupon sunt de acord ca datele mele s` fie prelucrate [i s` intre \n baza de date a Grupului de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri RENTROP & STRATON, care le va utiliza pentru a-mi trimite coresponden]` [i pentru a realiza statistici \n conformitate cu Legea nr. 677/2001. Dac` nu voi mai dori ca datele mele s` figureze \n baza dvs. de date, v` voi expedia o solicitare scris` pe adresa S.C. RENTROP & STRATON S.R.L., Ghi[eul extern 3, O.P. 39, sector 3, Bucure[ti. Formatul Revistei Romne de Arbitraj este A4. V` rug`m s` v` asigura]i c` dimensiunile c`su]ei dvs. po[tale corespund acestui format. Editura RENTROP & STRATON \[i asum` responsabilitatea livr`rii revistei pn` \n momentul pred`rii c`tre Po[ta Romn`. Expedierea se face prin po[t` simpl`.

Serviciul Clien]i: tel.: (021) 209.45.45; fax: (021) 205.57.30; www.revistadearbitraj.ro; e-mail: revistadearbitraj@rs.ro

Copyright 2007, RENTROP & STRATON, Bdul Na]iunile Unite nr. 4, sector 5, Bucure[ti R.C.J. 40/8371/1995 C.U.I. R7782311; www.rs.ro CAB1PS0S3007STG - Cod de ofert`: 482207

|n cazul \n care a]i decis s` nu v` abona]i v` rug`m s` ne acorda]i 2 minute \n plus pentru a r`spunde la acest mic chestionar. Drept mul]umire primi]i CADOU, GRATUIT pe via]`, un abonament la Newsletterul E-@ctual un ziar electronic ce v` ancoreaz` \n realitatea cotidian`, v` racordeaz` la nou. Numele firmei ____________________________________________________________________________________ Persoana de contact ______________________________ Func]ia ____________________________________________ Adresa dvs. de e-mail este __________________________________________________________________________

Care sunt motivele pentru care a]i decis s` nu v` abona]i la Revista Romn` de Arbitraj? Con]inutul: con]ine gre[eli Exemplifica]i __________________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________________ este incomplet`, nu con]ine informa]iile care m` intereseaz` Exemplifica]i __________________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________________ altele Exemplifica]i __________________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________________

V` mul]umim pentru timpul acordat complet`rii acestui chestionar! V` rug`m s`-l expedia]i prin fax, la nr. 021/205 57 30.

Anul 1/Nr. 1
ianuarie - martie 2007

CURTEA DE A RBITRA J COMERCIAL INTERNA}IONAL C.C.I.R.

REVISTA ROMN~ DE ARBITRAJ

R&S

RENTROP & STRATON

Grup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri

REVISTA ROMN~ DE ARBITRAJ Fondatori Consiliul {tiin]ific Victor Babiuc, Ion B`canu, Adrian Severin Stanciu D. C`rpenaru, Viorel Mihai Ciobanu, Ion Deleanu, Grigore Florescu, Liviu Pop, Viorel Ro[, Ioan Sab`u-Pop, Drago[ Alexandru Sitaru, Marin Voicu {erban Beligr`deanu, Otilia Calmuschi, Ruxandra Chiru, Mihaela Cozmanciuc, Sergiu Deleanu, Crengu]a Ioana Leaua, Dumitru Ivanciu, Silviu Jecu, Lucian Mihai, Ion I. Nestor, Dan Andrei Popescu, Titus Prescure, Ana Savin, Ioan Schiau, Victor T`n`sescu, Maria Veriotti, C`lin Andrei Zamfirescu Radu-Bogdan Bobei Bazil Oglind`

Colaboratori principali

Redactor-[ef Secretar de redac]ie

Materialele pentru publicare, precum [i coresponden]a vor fi trimise pe adresa: Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei. Bdul Octavian Goga nr. 2, sector 2, Bucure[ti Tel.: +4021 319.01.13; Fax: +4021 319.01.26 E-mail: arbitration@ccir.ro Transmiterea materialelor c`tre redac]ia Revistei Romne de Arbitraj nu impune obligativitatea public`rii acestora. Materialele nepublicate nu se restituie. Publica]ie trimestrial` editat` de: RENTROP & STRATON ISSN: 1842-6859 Manager Centru de Profit Asistent Manager Produs Tehnoredactare Corectur` Cristina Angheloiu (cristinaa@rs.ro) Marina Istvan (marinai@rs.ro) Dana Seg`rceanu Elvira Panaitescu

Pre]: abonament pe anul 2007 (4 numere) 196,2 Ron/abo.* Pentru detalii [i comenzi accesa]i site-urile: www.revistadearbitraj.ro [i/sau www.rs.ro sau suna]i la tel. 021/209.45.45. Serviciul Clien]i va prelua cu pl`cere solicit`rile dvs.! Serviciul Clien]i tel.: (021) 209.45.45; fax: (021) 205.57.30; e-mail: revistadearbitraj@rs.ro
RENTROP & STRATON Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast` lucrare nu poate fi reprodus`, arhivat` sau transmis` sub nicio form` [i prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, \nregistrare audio sau video, f`r` permisiunea \n scris din partea editorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionat` vreunei persoane fizice sau juridice care ac]ioneaz` sau se ab]ine de la ac]iuni ca urmare a citirii materialelor publicate \n aceast` lucrare. Pute]i consulta [i celelalte lucr`ri editate de RENTROP & STRATON la adresa: www.rs.ro * Pre] \n vigoare pn` la 15 aprilie 2007.

R&S

RENTROP & STRATON


Grup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri

Bdul Na]iunile Unite nr. 4, Gemenii Center, sector 5, Bucure[ti Tel./Fax: (021) 317.25.88

Pre[edinte-Director General Director Executiv Director Editorial Director Crea]ie-Produc]ie Director Economic Director Comercial

George Straton (gstraton@rs.ro) Cipriana T`nase (ciprianat@rs.ro) Florin Cmpeanu (florinc@rs.ro) Cristina Straton (cristinastraton@rs.ro) Mariana Ne]oiu (marianan@rs.ro) Valentin T`nase (vali@rs.ro)

Cuprins I. STUDII, ARTICOLE, COMENTARII Starea actual` a arbitrajului comercial \n Romnia prof. univ. dr. Victor Babiuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 Arbitrajul comercial [i ordinea public` \n dreptul interna]ional privat din Slovenia prof. univ. dr. Kre so Puhari c ..........................................................9 Considera]ii introductive cu privire la dreptul la un proces echitabil [i arbitrajul comercial interna]ional dr. Victor T`n`sescu, drd. Crengu]a Ioana Leaua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Raporturile juridice \n arbitrajul comercial conf. univ. dr. Ioan Sab`u-Pop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Metode moderne alternative de solu]ionare a litigiilor comerciale asist. univ. drd. Cristina Florescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Legitimarea voca]iei statului [i a autorit`]ilor publice de a \ncheia o conven]ie arbitral` lector univ. drd. Daniel Mihai {andru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 II. JURISPRUDEN}~ ARBITRAL~ Cesiune de crean]` Clauz` compromisorie valabil` [i operant`. Consecin]e. Excluderea competen]ei jurisdic]iei statale Recunoa[terea datoriei. Lipsa \ncheierii tranzac]iei cu privire la suma datorat` [i neachitat` . . . . . . . . . . . 41 Compensare Caracterul cert, lichid [i exigibil al crean]ei. Inadmisibilitatea cumulului dobnzii legale cu suma de bani reprezentnd reactualizarea sumei datorate \n raport de indicele de infla]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Daune-interese Evaluare anticipat`. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Culp` comun`. Consecin]e pe planul r`spunderii. Prejudiciu cert. Ac]iune \n desp`gubire. Ac]iune \n regres. Diferen]iere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 Legea aplicabil` Uzan]e interna]ionale. Lex voluntatis. Lex contractus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 Penalit`]i Clauz` penal`. Condi]ii de aplicare convenite de p`r]ile contractante. Inten]ie comun` . . . . . . . . . . . . . . 51 Inadmisibilitatea cumulului penalit`]ilor cu daunele cominatorii. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53 Contract de arend` Reciprocitatea [i interdependen]a obliga]iilor. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 Contract de comision Clauz` compromisorie valabil` [i operant`. Consecin]e. Inaplicabilitatea procedurii instituite de art. 7201 Cod procedur` civil`. Prescrip]ie extinctiv`. Inaplicabilitatea dispozi]iilor Decretului nr. 167/1958. Caducitate. Recunoa[terea reclama]iei de calitate. Emiterea unei noi comenzi de c`tre comitent. R`spundere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

Cuprins Contract de depozit Obliga]ia de restituire a lucrului depozitat. Refuzul deponentului de a prelua marfa depozitat`. Justificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 Contract de leasing Cesiune. Obliga]ia cesionarului de a respecta prevederile contractuale. Ne\ndeplinirea culpabil` a obliga]iei esen]iale de plat`. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 Producerea evenimentului asigurat. Obliga]ia societ`]ii de leasing de a pl`ti indemniza]ia de asigurare. Lipsa oric`rei cauze exoneratoare de r`spundere a societ`]ii de leasing pentru neexecutarea obliga]iei de plat` a indemniza]iei de asigurare. Cuantumul indemniza]iei de asigurare. Criterii de stabilire . . . . . . . 66 Contract de loca]iune Ne\ndeplinirea culpabil` a obliga]iei de plat` a chiriei, precum [i a contravalorii utilit`]ilor . . . . . . . . . . . 72 Clauz` compromisorie. Caracter valabil [i operant. Ne\ndeplinire culpabil` de c`tre locator a obliga]iilor contractuale. Consecin]e. Repunerea p`r]ilor \n situa]ia anterioar` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Contract de management Revocare intempestiv` [i nelegitim`. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

Contract de prest`ri servicii Ne\ndeplinire sau \ndeplinire cu \ntrziere a obliga]iilor contractuale. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 Clauz` penal`. Interpretare literal` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Ne\ndeplinire culpabil` a obliga]iei de plat` a serviciilor prestate. Consecin]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

Contract de prest`ri servicii de publicitate Pretins` viciere de consim]`mnt. Nedovedirea dolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 Contract de prest`ri servicii de transport |ndeplinirea cu \ntrziere a obliga]iilor contractuale. Major`ri de \ntrziere. |ndeplinirea defectuoas` a obliga]iei de plat` prin compensare. Obliga]ia de plat` a TVA. Exceptare. Ne\ndeplinirea condi]iilor prev`zute de lege . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 Contract de vnzare-cump`rare Clauz` compromisorie valabil` [i operant`. Inadmisibilitatea excep]iei de neconstitu]ionalitate. Caducitatea arbitrajului. Neformularea notific`rii. Conciliere direct`. Inaplicabilitatea art. 7201 Cod procedur` civil` \n fa]a instan]ei arbitrale. Obliga]ia de plat` a m`rfurilor livrate de c`tre cump`r`tor. Neexecutare par]ial` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86 R`spundere solidar`. Penalit`]i. Neprecizarea cuantumului sumelor datorate cu titlul de penalit`]i. Contract de comision. Inexisten]a conven]iei Star del credere . . . . . . . . . . . . . . . 89 III. VARIA Arbitrajul comercial [i ordinea public` \n dreptul interna]ional privat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 Lista camerelor de comer] [i industrie care organizeaz` [i administreaz` arbitrajul comercial prin organisme proprii de arbitraj Cur]i de Arbitraj sau Comisii de Arbitraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

II

Revista Romn` de Arbitraj

Content I. STUDIES, ARTICLES, COMMENTARIES Current status of commercial arbitration in Romania Ph.D. Professor Victor Babiuc . . . . . . . . . . . . . 1 Commercial arbitration and public order in private international law from Slovenia Ph.D. Professor Kre so Puhari c .......................................................9 Introductive remarks on the right to fair trial and the international commercial arbitration Ph.D. Victor T`n`sescu, Ph.D. candidate Crengu]a Ioana Leaua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Legal relations in commercial arbitration Ph.D. Senior Lecturer Ioan Sab`u-Pop . . . . . . . . . . . . . . . 20 Alternative modern methods of adjudication for commercial litigation Assistant Professor, Ph.D. candidate Cristina Florescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Legitimation of state action and public authority to enter an arbitral settlement Lecturer, Ph.D. candidate Daniel Mihai {andru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 II. ARBITRAL JURISPRUDENCE Assignment of debt Valid and effective arbitration clause. Consequences. Exclusion of state jurisdiction. Acknowledgment of debt. Lack of transaction regarding the owed outstanding amount . . . . . . . . . . . . . 41 Compensation Certain, liquidated and due receivables. The inadmissibility of cumulating the legal interest rate with the outstanding debt adjusted for inflation . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Damages Early assessment. Consequences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44

Mutual guilt. Liability consequences. Prejudice certain. Action for compensation. Action in subrogation. Differentiation . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 Applicable law International usages. Lex voluntatis. Lex contractus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 Penalties Penalty clause. Enforcement terms as agreed by the contracting parties. Common intention . . . . . . . . . 51 Inadmissibility of cumulation of penalties and cumulative damages. Consequences . . . . . . . . . . . . . . . . 53 Farming lease contract Reciprocity and interdependence of liabilities. Consequences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 Commission contract Valid and effective arbitration clause. Consequences. Inapplicability of the procedure set up under Article 7201 of the Civil Procedure Code. Extinctive prescription. Inapplicability of the provisions of Government Order no. 167/1958. Lapse. Acknowledgement of the complaint regarding quality. Issuance of a new order by Principal. Liability . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Nr.1/IanuarieMartie 2007

III

Content Deposit contract Obligation to return deposited chattel. Depositor,s refusal to take over deposited chattel. Justification . . 63 Leasing contract Cession. Cessionary,s obligation to observe contract provisions. Culpable failure to comply with the essential payment obligation. Consequences . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 Insured event has taken place. Obligation of the leasing company to pay the indemnity insurance. Absence of any liability exoneration cause on behalf of the leasing company for failure to execute payment obligation of indemnity insurance. Amount of indemnity insurance. Criteria of establishment . . 66 Lease contract Culpable failure to comply with the payment obligation of lease and of utilities value . . . . . . . . . . . . . . 72 Arbitration clause. Valid and effective nature. Lessor,s culpable failure to comply with contract claims. Consequences. Return of parties to prior status . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Management contract Untimely and illegitimate revocation. Consequences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 Services Agreement Failure to comply or delayed compliance with contract claims. Consequences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 Penalty clause. Literal interpretation . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Culpable failure to comply with the payment obligation of services provided. Consequences . . . . . . . . . 81 Advertising services Agreement Alleged defect in consent. Failure to prove deceit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 Transport services Agreement Delayed compliance with contract claims. Penalties for delay. Faulty compliance with the payment obligation by compensation. VAT payment obligation. Exception. Failure to comply with legal requirements . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 Sale agreement Valid and effective arbitration clause. Inadmissibility of unconstitutional exception. Expiration of arbitration. Failure to notify. Direct settlement. Inapplicability of Art. 7201 of the Civil Procedure Code before arbitration court. Payment obligation of commodity delivered by the buyer. Partial tortious interference with contract claim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86 Joint and several liability. Penalties. Non-statement of the amount of debts standing for penalities. Commission contract. Absence of Star del credere agreement . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 III. MISCELLANEOUS Commercial arbitration and public order in private international law . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 List of Chambers of Commerce and Industry which organize and manage commercial arbitration by own arbitration bodies Arbitration Courts and Arbitration Commissions . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

IV

Revista Romn` de Arbitraj

Sommaire I. TUDES, ARTICLES, COMMENTAIRES Ltat actuel de larbitrage commercial en Roumanie prof. univ. dr. Victor Babiuc . . . . . . . . . . . . . . . 1 Larbitrage commercial et lordre public dans le droit international priv de la Slovnie prof. univ. dr. Kre so Puhari c .........................................................9 Les considrations introductives relatives au droit un procs quitable et larbitrage international dr. Victor T`n`sescu, drd. Crengu]a Ioana Leaua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 Les rapports juridiques dans larbitrage commercial conf. univ. dr. Ioan Sab`u-Pop . . . . . . . . . . . . . 20

Mthodes modernes alternatifs de solution des litiges commerciaux assist. univ. drd. Cristina Florescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Lgitimation de la vocation de ltat et des autorits publiques de conclure une convention arbitrale lecteur univ. drd. Daniel Mihai {andru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 II. JURISPRUDENCE ARBITRALE Cession de crance Clause compromissoire valable et oprante. Consquences. Exclusion de la comptence de la jurisdiction tatique. Reconnaissance de la dette. Manque de conclusion de la transaction relative au montant d et non pay . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Compensation Caractre cert, liquide et exigible de la crance. Irrecevabilit du cumul de lintrt lgal avec le montant reprsentant la mise jour du montant d en fonction du taux dinflation . . . . . . . . . . 42 Dommages-intrts Evaluation anticipe. Consquences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Faute commune. Consquences sur la responsabilit. Dommage cert. Action en ddommagement. Action rcursoire. Distinction . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 Loi applicable Coutumes internationaux. Lex voluntatis. Lex contractus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 Pnalits Clause pnale. Conditions dapplication convenues par les parties contractantes. Intention commune . . 51 Irrecevabilit du cumul des pnalits avec les dommages comminatoires. Consquences . . . . . . . . . . . . . 53 Contrat de bail Rciprocit et interdpendance des obligations. Consquences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 Contrat de commission Clause compromissoire valable et oprante. Consquences. Inapplicabilit de la procdure vise lart. 7201 du Code de procdure civile. Prescription extinctive. Inapplicabilit des dispositions du Dcret no. 167/1958. Caducit. Reconnaissance du grief de qualit. Emission dun nouvel ordre par le commetant. Responsabilit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Nr.1/IanuarieMartie 2007

Sommaire Contrat de dpt Lobligation de restitution du bien dpos. Le refus du dposant de prendre la marchandise dpose. Justification . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 Contrat de leasing Cession. Lobligation du cessionnaire de respecter les dispositions contractuelles. Non accomplissement coupable de lobligation essentielle de payement. Consquences . . . . . . . . . . . . . 64 Apparition de lvnement assur. Lobligation de la socit de leasing de payer lindemnit dassurance. Le manque de toute cause qui exonre de la responsabilit la socit de leasing pour le non accomplissement de lobligation de payement de lindemnit dassurance. Le montant de lindemnit dassurance. Critres de dtermination . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 Contrat de location Non accomplissement de lobligation de payement du loyer, ainsi que de la contre-valeur des utilits . . . 72 Clause compromissoire. Caractre valable et oprant. Non accomplissement coupable par le locateur des obligations contractuelles. Consquences. Remise des parties dans la situation antrieure . . 73

Contrat de management Rvocation intempestive et illgitime. Consquences . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 Contrat de prestation services Non accomplissement ou accomplissement en retard des obligations contractuelles. Consquences . . . . 78

Clause pnale. Interprtation littrale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Non accomplissement coupable de lobligation de payement des services offerts. Consquences . . . . . . . 81 Contrat de prestation de services de publicit Vice prtendu du consentement. Manque de preuve du dol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 Contrat de prestation de services de transport Accomplissement en retard des obligations contractuelles. Majorations de retard. Accomplissement dfectueuse de lobligation de payement par compensation. Obligation de payement de la TVA. Exception. Non accomplissement des conditions prvues par la loi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 Contrat de vente-achat Clause compromissoire valable et oprante. Irrecevabilit de lexception dinconstitutionnalit. Caducit de larbitrage. Manque de formulation de la signification. Conciliation directe. Inapplicabilit de lart. 7201 du Code de procdure civile devant la jurisdiction arbitrale. Obligation de payement des marchandises livres par lacheteur. Non excution partielle . . . . . . . . . . . . 86 Responsabilit solidaire. Pnalits. Manque dindication des montants ds titre de pnalits. Contrat de commission. Inexistence de la convention Star del credere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 III. VARIA Larbitrage commercial et lordre public dans le droit international priv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91 Liste des chambres de commerce et dindustrie organisant et grant larbitrage commercial travers les propres organismes darbitrage Cours darbitrage ou commissions darbitrage . . . . . . . . . . . 93

VI

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii

Starea actual` a arbitrajului comercial \n Romnia


prof. univ. dr. Victor Babiuc Pre[edinte Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei

1. Na[terea Romniei moderne, dup` Mica Unire de la 1859, a fost \nso]it` [i de revigorarea arbitrajului comercial. Astfel, arbitrajul comercial dobnde[te o nou` reglementare legal` \n 1865, odat` cu adoptarea Codului de procedur` civil` din acel an, cod inspirat \n principal din Codul de procedur` civil` al cantonului Geneva (din 1819) [i din cel francez (din 1806), [i \n cadrul c`ruia Cartea a IV-a (Despre arbitri) era dedicat` arbitrajului ad-hoc. Desigur, reglementarea legal` din 18651 era destinat` mai degrab` arbitrajului civil [i era departe de exigen]ele actuale ale arbitrajului comercial, era rigid`, complicat` [i incomplet`, arbitrajul era dominat de justi]ia statal`, iar sentin]a arbitral` era supus` unor multiple c`i de atac (descurajante pentru p`r]i). De subliniat \ns` c` la baza competen]ei tribunalului arbitral se afla conven]ia de arbitraj, dar numai sub forma compromisului. Cartea a IV-a a Codului de procedur` civil` a fost completat` la 1900, reglementndu-se de aceast` dat` conven]ia de arbitraj [i sub cea de-a doua form`, a clauzei compromisorii, f`r` \ns` a se modifica [i alte

texte pentru a le corela cu clauza compromisorie, ceea ce a dat na[tere ulterior la controverse att \n practica judec`toreasc`, ct [i \n doctrin`2. Pn` \n 1993, prin Legea nr. 59/19933, Cartea a IV-a (Despre arbitri) din Codul de procedur` civil` a mai suferit o modificare expres` \n 1948, prin introducerea art. 366, potrivit c`ruia recursurile \mpotriva hot`rrilor arbitrale definitive se judecau de c`tre Tribunalul Suprem. Nu mai pu]in, textele C`r]ii a IV-a au suferit modific`ri implicite prin conven]iile interna]ionale privind arbitrajul la care Romnia a aderat [i le-a ratificat \n timp: Protocolul relativ la clauzele de arbitraj, Geneva, 19244, Conven]ia pentru executarea sentin]elor arbitrale str`ine, Geneva, 19275, Conven]ia privind recunoa[terea [i executarea sentin]elor arbitrale str`ine, New York, 19586, Conven]ia european` privind arbitrajul comercial interna]ional, Geneva, 19617 [i Conven]ia pentru reglementarea diferendelor relative la investi]ii \ntre state [i persoane ale altor state, Washington, 19658.

Arbitrajul nu era \ns` necunoscut anterior sistemelor de drept din Principatele Romne. Astfel, de exemplu, el se bucura de reglementare att \n Codul lui Alexandru Donici (1814) [i \n Codul lui Calimah (1817), aplicate \n Moldova, ct [i \n Codul Caragea (1818), aplicat \n Valahia (acesta din urma consacrnd arbitrajului nu mai pu]in de 21 articole ce s-au aplicat aproape 50 de ani). 2 A se vedea, de exemplu, Cas. III, decizia din 25 septembrie 1906, cu nota lui D. Alexandresco, \n Dreptul nr. 75/1906, Cas. III, decizia nr. 1158/1932 cu nota lui I. Mateescu, \n Pandectele romne, 1932, partea a II-a, p. 10, sau, pentru evocarea ei, I. B`canu, Rena[terea arbitrajului ad-hoc, \n revista Dreptul nr. 9/1991, p. 22. 3 Publicat` \n Monitorul Oficial nr. 177/1993. 4 Publicat` \n Monitorul Oficial nr. 65/1925. 5 Publicat` \n Monitorul Oficial nr. 71/1931. 6 Publicat` \n Buletinul Oficial nr. 19/1961, ratificat` prin Decretul nr. 186/1961. 7 Publicat` \n Buletinul Oficial nr. 12/1963, ratificat` prin Decretul nr. 218/1963. 8 Publicat` \n Buletinul Oficial nr. 56/1975, ratificat` prin Decretul nr. 62/1975.

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

Studii, articole, comentarii De[i Codul de procedur` civil` pn` la modificarea din 1993 nu s-a referit la arbitrajul institu]ionalizat, trebuie remarcat c` astfel de arbitraje au existat, \ncepnd din 1929, pe lng` fiecare burs` de valori sau de m`rfuri9, sub denumirea de camere de arbitraj. Aceste camere de arbitraj practicau o justi]ie privat`, exclusiv pentru litigii rezultate din opera]iuni de burs`. Ele au func]ionat din 1929 pn` \n 1952 (bursele au fost desfiin]ate \n 194910, dar cele de valori au continuat s` func]ioneze, cu o activitate foarte restrns`, pn` \n 195211). Dup` mai mult de opt decenii de via]`, odat` cu instaurarea regimului comunist, Cartea a IV-a din Codul de procedur` civil` a \ncetat s` mai fie aplicat`, chiar dac` nu a fost abrogat`. Ca form` a justi]iei private, arbitrajul era incompatibil cu ideologia comunist`, care nu recuno[tea nimic privat. Dar din 1953, monopolul de stat asupra comer]ului exterior, specific ]`rilor foste socialiste, a dus [i la organizarea unui arbitraj comercial interna]ional pentru litigii rezultate din activitatea de comer] exterior, pe lng` Camera de Comer] a Romniei12. Aceast` comisie avea competen]` obligatorie pentru litigii n`scute din opera]iuni de comer] exterior cu parteneri din ]`rile socialiste cnd prte erau \ntreprinderi de comer] exterior romne , precum [i o competen]` voluntar` pentru litigii cu parteneri din ]`ri capitaliste sau chiar \ntre parteneri din ]`ri socialiste care au convenit competen]a Comisiei de arbitraj de la Bucure[ti13. De remarcat, \ns`, c` \n ceea ce prive[te regulile de procedur` \n reglementarea din 1953 ca [i \n cea din 1976 , acestea erau \n general cele clasice, ce se g`seau \n regulile de procedur` ale oric`rui arbitraj institu]ionalizat din ]`ri cu economie de pia]` liber`. O excep]ie notabil` ar fi dispozi]ia privind \nvestirea cu formul` executorie a sentin]elor arbitrale, \n vederea execut`rii silite, de c`tre Prezidiul Camerei de Comer] a Romniei. Totodat`, pentru realizarea unei proceduri arbitrale unice [i pentru facilitarea execut`rii sentin]elor arbitrale \ntre ]`rile socialiste, s-a \ncheiat Conven]ia privind solu]ionarea pe cale arbitral` a litigiilor de drept civil decurgnd din raporturile economice [i tehnico[tiin]ifice, Moscova, 197214. Aceast` Conven]ie nu a dus la modificarea regulilor de procedur` ale Comisiei de arbitraj dect \n mod nesemnificativ, \ntruct speciali[tii romni au avut un rol decisiv \n adoptarea unor solu]ii care, de altfel, se \ncadrau \n standardele procedurale interna]ionale. Timp de aproape patruzeci de ani, Comisia de arbitraj de la Bucure[ti a fost singura form` de justi]ie nestatal`, care a aplicat legisla]ia comercial`, men]innd viu spiritul dreptului comercial [i al arbitrajului voluntar. Pe aceast` cale, arbitrajul comercial chiar dac` numai pentru litigii de comer] exterior a ]inut pasul cu evolu]ia pe plan interna]ional a arbitrajului [i a permis elaborarea unor lucr`ri de valoare \n domeniul dreptului comer]ului interna]ional, \n general [i a arbitrajului comercial, \n particular15. La aceast` evolu]ie pozitiv` au contribuit [i conven]iile interna]ionale la care Romnia a devenit parte, conven]ii care, pe de o parte, au recunoscut existen]a unor instan]e permanente de arbitraj \n fostele ]`ri socialiste, deci inclusiv \n Romnia16, iar pe de alt` parte, au modificat implicit concep]ia privind arbitrajul comercial interna]ional [i regulile de procedur` aplicabile.

Legea burselor a fost publicat` \n Monitorul Oficial nr. 178/1929. Prin Decretul nr. 61/1949, publicat \n Monitorul Oficial nr. 41/1949. 11 Ele au fost desfiin]ate prin Decretul nr. 46/1952. 12 |n temeiul Decretului nr. 495/1953, care a aprobat [i Regulamentul privind organizarea [i func]ionarea Comisiei de arbitraj de pe lng` Camera de Comer] a Republicii Populare Romne. Denumirea Camerei de Comer] s-a modificat ulterior \n Camera de Comer] [i Industrie a Republicii Socialiste Romnia (Decretul nr. 623/1973), apoi \n Camera de Comer] [i Industrie a Romniei (Decretul-Lege nr. 139/1990). 13 Aceast` competen]` facultativ` rezult` din Condi]iile generale adoptate \n cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER). 14 Ratificat` prin Decretul nr. 565/1973 [i denun]at` prin Legea nr. 202/1997, publicat` \n Monitorul Oficial nr. 350/1997. 15 Ne referim, exemplificativ, la lucr`rile lui I. Ruc`reanu, T. R. Popescu, I. Nestor, O. C`p`]n`, I. B`canu, Br. {tef`nescu, V. Babiuc. Atragem aten]ia asupra Raportului privind arbitrajul comercial elaborat de regretatul Ion Nestor, ca raportor special ONU (UNCITRAL A/CN 9/64 din 10 aprilie 1972), care a constituit [i una din sursele Regulamentului UNCITRAL din 1976. 16 A se vedea Conven]ia privind recunoa[terea [i executarea unor sentin]e arbitrale str`ine, New York, 1958 [i Conven]ia european` privind arbitrajul comercial interna]ional, Geneva, 1961.
10

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii

Arbitraj comercial justi]ie privat`


2. Arbitrajul comercial, astfel cum este reglementat de Cartea a IV-a (Despre arbitraj) din Codul de procedur` civil`, dup` modificarea din 199317, este o form` de justi]ie privat`. Litigiile sunt solu]ionate de persoane particulare (arbitri), \nvestite de p`r]i cu puterea de a solu]iona litigiul prin conven]ia de arbitraj \ncheiat` \n acest scop [i de a pronun]a o sentin]` definitiv` [i obligatorie (art. 363 alin. ultim [i art. 367 Cod procedur` civil`). Mai mult, sentin]a arbitral` poate fi \nvestit` cu formul` executorie de c`tre instan]a judec`toreasc` competent` [i devine titlu executoriu, ce poate fi executat` silit ca o hot`rre judec`toreasc`. 2.1. Conven]ia arbitral` Arbitrajul comercial are caracter voluntar. El se bazeaz` pe op]iunea p`r]ilor concretizat` \n conven]ia arbitral` pe care au \ncheiat-o, fie sub form` de clauz` compromisorie, fie sub form` de compromis. Conven]ia arbitral` se \nf`]i[eaz` ca un contract bilateral, consensual [i comutativ; ea este un act de dispozi]ie, deoarece, pe de o parte, p`r]ile renun]` la garan]iile specifice justi]iei de stat [i, pe de alt` parte, se oblig` s` execute o sentin]` arbitral`, care poate implica plata unei sume de bani sau transferul propriet`]ii asupra unui bun. Ct prive[te condi]iile de validitate ale conven]iei arbitrale, ea trebuie s` \ndeplineasc` condi]iile generale ale unui contract: consim]`mnt, capacitate, obiect, cauz` (art. 948 Cod civil).
17

Consim]`mntul [i cauza nu prezint` \n principiu particularit`]i. Au capacitatea de a \ncheia conven]ia de arbitraj persoanele care au liberul exerci]iu al drepturilor lor (art. 340 Cod procedur` civil`), ceea ce \nseamn` orice comerciant persoan` fizic` sau persoan` juridic` (capacitatea p`r]ilor este crmuit` de legea lor na]ional`). Cerin]a de a avea capacitate deplin` de exerci]iu a drepturilor este impus` de faptul c` \ncheierea unei conven]ii de arbitraj este un act de dispozi]ie. De aceea, dac` o asemenea conven]ie se \ncheie printr-un \mputernicit, acesta are nevoie de procur` special`. Mandatul de a \ncheia o tranzac]ie \l cuprinde [i pe cel de a \ncheia o conven]ie de arbitraj (art. 1537 Cod civil). Dac` \n unele ]`ri, persoanele juridice de drept public, inclusiv statele, nu pot \ncheia conven]ii de arbitraj, \n dreptul romn ele pot \ncheia astfel de conven]ii \n litigiile comerciale interna]ionale (a se vedea [i art. II.1, din Conven]ia de la Geneva). Ct prive[te obiectul conven]iei, adic` litigiul ce va fi solu]ionat, el trebuie s` fie posibil de solu]ionat pe cale arbitral` (altfel obiectul nu este licit). |n principiu, orice litigiu comercial patrimonial este susceptibil de solu]ionare pe cale arbitral`. Sunt \ns` [i excep]ii, cum ar fi falimentul, titlurile de protec]ie \n domeniul dreptului de proprietate intelectual` (exceptnd drepturile patrimoniale ce decurg din titlu) sau anumite rela]ii dintre parteneri la o societate comercial`, cum ar fi contestarea deciziilor adun`rii

Anterior acestei modific`ri, dup` revolu]ia din 1989, arbitrajul comercial a fost adus \n actualitate prin Decretul-Lege nr. 139/1990 privind camerele de comer] [i industrie din Romnia, care, pe de o parte, d` un nou suport legislativ Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, iar pe de alt` parte, confer` noilor camere na]ional` [i jude]ene dreptul de a organiza, la cerere, arbitraje ad-hoc, iar prin Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unit`]ilor economice de stat ca regii autonome [i societ`]i comerciale, s-a deschis noilor societ`]i comerciale [i regiilor autonome posibilitatea de a recurge la arbitraj pentru solu]ionarea litigiilor. Pe de alt` parte, trebuie remarcat c` noua reglementare a C`r]ii a IV-a a avut variate [i importante surse de inspira]ie, cum ar fi: tradi]ia noastr` legislativ`, consacrat` de Codul de procedur` civil` din 1940, promulgat, dar nepus \n aplicare; experien]a acumulat` timp de patru decenii de c`tre Comisia de arbitraj de pe lng` Camera de Comer] a Romniei; Raportul privind arbitrajul comercial interna]ional elaborat \n 1972 de I. Nestor \n cadrul UNCITRAL, dar [i reglement`rile privind arbitrajul din diferite ]`ri, cu reglement`ri moderne, cum ar fi Codurile de procedur` civil` francez, italian, olandez, legea englez` privind arbitrajul, dispozi]iile privind arbitrajul interna]ional din cap. 12 din Legea federal` elve]ian` cu privire la dreptul interna]ional privat, Legea model UNCITRAL din 1985 sau Regulile de procedur` arbitral` UNCITRAL din 1976 [i regulamente ale unor institu]ii permanente de arbitraj, cum ar fi cele de la Paris, Stockholm, Zrich, Geneva, New York [i altele.

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

Studii, articole, comentarii generale a asocia]ilor sau excluderea asocia]iilor, care sunt de competen]a exclusiv` a instan]elor judec`tore[ti. Forma conven]iei arbitrale trebuie s` fie cea scris`, sub sanc]iunea nulit`]ii (art. 343 Cod procedur` civil`), form` care nu \nseamn` numai \nscris unic, ci [i schimb de coresponden]` (scrisori, telegrame, telexuri, faxuri). Mai mult, ea poate rezulta [i din declara]ii verbale date \n fa]a tribunalului arbitral [i consemnate \n \ncheierea de [edin]`, sau prin acceptarea tacit` a competen]ei, prin depunerea ac]iunii, respectiv a \ntmpin`rii, desemnarea arbitrului, formularea de propuneri pentru probe [i depunerea de concluzii, oral sau scris, f`r` a se ridica vreo obiec]iune privind competen]a. Cuprinsul conven]iei arbitrale depinde de natura arbitrajului ales de p`r]i, fiind mai complex pentru un arbitraj ad-hoc, unde trebuie ar`ta]i arbitrii sau modul \n care vor fi desemna]i, regulile de procedur` arbitral` sau modul \n care vor fi stabilite, \n timp ce la un arbitraj institu]ionalizat, referirea la regulamentul acesteia este suficient` pentru c` respectivul regulament d` solu]ii la toate aceste probleme. 2.2. Efectele conven]iei arbitrale Aceste efecte sunt de natur` contractual` [i de natur` procesual`. Efectul de natur` contractual` prive[te for]a obligatorie a conven]iei, care are putere de lege \ntre p`r]i, ca orice contract (art. 969 Cod civil). Ca urmare, conven]ia oblig` p`r]ile, de exemplu, s` supun` litigiul arbitrilor spre solu]ionare, s` desemneze arbitrii, sub sanc]iunea, \n caz de neconformare, a numirii lor de c`tre autoritatea de nominare, s` execute de bun`voie sentin]a pronun]at` de arbitri. Ca orice contract, conven]ia produce efecte [i asupra succesorilor. Din punct de vedere procedural, principalul efect al conven]iei arbitrale const` \n excluderea competen]ei instan]elor judec`tore[ti pentru litigiul \n cauz` (art. 343 Cod procedur` civil`) [i, \n mod corelativ, \n instituirea competen]ei arbitrilor de a solu]iona litigiul. Evident, excluderea competen]ei instan]elor judec`tore[ti nu \nl`tur` \n mod absolut posibilitatea interven]iei acestora, pentru c` instan]a judec`toreasc` normal competent` \n lipsa conven]iei arbitrale poate fi implicat` pentru \nl`turarea piedicilor ce s-ar putea ivi \n organizarea [i desf`[urarea arbitrajului (art. 342 alin. (1) Cod procedur` civil`), pentru \ncuviin]area de m`suri asiguratorii [i vremelnice (art. 3588 Cod procedur` civil`), pentru luarea de m`suri de constrngere \mpotriva martorilor [i exper]ilor (art. 35811 Cod procedur` civil`) sau pentru executarea silit` a hot`rrilor arbitrale. |n cazul \n care exist` conven]ie arbitral` [i totu[i a fost sesizat` instan]a judec`toreasc`, se ridic` problema momentului pn` la care poate fi ridicat` excep]ia de necompeten]` [i a caracterului acestei excep]ii. Nefiind \n prezen]a unei excep]ii cu caracter absolut, ci a uneia cu caracter relativ, bazat` pe acordul de voin]` al p`r]ilor, care pot renun]a oricnd la \n]elegerea intervenit` pentru a se \ntoarce la judec`torul lor firesc, excep]ia de necompeten]` poate fi ridicat` la prima zi de \nf`]i[are a p`r]ilor (in limine litis). Dac` nu a fost ridicat` pn` atunci, este de presupus c` p`r]ile au renun]at la ea [i orice invocare ulterioar` este f`r` efect. |n aceast` privin]`, art. 343 Cod procedur` civil` dispune c`, dac` una din p`r]i invoc` excep]ia de arbitraj, instan]a judec`toreasc` \[i verific` competen]a [i re]ine litigiul spre solu]ionare dac`: a) prtul [i-a formulat ap`r`rile \n fond, f`r` nici o rezerv` \ntemeiat` pe conven]ia arbitral`; b) conven]ia arbitral` este lovit` de nulitate ori este inoperant`; c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze v`dit imputabile prtului \n arbitraj. |n celelalte cazuri, instan]a judec`toreasc`, la cererea oric`rei p`r]i, se va declara necompetent`. |n acela[i sens, sunt [i dispozi]iile art. 180 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept interna]ional privat. Dac` problema competen]ei este ridicat` \n fa]a tribunalului arbitral, acesta este ]inut s` se pronun]e asupra propriei competen]e (Kompetenz-Kompetenz) [i hot`r`[te printr-o \ncheiere care poate fi desfiin]at` numai pe calea ac]iunii \n anulare introduse \mpotriva sentin]ei arbitrale (art. 3433 alin. (2) Cod procedur` civil`). Este de remarcat c`, dac` lex fori decide asupra posibilit`]ii de ridicare a excep]iei de necompeten]`, [i consecin]ele ei pe plan procesual, eventualele cauze de nevaliditate ale conven]iei de arbitraj, cad sub inciden]a lui lex contractus. |n cazul unui conflict de competen]`, fie pozitiv, fie negativ, \ntre o instan]` judec`toreasc` [i un tribunal arbitral (ad-hoc sau institu]ionalizat), acesta se rezolv` de c`tre instan]a judec`toreasc` ierarhic superioar` instan]ei \naintea c`reia s-a ivit conflictul (art. 3434 alin. ultim Cod procedur` civil`). |n cazul unei conven]ii de arbitraj \ncheiate de un stat cu un subiect de drept comercial str`in, pe lng` efectele ar`tate, conven]ia arbitral` \n lips` de stipula]ie contrar` produce efecte [i cu privire la imunitatea statului (renun]area la imunitatea de jurisdic]ie [i

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii obligativitatea sentin]ei arbitrale), la regula epuiz`rii resurselor interne (care devine inaplicabil`) sau la protec]ia diplomatic` (pe care subiectul de drept comercial nu o mai poate solicita). |n ceea ce prive[te legea aplicabil` conven]iei de arbitraj, ca pentru orice contract, p`r]ile sunt libere \n temeiul principiului lex voluntatis, s` stabileasc` legea care le crmuie[te conven]ia (art. 73 din Legea nr. 105/1992). Legea astfel stabilit` se aplic` condi]iilor de fond ale conven]iei, mai pu]in capacitatea p`r]ilor care va fi crmuit` de legea personal` (lex patriae pentru persoane fizice [i legea na]ional` pentru persoane juridice). Dac` p`r]ile nu au stabilit lex contractus, aceasta urmeaz` a fi determinat` cu ajutorul normelor conflictuale subsidiare, dar obligatorii. |n aceast` privin]`, se distinge \ntre clauza compromisorie [i compromis, pentru prima aplicndu-se legea aplicabil` contractului \n care a fost inserat`, bazat pe rela]ia contract principal contract accesoriu (art. 70 din Legea nr. 105/1992), iar pentru compromis, legea statului de sediu al tribunalului arbitral, acesta (sediul) fiind considerat punctul de leg`tur` cel mai semnificativ. 2.3. Principiul autonomiei clauzei compromisorii Conven]ia de arbitraj este autonom` fa]` de contractul la care se refer`. Dac` compromisul nu comport` discu]ii din acest punct de vedere, clauza compromisorie necesit` cteva sublinieri. Astfel, principiul autonomiei clauzei compromisorii, fa]` de contractul \n care este inclus`, este consacrat de art. 3431 din Codul procedur` civil` romn. Aceasta \nseamn` c` validitatea clauzei compromisorii nu depinde de validitatea contractului ce o con]ine, ea supravie]uind \ncet`rii contractului din indiferent ce cauze, inclusiv \n caz de nulitate a acestuia (exceptnd, evident, cazul \n care nulitatea ar fi consecin]a unor cauze comune, cum ar fi viciile de consim]`mnt la \ncheierea contractului). 2.4. Conven]ia arbitral` Juridic independent` de contractul principal, se transmite odat` cu acesta din urm` ori prin cesiune de crean]` sau de datorie, cu condi]ia, evident, ca transmiterea contractului, dreptului ori obliga]iei s` fie valid`. Principiul eficacit`]ii clauzei compromisorii justific` transmiterea conven]iei arbitrale, cu consecin]a intr`rii \n sfera de aplicare a clauzei arbitrale a unor litigii care opun p`r]i nesemnatare ale clauzei (cu toate c` contractul transmis este acela[i). De altfel, conven]ia arbitral` nu s-a \ncheiat \n considerarea persoanelor contractante ceea ce ar fi constituit un obstacol la transmiterea c`tre un ter] ci ca o modalitate de valorificare a drepturilor subiective la care d` na[tere contractul. Dar acordul pentru transmiterea drepturilor subiective rezultate dintr-un contract \nseamn` acord [i pentru transmiterea conven]iei arbitrale, accesorie a respectivelor drepturi subiective. Aceast` transmitere nu se \ntemeiaz` pe voin]a p`r]ilor (expres` sau prezumat`), ci este automat`, clauza compromisorie fiind considerat` indisociabil` de contractul ini]ial care a fost cedat, ea impunndu-se oric`rei p`r]i care dobnde[te drepturile unuia dintre contractan]ii ini]iali. A[a cum s-a spus, conven]ia arbitral` este accesorie dreptului la ac]iune, el \nsu[i accesoriu al dreptului substan]ial... Ea (conven]ia arbitral`, n.n.,V.B.) exist` att timp ct dreptul la ac]iune exist`18. |n cazul cesion`rii unei rela]ii contractuale, conven]ia de arbitraj, \n calitate de conven]ie accesorie, de natur` procesual`, este transmis` p`r]ii care a cesionat, afar` de \n]elegerea contrar`. Altfel spus, dreptul la ac]iune, accesoriu dreptului transmis, este de asemenea transmis astfel cum era la momentul transmiterii, adic` afectat de conven]ia arbitral`. Aceast` transmitere este independent` de voin]a beneficiarului ac]iunii transmise... Dreptul la ac]iune nu poate fi eliberat de modalitatea constituit` prin clauza compromisorie dect printr-un nou act de voin]` al contractan]ilor, c`rora clauza le poate fi opus`19.

E. Loquin, Diffrences et convergences dans le regime de la transmission et lextinction de la clause compromissoire devant les jurisdictions franaises, \n Gazette du Palais, iunie 2002, p. 11. 19 Idem, p. 13.

18

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

Studii, articole, comentarii Aceasta \nseamn` c` transmiterea clauzei compromisorii se face automat, f`r` vreo manifestare de voin]` expres` sau tacit` din partea p`r]ilor care au convenit cedarea de contract, de drepturi sau de obliga]ii. Situa]ia este diferit` \n caz de transmitere a obliga]iilor prin nova]ie, cnd, odat` cu vechea obliga]ie, se stinge [i clauza compromisorie legat` de dreptul novat. Stingerea dreptului substan]ial, prin efectul extinctiv al nova]iei, stinge [i dreptul la ac]iune, care \l \nso]ea, inclusiv conven]ia arbitral` care afecta dreptul la ac]iune. Noul drept subiectiv este \nso]it de un nou drept la ac]iune [i el ar putea fi afectat de o clauz` compromisorie numai dac` p`r]ile \[i manifest` voin]a \n acest scop. 2.5. Despre arbitru Arbitru poate fi orice persoan` fizic` care, potrivit legii sale na]ionale, are capacitatea deplin` de exerci]iu a drepturilor (art. 344 [i art. 347 Cod procedur` civil`). Legea nu pune condi]ii speciale pentru numirea arbitrilor, dar nimic nu se opune ca p`r]ile s` prevad`, \n conven]ia arbitral`, anumite exigen]e de calificare sau de experien]`. P`r]ile stabilesc dac` litigiul se solu]ioneaz` de unul sau mai mul]i arbitri. De regul`, se recurge la trei arbitri, fiecare parte desemnnd cte unul, iar cei doi aleg un supraarbitru. |n litigiile interna]ionale, tribunalul arbitral se compune obligatoriu dintr-un num`r impar de arbitri. Partea str`in` poate numi arbitri de cet`]enie str`in`. Mai mult, se poate conveni ca arbitrul unic sau supraarbitrul s` fie cet`]ean al unui al treilea stat. Dac` p`r]ile sau una dintre p`r]i nu-[i desemneaz` arbitrul sau cei doi arbitri nu se \n]eleg asupra supraarbitrului, intr` \n joc autoritatea de nominare (appointed authority), care poate fi pre[edintele unei Cur]i de arbitraj, pre[edintele unei instan]e judec`tore[ti, pre[edintele Camerei de Comer] [i Industrie na]ionale sau locale etc. Tribunalul arbitral se consider` constituit la data ultimei accept`ri a \ns`rcin`rii de arbitru (supraarbitru) sau, dup` caz, de arbitru unic (art. 3532 Cod procedur` civil`). 2.6. Procedura arbitral` Este stabilit` de p`r]i la conven]ia arbitral`. |n cazul unui arbitraj ad-hoc, posibilitatea p`r]ilor de a conveni este limitat` de cerin]a respect`rii ordinii publice, a bunelor moravuri [i a dispozi]iilor imperative ale legii (\n \ntreaga procedur` arbitral`, trebuie s` se asigure p`r]ilor, sub sanc]iunea nulit`]ii sentin]ei arbitrale, egalitate de tratament, respectarea dreptului la ap`rare [i a principiului contradictorialit`]ii, dispune art. 358 Cod procedur` civil`). |n cazul unui arbitraj institu]ionalizat, prin acceptarea competen]ei acestuia, se achieseaz` \n principiu [i la regulile sale de procedur`, cu posibilit`]i de derogare, dar limitate. Dac` p`r]ile nu au stabilit reguli de procedur`, revine arbitrilor sarcina s` le stabileasc` (art. V din Conven]ia de la New York, 1958 [i art. IV (1) din Conven]ia de la Geneva, 1961). Cap. IV [i V ale C`r]ii a IV-a din Codul de procedur` civil` reglementeaz` regulile de procedur` arbitral` de drept comun (con]inutul ac]iunii [i al \ntmpin`rii, modul de comunicare al \nscrisurilor, citarea, dreptul p`r]ilor de a participa la dezbateri personal sau prin reprezentant, administrarea probelor, m`suri asiguratorii, repartizarea cheltuielilor, con]inutul [i forma hot`rrii arbitrale etc.). Dezbaterea litigiului se va face \n limba convenit`, iar dac` nu s-a convenit prin conven]ia arbitral` [i nici ulterior nu s-a realizat o \n]elegere, se va folosi limba contractului sau o limb` de circula]ie interna]ional`, stabilit` de tribunalul arbitral. Neprezentarea p`r]ilor legal citate nu \mpiedic` dezbaterea litigiului, afar` de cazul \n care partea lips` cere, pentru motive temeinice, amnarea. Amnarea se poate acorda o singur` dat`. Dac` ambele p`r]i, legal citate, lipsesc, tribunalul arbitral poate solu]iona litigiul, \n afar` de cazul \n care apreciaz` c` prezen]a lor la dezbateri este necesar`. P`r]ile stabilesc [i locul arbitrajului, iar dac` nu au f`cut-o ele, revine tribunalului arbitral misiunea de a-l stabili. Tribunalul arbitral pronun]` sentin]a, dac` p`r]ile nu au stabilit altfel, \n termen de cinci luni de la constituirea sa. Expirarea termenului ar`tat nu constituie un motiv de caducitate a arbitrajului, afar` de cazul \n care una din p`r]i a notificat celeilalte p`r]i [i tribunalului arbitral, pn` la primul termen de arbitrare, c` \n]elege s` invoce caducitatea (art. 3533 Cod procedur` civil`). Termenul se suspend` pe timpul judec`rii unei cereri de recuzare sau a altei cereri incidente adresate instan]ei judec`tore[ti. P`r]ile pot consim]i prelungirea termenului, dup` cum [i tribunalul arbitral poate dispune, pentru motive temeinice, prelungirea lui cu dou` luni. |n litigiile interna]ionale, termenele de mai sus se dubleaz`.

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii 2.7. Despre sentin]a arbitral` Sentin]a arbitral` finalizeaz` procedura arbitral`. Ea se pronun]` \n temeiul contractului din care s-a n`scut litigiul [i a dreptului aplicabil dac` este un arbitraj \n drept ]innd seama, cnd este cazul, [i de uzan]ele comerciale. Ea se poate pronun]a \n echitate, dac` p`r]ile au convenit \n acest sens. Dac` tribunalul arbitral este compus din trei arbitri, hot`rrea se ia cu majoritate de voturi. Arbitrul care a avut o alt` p`rere \[i va redacta [i semna opinia separat`. Sentin]a se redacteaz` \n scris [i se comunic` p`r]ilor \n termen de o lun` de la data pronun]`rii. Sentin]a arbitral` are efectele unei hot`rri judec`tore[ti definitive (art. 361 [i art. 363 Cod procedur` civil`). |n termen de 20 zile de la comunicarea sentin]ei, tribunalul arbitral trimite dosarul cauzei la instan]a de judecat` care, \n lipsa conven]iei de arbitraj, ar fi fost competent` s` solu]ioneze litigiul, \mpreun` cu dovezile de comunicare a sentin]ei. |n cazul unui arbitraj institu]ionalizat, dosarul arbitral se p`streaz` la respectiva institu]ie. 2.8. Desfiin]area sentin]ei arbitrale Aceasta se poate ob]ine pe calea unei ac]iuni \n anulare, pentru unul din cele nou` motive ar`tate de art. 364 Cod procedur` civil`: a) litigiul nu este susceptibil de solu]ionare pe cale arbitral`; b) tribunalul arbitral a solu]ionat litigiul f`r` s` existe o conven]ie arbitral` sau \n temeiul unei conven]ii nule ori inoperante; c) tribunalul arbitral nu a fost constituit conform conven]iei arbitrale; d) partea a lipsit la termenul la care s-a dezb`tut litigiul, iar procedura de citare nu a fost legal \ndeplinit`; e) hot`rrea a fost pronun]at` dup` expirarea termenului convenit; f ) tribunalul arbitral s-a pronun]at asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronun]at asupra unui lucru cerut ori a dat mai mult dect s-a cerut; g) hot`rrea nu cuprinde motivele, nu arat` data [i locul pronun]`rii, nu este semnat` de arbitri; h) dispozitivul hot`rrii cuprinde dispozi]ii care nu pot fi aduse la \ndeplinire; i) hot`rrea arbitral` \ncalc` ordinea public`, bunele moravuri ori dispozi]ii imperative ale legii. P`r]ile nu pot renun]a anticipat, prin conven]ia arbitral` la dreptul de a introduce ac]iune \n anulare; pot \ns` renun]a la acest drept dup` pronun]area hot`rrii. Ac]iunea \n anulare poate fi introdus` \n termen de o lun` de la data comunic`rii sentin]ei arbitrale [i este de competen]a instan]ei judec`tore[ti imediat superioare celei ce ar fi fost competent` dac` nu s-ar fi \ncheiat conven]ia arbitral` (art. 365 Cod procedur` civil`). Hot`rrea instan]ei judec`tore[ti asupra ac]iunii \n anulare poate fi atacat` numai cu recurs. Ac]iunea \n anulare are o natur` juridic` controversat`, opiniile mergnd de la calificarea ei drept recurs, cale de atac extraordinar`, ac]iune principal` de control judec`toresc, cale de atac special`20, pn` la a o considera o form` de control judec`toresc ce se realizeaz` pe cale de ac]iune21, iar hot`rrea pronun]at` asupra acestei ac]iuni, este susceptibil` numai de recurs. F`r` a relua argumentele aduse uneia sau alteia dintre calific`ri, preciz`m c` \mp`rt`[im ultima opinie enun]at` [i reamintim cteva dintre argumentele care o sprijin`: evolu]ia \n timp a reglement`rii, care arat` inten]ia legiuitorului de a sustrage hot`rrile arbitrale de la exerci]iul c`ilor de atac [i de a le supune numai controlului judec`toresc pe cale de ac]iune; faptul c` hot`rrea arbitral` nu este hot`rre judec`toreasc`, ci doar asimilat` hot`rrii judec`tore[ti (pentru c` are o natur` juridic` mixt`, de act jurisdic]ional cu o indispensabil` component` contractual`), cu consecin]a c` nu este supus` regulii voies de nlit nont lieu contre les jugements; faptul c` \ntre motivele ac]iunii \n anulare se afl` [i unele motive ale c`ilor de atac din dreptul comun nu are alt`

A se vedea, pentru punctele de vedere exprimate \n materie, G. Boroi, D. R`descu, Codul de procedur` civil` comentat [i adnotat, Editura All, Bucure[ti, 1994, p. 615, G. Beleiu, E. Osipenco, M. Cozmanciuc, Desfiin]area hot`rrii arbitrale, \n Dreptul nr. 9/1995, p. 15, S. Zilberstein, I. B`canu, Desfiin]area hot`rrii arbitrale, \n Dreptul nr. 10/1996, p. 31-33, V. Ro[, Arbitrajul comercial interna]ional, Regia autonom` Monitorul Oficial, Bucure[ti, 2000, p. 450-452, I. Le[, Tratat de drept procesual civil, Editura All Beck, Bucure[ti, 2001, p. 702, I. Deleanu, Tratat de procedur` civil`, vol. II, Editura Servo-Sat, Arad, 2001, p. 404, V. M. Ciobanu, Despre natura juridic` a ac]iunii \n anulare a hot`rrii arbitrale, \n Dreptul nr. 1/2002, p. 76-83 [i practica judec`toreasc` acolo citat` [i comentat`; Decizia Cur]ii Supreme de Justi]ie Sec]ii unite, nr. V/25 iunie 2001, publicat` \n Monitorul Oficial nr. 675/2001. 21 Vezi supra. V. M. Ciobanu, op. [i loc. cit.

20

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

Studii, articole, comentarii semnifica]ie dect aceea de a defini limitele \n care se exercit` controlul judec`toresc; calificarea dat` de legiuitor de ac]iune \n anulare nu poate fi schimbat` de caracterul definitiv al sentin]ei arbitrale, de \mprejurarea c` poate fi pus` \n executare pe cale silit`, de efectele similare recursului, de instan]a competent` s` judece ac]iunea (instan]a superioar` celei competente dac` intervenea conven]ia arbitral`), de faptul c` nu se poate renun]a la ac]iunea \n anulare dect dup` pronun]area sentin]ei arbitrale sau de faptul c`, dup` admiterea ac]iunii \n anulare, instan]a judec`toreasc` procedeaz` ca instan]a de recurs. Tot astfel, \mprejurarea c` hot`rrea pronun]at` asupra ac]iunii \n anulare este supus` numai recursului arat` cu att mai puternic cuvnt c` suntem \n prezen]a unei judec`]i \n prim` instan]`, cu \nl`turarea apelului; faptul c` \n legisla]ia altor ]`ri (Fran]a, Belgia) sau \n Legea model UNCITRAL, ac]iunea \n anulare este reglementat` sub titlul c`i de atac, nu are vreo semnifica]ie asupra naturii juridice a ac]iunii \n anulare, pentru c` legiuitorul romn a procedat diferit, plasnd ac]iunea \n anulare sub titlul Desfiin]area hot`rrii arbitrale, asigurndu-i o reglementare complet` (cazuri de introducere, termenul, instan]a competent`, modul de judecat` etc.), aspect ce exclude calificarea ac]iunii [i a regulilor de judecat` prin analogie cu c`ile de atac22. De altfel, legiuitorul romn nici nu s-a inspirat din Legea model UNCITRAL pentru reglementarea ac]iunii \n anulare, ci din Codul de procedur` romn din 1940, cod care, de[i a fost promulgat, nu a fost pus \n aplicare. A[a cum s-a subliniat23, Cartea a IV-a Despre arbitraj a Codului de procedur` civil`, constituie dreptul comun al oric`rei forme de arbitraj privat: arbitraj ad-hoc [i arbitraj institu]ionalizat; arbitraj civil [i arbitraj comercial; arbitraj intern [i arbitraj interna]ional; arbitraj \n drept [i arbitraj \n echitate.

22 23

Idem. Pentru un punct de vedere diferit, a se vedea [i Decizia nr. V/2001 a Cur]ii Supreme de Justi]ie. I. B`canu, Arbitrajul ad-hoc [i arbitrajul institu]ionalizat \n legisla]ia romn` actual`, \n revista Dreptul nr. 8/1995, p. 5.

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii

COMMERCIAL ARBITRATION AND PUBLIC ORDER IN PRIVATE INTERNATIONAL LAW IN SLOVENIA*


Kre so Puhari c1 1. Introductory Remarks The ultimate test of an international dispute resolution mechanism is the enforceability of the result that it produces. That is true whether the result is a national court judgement or an arbitral award. The legal rules governing the enforceability of foreign judgments and foreign arbitral awards differ. The former are governed largely by national legislation or, in limited circumstances, regional treaty arrangements such as the Brussels and Lugano Conventions. The latter are governed primarily by the New York Convention, or other multilateral treaties, and secondarily by supportive national arbitration statutes. These vary from state to state, often depending on local traditions and concerns (exempli gratia, restrictions on interest, protections for local natural resources).2 A difficulty may arise also when the control under the public policy of the lex loci arbitri produces different results from that under the public policy of the state, or of one of the state, or of one of the states, which will presumably be requested to recognize the award. One would be inclined to give priority to the public policy of the lex loci arbitri. However, for reasons of convenience, in special situations the opposite choice may have to be made. Difficulties will arise in establishing which state will be requested to recognize the award, in view of the plurality of states which might be requested (for example the state in which the loser at that time has its centre of
Professor of International Trade Law at the Faculty of Economics of the University of Ljubljana, President of the Permanent Court of Arbitration attached to the Chamber of Commerce and Industry of Slovenia since 1991. 2 See more: Gary B. Born: International Arbitration and Forum Selection Agreements, Kluwer Law International, The Hague 1999, p. 94.
1

1. Considera]ii introductive Testul ultim al unui mecanism de rezolvare a disputelor interna]ionale const` \n aplicabilitatea rezultatului pe care acesta \l d`. Afirma]ia este adev`rat`, att \n cazul unei hot`rri a unei instan]e statale, ct [i al unei hot`rri arbitrale. Principiile de drept care guverneaz` aplicabilitatea deciziilor unor instan]e str`ine [i a hot`rrilor arbitrale str`ine difer`. Primele sunt \n bun` m`sur` guvernate de legisla]ia na]ional` sau, \ntr-un num`r restrns de cazuri, de \n]elegeri regionale, cum ar fi Conven]iile de la Bruxelles [i, respectiv, Lugano. Cele din urm` sunt guvernate, \n primul rnd, de Conven]ia de la New York sau de alte tratate multilaterale [i, \n al doilea rnd, de reglement`ri na]ionale complementare \n materie de arbitraj. Acestea difer` de la stat la stat, adesea depinznd de tradi]iile [i interesele locale (de exemplu, limit`ri ale unor drepturi, protec]ia resurselor naturale locale).2 De asemenea, o dificultate poate ap`rea atunci cnd controlul, \n condi]iile politicii publice de lex loci arbitri conduce la rezultate diferite de cele ob]inute conform politicii publice a unui stat sau a unuia dintre statele c`rora este de presupus c` i se va cere s` recunoasc` o hot`rre arbitral`. Am putea fi tenta]i s` acord`m prioritate politicii publice de lex loci arbitri. Cu toate acestea, din ra]iuni de comoditate, \n situa]ii speciale este posibil s` fim nevoi]i s` opt`m pentru cealalt` solu]ie. Vor ap`rea dificult`]i \n a stabili c`ruia anume dintre state i se va cere s` recunoasc` hot`rrea arbitral`,
Profesor de drept al comer]ului interna]ional la Facultatea de {tiin]e Economice a Universit`]ii din Ljubljana, Pre[edintele Cur]ii Permanente de Arbitraj de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Sloveniei din 1991. 2 A se vedea: Gary B. Born: International Arbitration and Forum Selection Agreements, Kluwer Law International, Haga 1999, p. 94.
1

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

Studii, articole, comentarii business and the other state where it has substantial assets). Because the interrelationship between public policy and arbitral proceedings it seems that it can be concluded that a control must be conducted both from the substantive and the procedural point of view, bearing in mind that the arbitral proceedings do not have a lex fori.3 A special reference to public policy as a reservation is to be found only in two clauses of the Rules of the Permanent Court of Arbitration attached to the Chamber of Commerce and Industry of Slovenia, integral updated text in force as of April 28, 2000: Art. 39 (1) The tribunal may decline to record a settlement in the form of an arbitral award when it considers the settlement to be in contravention to the public order of the Republic of Slovenia (underlined K.P.) and Art. 2 (2) In the case of a settlement, an arbitrator shall pay attention to the fact that this settlement reflects the true will of the parties and is not in contravention with the mandatory rules of law or morality, Code of Ethics for Arbitrators. 2. The Private International Law and Procedural Act of the Republic of Slovenia The Private International Law and Procedural Act of the Republic of Slovenia of 1999 (hereinafter: PILPA) was adopted primarily for two reasons. Pursuant to Article 4 of the Enabling Statute for the Implementation of the Basic Constitutional Act on the Autonomy and Independence of Slovenia (1991), the federal laws of the former Socialist Federal Republic of Yugoslavia (SFRY) applied mutandis on the date of entry into force of the said Enabling Statute, provided they did not contravene the legal order of the Republic of Slovenia and unless provided otherwise. The competences of the bodies and institutions of the former SFRY granted under those laws were thereby conferred upon the respective bodies and institutions of the Republic of Slovenia. avndu-se \n vedere pluralitatea statelor c`rora li s-ar putea cere acest lucru (de ex., statul \n care partea \mpotriva c`reia este pronun]at` o hot`rre arbitral` \[i are centrul de activitate [i cel`lalt stat, unde se afl` cele mai importante active ale acesteia). Datorit` interrela]ion`rii dintre interesul public [i procedurile de arbitraj s-ar p`rea c` putem conchide c` se impune exercitarea unui control att din punct de vedere substan]ial, ct [i din punctul de vedere al procedurii, avnd \n vedere faptul c` procedurile de arbitraj nu au o lex fori.3 O trimitere special` la interesul public ca o m`sur` de rezerv` a acestui drept poate fi g`sit` doar \n dou` articole ale Regulilor Cur]ii Permanente de Arbitraj de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Sloveniei, text actualizat integral, \n vigoare de la 28 aprilie 2000: Art. 39 (1) Tribunalul poate refuza \nregistrarea unei solu]ii date sub forma unei hot`rri arbitrale atunci cnd consider` c` solu]ia contravine interesului public al Republicii Slovenia (subl. K.P.) [i Art. 2 (2) |n cazul pronun]`rii unei solu]ii, arbitrul va avea \n aten]ie faptul ca solu]ia s` reflecte voin]a real` a p`r]ilor [i s` nu contravin` regulilor obligatorii ale dreptului [i moralit`]ii, Codului Etic al Arbitrilor. 2. Codul dreptului interna]ional privat [i de drept procesual al Republicii Slovenia Codul dreptului interna]ional privat [i de drept procesual (denumit \n cele ce urmeaz` CDIPP) al Republicii Slovenia din 1999 a fost ini]ial adoptat din dou` motive. Conform articolului 4 din Regulamentul de Implementare a Actului Constitu]ional Fundamental privind Autonomia [i Independen]a Sloveniei (1991), legile federale ale fostei Republici Socialiste Federative Iugoslave (RSFI) au fost aplicate mutandis la data intr`rii \n vigoare a Regulamentului susmen]ionat, cu condi]ia ca ele s` nu contravin` ordinii juridice a Republicii Slovenia [i sub rezerva unor prevederi contrarii. Competen]ele organelor [i institu]iilor fostei RSFI acordate conform acelor legi au fost \n felul acesta conferite respectivelor organe [i institu]ii ale Republicii Slovenia.
A se vedea: Kre so Puhari c: Private International Law in Slovenia, Yearbook of Private International Law, Vol. 5 (2003), Kluwer Law International & Swiss Institute of Comparative Law, p. 155-167.
3

See more: Kre so Puhari c: Private International Law in Slovenia, Yearbook of Private International Law, Volume 5 (2003), Kluwer Law International & Swiss Institute of Comparative Law, p. 155-167.

10

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii Compared with the PIL Act of the former SFRY, the Slovene PILPA contains a large4 number of new and revised articles. In some cases, however, not only the numeration, but also the contents of the articles are practically identical. Slovene Civil Procedure Act governs the procedural rules pursuant to which the courts shall hear and decide on disputes arising out of personal and family relations, and disputes arising out some of the said disputes is vested in a specialized court or different body under special statute, the status consolidate text of the Civil Procedure Act is as of 31.12.2001, (CPA). In this connection, Article 3 of the CPA read as follows: The court shall not permit the parties to perform any dispositive act which is not in conformity with: 1. Peremptory norms; or 2. Moral principles. 2.1. Structure and Contents of the PILPA Chapter I: Basic Provisions (Articles 1 12) Chapter II: Applicable Law (Articles 13 47) Chapter III: Jurisdiction and Procedure (Articles 48 93) Chapter IV: Recognition and Enforcement of Foreign Decisions (Articles 94 111) Chapter V: Special Provisions (Articles 112 117) Chapter VI: Final Provisions (Articles 118 119). 3. Priority of International Conventions and Treaties The provisions of the PILPA do not apply to matters regulated by another act or international treaty (Article 4). Accordingly, international conventions and treaties, both multilateral and bilateral, are also a commonly recognized source of Slovene private international law. The treaty provisions prevail whenever conflicts arise between Slovene municipal law and treaties signed or ratified by Slovenia. Slovenia is party to an increasing number of important multilateral treaties relating to private international law, such as the new York Convention on the Recognition and Enforcement of Foreign Arbitral Awards (1958), the United Nations Convention on Contracts for the International Sale of Goods (1980),
P. Lalive, Transnational (or Truly International) Public Policy and International Arbitration, ICCA, New York Conference 1986.
4

|n compara]ie cu Legea fostei RSFI privind Dreptul Interna]ional Privat, CDIPP sloven con]ine un mare4 num`r de articole noi [i revizuite. |n unele cazuri, totu[i, nu numai numerotarea, ci [i con]inutul unor articole sunt practic identice. Codul de procedur` civil` sloven (CPC), \n redactarea formulat` la data de 31.12.2001, stabile[te regulile conform c`rora instan]ele vor audia [i decide \n cazul litigiilor n`scute din rela]ii personale [i familiale, iar pentru unele din litigiile rezultnd din cele susmen]ionate competen]a va reveni unei instan]e specializate sau unui alt organ, guvernat de o lege special`. |n leg`tur` cu aceasta, articolul 3 CPC are urm`torul con]inut: Instan]a nu va permite p`r]ilor s` procedeze la niciun act de dispozi]ie care nu este conform cu: 1. Normele obligatorii; sau cu 2. Principiile morale. 2.1. Structura [i con]inutul CDIPP Capitolul I: Prevederi fundamentale (Articolele 1 12) Capitolul II: Legea aplicabil` (Articolele 13 47) Capitolul III: Jurisdic]ie [i procedur` (Articolele 48 93) Capitolul IV: Recunoa[terea [i executarea silit` a hot`rrilor pronun]ate de instan]e str`ine (Articolele 94 111) Capitolul V: Prevederi speciale (Articolele 112 117) Capitolul VI: Prevederi finale (Articolele 118 119). 3. Prioritatea conven]iilor [i tratatelor interna]ionale Prevederile CDIPP nu se aplic` \n cazul aspectelor reglementate printr-o alt` lege sau tratat interna]ional (articolul 4). |n consecin]`, conven]iile [i tratatele interna]ionale, att cele multilaterale, ct [i bilaterale, sunt recunoscute ca reprezentnd o surs` comun` a dreptului interna]ional privat sloven. Prevederile unui tratat prevaleaz` ori de cte ori apar conflicte \ntre legisla]ia na]ional` sloven` [i tratatele semnate sau ratificate de Slovenia. Slovenia este parte \ntr-un num`r tot mai mare de tratate multilaterale importante privind dreptul interna]ional privat, cum ar fi: Conven]ia de la New York pentru recunoa[terea [i executarea silit` a hot`rrilor arbitrale str`ine (1958), Conven]ia Na]iunilor Unite
P. Lalive, Transnational (or Truly International) Public Policy and International Arbitration ICCA, Conferin]a de la New York din 1986.
4

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

11

Studii, articole, comentarii the Paris Industrial Property Convention (1967), the Patent Cooperation Treaty (1970), the Universal Copyright Convention (1952), the Bern Convention for the Protection of Library and Artistic Works (1886), the Hague Convention on the Service Abroad of Judicial and Extra Judicial Documents in Civil or Commercial Matters (1965), and others. Slovenia is also a Member State of the Hague Conference on Private International Law. In addition, Slovenia has signed numerous bilateral treaties on private international law, including bilateral treaties on judicial assistance in civil, commercial and/or criminal matters. 4. Special Rules on the Applicable Law In keeping with Slovene legal tradition, citizenship is the basic connecting factor in the PILPA. Accordingly, the legal capacity of citizens of the Republic of Slovenia in foreign countries should be determined by Slovene law. As a rule, citizenship is used for determining the legal capacity of natural persons, and any restrictions of the same (Article 13(1) PILPA). However, as a means of safeguarding the security of legal transactions, a natural person who is legally incapable under his national law, but possesses legal capacity under the law of the place where he carries out his business or legal activity, shall be regarded as possessing legal capacity in respect of such activities, except in family and inheritance matters (Article 13(2) PILPA). Property relations are generally governed by the lex rei sitae. In this sense, paragraph 1 of Article 18 reads: Matters relating to property and other rights in rem shall be governed by the law of the place where the property is situated. Goods in transit are governed by the law of the place of destination, whereas means of transportation are subject to the law of the country of their owner, unless otherwise provided by laws of Slovenia. A contract is governed by the law chosen by the parties, unless the PILPA provides otherwise (Article 19 PILPA). Recognition of the principle of party autonomy is crucial because it ensures that the will of the parties prevails over other connecting factors. The choice of law should be expressly declared by the parties; if this is not the case, an implied choice of law must be clear from the contractual provisions or other circumstances. This new provision of the PILPA is modelled on Article 3 of the Rome Convention of 1980 and other national codifications of private international law. privind contractele de vnzare interna]ional` a m`rfurilor (1980), Conven]ia de la Paris privind proprietatea industrial` (1967), Tratatul de cooperare \n domeniul patentelor (1970), Conven]ia Universal` privind drepturile de autor (1952), Conven]ia de la Berna pentru protec]ia operelor scrise [i a operelor artistice (1886), Conven]ia de la Haga privind transmiterea \n str`in`tate a documentelor judiciare [i extrajudiciare \n materie civil` [i comercial` (1965) [i altele. De asemenea, Slovenia este stat membru al Conferin]ei de la Haga privind dreptul interna]ional privat. |n plus, Slovenia a semnat numeroase tratate bilaterale privind dreptul interna]ional privat, inclusiv tratate bilaterale privind asisten]a juridic` \n materie civil`, comercial` [i/sau penal`. 4. Reguli speciale privind legea aplicabil` |n conformitate cu tradi]ia juridic` sloven`, cet`]enia reprezint` punctul fundamental de leg`tur` \n cadrul CDIPP. |n consecin]`, capacitatea juridic` a cet`]enilor sloveni va fi determinat` de instan]ele str`ine conform dreptului sloven. De regul`, cet`]enia este utilizat` ca punct de leg`tur` \n demersul de stabilire a capacit`]ii juridice a persoanelor fizice, precum [i a \ngr`dirilor acesteia (articolul 13 (1) CDIPP). Cu toate acestea, ca mijloc de protejare a siguran]ei tranzac]iilor juridice, o persoan` fizic` ce nu are, conform legii sale na]ionale, capacitate juridic`, dar posed` capacitate juridic` conform legii ]`rii \n care \[i desf`[oar` activitatea de afaceri sau juridic`, va fi considerat` ca avnd capacitatea juridic` \n leg`tur` cu asemenea activit`]i, cu excep]ia chestiunilor legate de familie [i de mo[teniri (articolul 13 (2) CDIPP). Rela]iile de proprietate sunt \n general guvernate de lex rei sitae. |n acest sens, paragraful 1 din articolul 18 are urm`torul con]inut: Problemele legate de drepturi de proprietate [i alte drepturi in rem vor fi guvernate de legea ]`rii \n care este situat` proprietatea respectiv`. M`rfurile aflate \n tranzit se supun legii ]`rii de destina]ie, \n timp ce mijloacele de transport se supun legii ]`rii proprietarului acestora, sub rezerva unor prevederi contrare ale legisla]iei slovene. Un contract este guvernat de legea aleas` de p`r]i, cu excep]ia cazului \n care CDIPP prevede altfel (articolul 19 CDIPP). Recunoa[terea principiului autonomiei de voin]` a p`r]ilor este crucial`, deoarece acesta asigur` ca voin]a p`r]ilor s` prevaleze asupra altor puncte de leg`tur`. Alegerea legii aplicabile contractului trebuie s` fie

12

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii Other factors come into play in the absence of a choice of law by the parties. As a rule, the law most closely connected with the contract shall apply. Unless special circumstances designate another applicable law, the law most closely connected with contract shall be considered to be the law of the habitual residence or head office of the party carrying out the characteristic performance of the contract (Article 20 PILPA). Based on Article 4 of the Rome Convention, Article 20 of the PILPA differs from the corresponding provision of the PIL Act of the former SFRY, which contained a detailed list of connecting factors for various types of contracts. Furthermore, in keeping with Articles 5 and 6 of the Rome Convention, the Slovene PILPA contains special rules to protect the weaker party in consumer and employee contracts. Such provisions were not contained in the PIL Act of the former SFRY. As regards contracts concerning immovable property, the law of the country where the immovable is located applies in all cases, thus excluding party autonomy. The most significant innovation of the PILPA is the general escape clause in Article 2 (1), which reads: The law designated as applicable by the provisions of this Act shall not apply in exceptional cases, where, having regard for all circumstances of the case, it is evident that the connection with that law is not of greatest importance and that the case is more closely connected with some other law. Paragraph 2 of Article 2 provides that the exception clause shall not apply when the applicable law chosen by the parties successfully resolves the potential conflict between the principle of autonomy and the closest connection. If a foreign conflicts rule refers back to the law of the Republic of Slovenia, Slovene substantive law shall apply. However, a new paragraph (para. 3) provides that renvoi shall be completely excluded when the parties are permitted to choose the applicable law. Such solution is entirely reasonable, as it would be wrong to admit renvoi in situations where it contradicts the principle of party autonomy. Dealing with ascertaining the contents of a foreign applicable law, Article 12 of the PILPA provides that courts and other competent authorities shall establish, by themselves and ex officio, the contents of a foreign applicable law in accordance with the iura novit curia principle. To this effect, they may request information on the foreign law from the Ministry of Justice or obtain its contents in another appropriate manner. Information concerning the contents of the foreign law declarat` expres de p`r]i; \n lipsa unei alegeri exprese, legea aplicabil` contractului trebuie s` rezulte din cuprinsul acestuia sau din alte circumstan]e. Aceast` nou` dispozi]ie a CDIPP este inspirat` din articolul 3 al Conven]iei de la Roma din 1980 [i din alte codific`ri na]ionale privind dreptul interna]ional privat. |n lipsa unei manifest`ri de voin]` expres` sau tacit`, sunt avute \n vedere alte puncte de leg`tur`. |n general, va fi aplicat` legea aflat` \n cea mai strns` leg`tur` cu respectivul contract. Cu excep]ia cazului \n care circumstan]e speciale desemneaz` o alt` lege aplicabil`, legea aflat` \n cea mai strns` leg`tur` cu respectivul contract va fi considerat` legea re[edin]ei obi[nuite sau asediului central al p`r]ii care asigur` executarea specific` a unui contract (articolul 20 CDIPP). |n temeiul articolului 4 al Conven]iei de la Roma, articolul 20 CDIPP difer` de prevederea corespunz`toare a Legii privind DIP a fostei RSFI, care con]inea o list` detaliat` a punctelor de leg`tur` pentru diferite tipuri de contracte. |n plus, \n conformitate cu articolele 5 [i 6 ale Conven]iei de la Roma, CDIPP sloven cuprinde reguli speciale \n scopul protej`rii p`r]ii mai slabe din contractele \ncheiate de consumatori, precum [i din contractele de munc`. Asemenea prevederi nu erau con]inute \n Legea privind DIP a fostei RSFI. |n ceea ce prive[te contractele avnd ca obiect propriet`]ile imobiliare, \n toate cazurile se aplic` legea ]`rii pe teritoriul c`reia sunt situate respectivele propriet`]i imobiliare, \n felul acesta excluzndu-se autonomia de voin]` a uneia dintre p`r]i. Cea mai important` inova]ie a CDIPP o reprezint` clauza general` de siguran]` cuprins` \n articolul 2 (1), conform c`reia: Legea desemnat` ca fiind aplicabil` conform prevederilor prezentei legi nu se va aplica \n cazurile excep]ionale, \n care, avndu-se \n vedere toate circumstan]ele cazului, este evident faptul c` leg`tura cu respectiva lege nu este de importan]` major` [i c` respectivul caz se afl` \ntr-o mai strns` leg`tur` cu o alt` lege. Paragraful 2 al articolului 2 stipuleaz` c` respectiva clauz` de exceptare nu se va aplica atunci cnd legea aplicabil` aleas` de c`tre p`r]i rezolv` cu succes poten]ialul conflict dintre principiul autonomiei [i cel al leg`turii celei mai strnse. Dac` o hot`rre str`in` cu privire la un litigiu face din nou trimitere la legea Republicii Slovenia, atunci va fi aplicat` legea substan]ial` sloven`. Cu toate acestea, un nou paragraf (paragraful al 3-lea) prevede c` retrimiterea va fi absolut exclus` atunci cnd p`r]ilor li se permite s` opteze pentru legea aplicabil`. O asemenea solu]ie este absolut rezonabil`,

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

13

Studii, articole, comentarii may be submitted to the court by the parties to the proceedings. 5. Recognition and Enforcement of Foreign Decisions Chapter IV of the PILPA (Articles 94 to 111) contains rules on the recognition and enforcement of foreign court decisions and foreign arbitral awards. 5.1. Foreign Court Decision Article 94 of the PILPA reads as follows: Foreign court decision shall be considered equivalent to decisions rendered by the courts of the Republic of Slovenia and shall have the same legal effect in the Republic of Slovenia only if they have been recognized by a Slovene court. A settlement reached before a court shall also be considered to be a foreign court decision as described in paragraph 1 above. A decision by another body that is considered equivalent to a court decision or court settlement in the country where it was rendered shall be treated as a foreign court decision if the subject matter falls under the scope of Article 1 of this Act. In this connection Article 106 of PILPA reads: The recognition and execution of a foreign arbitration decision shall be declined if it is established by the court; that under the law of the Republic of Slovenia the contested matter may not be ruled on in an arbitration; that the effects of recognition or execution of the decision would be contrary to the public order of the Republic of Slovenia that mutuality does not exist, etc, (underlined K.P.); The procedure for recognition of a foreign court or arbitration decision shall be initiated upon a proposal. Any person satisfying the requirement of legal standing shall be entitled to a request for the recognition of a foreign court decision in matters which concern personal condition (status). The decision to recognize a foreign or arbitration decision shall be passed by an individual judge at a circuit court. Local jurisdiction for recognizing a foreign court or arbitration decision shall be within the jurisdiction of the court on whose territory the execution is to be effected. If no special decision has been issued on recognising a foreign court or arbitration decision, then any court may rule on recognition of such decision as a preliminary issue, with the effect limited only to that particular procedure, (see more: Article 108 of the PILPA). Between the public policy of the place of arbitration and that of the state, which will subsequently be
14

deoarece ar fi gre[it s` fie admis` retrimiterea \n situa]ii ce ar contrazice principiul autonomiei de voin]` a p`r]ilor. |n ceea ce prive[te verificarea con]inutului unei legi str`ine aplicabile, articolul 12 din CDIPP stipuleaz` c` instan]ele [i alte autorit`]i competente vor stabili, ele \nsele [i ex officio, con]inutul unei legi str`ine aplicabile \n conformitate cu principiul iura novit curia. |n acest scop, ele pot solicita informa]ii privind legea str`in` de la Ministerul Justi]iei sau pot ob]ine con]inutul respectivei legi \n orice alt mod corespunz`tor. Informa]iile referitoare la con]inutul legii str`ine pot fi prezentate instan]ei de c`tre p`r]ile implicate \n procedur`. 5. Recunoa[terea [i executarea silit` a deciziilor str`ine Capitolul IV din CDIPP (art. 94 art. 111) con]ine regulile de recunoa[tere [i executare silit` a deciziilor instan]elor str`ine [i a hot`rrilor arbitrale str`ine. 5.1. Decizia unei instan]e str`ine Articolul 94 din CDIPP are urm`torul con]inut: Deciziile unei instan]e str`ine vor fi considerate echivalente cu deciziile pronun]ate de instan]ele Republicii Slovenia [i vor produce acela[i efect juridic \n Republica Slovenia numai dac` au fost recunoscute de o instan]` sloven`. O solu]ie pronun]at` de o instan]` va fi de asemenea considerat` ca fiind o decizie a unei instan]e str`ine conform descrierii din paragraful 1 de mai sus. O decizie adoptat` de un alt organ, care este considerat` echivalent` cu o decizie sau solu]ie a unei instan]e din ]ara \n care a fost pronun]at` va fi tratat` ca o decizie a unei instan]e str`ine dac` subiectul acesteia intr` sub inciden]a articolului 1 din prezenta lege. |n leg`tur` cu aceasta, articolul 106 din CDIPP are urm`torul con]inut: Recunoa[terea [i executarea silit` a unei hot`rri arbitrale str`ine va fi refuzat` dac` instan]a constat` c`, \n conformitate cu sistemul de drept al Republicii Slovenia, chestiunea ce face obiectul contesta]iei nu poate fi solu]ionat` pe cale arbitral`; sau c` efectele recunoa[terii sau execut`rii silite a respectivei hot`rri ar contraveni interesului public al Republicii Slovenia; sau c` nu exist` reciprocitate etc. (n.n. K.P.). Procedura de recunoa[tere a deciziei unei instan]e str`ine sau a unei hot`rri arbitrale str`ine va fi ini]iat` pe baza unei propuneri \n acest sens. Orice persoan` care \ntrune[te condi]iile legale va avea dreptul de a solicita recunoa[terea deciziei unei instan]e str`ine \n chestiuni care privesc statutul personal. Decizia prin
Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii requested to recognize the award, the former will generally deserve more attention since the place of arbitration results in an immediate connection, which is always to be taken into account. Of course, even the second comparison is important since, in case of conflict with it, the award will generally not be recognized. 6. Violation of public order The grounds for setting aside are stated in Art. 477 CCP. According to this provision setting aside of an arbitral award may be claimed in ten cases an especially, if the arbitral award is contrary to the public order of the Republic of Slovenia; (subpar. 9). An award may be set aside if the award violates the public order of the Republic of Slovenia. It is generally accepted that in this case the setting aside is allowed only if those cogent regulations which could be classified under the classical concept of public order (as constitutional and other public order issues) were violated. This by no means includes all mandatory regulations but rather represents a narrow circle of fundamental legal rules. In this connection the Kayo Radenska, (Kayo, Austria & v. Radenska, Slovenia, (ex SFRY) case are particularly well known. The Supreme Court of the Republic of Slovenia in KAJO-Radenska case set aside the arbitral award (rendered on 7 July 1988 by FTAC in Belgrade, Yugoslavia) by its decision of 3 July 1991 No. II Ips 14/92. The ruling of the Supreme Court viewed the prohibition of monopoly market position as a part of public order and declared it to be a constitutional issue (underlined K. P.). care se recunoa[te hot`rrea unei instan]e judec`tore[ti str`ine sau hot`rrea unei instan]e arbitrale str`ine va fi pronun]at` de un complet unic al instan]ei competente. Jurisdic]ia local` pentru recunoa[terea hot`rrii unei instan]e str`ine sau a unei hot`rri arbitrale str`ine va apar]ine instan]ei pe raza c`reia urmeaz` s` aib` loc punerea \n executare a respectivei hot`rri. Dac` nu a fost emis` nici o decizie special` cu privire la recunoa[terea hot`rrii unei instan]e str`ine sau a unei hot`rri arbitrale str`ine, atunci orice instan]` poate delibera \n mod preliminar asupra recunoa[terii unei asemenea hot`rri, cu un efect limitat exclusiv la respectiva procedur` (a se vedea: articolul 108 din CDIPP). |ntre interesul public al locului arbitrajului [i cel al statului c`ruia i se va solicita ulterior s` recunoasc` o hot`rre arbitral`, \n general, cel dinti merit` mai mult` aten]ie, deoarece locul arbitrajului conduce la o conexiune imediat` care trebuie avut` \n vedere \ntotdeauna. F`r` indoial` c`, [i al doilea termen al compara]iei este important \ntruct, \n cazul unui eventual conflict cu acesta, \n general, hot`rrea arbitral` nu va fi recunoscut`. 6. |nc`lcarea ordinii publice Temeiurile pentru refuzul recunoa[terii [i execut`rii silite a unei hot`rri arbitrale str`ine sunt expuse \n art. 477 CPC. Conform prevederilor acestuia, un astfel de refuz poate fi solicitat \n zece cazuri [i, \n mod special, \n cazul \n care hot`rrea arbitral` contravine interesului public al Republicii Slovenia; (subparagraful al 9-lea). Recunoa[terea [i executarea silit` a unei hot`rri arbitrale pot fi refuzate dac` respectiva hot`rre contravine interesului public al Republicii Slovenia. |n general se accept` c`, \n acest caz, refuzul este permis numai dac` au fost \nc`lcate acele reglement`ri solide care ar putea fi considerate ca definitorii pentru conceptul clasic de interes public (aspecte constitu]ionale [i alte aspecte legate de interesul public). Acesta nu include sub nici o form` toate reglement`rile obligatorii, ci mai curnd reprezint` un cerc \ngust de principii juridice fundamentale. |n leg`tur` cu aceasta, este \n mod special cunoscut cazul Kayo Radenska (Kayo, Austria vs. Radenska, Slovenia (ex RSFI). |n cazul KAJO-Radenska, Curtea Suprem` a Republicii Slovenia a refuzat recunoa[terea hot`rrii arbitrale (pronun]ate la 7 iulie 1988 de FTAC la Belgrad, Iugoslavia) prin Decizia sa nr. II Ips 14/92 din 3 iulie 1991. |n motivarea sa, Curtea Suprem` a interpretat interzicerea pozi]iei de monopol pe pia]` ca parte a interesului public [i a declarat c` aceasta reprezint` o problem` de natur` constitu]ional` (n.n. K. P.).
15

* Prezentul studiu reprezint` varianta \mbun`t`]it` a raportului prezentat de autor la Conferin]a interna]ional` organizat` de Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei la data de 9 iunie 2006 [i este publicat cu acordul autorului.

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

Studii, articole, comentarii

Considera]ii introductive cu privire la dreptul la un proces echitabil [i arbitrajul comercial interna]ional*


dr. Victor T`n`sescu arbitru, Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei drd. Crengu]a Ioana Leaua arbitru, Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei

1. Introducere Art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului, dispune: 1. Orice persoan` are dreptul la judecarea \n mod echitabil, \n mod public [i \ntr-un termen rezonabil a cauzei sale, de c`tre o instan]` independent` [i impar]ial`, instituit` de lege, care va hot`r\ fie asupra \nc`lc`rii drepturilor [i obliga]iilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oric`rei acuza]ii \n materie penal` \ndreptate \mpotriva sa. Problema de principiu pe care ne propunem s` o analiz`m \n cuprinsul prezentului articol este dac` obliga]ia de respectare a prevederilor art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil revine numai instan]elor judec`tore[ti statale sau/[i tribunalelor arbitrale, \n arbitrajul comercial interna]ional. |n clarificarea acestei chestiuni, se ridic` dou` probleme principale, pe care ne propunem s` le analiz`m \n prezentul articol: o prim` problem` prive[te \ns`[i posibilitatea solu]ion`rii litigiilor prin arbitraj, respectiv dac` solu]ionarea prin arbitraj a unui litigiu, \n afara instan]elor statale este sau nu contrar` art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului; o a doua problem` este dac` art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului se aplic` \n mod direct procedurii arbitrale. 2. Cu privire la \ntrebarea dac` competen]a instan]elor arbitrale este contrar` art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului O prim` problem` care s-a pus \n practica

interna]ional` prive[te \ns`[i posibilitatea solu]ion`rii litigiilor prin arbitraj, respectiv dac` solu]ionarea prin arbitraj a unui litigiu, \n afara instan]elor statale este sau nu contrar` art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului. Se observ` c` art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului face vorbire despre dreptul la judecarea cauzei sale de c`tre o instan]` prev`zut` de lege. Or instan]ele arbitrale nu sunt prev`zute de lege \n majoritatea situa]iilor, fiind mai rare \mprejur`rile \n care legisla]iile na]ionale stabilesc existen]a unor arbitraje obligatorii. Chiar dac` anumite instan]e arbitrale sunt prev`zute de lege sau posibilitatea organiz`rii lor este prev`zut` de lege, att timp ct organizarea [i func]ionarea lor, precum [i cazurile \n care au competen]` sunt totu[i stabilite de chiar aceste instan]e arbitrale [i de p`r]ile care semneaz` conven]iile arbitrale, iar nu de lege, nu se poate considera c` acele instan]e arbitrale ar fi instan]e prev`zute de lege \n sensul art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului. De aceea, s-a ridicat la un moment dat \ntrebarea dac` \ns`[i existen]a unor instan]e arbitrale nu reprezint` o \nc`lcare a prevederilor art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului. Solu]ionnd aceast` problem` de drept \n cazul Axelsson and others vs. Sweden, Comisia European` a Drepturilor Omului a decis c` existen]a conven]iilor arbitrale nu este contrar` art. 6, deoarece are la baz` consim]`mntul p`r]ilor [i este consecin]a natural` a dreptului lor de a-[i reglementa rela]iile dintre ele, prin acordul lor, \n forma pe care o consider` potrivit`.

16

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii 3. Cu privire la \ntrebarea dac` art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului se aplic` \n mod direct procedurii arbitrale. O a doua problem` intens discutat` la nivel interna]ional este dac` art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului se aplic` \n mod direct procedurii arbitrale. Asupra acestui aspect s-au pronun]at att instan]ele statale, ct [i Curtea European` a Drepturilor Omului, problema fiind de asemenea dezb`tut` \n literatura de specialitate din diverse ]`ri. 3.1. Punctul de vedere al diverselor instan]e statale Solu]iile din jurispruden]a instan]elor din diverse state, \n solu]ionarea fie a cererilor de recunoa[tere [i executare a unor hot`rri arbitrale str`ine, fie \n ac]iunile avnd ca obiect anularea hot`rrilor arbitrale, au avut nuan]e diferite: Potrivit unor instan]e, Conven]ia European` a Drepturilor Omului nu se aplic` direct \n privin]a arbitrajului comercial, deoarece prive[te numai statele [i instan]ele statale, iar nu [i organiza]iile non profit, care nu sunt instan]e, \n sensul acestei conven]ii. |n acest sens cit`m motivarea Cur]ii de Apel Paris, pronun]at` \n cazul Cubic Defence Systems vs. Chambre de Commerce Internationale la 15 septembrie 1998, decizia din 20 februarie 2001, pronun]at` de Curtea de Casa]ie din Fran]a, \n aceea[i cauz`. Alte instan]e au considerat c` tribunalul arbitral trebuie s` respecte regulile fundamentale ale unui proces echitabil. Cit`m \n acest sens decizia din 11 iunie 2001, a Cur]ii Supreme Elve]iene1 [i decizia din 9 noiembrie 2000 a Cur]ii Supreme Elve]iene2. 3.2. Punctul de vedere al doctrinei |n literatura de specialitate au fost de asemenea formulate opinii diverse asupra aplicabilit`]ii directe a art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului. Exist` lucr`ri \n care se afirm` expres c` cerin]ele art. 6 al Conven]iei Europene a Drepturilor Omului se aplic` [i \n materie de arbitraj3. Mai mult, s-a subliniat [i faptul c` nu doar arbitrii, ci [i alte persoane care au un rol \n desf`[urarea procedurii arbitrale, cum este autoritatea de nominare sau cea care are competen]a de solu]ionare a cererilor de ab]inere sau recuzare fie ea instan]a judec`toreasc`, o anumit` persoan` sau chiar institu]ia arbitral`, prin organele ei, \n func]ie de regulamentul [i legisla]ia procedural` aplicabil` sunt ]inute a respecta drepturile p`r]ilor la un proces echitabil. Astfel, s-a afirmat4 explicit faptul c` Toate persoanele implicate \n conducerea unei proceduri arbitrale au datoria de a se asigura c` cunosc principiile drepturilor omului... |n alte lucr`ri, este precizat un punct de vedere mai nuan]at, potrivit c`ruia nu toate cerin]ele art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului se pot aplica \n materie de arbitraj, ci numai unele5. Autorul citat arat`, referindu-se [i la practica Cur]ii Europene a Drepturilor Omului, c` p`r]ile pot renun]a la dreptul de a se adresa unei instan]e stabilite de lege prin \ns`[i semnarea conven]iei arbitrale, precum [i la dreptul ca procesul s` aib` loc \n mod public, renun]area la aceste drepturi fiind implicit` prin semnarea conven]iei arbitrale, astfel c` cel pu]in aceste dou` cerin]e ale art. 6 nu sunt obligatoriu a fi respectate de tribunalele arbitrale. 3.3. Jurispruden]a Comisiei [i Cur]ii Europene a Drepturilor Omului Comisia [i Curtea European` a Drepturilor Omului, \n deciziile lor, s-au pronun]at \n mai multe rnduri asupra aplic`rii art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului cu privire la procedura arbitral`. Astfel, a fost f`cut` o distinc]ie \ntre arbitrajul obligatoriu conform unor legisla]ii statale (spre exemplu \n materia dreptului muncii, \n Germania, sau \n materia dreptului societar, \n Suedia) [i arbitrajul voluntar, permis p`r]ilor de legisla]ia statelor respective, dar \n privin]a c`rora p`r]ile au libertatea de a alege: |n privin]a arbitrajului obligatoriu potrivit legii statului \n care acesta se desf`[oar`, Comisia European` a Drepturilor Omului a decis faptul c` este obligatorie

Publicat` \n Buletinul Asocia]iei Elve]iene de Arbitraj ASA, 2001, p. 566. Publicat` \n Buletinul Asocia]iei Elve]iene de Arbitraj ASA Bulletin 2001, p. 95. 3 Peter Schlosser, \n Friedrich Stein, Martin Jonas, Kommentar zur Zivilprozeordnung sec. 1042, nota. 6. 4 Sir Michael J. Mustill and Stuart Boyd, Commercial Arbitration 2001 Companion Volume to the Second Edition, Butterworths, London, 2001, p. 79. 5 Christoph Liebscher, The Healty Award Challange in International Commercial Arbitration p. 112 [i urm.
2

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

17

Studii, articole, comentarii respectarea art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului6. |n privin]a arbitrajului voluntar, \ns`, Comisia [i Curtea European` a Drepturilor Omului au apreciat c` prin semnarea clauzei arbitrale p`r]ile au renun]at \n mod voluntar la exercitarea unei p`r]i a drepturilor prev`zute de art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului, anume la dreptul la solu]ionarea litigiului de c`tre o instan]` prev`zut` de lege, alegnd una conven]ional`, precum [i la dreptul la solu]ionarea public` a litigiului. Men]ion`m, \n acest sens, cazul R vs. Switzerland, cazul Pastore vs. Italy [i cazul Osmo Suovaniemi and others vs. Finland. Nu se consider` \ns` c` p`r]ile au renun]at implicit, prin semnarea conven]iei arbitrale, la dreptul ca procesul s` se desf`[oare \n mod echitabil [i \ntr-un termen rezonabil, de o instan]` independent` [i impar]ial`. Totu[i, \n anumite condi]ii, a fost acceptat ca p`r]ile s` renun]e la dreptul de a invoca lipsa de impar]ialitate a unui arbitru, cu condi]ia ca aceasta s` fi fost f`cut` \n cuno[tin]a motivului ce genereaz` aceast` lips`, ca renun]area s` se fi f`cut \ntr-o manier` neechivoc` [i ca legea aplicabil` procedurii de solu]ionare a litigiului s` permit` o astfel de renun]are. |n acest sens este, spre exemplu, motivarea \n cazul Osmo Suovaniemi and others vs. Finland. R`mne, a[adar, la latitudinea legisla]iei procedurale na]ionale s` stabileasc` elementele care sunt de ordine public` din ansamblul drepturilor procesuale men]ionate \n cadrul art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului. Totu[i, Comisia a precizat c` responsabilitatea statelor nu este exclus` complet nici \n cazul arbitrajului voluntar, \ns` se manifest` \n controlul pe care \l exercit` asupra hot`rrii arbitrale \n procedura de recunoa[tere [i executare a hot`rrilor arbitrale, precum [i \n cea de anulare a hot`rrilor arbitrale, \n care instan]ele statale sunt chemate s` asigure garantarea caracterului echitabil [i corectitudinii procedurilor arbitrale, precum [i faptul c` acestea s-au desf`[urat cu respectarea drepturilor fundamentale, \n mod special dreptul de a fi ascultat. O astfel de abordare se reg`se[te \n cazul Heinz Schiebler vs. Germany [i cazul Jakob Boss Sohne vs. Germany. 4. Concluzii Concluzia care se poate trage din practica Cur]ii Europene a Drepturilor Omului este aceea c`, de[i art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului nu este aplicabil \n mod direct \n procedura arbitrajului comercial interna]ional, totu[i, prin mecanismul legisla]iei privitoare la recunoa[terea [i executarea hot`rrilor arbitrale, precum [i privitoare la anularea hot`rrilor arbitrale, instan]ele statale verific`, \n limitele legisla]iei lor interne, dac` tribunalul arbitral a respectat anumite prevederi care se reg`sesc [i \n cuprinsul art. 6, de asigurare a unui proces echitabil. Observ`m c`, att prevederile Conven]iei de la New York (1958) ct [i dispozi]iile diverselor legisla]ii na]ionale cu privire la recunoa[terea hot`rrilor arbitrale str`ine, precum [i cu privire la anularea hot`rrilor arbitrale fac men]iune despre cerin]a ca hot`rrea arbitral` s` respecte ordinea public`. Or, astfel cum a fost re]inut \n literatura juridic` de specialitate, ordinea public` de drept interna]ional privat \nglobeaz`, al`turi de ordinea public` de drept material, [i ordinea public` de drept procedural. Este sanc]ionat` nu doar \nc`lcarea de c`tre tribunalele arbitrale a normelor de ordine public` de drept material, ci [i \nc`lcarea normelor de drept procesual. Ordinea public` are a[adar [i o dimensiune procedural`7. Acest punct de vedere este exprimat [i de autorii romni care au subliniat c` pot fi socotite \nc`lc`ri ale ordinii publice de drept interna]ional privat romn [i \nc`lcarea principiilor fundamentale ale procesului contradictorialitatea, egalitatea de drept, dreptul de ap`rare 8. Urmeaz` prin urmare ca, prin raport la legisla]ia statului a c`rui lege procedural` este aplicabil` \n litigiul arbitral respectiv, tribunalul arbitral s` stabileasc` dac` [i \n ce m`sur` prevederile art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului fac parte din normele procedurale de ordine public` [i s` le aplice ca atare. Spre exemplu, \n dreptul romn, principiul respect`rii egalit`]ii p`r]ilor \n asigurarea unui proces echitabil, face parte din ordinea de drept public procedural intern`, fiind considerat [i parte din ordinea public` de drept interna]ional privat, urmare a prevederii

A se vedea, \n acest sens, cazul Bramelid and Malmstrom vs. Sweden. Jean Franois Paudret, Sebastian Besson, Droit compar de larbitrage international LGDJ, 2002, cap. Exequatur des sentences trangres, p. 887, paragraful 910, p. 888, paragraful 911, p. 908 paragraful 936 [i p. 910 paragraful 936. 8 V. M. Ciobanu, Executarea sentin]elor arbitrale str`ine \n Romnia comunicare la simpozionul aniversar a 50 de ani a Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei [i a Municipiului Bucure[ti, 2003.
7

18

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii lui \n tratate interna]ionale. Art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului este aplicabil \n Romnia [i face parte integrant` din ordinea public` intern` \n baza art. 20 din Constitu]ia Romniei, care dispune (1) Dispozi]iile constitu]ionale privind drepturile [i libert`]ile cet`]enilor vor fi interpretate [i aplicate \n concordan]` cu Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului, cu pactele [i cu celelalte tratate la care Romnia este parte. (2) Dac` exist` neconcordan]e \ntre pactele [i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romnia este parte, [i legile interne, au prioritate reglement`rile interna]ionale. Limitele de exercitare a drepturilor procedurale prev`zute \n art. 6 din Conven]ia European` a Drepturilor Omului, \n m`sura \n care p`r]ile pot renun]a la acestea, se reg`sesc \ns` \n Codul de procedur` civil`, a c`rui Carte a IV-a se refer` la procedura arbitrajului. A[a fiind, pentru arbitrajele interna]ionale \n care se aplic` legea procedural` romn`, modalitatea concret` de ac]iune a p`r]ii care consider` c`, \n activitatea sa, tribunalul arbitral a \nc`lcat normele procedurale de ordine public`, este de formulare a unei ac]iuni \n anulare, [i numai \n m`sura \n care instan]ele statale nu respect`, la rndul lor, principiile unui proces echitabil, [i ulterior pronun]`rii unei hot`rri irevocabile cu privire la ac]iunea \n anulare, exist` deschis` calea unei ac]iuni \n fa]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului. In egal` m`sur`, consider`m posibil` formularea unei ac]iuni \n fa]a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului [i \n situa]ia nerespect`rii principiilor unui proces echitabil de c`tre instan]ele romne \nvestite cu o cerere de recunoa[tere [i executare \n Romnia a unei hot`rri arbitrale pronun]ate \n str`in`tate, \n fa]a c`rora se invoc` \nc`lcarea normelor procedurale romne de ordine public` interna]ional`.

* Prezentul studiu reprezint` varianta \mbun`t`]it` a raportului prezentat de autori la Conferin]a interna]ional` organizat` de Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei la data de 9 iunie 2006.

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

19

Studii, articole, comentarii

Raporturile juridice \n arbitrajul comercial


conf. univ. dr. Ioan Sab`u-Pop arbitru, Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei 1. Preliminarii Arbitrajul comercial este o institu]ie mixt`, de drept procesual [i de drept material, ea r`mnnd sub aspectul raportului juridic o institu]ie de drept procesual. Transformarea dreptului de judecat` din domeniul competen]elor autorit`]ilor publice, puterea judec`toreasc` \n domeniul justi]iei private creeaz` noi raporturi juridice [i de ast` dat` acestea sunt de drept privat. |ns` solu]iile care se pronun]` sunt recunoscute de autorit`]ile publice cu puterea egal` a unei hot`rri judec`tore[ti, scopul fiind acela de a fi pus` \n executare cu concursul autorit`]ilor statului care au competen]` \n aceast` materie. Elementul central al arbitrajului, care d` o distinc]ie acestuia, o constituie conven]ia arbitral`, pe care urmeaz` s` o analiz`m din aceast` perspectiv`. Conven]ia arbitral` constituie elementul central al arbitrajului privat. Competen]a material` a instan]elor judec`tore[ti fiind de ordine public`, are o singur` excep]ie, anume trecerea litigiului respectiv de la justi]ia statal` realizat` de puterea judec`toreasc`, \n competen]a justi]iei private, organizat` legal sub forma arbitrajului privat institu]ionalizat sau ad-hoc. Ca element central conven]ia arbitral` este aceea care antreneaz` excep]ia de competen]` material`, prin traducerea litigiului de la puterea judec`toreasc` \n favoarea arbitrajului, fiind o alternativ` jurisdic]ional`. Arbitrul are aceast` putere invocat` din lege [i din conven]ia p`r]ilor, \ntemeiat` pe consim]`mntul liber exprimat ca efect al libert`]ii contractuale de care am men]ionat. La baza sistemului Codului nostru civil st` teoria contractualist` a dreptului, principiul autonomiei de voin]` [i cel al libert`]ii contractuale, principii care se
1

reg`sesc [i \n materia constituirii [i organiz`rii arbitrajului privat, inclusiv \n activitatea desf`[urat` de arbitrii pe toat` durata procedurii. |mp`rt`[ind punctul de vedere c` arbitrajul este o activitate jurisdic]ional` bazat` pe teoria contractualist`, definim conven]ia arbitral` ca fiind acordul de voin]` al p`r]ilor deopotriv` persoane fizice sau persoane juridice care au calitatea de subiecte de drept \ncheiat cu privire la solu]ionarea diferendului dintre ele pe cale arbitral`1. Mai nuan]at, s-a exprimat opinia \n literatura juridic` c` arbitrajul are o natur` mixt`: el este conven]ional prin origine [i jurisdic]ional prin func]ie2. |n literatura juridic`, problematica contractului de arbitraj nu a fost dezb`tut` dect sporadic; cei mai mul]i autori se limiteaz` atunci cnd abordeaz` acest act juridic, analizndu-l \n accep]iunea de conven]ie arbitral`, care se reg`se[te \n practica arbitral` sub dou` forme: clauza compromisorie [i compromisul arbitral. Este de re]inut c` \n dreptul material Codul civil [i, de altfel, restul legisla]iei romne nu este men]ionat expres din care perspectiv` s-ar putea afirma c` este un contract nenumit \n dreptul material. Deci Codul civil nu se ocup` expres de conven]ia arbitral` [i cu att mai mult nu o define[te3. |n schimb, \n art. 340 [i urm. C. proc. civ. g`sim denumirea de conven]ie arbitral`. Potrivit art. 340 din Cod: Persoanele care au capacitate deplin` de exerci]iu a drepturilor pot conveni, art. 3401: Arbitrajul poate fi \ncredin]at prin conven]ie arbitral`..., art. 341 alin. (1): Arbitrajul se organizeaz` [i se desf`[oar` potrivit conven]iei arbitrale..., art. 343 alin. (1): conven]ia arbitral` se \ncheie \n scris... [i a[a mai departe. Conven]ia de arbitraj, de lege lata, este reglementat` de Codul de procedur` civil`, adic` de dreptul procesual, [i nu de cel material unde firesc ar trebui s`-[i

A se vedea I. Le[, Drept procesual civil, Editura Lumina Lex, 2003, p. 489, I. Deleanu, Tratat de procedur` civil`, vol. II, Editura Servosat, 2001, p. 336. 2 A se vedea I. Deleanu, Tratat de procedur` civil`, vol. II, Editura Servosat, 2001, p. 336. 3 A se vedea V. Ro[, Arbitrajul comercial interna]ional, Editura Monitorul Oficial, Bucure[ti, 2000, p. 82.

20

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii g`seasc` locul, de unde s-ar putea considera c` are o natur` preponderent procesual`. Ca natur` juridic`, conven]ia de arbitraj poate fi civil` sau comercial`, derivnd din natura litigiului dedus judec`]ii, dar \[i p`streaz` accentul s`u procesual. Chiar dac` deocamdat` \[i g`se[te sediul materiei \n Codul de procedur` civil`, condi]iile de valabilitate ale acesteia sunt cele din Codul civil, ca pentru orice act juridic (contract), ceea ce ne \ndeamn` s` credem c` are o natur` dual`, dac` nu chiar hibrid`: civil` [i procesual` sau comercial` [i procesual`, dup` caz. De lege ferenda, inconvenientul pare s` poat` fi l`murit, prin cuprinderea conven]iei de arbitraj, \n proiectul noului Cod civil, adoptat deja de Senatul Romniei \n [edin]a din 13.09.2004. Proiectul a fost trimis \n conformitate cu art. 75 din Constitu]ia Romniei, republicat`, spre dezbatere [i adoptare la Camera Deputa]ilor care este Camer` decizional`, \n regimul constitu]ional actual. |n Proiect, la Capitolul XV, sub denumirea Conven]ia de arbitraj, \i sunt consacrate articolele 1770-1776, proiectul p`strnd aceea[i inconsecven]` \n clarificarea no]iunilor de contract [i de conven]ie. |n art. 1770 C. civ. din proiect este ar`tat` no]iunea: Conven]ia de arbitraj este contractul prin care p`r]ile convin s` supun` un litigiu existent sau eventual hot`rrii unuia sau mai multor arbitri, numi]i potrivit legii. Inconsecven]a de simetrie a legiuitorului romn, devenit` o tradi]ie, pare s` se transmit`, \ntruct la sfr[it uit` \nceputul. |n chiar definirea no]iunii din proiectatul art. 1770 se face trimitere la o lege de procedur`, iar \n art. 1776 leguitorul chiar se ocup` de procedura arbitral`, ceea ce nu ar fi cazul \ntr-un cod civil lege de drept material. Conven]ia arbitral` nu se confund` cu contractul de arbitru care se refer` la natura [i efectele raporturilor juridice privitoare la drepturile [i obliga]iile p`r]ile ale arbitrilor [i ale institu]iei de arbitrare \n cadrul litigiilor arbitrale4. Sub forma unei reglement`ri limitate de contract, conven]ia de arbitraj \[i g`se[te, \n Codul civil, o vag` reglementare al`turat` contractului de mandat [i celui de tranzac]ie, respectiv \n art. 1537 din C. civ., care prevede: Facultatea de a face o tranzac]ie cuprinde pe aceea de a face un compromis; dac` re]inem remarca din
4

literatura juridic`, c` semnifica]ia cuvntului compromis folosit de text este acela de conven]ie arbitral`5. Este locul unde se poate face afirma]ia c` \mprejurarea nu este deloc singular`, pentru c` [i tranzac]ia este reglementat` material (art. 1704 C. civ.) [i procesual (art. 271 C. proc. civ.). 2. Specificul conven]iei arbitrale, pe care l-am anticipat la punctul precedent, const` \n aceea c`, dup` cum rezult` din art. 341 alin. (1) [i 343 alin. (2) din C. proc. civ., pot exista dou` forme ale conven]iei arbitrale, ceea ce \i [i d` o configura]ie juridic` aparte: a) Clauza compromisorie [i b) compromisul arbitral. 2.1. Clauza compromisorie, apare \nscris` \n contractul principal, a[a cum prevede art. 343 alin. (2), teza I din C. proc. civ., [i este o form` a contractului de arbitraj, cea mai des \ntlnit` \n practic`, att \n arbitrajul de stat organizat pn` \n anul 1985, ct [i dup` aceea, cnd activitatea arbitral` a fost reintrodus`. Astfel, s-a decis c` dac` p`r]ile au convenit \n anul 1991 ca eventualele litigii contractuale s` fie solu]ionate de Arbitrajul de stat, chiar dac` acesta a fost desfiin]at \n anul 1985, respectiva op]iune este valabil` ulterior dac` din modul de redactare se interpreteaz` c` rezult` voin]a p`r]ilor, \n mod expres, de a \nl`tura competen]a instan]elor judec`tore[ti6 \n favoarea arbitrajului. Clauza compromisorie const` \n aceea c` p`r]ile, cu prilejul \ncheierii unui contract comercial sau civil, \n capitolul referitor la litigii sau \n alt fel, insereaz` \n mod expres men]iunea sub form` de clauz` distinct`, ca \n cazul \n care se vor ivi probleme litigioase \n leg`tur` cu interpretarea [i executarea contractului, ele convin anticipat ca acel litigiu s` fie solu]ionat pe calea arbitrajului, ar`tnd institu]ia arbitral` (\n cazul arbitrajului institu]ionalizat), numele arbitrilor sau modalitatea de numire a acestora. |n privin]a raportului care exist` \ntre conven]ia arbitral` \ncheiat` sub forma clauzei compromisorii [i contractul \n care aceasta este inserat`, s-ar putea crede la prima vedere c` ar fi de la principal la accesoriu, potrivit principiului accesorium sequitur principale [i, \n consecin]`, de soarta contractului principal (ex. un contract de antrepriz`) ar depinde contractul accesoriu (clauza compromisorie), deci condi]iile de validitate ale

A se vedea T. Prescure, R. Cri[an, Despre natura raporturilor juridice dintre arbitru [i parte \n litigiile arbitrale, articol publicat \n Revista de drept comercial nr. 10/2003, p. 37. 5 Idem. 6 A se vedea C.S.J., S. com., Decizia nr. 1948/1999, publicat` \n Buletinul Jurispruden]ei pe anul 1999, p. 351.

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

21

Studii, articole, comentarii primului s-ar putea r`sfrnge [i fa]` de cel de al doilea. Legiuitorul a dorit altfel, fiindc` alin. (2) al art. 3431 C. proc. civ. statueaz` c` eficacitatea juridic` a clauzei compromisorii este independent` de valabilitatea contractului \n care a fost \nscris`. Deci, valabilitatea clauzei compromisorii nu depinde de valabilitatea contractului \n care a fost inserat`, fiind important` aceast` prevedere, pentru c` fiind independent`, ea stabile[te competen]a [i procedura de urmat, sau trimite la aceasta, dup` care este analizat contractul care face obiectul litigiului. De exemplu, dac` s-ar cere anularea contractului de baz`, acel motiv de nulitate nu prive[te \n principiu conven]ia arbitral`. A[a fiind, clauza compromisorie nu va fi afectat` de alte motive sau \mprejur`ri ce se r`sfrng asupra contractului, cum ar fi imposibilitatea execut`rii acestuia datorit` interven]iei for]ei majore. Clauza compromisorie poate s` fie nul` sau inoperant` independent de contract, \mprejur`rile respective privesc numai acel contract, clauzele invocate sunt separate \ntre ele, cum sunt [i cele dou` contracte [i efectele la fel diferite. Este esen]ial de re]inut c` ele vor fi analizate separat, de exemplu, decesul arbitrului desemnat de p`r]i face inoperant arbitrajul, dar cel`lalt contract r`mne func]ional. Independen]a clauzei compromisorii este \ns` relativ`, pentru c` pot fi situa]ii de fapt ce pot afecta ambele contracte, exemplific`m lipsa consim]`mntului p`r]ilor. Independen]a clauzei compromisorii se justific` logic \n sensul c` dac` ar fi influen]at` \n vreun fel de neajunsurile contractului \n care este inserat`, ea nu ar putea s` \[i ating` scopul propus, adic` ar \mpiedica solu]ionarea prin arbitraj a litigiilor, avnd de analizat [i pronun]at o solu]ie cu privire la contractul \n care a fost introdus`. |n doctrin` [i \n practica arbitral` s-a remarcat c` \n con]inutul clauzei compromisorii se g`se[te materializat` voin]a p`r]ilor privind stabilirea competen]ei ca litigiul dintre ele s` fie supus arbitrajului. Este prorogarea de competen]` material` \n favoarea arbitrajului. Dac` are loc f`r` desemnarea arbitrilor s-a re]inut \n literatura de specialitate c` cerin]ele ce privesc compromisul nu i se aplic`, reie[ind de aici c` dac` nu \ntocmesc ulterior, cnd litigiul este pendinte, un compromis, aceasta face ca respectiva clauz` compromisorie s` devin` ineficace7.
7

Opinia este \ntru totul valabil` \n cazul arbitrajului ad-hoc, unde indicarea numelui arbitrului este important`. Desemnarea arbitrilor apreciem c` nu este obligatorie, \n cazul indic`rii unui arbitraj institu]ionalizat (de exemplu Curtea de Arbitraj Interna]ional Bucure[ti, Tribunalul Arbitral de pe lng` C.C.I.A. a jud. Mure[), deoarece se consider` c`, odat` ales un asemenea organism arbitral, p`r]ile cunosc [i ader` la Regulamentul de organizare al acelui arbitraj institu]ionalizat unde li se ofer` spre alegere lista arbitrilor. |n Regulamentele respective este prev`zut c` dac` partea prt`, dup` introducerea cererii de arbitrare [i desemnarea arbitrului propus de reclamant, nu se prezint` \ntr-un termen acordat \n acest sens, arbitrul se desemneaz` din oficiu de c`tre institu]ia arbitral`. A[a c` nu \mp`rt`[im \n totalitate opinia exprimat` \n sensul c` o clauz` compromisorie devine automat inoperant`, deoarece scopul deslu[it al inser`rii acesteia este clar acela ca litigiul s` fie solu]ionat dup` procedura arbitral`. Ea a fost prev`zut` de p`r]i cu scopul de a-[i produce un efect [i nu de a fi lipsit` de orice efect. |n jurispruden]` s-a exprimat [i punctul de vedere c` dac` nu sunt prev`zute numele arbitrilor [i/sau modalitatea de numire a lor, clauza compromisorie este imperfect` [i, deci, lovit` de nulitate. Este discutabil` [i prea sever` o atare sanc]iune. Clauza compromisorie este caracterizat` ca o conven]ie deschis`, mai larg`, mai aerisit`, datorit` faptului c` este \ncheiat` \nainte de na[terea litigiului, cuprinde elemente generice [i mai pu]ine privind elementele arbitrajului [i va putea fi adoptat`, chiar completat`, \nainte sau deodat` cu declan[area litigiului, fie de p`r]i, prin adi]ionarea acesteia, fie chiar [i de organul arbitral. Codul impune \nscrierea \n clauza compromisorie a numelui arbitrilor sau modalitatea de numire a lor, dar nu instituie nici o sanc]iune dac` nominalizarea nu este f`cut`, ca \n cazul compromisului (art. 3432 din C. proc. civ.), motivele de nulitate fiind de strict` interpretare. Se impune a se avea \n vedere regimul nulit`]ilor procedurale prev`zute de art. 105 din Cod. |ntr-o spe]` s-a re]inut c`, de vreme ce conven]ia arbitral` prevede c` litigiile dintre p`r]i privind un contract de executare de lucr`ri va fi solu]ionat de c`tre Camera de Comer] a jude]ului Mure[, inten]ia p`r]ilor a fost de a nominaliza Tribunalul arbitral de pe lng` acea camer` de comer]8 ce rezult` din contextul clauzei.

A se vedea M.N. Costin, I. Deleanu, Dreptul comer]ului interna]ional, vol. I, partea general`, Editura Lumina Lex, Bucure[ti, 1994, p. 179, M.I. S`l`gean, Arbitrajul comercial, Editura All Beck, Bucure[ti, 2001, p. 49. 8 |n acest sens, a se vedea Hot`rrea nr. 10/30.07.2004 pronun]at` \n Dosarul nr. 2/2004 de Tribunalul arbitral de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a jude]ului Mure[, nepublicat`.

22

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii Revenind la autonomia recunoscut` relativ clauzei compromisorii \n raport de contractul unde aceasta este cuprins`, este de re]inut c` nulitatea, rezolu]iunea sau rezilierea contractului principal nu atrage dup` sine aceea[i ineficacitate [i asupra clauzei compromisorii, arbitrii desemna]i urmeaz` s`-[i verifice competen]a [i s` urmeze procedura. La interferen]a autonomiei clauzei compromisorii, \n cazul litigiilor arbitrale cu elemente de extraneitate, \n special de drept comercial interna]ional, legea aplicabil` procedurii de arbitraj (aleas` de p`r]i sau determinat` potrivit normelor conflictuale ale forului) poate s` fie diferit` de legea aplicabil` contractului care prive[te fondul litigiului. Nimic nu \mpiedic` interpretarea [i aplicarea diferen]iat` a normelor de drept \n discu]ie, fiind un ilustru exemplu al independen]ei dintre cele dou` contracte. |ntr-o spe]`9 s-a pus problema aplic`rii legii germane fondului litigiului izvort din ne\n]elegerile rezultate dintr-un contract de comision, punndu-se totodat` problema legii aplicabile procedurii arbitrale. Aplicndu-se legea forului, s-a avut \n vedere Codul romn de procedur` civil` [i Regulamentul tribunalului arbitral care a solu]ionat cauza, independent de faptul c` litigiul pe fond a fost solu]ionat potrivit legii germane10. Un alt aspect care contureaz` autonomia relativ` dintre cele dou` conven]ii este acela c`, \n situa]ia \n care contractul principal trebuind s` fie \ncheiat prin \nscris sub form` autentic`, ca o condi]ie pentru validitate, dar a fost \ncheiat prin act sub semn`tur` privat`, \n privin]a validit`]ii, clauza compromisorie este deplin valabil`. Pentru c` natura arbitrajului este deopotriv` contractual` [i jurisdic]ional`, duce la o alt` \mbinare a regimului nulit`]ilor absolute [i relative, atenund tr`s`tura clasic` existent` \ntre normele imperative [i dispozitive. De aceea, a fost rolul doctrinei [i jurispruden]ei, de a ordona de la caz la caz, modalit`]i de interpretare, c`utnd voin]a intim` a p`r]ilor [i scopul pe care l-au urm`rit.
9

Codul, prev`znd forma scris`, s-a pus problema dac` lipsa acesteia atrage nulitatea, \n raport de prevederile imperative ale art. 343 alin. (2) din C. proc. civ. S-a re]inut c` dac` arbitrajul sesizat este cel organizat de Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, forma scris` a conven]iei arbitrale nu este obligatorie, fa]` de dispozi]iile art. 13 din Regulile de procedur` arbitral`11. |ntr-o solu]ie contrar`, s-a re]inut c` solu]ionarea pe cale arbitral` este precedat` de conven]ia arbitral` \ncheiat` \n scris, sub sanc]iunea nulit`]ii. |ncheierea conven]iei arbitrale [i cerin]a conven]iei arbitrale de a se face \n form` scris` este prev`zut` pentru c` exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competen]a instan]elor judec`tore[ti12. Privitor la con]inutul clauzei compromisorii, acesta se poate interpreta ca deficitar, atunci cnd se insereaz` \n contract drept clauz` compromisorie urm`toarea formul`: litigiile dintre p`r]i, neaplanate pe cale amiabil`, se supun spre solu]ionare instan]elor judec`tore[ti competente din Romnia sau arbitrajului. |n motivarea hot`rrii arbitrale se sus]ine c` pretinsa clauz` nu face dect s` exprime principiul general aplicabil, chiar f`r` o enun]are expres` \n contract, potrivit c`ruia un atare litigiu poate fi solu]ionat fie de instan]ele judec`tore[ti, fie de arbitraj [i nu se desprinde c` p`r]ile au \n]eles s` dea prin conven]ia lor prioritate arbitrajului. |n lipsa clauzei compromisorii, tribunalul arbitral [i-a constatat necompeten]a [i a dispus \nchiderea procedurii arbitrale13. Solu]ia contrar` rezult` dintr-o alt` spe]` a unei alte instan]e arbitrale, cu prilejul solu]ion`rii unui litigiu comercial generat de neexecutarea obliga]iilor rezultnd dintr-un contract antrepriz` \n construc]ii. S-a inserat cu titlu de clauz` compromisorie urm`torul text: |n caz de ne\n]elegeri privind \ndeplinirea obliga]iilor contractuale, p`r]ile vor \ncerca solu]ionarea pe cale de mediere, iar \n caz contrar va fi competent tribunalul sau arbitrajul Camerei de Comer] [i Industrie a jude]ului Mure[. Dup` sesizarea arbitrajului, a fost invocat` excep]ia de necompeten]` ce a fost respins`. Succint, \n moti-

|n acest scop, Hot`rrea nr. 7/25.06.2004 pronun]at` \n Dosarul nr. 1/2004, Tribunalul arbitral de pe lng` C.C.I.A Mure[, nepublicat`. 10 |n acest sens, M. T`brc`, Codul de procedur` civil` [i comentat [i adnotat, Editura Rosetti, 2002, p. 410-411. 11 A se vedea Regulile de procedur` arbitral` ale Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei elaborate \n conformitate cu art. 13 din Decretul-Lege nr. 139/1990 privind Camerele de Comer] [i Industrie din Romnia. 12 |n acest sens, C.S.J., S. comercial`, Decizia nr. 35 din 18 ian. 1996, publicat` \n Culegere de decizii, Editura All Beck, 2004, p. 997. 13 |n acest sens, Curtea de Arbitraj Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, |ncheierea din 30 iunie 2003 pronun]at` \n Dosarul nr. 74/2003, publicat` \n Revista de drept comercial nr. 12/2003, p. 244245.

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

23

Studii, articole, comentarii vare, s-a re]inut c` sunt aplicabile regulile competen]ei alternative, reclamantul fiind \ndrept`]it s` aleag` \ntre instan]a de judecat` (tribunal) [i institu]ia arbitral` nominalizat` de p`r]i. |n consecin]`, dac` a ales s` sesizeze, a[a cum au convenit \n prealabil, mai \nti instan]a arbitral`, aceasta devine competent` s` solu]ioneze litigiul. Clauza compromisorie, ca o conven]ie distinct`, se interpreteaz` ca avnd acest efect14. 2.2. Compromisul arbitral \[i g`se[te reglementarea de principiu \n art. 3432 din C. proc. civ. Potrivit textului prin compromis arbitral p`r]ile convin ca un litigiu \ntre ele s` fie solu]ionat pe calea arbitrajului, ar`tndu-se sub sanc]iunea nulit`]ii, obiectul litigiului [i numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor. |n doctrin`, compromisul este definit ca fiind o conven]ie prin care p`r]ile stabilesc ca litigiul ivit \ntre ele s` fie scos de sub jurisdic]ia ordinar` [i dat spre solu]ionare unui arbitraj, stabilind condi]iile de desf`[urare ale arbitrajului astfel desemnat15. Defini]ia sugereaz` c` este vorba despre un litigiu deja pendinte. Din acest punct de vedere, compromisul se aseam`n` foarte mult cu o tranzac]ie, p`r]ile convenind asupra procedurii de rezolvare a litigiului dintre ele [i asupra faptului c` acesta urmeaz` s` fie solu]ionat \n cadrul justi]iei private. Desigur, deosebirea dintre compromis [i tranzac]ie r`mne esen]ial`, deoarece p`r]ile nu tran[eaz` raportul de drept material, concesiunile reciproce pe care [i le fac privesc doar aspecte de competen]` [i procedur`. Conven]ia arbitral` sub forma compromisului nu mai este inserat` \n \nscrisul care cuprinde [i contractul principal (civil sau comercial) [i nu mai este cazul s` se fac` raportul dintre ele, iar problema autonomiei celor dou` conven]ii nu se mai poate supune vreunei discu]ii, ea fiind absolut`. Compromisul arbitral intervine ulterior [i se refer` la un litigiu existent deja sau cel pu]in pe cale s` se produc`, ceea ce poate s` presupun` c` un atare compromis poate s` intervin` chiar [i \n ipoteza \n care un contract asupra raportului juridic de drept material nici nu a fost \ncheiat. Important este ca acel compromis s` aib` ca obiect un litigiu dintre cele susceptibile de a fi solu]ionate pe cale arbitral` potrivit art. 340 C. proc. civ. Pentru valabilitatea compromisului arbitral sunt necesar s` fie \ntrunite urm`toarele condi]ii consacrate \n doctrin`: contractul de arbitraj s` se refere \n mod direct la un litigiu patrimonial care deja exist`; \nvoiala p`r]ilor de solu]ionare a litigiului pe calea arbitrajului s` fie expres`, din compromisul lor s` rezulte f`r` echivoc c` au dat puterea de a arbitra acelor arbitri pe care i-au desemnat; arbitrii s` fie nominaliza]i prin compromis sau s` fie stabilit` modalitatea concret` prin care ace[tia pot fi desemna]i. S-a statuat c` \n lipsa desemn`rii arbitrilor, compromisul devine nul. Ei vor putea fi desemna]i \ns` ulterior, dac` p`r]ile st`ruie la solu]ionare pe aceast` cale; compromisul s` fie redactat \n scris, astfel \nct s` fie stabilite toate elementele referitoare la locul, modalitatea de solu]ionare, durata arbitrajului. Compromisul arbitral are acela[i obiect [i ca atare dezleag` acela[i raport juridic ca [i clauza compromisorie, deosebirea esen]ial` dintre ele deriv` din faptul c` sunt \ntocmite \n momente diferite: clauza arbitral` compromisorie este con]inut` \n \nsu[i contractul care anticipeaz` un eventual litigiu sau este adi]ionat` la contractul principal (de exemplu, un contract de antrepriz`); \nvestirea arbitrajului este doar o posibilitate aleatorie (un litigiu viitor, determinabil), pe cnd compromisul coincide tocmai cu na[terea diferendului care a devenit o certitudine, conflictul judiciar este pendinte. Asem`n`rile sunt mai multe, ambele forme propunndu-[i, \n principal, \nlocuirea justi]iei statale \n favoarea arbitrajului privat, c`ruia i se confer`, prin voin]a p`r]ilor, putere de jurisdic]ie.

|n acest sens, a se vedea |ncheierea din 10.12.2004 pronun]at` \n dosarul arbitral nr. 12/2004, nepublicat`. M. N. Costin, C. M. Costin, Dreptul comer]ului interna]ional, Editura Argonaut 1999, p. 183-184; T. Prescure, Curs de contracte civile, Editura Rosetti, 2003, p. 461.
15

14

24

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii

Metode moderne alternative de solu]ionare a litigiilor comerciale*


asistent univ. drd. Cristina Florescu Asemenea altor sisteme judiciare din lume, \n special a celor din ]`rile Europei Centrale [i de Est, [i sistemul judiciar din Romnia este supus de c]iva ani procesului reformator [i de modernizare cu privire la armonizarea legisla]iei Romniei cu cea comunitar`, \n perspectiva ader`rii Romniei la Uniunea European`. Promovarea alternativelor de solu]ionare pe cale amiabil` a diferendelor \n dreptul civil [i comercial, ca [i asigurarea unui cadru corespunz`tor dezvolt`rii [i perfec]ion`rii acestora \n fiecare dintre statele Uniunii Europene, ct [i a celor aspirante, a devenit \n ultimii ani o politic` prioritar` a institu]iilor Uniunii Europene. S-a observat astfel interesul crescnd al statelor pentru orientarea comercian]ilor spre folosirea tot mai frecvent` a metodelor alternativelor de solu]ionare a diferendelor, justificate de cre[terea \n principal a volumului litigiilor \n general, dar mai ales \n dreptul comercial, concomitent cu sc`derea capacit`]ii instan]elor de drept comun de solu]ionare operativ` a acestora pe cale judiciar`, justi]ia aflndu-se \n criz` de volum, celeritate [i de eficacitate. |n acela[i context, obiectul central al reformei legislative [i institu]ionale, \n Romnia, ca [i \n celelalte state europene, \l constituie att modernizarea sistemului judec`toresc, ct [i constituirea unor organisme extrajudiciare care s` preia spre solu]ionare unele diferende, prin anumite proceduri speciale, folosind mijloacele alternative de rezolvare a lor. Cunoscut [i folosit pe larg \n dreptul [i practica ]`rilor anglo-saxone, conceptul Alternative Dispute Resolution ADR cuprinde totalitatea formelor extrajudiciare de solu]ionare a diferendelor prin intermediul unei ter]e p`r]i. Cu acest con]inut, el [i-a g`sit expresia \n lucr`rile [i practica UE [i tinde spre o accep]iune general`. Astfel, Consiliul Europei, prin dezbaterile [i reuniunile organizate \n cadrul s`u, ct [i a documentelor adoptate, a acordat o aten]ie deosebit` problematicii ADR-urilor, solicitnd statelor s` o promoveze \n diferite domenii de activitate.
*

Consiliul Europei, printr-o serie de recomand`ri adoptate \n perioada 1997-2002, a cerut statelor membre, ct [i celor ce vor adera la UE s` opereze \n legisla]ia lor o serie de m`suri cu caracter preventiv care s` reduc` num`rul cauzelor civile [i comerciale din activitatea instan]elor, \ncurajndu-se [i facilitndu-se folosirea metodelor alternative de solu]ionare a litigiilor, \n principal a medierii [i concilierii, att \n materie civil`, ct mai ales comercial`, promovnd astfel o politic` prioritar` de stimulare [i organizare a acestor metode moderne alternative. Documentul intitulat Green Paper sau Carta Verde referitor la metodele alternative de rezolvare a diferendelor \n dreptul civil [i comercial este elaborat \n 2002 de Comisia European`. Aceast` Cart` con]ine 36 de pagini, fiind consacrat` unui studiu general asupra ADR-urilor \n materie civil` [i comercial`, inclusiv \n dreptul muncii [i al protec]iei consumatorului. Studiul se \ncheie cu 21 de \ntreb`ri adresate publicului larg, autorit`]ilor statelor membre, organiza]iilor neguvernamentale, institu]iilor de cercetare, universit`]ilor [i practicienilor dreptului, pentru o cooperare larg orientat` spre cunoa[terea aprecierii publice fa]` de ini]iativele institu]iilor europene, a reglement`rilor na]ionale ale ADR-urilor [i a practicii statelor membre \n aplicarea lor, urm`rindu-se \n final definirea principiilor comune ale ADR-urilor \n domenii de activitate relevante. Scopul \nsu[i al Cartei Verzi, declarat chiar \n preambulul s`u, este acela de a stimula [i a \ncuraja recurgerea la aceste institu]ii, \n special la mediere, precum [i acela al familiariz`rii publice asupra facilit`]ilor folosirii ADR-urilor [i pentru a se face mai vizibile ini]iativele statelor membre \n acest domeniu. Drept urmare, la 19 aprilie 2000, Carta Verde a fost dat` publicit`]ii la Bruxelles prin intermediul site-ului institutului. Reac]iile publice materializate \n comentarii, sugestii, informa]ii \n raport de reglement`rile [i practica statelor membre ale UE au fost valorificate de c`tre institu]iile europene \n vederea definitiv`rii [i fix`rii re-

Referatul a fost prezentat la Sesiunea [tiin]ific` din 18 noiembrie 2005, organizat` de ASE Bucure[ti \n cadrul {colii Doctorale, profilul {tiin]e juridice.

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

25

Studii, articole, comentarii gulilor UE cu privire la ADR-uri. Astfel, \n vederea realiz`rii unui cadru juridic menit s` asigure un acces \mbun`t`]it al cet`]enilor europeni la justi]ie, acest document relev` o preocupare major` [i de mare actualitate prin utilizarea procedurilor extrajudiciare alternative. |n principiu, succesiunea procedural` \n solu]ionarea unui conflict ce se ive[te \ntre p`r]ile unui raport juridic comercial presupune, \n mod logic, negocieri directe \ntre p`r]i, apoi implicarea unei a treia p`r]i \n calitate de conciliator sau mediator [i numai \n final, dac` nici aceast` metod` nu conduce la un rezultat satisf`c`tor pentru p`r]ile implicate \n conflict, solu]ionarea acestuia pe calea arbitrajului sau a procesului obi[nuit \n fa]a instan]elor de drept comun. Din experien]a practicienilor, aceste modalit`]i de solu]ionare alternative au condus de multe ori la rezolvarea conflictelor f`r` a mai fi necesar` apelarea la proceduri jurisdic]ionale, fie ele \n fa]a instan]elor de drept comun sau \n fa]a unor instan]e arbitrale. |n ceea ce prive[te no]iunea de ADR, preciz`m c` \n practica interna]ional` european`, aceasta exclude arbitrajul, deoarece acesta a devenit deja o practic` tradi]ional` de solu]ionare a litigiilor, folosit` cu mult anterior. |n sensul legisla]iilor din sistemul de common law englez`, american` etc. no]iunea de ADR include \ns` [i arbitrajul, al`turi de celelalte metode moderne de solu]ionare a conflictelor, al`turi de negociere, conciliere, mediere etc. |n continuare, trebuie men]ionat faptul c` toate aceste metode alternative de solu]ionare a conflictelor au drept scop reglementarea rela]iilor dintre p`r]i, astfel \nct dup` epuizarea acestor metode, p`r]ile s` poat` continua colaborarea, eventual chiar pe baza aceluia[i contract. Numai \n cazul \n care p`r]ile e[ueaz` \n solu]ionarea conflictului, acestea pot solicita reglementarea litigiului lor pe calea arbitrajului sau a litigiului desf`[urat \n fa]a instan]elor de drept comun. Ca o dificultate relevat` de practic`, ADR-urile [i, \n special, medierea presupun investirea unor costuri [i timp suplimentar pentru solu]ionarea diferendului pe aceste c`i, acestea fiind practic pierdute [i imposibil de valorificat \n cazul \n care se ajunge totu[i la rezolvarea litigiului pe cale de arbitraj sau instan]e judec`tore[ti. Pentru acest motiv, \ntr-o serie de cazuri, p`r]ile interesate au evitat, pn` \n prezent, aplicarea acestor ADR-uri. Men]ion`m c` \n unele state, precum ar fi Slovenia, procedura medierii este organizat` \n ultima perioad` ca obligatorie prin lege [i se aplic` de o sec]ie specializat` a instan]elor judec`tore[ti. {i, ceea ce este mai important, s-a acceptat ca aceast` procedur` s` fie gratuit`. Cu toate dificult`]ile inerente unui \nceput, ADRurile furnizeaz` o oportunitate pentru rezolvarea diferendelor prin folosirea unui proces adecvat corespunz`tor problemei particulare a respectivului conflict. Astfel, ADR-urile presupun totodat` selectarea [i desemnarea unei proceduri corespunz`toare adecvate p`r]ilor aflate \n disput` [i problemelor lor. Domeniul ADR-urilor acoper` un cmp larg de mecanisme [i proceduri desemnate \n principal s` asiste p`r]ile \n rezolvarea disputei lor \ntr-o manier` creativ` [i eficient`. Aceste mecanisme [i proceduri nu inten]ioneaz` s` \nlocuiasc` instan]ele de judecat` [i arbitrajul, ci mai degrab` s` permit` evitarea interven]iei acestora, incluznd astfel o gam` larg` de proceduri specifice, de la negociere, conciliere, mediere [i chiar unele forme noi, cum ar fi adjudecarea etc. Se disting dou` mari categorii de ADR-uri: cele conven]ionale care se desf`[oar` \n cadrul unor institu]ii, organisme, asocia]ii extrajudiciare, independente sau chiar de c`tre persoane private, evident desemnate prin acordul p`r]ilor [i cele \n cadrul procedurilor judiciare care sunt conduse, controlate ori dispuse \n unele cazuri chiar de c`tre instan]ele de drept comun. Este de subliniat c` aceste ADR-uri sunt proceduri voluntare [i reprezint` drepturi fundamentale ale oric`rei persoane (de a apela la ele [i de a le utiliza) pentru a solu]iona ct mai convenabil propriile interese. |n principiu, aceste proceduri nu sunt obligatorii \n litigiile comerciale, \ns` \n cazul concilierii directe aceasta a fost introdus` ca procedur` obligatorie \nainte de solu]ionarea instan]elor judec`tore[ti sau dac` p`r]ile decid prin voin]a lor comun` s` apeleze la aceste ADR-uri. Astfel aceste metode nu sunt obligatorii, deoarece p`r]ile nu pot fi obligate s` recurg` la ele \mpotriva voin]ei lor. Aceste metode pot fi obligatorii \ns` \n cazul unor proceduri de aplicare a lor, cnd p`r]ile decid de comun acord s` apeleze la aceste ADR-uri sau cnd legea prevede posibilitatea ori chiar obligativitatea lor. Dup` cum am ar`tat, o prim` metod` de solu]ionare a conflictelor \n materie comercial` ce poate fi utilizat` este concilierea, procedur` \n cadrul c`reia p`r]ile, f`r` interven]ia obligatorie a unui al treilea, \ncearc` s` identifice probleme ap`rute pe parcursul derul`rii rela]iei contractuale, s` g`seasc` solu]ii pentru acestea, \n vederea continu`rii rela]iei stabilite. Concilierea efectiv` se bazeaz` \n primul rnd pe eviden]ierea intereselor comune [i asigurarea unei distribu]ii ct mai corecte a acestora \ntre p`r]i. Concilierea presupune abilitatea p`r]ilor de a comunica [i de a lua decizii \n vederea ajungerii la puncte de

26

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii cooperare [i luarea unor decizii amiabile comune care s` conduc` la solu]ionarea conflictului [i, deci, la dep`[irea fazei \n care interesele p`r]ilor sunt divergente. |n general, \n cadrul concilierii p`r]ile sunt asistate de c`tre speciali[ti, consultan]i propriu-zi[i sau de c`tre avoca]i, care sunt \n cele mai multe cazuri cei care stabilesc de comun acord regulile concilierii [i, mai mult, au un rol important \n atingerea obiectivului concilierii, anume acela de a relansa rela]iile \ntre p`r]i. Concilierea prealabil` nu este \ns` o cerin]` de admisibilitate a cererii \n cadrul procedurilor arbitrale organizate \n Romnia, att cele institu]ionalizate, ct [i \n cazul arbitrajului ad-hoc, dar aceasta nu \nseamn` c` p`r]ile nu utilizeaz` de regul` aceast` procedur` de solu]ionare a conflictelor \nainte de introducerea unei cereri de arbitrare. Astfel, concilierea poate avea loc att ca o consecin]` a prevederilor clauzelor contractuale, ct [i ca urmare a dorin]ei exprimate de p`r]i \n acest sens. Concilierea nu are reguli de desf`[urare, acestea fiind stabilite de c`tre p`r]i, iar consecin]ele acesteia sunt c` rezultatele ei nu pot fi executate silit de c`tre instan]ele de drept comun, ci numai de bun`voie. Iat` a[adar un impediment major al folosirii acestor metode de rezolvare a unei situa]ii conflictuale datorit` imposibilit`]ii execut`rii silite a rezultatului stabilit \n urma \n]elegerii p`r]ilor. Acest dezavantaj poate fi \ns` \nl`turat prin instituirea unei proceduri, recunoscut` de toate statele europene, prin intermediul c`reia un astfel de acord tranzac]ional poate fi confirmat de un judec`tor sau un instrument autentic al unei jurisdic]ii ori al unei autorit`]i publice. Ideea unor mijloace facultative de solu]ionare a litigiilor, alternative procesului \n instan]`, nu este str`in` nici reglement`rilor actuale din dreptul nostru, cum ar fi prevederile referitoare la conciliere. Concilierea se poate desf`[ura [i \n condi]iile Regulilor de conciliere facultativ`, puse la dispozi]ia celor interesa]i de Camera de Comer] [i Industrie a Romniei [i care au fost aprobate de Colegiul Cur]ii de Arbitraj prin Decizia nr. 3 din 10 septembrie 1999. O aplica]ie a ideii de conciliere direct` \ntre p`r]i \n cazul litigiilor \n materie comercial` este cuprins` \n Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea [i completarea Codului de procedur` civil` (art. 7201 alin. (1) C. pr. civ.). Concilierea prealabil` poate fi \ns` totodat` [i o component` a procedurii arbitrale \n cazul arbitrajului privat voluntar guvernat de normele din Codul de procedur` civil`, \ntruct art. 341 alin. (2) C. pr. civ. face referire la procedura unei eventuale concilieri prealabile. O alt` metod` alternativ` de solu]ionare a conflictelor este medierea care presupune, spre deosebire de conciliere, interven]ia obligatorie a unui ter], mediatorul, care va ajuta p`r]ile s` ajung` la o solu]ionare a situa]iei conflictuale existente prin implicarea sa direct` \n solu]ionarea diferendului. De regul`, institu]iile care organizeaz` arbitraje pun la dispozi]ia celor interesa]i [i un regulament referitor la mediere. Medierea, \n principiu, se desf`[oar` pe acelea[i coordonate ca [i concilierea, cu excep]ia faptului c` regulile sunt stabilite fie de c`tre mediatorul numit, fie de c`tre institu]ia care organizeaz` medierea. Ac]ionnd \n spiritul obliga]iilor ce revin Romniei \n procesul ader`rii sale la UE, Camera de Comer] [i Industrie a Romniei [i a Municipiului Bucure[ti a aprobat \nfiin]area \n ianuarie 2002 la Bucure[ti a Centrului de Mediere a Diferendelor Comerciale, iar Adunarea General` a membrilor s`i a aprobat Regulamentul privind organizarea [i func]ionarea Centrului de Mediere, pe baza c`ruia acesta [i-a \nceput activitatea la data de 2 aprilie 2003, aprobnd \n plenul s`u Regulile procedurii de mediere. Principala misiune a Centrului de mediere este de a pune la dispozi]ia \ntreprinz`torilor [i comercian]ilor romni [i str`ini medierea sau concilierea, ca mijloace alternative c`ilor obi[nuite de rezolvare a diferendelor lor comerciale. |n practic` s-a sim]it nevoia aplic`rii unei noi modalit`]i de rezolvare pe cale amiabil` a conflictelor ivite \n rela]iile de afaceri, dat fiind faptul c`, fiind caracterizat` printr-un plus de suple]e [i garantnd men]inerea bunelor rela]ii \ntre p`r]ile implicate dup` solu]ionarea conflictului, medierea poate constitui un r`spuns mai adecvat genului de litigii n`scute \n snul mediului de afaceri, de natur` s` asigure solu]ii rapide, flexibile, eficiente, chiar creative. |n cazul medierii, accentul nu cade pe aspectele juridice ale litigiului, ci se urm`re[te ca p`r]ile, prin discu]ii [i negocieri \n prezen]a mediatorului care poate prezenta propriile sugestii [i alternative existente de solu]ionare amiabil` ale litigiului, s` ajung` la o solu]ie de compromis acceptat` de fiecare parte [i, bine\n]eles, \n deplin acord cu legile care intereseaz` ordinea public` [i bunele moravuri. |n compara]ie cu alte proceduri, medierea are avantajul de a oferi rezultate care s` fie mai convenabile pentru ambele p`r]i aflate \n conflict, care s` le satisfac` interesele [i care s` fie, totodat`, [i mai durabile. |n acela[i timp, aceste rezultate pot fi ob]inute cu cheltuieli

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

27

Studii, articole, comentarii mai mici, economie de timp [i de stres, comparativ cu ceea ce \nso]e[te \n mod obi[nuit procedurile \n justi]ie [i chiar cele arbitrale. Comitetul de Mini[tri al Consiliului Europei, recunoscnd valoarea [i avantajele folosirii medierii, a recomandat statelor s` faciliteze implementarea acesteia \n domenii diverse, accelernd toate m`surile necesare \n vederea adopt`rii Ghidului principiilor referitoare la mediere [i \n materie civil`, \ncorporate \n textul recomand`rii. |n acest context, [i ca urmare a acestor recomand`ri, s-a adoptat Legea nr. 192 din 16 mai 2006 privind medierea [i organizarea profesiei de mediator, care urm`re[te s` ofere o reglementare viabil` a medierii, ca modalitate alternativ` de solu]ionare a conflictelor, \nscriindu-se \n ansamblul de m`suri menite s` contribuie la cre[terea calit`]ii actului de justi]ie prin degrevarea instan]elor de numeroase cauze. |n privin]a organiz`rii medierii, recomand`rile europene precizeaz` c` statele sunt libere s` organizeze medierea \n materie civil` pe calea pe care o consider` cea mai apropiat`, att \n sectorul public, ct [i \n sectorul privat. Medierea poate avea loc \n cadrul [i \n afara tribunalelor. Chiar dac` p`r]ile folosesc medierea, accesul lor la tribunal trebuie s` r`mn` ne\ngr`dit, aceasta constituind o ultim` garan]ie pentru protec]ia drepturilor lor. |n cadrul acestei legi a medierii, se propune constituirea unor mecanisme de control eficiente asupra calit`]ii serviciilor de mediator prestate, dar [i asupra form`rii [i organiz`rii mediatorilor. Astfel se prev`d reglement`ri care asigur` \ncrederea referitoare la confiden]ialitate, suspendarea termenelor de prescrip]ie, recunoa[terea acordurilor tranzac]ionale, p`strnd suple]ea [i flexibilitatea procesului de mediere, ct [i autonomia p`r]ilor. Se stabilesc cu prioritate obiectul [i cmpul de aplicare, se define[te institu]ia medierii, se prev`d reguli minimale privind procedura, calitatea activit`]ii de mediere, dar [i executarea acordurilor tranzac]ionale, admisibilitatea probelor \n cadrul procedurii de mediere. Referitor la domeniile \n care poate fi folosit` medierea, se impune precizarea c` aceasta este accesibil` \n mai multe domenii dect este posibil arbitrajul, neexistnd o suprapunere \ntre no]iunea de litigiu arbitrabil [i aceea de diferend mediabil. Arbitrajul intervine \n sfera litigiilor care sunt susceptibile de solu]ionare pe calea justi]iei, pe cnd medierea cuprinde o sfer` mai larg` de aplicabilitate. Astfel, de exemplu, \n faza negocierilor pre-contractuale, p`r]ile pot solicita un mediator, \n scopul de a elimina impasurile survenite \n acest moment [i pentru a evita periclitarea \ncheierii unui contract important pentru toate p`r]ile implicate. |n aceast` faz`, interven]ia arbitrajului sau a instan]elor judec`tore[ti nu e posibil`, ori \n cazul medierii nimic nu \mpiedic` p`r]ile ca, anterior perfect`rii oric`ror raporturi juridice, s` numeasc` un specialist ca mediator, \n care p`r]ile implicate au \ncredere, care va propune cele mai potrivite clauze [i, \n acela[i timp, reciproc avantajoase pentru p`r]ile implicate. Medierea nu \nlocuie[te o hot`rre judec`toreasc`, astfel c` domeniile \n care poate fi utilizat` medierea sunt mult mai extinse, incluznd [i dreptul public \n care institu]ia arbitrajului nu este aplicabil`. Avnd \n vedere c` raporturile juridice dintre p`r]i sunt bazate pe rela]iile interumane care stau de regul` la baza diferendului ce pot genera probleme complexe [i variate, se urm`re[te ca medierea s` fie posibil` [i \n materia raporturilor juridice penale, administrative, iar \n domeniul privat \n materia protec]iei consumatorului, cel al legisla]iei antimonopol, al contractelor de adeziune, \n cea a dreptului muncii, a familiei, a raporturilor de vecin`tate [i coproprietate, a litigiilor multipartite privind proiecte complexe, a dreptului propriet`]ii intelectuale [i a litigiilor ce implic` informa]ii strict confiden]iale, precum [i \n materia dreptului corporatist [i societar, bancar [i din domeniul comer]ului electronic, a raporturilor dintre membrii asocia]iilor profesionale etc. Se impune asigurarea unui grad minimal de compatibilitate a regulilor procedurii referitoare la mediere la nivelul statelor UE, inclusiv referitor la efectul medierii asupra termenelor de prescrip]ie, precum [i asupra caracterului confiden]ial al medierii ce va fi protejat \n orice procedur` judiciar` ulterioar`. Aceast` particularitate referitoare [i la confiden]ialitatea ter]elor persoane implicate (conciliatori, mediatori) ce au participat la solu]ionarea litigiului pe calea ADR-urilor conduce la imposibilitatea particip`rii lor \n cadrul procedurilor judiciare sau arbitrale ulterioare att ca judec`tori, ct [i ca speciali[ti, reprezentan]i, avoca]i, martori etc. Astfel, \n faza ulterioar`, p`r]ile nu mai pot desemna \n calitatea de arbitri, reprezentan]i sau asisten]i pe una dintre persoanele ce au avut calitatea de specialist \n care au \ncredere [i cunosc situa]ia. Astfel, pot fi afectate interesele viitoare ale p`r]ilor, privndu-le exact de calit`]ile [i profesionalismul celor care ar putea s` le rezolve diferendul. Este unul din motivele pentru care, \n multe cazuri, p`r]ile prefer` s` se adreseze direct instan]elor arbitrale, f`r` a mai apela

28

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii la fazele premerg`toare, att timp ct exist` acest risc [i [ansele de solu]ionare amiabil` prin aceste metode alternative sunt reduse. Numeroasele referiri la mediere, departe de a \i surprinde esen]a, demonstreaz` necesitatea configur`rii coerente a acestei institu]ii \n legisla]ia noastr`, prin conturarea principiilor fundamentale ce stau la baza desf`[ur`rii \ntregii proceduri, precum [i a statutului profesiei. Pornindu-se de la regulile desprinse din instrumentele interna]ionale men]ionate, se are \n vedere extinderea cadrului legislativ existent, [i prin proiectul de lege sus-amintit, astfel \nct medierea s` devin` o institu]ie practic` [i func]ional`, aplicabil` unei sfere ct mai largi de conflicte, \n condi]ii asem`n`toare cu cele din alte state din cadrul UE. |n cele ce urmeaz`, vom face cteva comentarii, reliefnd unele asem`n`ri [i deosebiri \ntre conciliere [i mediere, cele dou` metode alternative mai importante [i mai des \ntlnite \n practica solu]ion`rii litigiilor comerciale. Activitatea ADR-urilor presupune degrevarea instan]elor de judecat` de anumite litigii, \ncheierea de acorduri \ntre p`r]i, stabilitate, publicitate, transparen]`. Medierea poate interveni chiar [i \n cursul unui litigiu pendinte \n fa]a instan]elor judec`tore[ti sau arbitrale, dac` aceste instan]e au hot`rt, conform art. 242 alin. (1) pct. (1) C. pr. civ., asupra suspend`rii judec`]ii (arbitr`rii), la cererea p`r]ilor, \n vederea solu]ion`rii amiabile a litigiului prin mediere. Avnd \n vedere c` \n cadrul litigiilor comerciale Codul de procedur` civil` prevede obligativitatea solu]ion`rii diferendului prin conciliere direct` anterior sesiz`rii instan]`, este deci mai pu]in probabil ca aceasta s` fie cerut` de c`tre p`r]i dup` introducerea cererii de chemare \n judecat`. Asemenea medierii, [i \n cazul concilierii, p`r]ile pot conveni aplicarea unei anumite proceduri. Sigur c` exist` situa]ii de negociere, conciliere sau mediere \n care au fost aplicate regulile p`r]ilor convenite reciproc sau prin intermediul unei ter]e persoane calificate [i alese de p`r]i s` le solu]ioneze amiabil diferendul. Aceste ac]iuni au avut loc conform \n]elegerii p`r]ilor [i s-au solu]ionat sau nu prin utilizarea acestor metode. Se \ntmpl` s` se rezolve conflictul pentru o vreme \n mod amiabil [i p`r]ile s`-[i respecte prevederile conven]iei agreate. Dar dup` un timp pot interveni noi probleme \n derularea parteneriatului comun [i sunt nevoite s` apeleze din nou la o ter]` persoan` care s` le intermedieze \n]elegerea. De cele mai multe ori, \n aceast` situa]ie p`r]ile apeleaz` direct la instan]ele competente (de drept comun sau arbitrale) pentru rezolvarea final` a litigiului. Avnd \n vedere c` concilierea [i medierea sunt un serviciu privat [i c` oricine poate solu]iona dispute prin intermediul lor, rezult` ca acestea nu depind \n mod obligatoriu de proceduri legale speciale, \n sensul unei rela]ii cu autorit`]ile, fiind similare negocierii. Diferen]a sub acest aspect, men]ionat` deja \n cadrul prezentei, se refer` numai la obligativitatea aplic`rii concilierii directe \ntre p`r]i \n cazul litigiilor comerciale \nainte de chemarea \n judecat` \n fa]a instan]elor de drept comune (art. 7201 C. pr. civ.). Nu credem c` s-ar putea vorbi de un interes public \n reglementarea ADR-urilor, atta vreme ct acesta nu va fi finan]at de stat, aceste activit`]i fiind, \n opinia noastr`, similare celor desf`[urate de avoca]i, medici, evaluatori, contabili etc., ace[tia lucrnd de regul` \n baza unor contracte de prest`ri servicii sau de consultan]`. O anumit` deosebire \ntre conciliere [i mediere apare \n privin]a formalit`]ilor de declan[are a acestor proceduri, conform unor reglement`ri deja existente. Astfel, \n cazul concilierii, pe baza Regulilor de conciliere UNCITRAL, o parte transmite celeilalte p`r]i o invita]ie la conciliere \n scris care poate fi f`cut` eventual \n forma unei conven]ii speciale de conciliere \n acest sens. Aceast` conven]ie are, de regul`, valoarea unei clauze de conciliere, prev`zut` \n cadrul contractului dintre p`r]i, prin care s-a prestabilit rezolvarea obligatorie, ini]ial prin conciliere pe cale amiabil` a oric`rui diferend ivit \ntre p`r]i referitor la interpretarea, \ncheierea, executarea sau desfiin]area contractului, cu aplicabilitatea Regulilor de conciliere UNCITRAL. |n cazul medierii, dac` se apeleaz` la Reglement`rile Centrului de Mediere de pe lng` CCIR, declan[area procedurii de mediere se face la cererea p`r]ilor, formulat` \n scris [i adresat` direct Centrului de Mediere. Dac` o astfel de conven]ie nu exist`, ambele p`r]i trebuie s` semneze o cerere de mediere adresat` pre[edintelui Centrului de Mediere ce are valoarea unei conven]ii de mediere. |n cazul implic`rii Centrului de Mediere \n concilierea direct` prev`zut` de art. 7201 C. pr. civ., convocarea \n scris adresat` p`r]ii adverse va con]ine pe lng` cerin]ele legale [i propunerea ca aceast` conciliere direct` s` aib` loc prin intermediul unuia sau mai multor conciliatori desemna]i de Centrul de Mediere.

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

29

Studii, articole, comentarii Desigur \ns` c` ambele proceduri sunt flexibile [i susceptibile de noi propuneri de \mbun`t`]ire, \n func]ie de nevoile [i priorit`]ile fiec`rui diferend. Dup` cum am mai ar`tat, att \n procedura de conciliere, ct [i \n cea a medierii intervin ter]e persoane care sunt alese, de regul`, \n special pe criteriul neutralit`]ii [i al profesionalismului, existnd totu[i unele diferen]e \ntre conciliator [i mediator. Astfel, un conciliator este un simplu \ndrum`tor sau asistent, de obicei un specialist \n drept comercial care func]ioneaz` ca un intermediar sau catalizator. Chiar regulile Centrului de Mediere referitoare la conciliere prev`d urm`toarele: Conciliatorul se va ab]ine a face recomand`ri p`r]ilor cu privire la rezolvarea ne\n]elegerii, alimitndu-se la rolul de a asista p`r]ile \n \ncercarea de a rezolva diferendul pe cale amiabil`. Conciliatorul este cel care poate ajuta p`r]ile s`-[i \n]eleag` reciproc pozi]iile [i s` stimuleze gndirea creativ` a p`r]ilor, facilitnd astfel ajungerea mai rapid` la g`sirea unei solu]ii de c[tig reciproc (win-win solution). Concilierea se bazeaz` pe g`sirea unui diagnostic corect [i \n \mbun`t`]irea rela]iilor parteneriale, jucnd un rol complementar medierii, mai ales \n faza de pre-negocieri, \n care ter]a parte lucreaz` spre a facilita negocierea diferendului spre problemele principale prin folosirea ra]ionamentelor, persuasiunii, control [i informare corect`, clarificarea ne\n]elegerilor, separarea problemelor emo]ionale de cele cu adev`rat importante [i crearea unui cadru de lucru bazat pe \ncredere [i respect reciproce. Este foarte important de precizat c` att conciliatorul, ct [i mediatorul, nu reprezint` interesele nici unei p`r]i, ci le ghideaz` \n discu]iile preliminare care ajut` la definirea problemelor efective ce trebuie solu]ionate pentru a se ajunge la o \n]elegere. Rolul mediatorului este \ns` mult mai complex. Acesta se implic` mai mult \n ac]iunea de solu]ionare a diferendului, prin discutarea problemelor ivite, astfel \nct pe baza explica]iilor date de p`r]i s` ofere [i sugestii proprii ce pot conduce la rezolvarea diferendului. Evident, mediatorul nu poate impune p`r]ilor o anumit` solu]ie, dar poate oferi acestora diverse variante, posibilele concesii de realizat [i explic` pozi]iile actuale [i consecin]ele att legale, ct [i de afaceri. Acest rol \l confirm` [i art. 18 din Regulile procedurii de mediere care prevede urm`toarele: Mediatorul, dup` ascultarea p`r]ilor [i studierea cazului, le poate face recomand`ri cu privire la o solu]ie echitabil` a diferendului, ]innd seama de prevederile conflictului dintre p`r]i [i de normele de drept aplicabile, precum [i, atunci cnd este cazul, de uzan]ele comerciale. Prin urmare, rolul mediatorului este mult mai complex [i mai important comparativ cu cel al conciliatorului, incluznd de-finirea [i reformularea diferendului prin prisma fiec`rei p`r]i, stimularea concesiilor [i chiar manipularea p`r]ilor \n \ncercarea de legitimare a cerin]elor fiec`rei p`r]i, prin clarificarea versiunii fiec`rei p`r]i asupra faptelor, priorit`]ilor, pozi]iilor, explorarea solu]iilor alternative [i a c`ut`rii unor solu]ii reciproc avantajoase, chiar pe baza unor sugestii proprii. Consider`m, de principiu, c` un bun negociator, conciliator sau mai ales mediator, care s` poat` da m`sura profesionalismului s`u [i s` poat` respecta normele legale \n aplicarea ADR-urilor, nu poate fi dect o persoan` format` prin studii superioare, de preferat de specialitate juridic`, cu experien]` \ndelungat` [i bogat` \n domeniu, de]in`tor al unui grad de maturitate [i a unei puteri de a c[tiga \ncrederea p`r]ilor aflate \n disput`. ADR-urile fiind deocamdat` asociate cu diverse tipuri de consultan]`, aceste metode alternative sunt practicate deja \n cadrul profesiei de avocat, conform legii si statutului acesteia. Este evident nevoie de profesioni[ti care s` poat` aplica mai ales dreptul afacerilor pentru a redacta un act valabil [i din punct de vedere juridic, unul pe baza c`ruia ulterior instan]a de judecat` s` poat` da o hot`rre de expedient dac` p`r]ile o solicit`. De asemenea, pentru a asigura aceast` conven]ie de for]a unui titlu executoriu, se recomand` supunerea acesteia \ncuviin]`rii sau autentific`rii notarului public sau altei autorit`]i care ar fi fost competent` potrivit legii s` solu]ioneze litigiul. Solu]ionarea pe cale amiabil`, prin mediere sau conciliere, a litigiilor comerciale se urm`re[te a fi mai rapid`, mai pu]in costisitoare, creativ`, operativ`, caracterizat` prin consensualism. Profesionalismul speciali[tilor cu \nalt` calificare [i experien]` \n domeniul juridic [i al afacerilor, confiden]ialitate [i impar]ialitate [i mai ales asigurarea men]inerii [i continu`rii rela]iilor parteneriale dintre p`r]i, cu consecin]a evit`rii unor procese \ndelungate [i costisitoare \n fa]a instan]elor judec`tore[ti sau arbitrale reprezint` avantaje importante pentru utilizarea tot mai larg` \n viitor a acestor metode alternative de solu]ionare a litigiilor comerciale.

30

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii

Legitimarea voca]iei statului [i a autorit`]ilor publice de a \ncheia o conven]ie arbitral`


lector univ. drd. Daniel Mihai {andru I. Preciz`ri prealabile Statul [i autorit`]ile publice (persoane juridice de drept public) sunt entit`]i juridice distincte de comercian]i, care sunt principalii participan]i \n rela]iile comerciale (interne [i interna]ionale). Solu]iile legislative sunt diverse, unele legisla]ii prev`d expres posibilitatea ca statul s` \ncheie (sau nu) conven]ii arbitrale, altele prev`d solu]ii intermediare, condi]ionnd capacitatea statului de acordul guvernului; voca]ia statului de a \ncheia conven]ii arbitrale este o chestiune de putere [i mai pu]in de capacitate, \n practic` ar`tndu-se c` interdic]ia pentru state [i autorit`]i publice de a recurge la arbitraj... nu ridic` o problem` de capacitate \n sensul art. 3 alin. (3) din Codul civil1. Din punct de vedere terminologic, calific`ri diferite pot fi alese pentru a justifica restric]iile pentru stat [i persoanele juridice de drept public de a \ncheia un compromis: interdic]iile, incapacitatea sau limitarea unei puteri de a \ncheia o conven]ie de arbitraj2. Din punctul de vedere al dreptului public suntem \n prezen]a limit`rii de putere, iar din punctul de vedere al dreptului privat se pune problema capacit`]ii (civile). II. Aspecte actuale [i perspective \n plan interna]ional II. 1. Institutul de Drept Interna]ional (IDI)3 are o activitate continu` \n promovarea [i dezvoltarea arbitra1

jului. La Sesiunea de la Amsterdam (1957), IDI a adoptat Rezolu]ia asupra arbitrajului \n dreptul interna]ional privat, iar la Sesiunea de la Atena (1979) a fost adoptat` o Rezolu]ie a legii contractului \n privin]a acordurilor dintre un stat [i o persoan` privat` str`in` potrivit c`reia \n situa]ia unui contract \ntre un stat [i o persoan` privat` str`in`, principiile generale ale dreptului interna]ional privat permit p`r]ilor s` desemneze legea contractului [i, dac` aceasta ar fi voin]a lor, s` sustrag` contractul aplic`rii exhaustive unui drept intern determinat (Preambul). Domeniul acestei Rezolu]ii este extins fa]` de cel al Conven]iei pentru reglementarea diferendelor relative la investi]ii \ntre state [i persoane ale altor state4, \ntruct nu se refer` doar la litigii privind investi]iile str`ine. |n 1989, la Santiago de Compostela5, Institutul de Drept Interna]ional a adoptat o Rezolu]ie intitulat` Arbitrajul \ntre state, \ntreprinderi de stat sau entit`]i etatice [i \ntreprinderi str`ine. Se recunoa[te c` subiectul acestei rezolu]ii nu este numai teoretic, dar [i de importan]` practic`, f`cndu-se aplicarea principiilor generale ale dreptului comer]ului interna]ional, dar [i a unor reguli speciale \n materia arbitrajului dintre state, \ntreprinderi de stat, entit`]i etatice [i \ntreprinderi str`ine etc. Rezolu]ia are \n vedere doar puterile [i datoriile arbitrilor \n arbitrajele \n care este implicat un stat ori \ntreprinderi de stat, entit`]i etatice [i \ntreprinderi str`ine.

Art. 3 din Codul civil francez ce prevede c` Legile referitoare la starea [i capacitatea persoanelor se aplic` francezilor, chiar dac` locuiesc \n str`in`tate a fost preluat \n art. 2 din Codul civil romn, fiind abrogat, dar reluat \n art. 11 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept interna]ional privat, publicat` \n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992. 2 A se vedea Curtea de Casa]ie francez`, 14 aprilie 1964, Dalloz, 1964, p. 637; Cass. civ., 1re, 2 mai 1966, D. 1966, p. 575, citate de Matthieu de Boissson, Le droit franais de larbitrage interne et international, Ed. GLN, Paris, 1990, p. 498. 3 Potrivit Statutului adoptat la Gand \n 1873, Institutul de Drept Interna]ional (IDI), este o asocia]ie exclusiv [tiin]ific` [i f`r` caracter oficial. |n scopul favoriz`rii progresului dreptului interna]ional, IDI formuleaz` principii generale de o manier` apt` a r`spunde con[tiin]ei juridice a lumii civilizate, \[i d` concursul \n vederea unei codific`ri graduale [i progresive a dreptului interna]ional, examineaz` dificult`]ile care apar \n interpretarea ori aplicarea dreptului [i emite, la nevoie, avize juridice motivate \n caz de dubiu sau de controvers` etc.. Pe larg, inclusiv cu privire la textele referitoare la arbitraj, a se vedea www.idi-iil.org. 4 Romnia este parte prin Decretul nr. 62 din 30 mai 1975 privind ratificarea Conven]iei pentru reglementarea diferendelor relative la investi]ii \ntre state [i persoane ale altor state, \ncheiat` la Washington la 18 martie 1965, publicat \n Buletinul Oficial nr. 56 din 7 iunie 1975. 5 Sesiunea care a avut loc la Santiago de Compostela (Comisia a 28-a) i-a avut drept raportori pe Eduardo Jimenez de Arechaga [i Artur von Mehren.

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

31

Studii, articole, comentarii |n primul articol se subliniaz` c` arbitrii sunt ]inu]i \n privin]a competen]ei lor [i a puterilor acestora de conven]ia de arbitraj. Un arbitru nu poate s` exercite puterile peste competen]ele care i-au fost conferite, nici s` se ab]in` de la a face tot ce este necesar pentru a-[i exercita competen]ele sale \n mod integral; arbitrul trebuie s`-[i exercite func]ia cu impar]ialitate [i independen]`. |n nici un caz, arbitrul nu poate nesocoti ordinea public` interna]ional` asupra c`reia exist` un larg consens \n comunitatea interna]ional` (art. 2). Dac` prin conven]ia de arbitraj nu se prevede altfel, principiile generale aplicabile sunt: a) conven]ia de arbitraj este autonom` \n raport cu rela]ia juridic` la care se refer`; b) tribunalul \[i determin` existen]a [i \ntinderea competen]ei sale [i a puterilor sale; c) refuzul unei p`r]i de a participa la arbitraj, sub motivul nedesemn`rii unui arbitru cu \nc`lcarea conven]iei de arbitraj, fie prin retragerea arbitrului, fie prin recurgerea la alte metode obstruc]ioniste, nu suspend` procedura [i nu constituie un obstacol \n pronun]area unei sentin]e valabile; d) \n situa]ia \n care devine extrem de dificil ca arbitrajul s` aib` loc \n locul convenit, tribunalul arbitral poate, dup` consultarea p`r]ilor, s` transfere arbitrajul \n alt loc; e) nicio m`sur` de obstruc]ionare a unui arbitru (inclusiv refuzul de a-[i \ndeplini misiunea) nu poate duce la o \ntrziere nerezonabil` a procedurii6. |n situa]ia \n care validitatea conven]iei arbitrale este contestat`, tribunalul solu]ioneaz` problema cu aplicarea uneia sau mai multor surse de drept: legea aleas` de p`r]i, legea declarat` aplicabil` conform sistemului dreptului interna]ional privat desemnat` de p`r]i, principiile generale ale dreptului interna]ional public sau privat, principiile generale ale arbitrajului interna]ional sau legea care era aplicabil` de c`tre jurisdic]iile de la locul unde tribunalul \[i are sediul. |n alegerea sa, tribunalul va fi ghidat de principiul in favorem validitatis (art. 4). Un stat, o \ntreprindere de stat, o entitate etatic` nu pot invoca incapacitatea de \ncheia o conven]ie de arbitraj pentru a refuza de a participa la un arbitraj la care au consim]it (art. 5)7. |n arbitrajele dintre un stat, o \ntreprindere de stat sau o entitate etatic` [i o \ntreprindere str`in`, competen]a tribunalului nu poate fi negat` pentru motive deduse din suveranitatea de stat. P`r]ile au deplin` autonomie pentru a determina regulile [i principiile de procedur` [i de drept material care trebuie aplicate de c`tre arbitri. Acordul unei \ntreprinderi de stat la un arbitraj nu implic` prin el \nsu[i c` statul a consim]it s` fie parte la arbitraj (art. 7)8. II. 2. Imunitatea statelor este o chestiune care a fost \n discu]ia organiza]iilor interna]ionale [i a statelor. Astfel, Consiliul Europei a adoptat Conven]ia European` asupra Imunit`]ii Statelor \n 1972, Conven]ie care a intrat \n vigoare la 11 iunie 19769. Adunarea General` a Na]iunilor Unite a inclus, \n 1977, \n cadrul Comisiei de Drept Interna]ional, problematica imunit`]ii statelor, rezultatul fiind Conven]ia asupra imunit`]ii de jurisdic]ie [i a propriet`]ii statelor10. |n Conven]ia Na]iunilor Unite este definit` no]iunea de tranzac]ii comerciale care \nseamn` (i) orice contract sau tranzac]ie pentru vnzarea de bunuri ori

Dac` ceilal]i arbitri consider` c` \ntrzierea a devenit nerezonabil`, partea sau autoritatea care desemneaz` arbitrul responsabil de \ntrziere ar trebui s` ac]ioneze pentru \nlocuirea acestuia. Dac` aceast` parte sau autoritate nu ar ac]iona \ntr-un termen rezonabil, cealalt` parte ar fi autorizat` s` ia m`surile necesare pentru ca \nlocuirea arbitrului s` fie ordonat` de o autoritate competent`. |n caz de \nlocuire, procedura de arbitraj nu trebuie re\nceput` dac` majoritatea tribunalului decide c` \nchiderea dezbaterilor este adecvat` [i c` exist` motive serioase de a nu re\ncepe procedura. Arbitrajul se continu` chiar dac` arbitrul recuzat a fost \nlocuit, numai \n cazul \n care p`r]ile au o opinie contrar` sau cnd regulile aplicabile prev`d altceva. 7 Aceste dispozi]ii au fost preluate \n Legea federal` asupra dreptului interna]ional privat de c`tre Elve]ia (1989). 8 S-a subliniat \n practica [i doctrina francez` c` leg`tura dintre societ`]ile de stat [i stat trebuie analizat` cu grij` [i nu poate fi asimilat` mecanic cu rela]iile organice dintre societ`]ile unui grup. A se vedea Cass. 21 iulie 1987, JDI, 1988, p. 108, citat de Matthieu de Boissson, op.cit., p. 529. Pe larg, a se vedea Ph. Fouchard, E. Gaillard, B. Goldman, op.cit., p. 307 [i urm. cu un comentariu privind spe]ele Platoul Piramidelor [i Westland, Jean-Franois Poudret, Sbastien Besson, op. cit., p. 242-244. 9 Opt state sunt membre ale Conven]iei (Austria, Belgia, Cipru, Germania, Luxemburg, Olanda, Elve]ia [i Marea Britanie). Conven]ia a stat la baza legisla]iei na]ionale din statele membre. A se vedea Jonne Foakes, Elizabeth Wihnshurst, State Immunity: The United Nations Convention and its Effect, Chathan House, May 2005, p. 5. Documentul este disponibil la http://www.chathamhouse.org.uk/ pdf/research/il/BPstateimmunity.pdf (inclusiv Conven]ia Na]iunilor Unite). 10 Prin Rezolu]ia nr. 55/150 din 12 decembrie 2000 s-a constituit un Comitet ad-hoc \n acest scop. Prin Rezolu]ia nr. 58/28 din 2004 a fost adoptat` Conven]ia care este deschis` pentru semn`turi pn` la 17 ianuarie 2007. Pe larg a se vedea http://www.un.org/law/jurisdictionalimmunities/index.html.

32

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii furnizarea de servicii; (ii) orice contract de \mprumut sau alt` tranzac]ie de natur` financiar`, incluznd orice obliga]ie de garan]ie [i indemniza]ie cu privire la orice \mprumut sau tranzac]ie; (iii) orice alt contract sau tranzac]ie comercial`, industrial`, comercial` sau de natur` profesional`, dar care nu include contractul de angajare de persoane (art. 2 alin. (1)). Statele nu pot s` invoce imunitatea dac` [i-au exprimat consim]`mntul cu privire la solu]ionarea litigiilor de c`tre o instan]` (jurisdic]ional` sau arbitral`) \n situa]ia \n care au \ncheiat o conven]ie interna]ional`, au semnat un contract sau au f`cut o declara]ie \n fa]a instan]ei prin procedurile prev`zute de lege (art. 7). Un stat nu poate invoca imunitatea de jurisdic]ie dac` (i) el \nsu[i a \nceput acest litigiu sau (ii) intervine \ntr-un litigiu (art. 8). Art. 17 se refer` la efectul unei conven]ii arbitrale. Dac` un stat a introdus \ntr-o \n]elegere, \n scris, cu o persoan` str`in`, o conven]ie arbitral` pentru solu]ionarea diferendelor referitoare la tranzac]iile comerciale, acel stat nu poate invoca imunitatea de jurisdic]ie \n fa]a unei cur]i a unui alt stat, curtea fiind competent` \n ceea ce prive[te: a) validitatea, interpretarea [i aplicarea conven]iei arbitrale; b) procedura arbitral`; sau c) confirmarea sau anularea hot`rrii, dac` prin conven]ia arbitral` nu prevede altfel. Imunitatea statelor este un concept care prive[te att imunitatea de jurisdic]ie, ct [i imunitatea de executare.11 Totu[i, punctul de r`scruce \n interpretarea actelor asupra c`rora poate fi \ncheiat` o conven]ie arbitral` porne[te de la distinc]ia dintre acte jure gestionis [i acte de jure imperii. Argumentul referitor la suveranitate (invocat \n termeni de imunitate de jurisdic]ie) care s-ar opune validit`]ii clauzei compromisorii \ncheiate de stat este specios12. Statul poate s` renun]e la imunitatea de jurisdic]ie cu att mai mult cu ct aceasta \l protejeaz` \n raporturile cu alte state, [i nu \n situa]ia \n care \ncheie acte de comer]13 efectul clauzei compromisorii subscrise de c`tre p`r]i (dintre care una este un stat) conduce la concluzia c` sentin]a poate fi executat`.14 Imunitatea de executare se poate opune realiz`rii sentin]ei arbitrale, unele legisla]ii avnd reglement`ri exprese pentru executarea unor astfel de sentin]e (Germania, Austria, Marea Britanie, Statele Unite). Foreign Sovereign Immunities Act (FSIA, 1976) este reglementarea SUA \n materie.15 Potrivit actului susmen]ionat, prin activitate comercial` se \n]elege orice activitate comercial` sau tranzac]ie comercial` particular`. Caracterul comercial al activit`]ii trebuie determinat prin referire la natura actului \ncheiat ori a tranzac]iei, \n sensul scopului pentru care a fost \ncheiat. Sec]iunea 1605 (a) (1) din FSIA, care prevede c` statul nu se poate prevala de excep]ia imunit`]ii dac` a renun]at la ea, explicit sau implicit, de[i se poate retracta renun]area dac` aceast` situa]ie a fost prev`zut` \n conven]ia arbitral`, a fost aplicat` de c`tre District Court for the District of Columbia \n cazul Libyan American Oil Contractului (LIAMCO) vs Socialist Peoples Libyan Arab Jamahirya.16 Litigiul a fost ini]iat \n urma na]ionaliz`rii de c`tre Libia a anumitor drepturi concesionate [i echi-

11 Alan Redfern, Martin Hunter, Murray Smith, Droit et pratique de larbitrage commercial international, traduit par Eric Robine, LGDJ, Paris, 1994, p. 344 [i urm. Partea privat` care contracteaz` cu un stat nu poate invoca imunitatea statului [i, \n consecin]`, incapacitatea acestuia de a \ncheia o conven]ie arbitral`. A se vedea Gatoil c/ Nice, Rev. arb. 1993, p. 281, citat` \n Jean-Franois Poudret, Sbastien Besson, Droit compar de larbitrage international, LGDJ, Paris, 2002, p. 192. 12 Claude Reymond, Souveranit de ltat et participation larbitrage, Rev. arb., 1985, p. 517, citat de Matthieu de Boissson, op. cit., p. 681. Suveranitatea este fundamentul \ncheierii clauzei compromisorii, [i nu un obstacol. 13 Philippe Fouchard, Emmanuel Gaillard, Berthold Goldman, Trait de larbitrage commercial international, Ed. Litec, Paris, 1996, p. 404 [i urm. Este citat` Ordonan]a Tribunalului de Mare Instan]` din Paris (8 iulie 1970, S.E.E.E vs. Yugoslavia) \n care s-a ar`tat c` subscriind unei clauze compromisorii, statul iugoslav a acceptat, prin aceasta, s` renun]e la imunitatea \n privin]a arbitrilor [i a sentin]ei, inclusiv \n ceea ce prive[te procedura de executare pentru un efect deplin al compromisului. De asemenea, \n spe]a SOABI vs. Senegal (Cass Ire, 11 iunie 1991) s-a ar`tat c` Angajamentul luat de un stat care a semnat o conven]ie arbitral` \n termenii art. 24 din Regulamentul Camerei de Comer] Interna]ionale implic` renun]area acelui stat la imunitatea de jurisdic]ie. A se vedea C. A. Paris, I re 12 decembrie 2001, Creighton limited c. Ministre des Finances de ltat du Qatar et autres \n Alexis Mourre, Les Cahiers de lArbitrage, Gazette du Palais, dition Juillet, 2002, p. 335. 14 P. Bourel, Arbitrage international et immunits des tats trangrs, Rev. arb., 1982., p. 118, citat de Jean Robert, Larbitrage. Droit interne. Droit international priv, Dalloz, Paris, 1993, p. 254. 15 Se adaug` c` ideea renun]`rii la imunitate este de esen]` european`. Lee M. Caplan, State Immunity, Human Rights, And Jus Cogens: A Critique Of The Normative Hierarchy Theory, The American Journal of International Law, vol. 97, 2003, p. 774. 16 McGowan, Arbitration Clauses as Waivers of Immunity from Jurisdiction and Execution Under the Foreign Sovereign Immunities Act of 1976, \n New York Law School Journal of International and Comparative Law, vol. 5, 1984, p. 409; 417 [i urm.

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

33

Studii, articole, comentarii pamente petroliere ale LIAMCO. Contractul de concesiune \ntre p`r]i prevedea solu]ionarea prin arbitraj fie unde p`r]ile convin, fie la un loc determinat ulterior prin alegerea acestora. |n prim` faz`, alegerea s-a f`cut \n favoarea Elve]iei, \ns` instan]ele din aceast` ]ar` [i-au declinat competen]a, iar litigiul a fost solu]ionat \n SUA; LIAMCO a ar`tat c` prezen]a Libiei \n proces \nseamn` c` a consim]it la arbitraj. Semnarea conven]iei arbitrale constituie o renun]are la imunitatea statului. |n Marea Britanie, dispozi]iile (State Immunity Act, 1978) prev`d \n mod expres c` dac` statul a acceptat \n scris o conven]ie arbitral`, acest stat nu beneficiaz` de imunitate de jurisdic]ie \n procesul care se desf`[oar` \n fa]a tribunalelor din Regatul Unit [i care se refer` la arbitraj. |n Canada, legea prevede c` actele de comer] nu beneficiaz` de imunitate, f`r` a se face referire la imunitatea sau renun]area la imunitate de c`tre stat. |n Suedia, dac` un stat a acceptat conven]ia arbitral` nu poate ridica excep]ia imunit`]ii.17 Practica suedez` stabile[te c` renun]area la imunitate nu poate fi retractat` unilateral de c`tre stat. II. 3. Reglementarea diferendelor privind investi]iile III.1. Reglement`rile na]ionale \n materie Conven]iile bilaterale sau multilaterale \n materia investi]iilor sunt excep]ii de la regula arbitrajului clasic. Centrul interna]ional pentru reglementarea diferendelor referitoare la investi]ii este o solu]ie care a ap`rut la jum`tatea secolului al XX-lea \n contextul economic specific unor decalaje economice [i juridice \ntre state. Conven]ia pentru reglementarea diferendelor relative la investi]ii \ntre state [i persoane ale altor state subliniaz` c` statele contractante \n vederea cooper`rii interna]ionale, pentru dezvoltarea economic` [i stimularea investi]iilor private interna]ionale recurg la CIRDI \n privin]a solu]ion`rii litigiilor de aceast` natur`. Aceast` instan]`
17

arbitral` are competen]` general` \n aceast` materie, \ns` nici un stat contractant, prin simplul fapt al ratific`rii, accept`rii sau aprob`rii prezentei conven]ii, nu va fi considerat, f`r` consim]`mntul s`u, c`-[i va fi asumat vreo obliga]ie de a recurge la conciliere sau arbitraj, \n vreun caz particular. Reglement`rile na]ionale prev`d arbitrajul CIRDI ca modalitate de solu]ionare a litigiilor dintre state [i investitori, aceasta fiind o garan]ie a investi]iilor str`ine.18 Distinc]ia \ntre conven]ia arbitral` \ncheiat` de un stat \ntr-un raport comercial (interna]ional) [i conven]ia arbitral` \n raporturi juridice privind investi]iile a fost realizat` pornindu-se de la premisa \n cel de-al doilea caz c` suntem \n prezen]a unui raport de drept public.19 Potrivit art. 54 din CIRDI, fiecare parte trebuie s` asigure executarea sentin]ei potrivit termenilor ei, \n afar` de cazul \n care executarea este suspendat` \n virtutea dispozi]iilor prezentei conven]ii. III. Legitimarea voca]iei statului [i autorit`]ilor publice de a \ncheia conven]ii arbitrale

Articolul 1537 C. civ. subliniaz` c` facultatea de a face tranzac]ie cuprinde pe aceea de a face un compromis, iar potrivit art. 1706 tranzac]ie pot face numai acei ce pot dispune de obiectul cuprins \n ea. Acei \ns` ce nu pot dispune de obiectul cuprins \n tranzactie, nu pot transige dect \n formele stabilite de legi speciale. S-a ar`tat c` nu exist` un text de lege care s` interzic`, \n mod expres, statului s` \ncheie conven]ii arbitrale. |n aceste condi]ii, se pune \ntrebarea dac` poate fi instituit` prin RPA interdic]ia ca statul [i autorit`]ile publice s` \ncheie conven]ii arbitrale.20 Interdic]ia

Kaj Hobr, Some Comments On the Arbitration Agreement and On State Immunity, p. 6, publicat la adresa http://www.sccinstitute. com/_upload/shared_files/artikelarkiv/k_hober_artikel_eng.pdf. 18 Regimul investi]iilor str`ine a cunoscut o serie de modific`ri. Legea nr. 35 din 3 aprilie 1991 privind regimul investi]iilor str`ine, republicat` \n M.Of., Partea I, nr. 185 din 2 august 1993, a fost abrogat` de O.U.G. nr. 31 din 16 iunie 1997 privind regimul investi]iilor str`ine \n Romnia, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 125 din 19 iunie 1997. Acest din urm` act normativ a fost abrogat de Legea nr. 241 din 14 decembrie 1998 pentru aprobarea O.U.G. nr. 92/1997 privind stimularea investi]iilor directe, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 483 din 16 decembrie 1998. O.U.G. nr. 92 din 30 decembrie 1997 a fost modificat` de 11 ori, ultima modificare fiind efectuat` prin Legea nr. 312 din 10 decembrie 2005 privind dobndirea dreptului de proprietate privat` asupra terenului de c`tre cet`]enii str`ini [i apatrizi, precum [i de c`tre persoanele juridice str`ine, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005. 19 Jean-Pierre Regli, Contrats dtat et arbitrage entre tats et personnes prives, Ed. Gisler AG, Altdorf UR, 1983, p. 42-43. 20 Viorel Ro[, op. cit., p. 137: Interdic]iile [i incapacit`]ile constituie excep]ii, iar excep]iile trebuie prev`zute \n mod expres \n textul legii; Monica Iona[ S`l`gean, Arbitrajul comercial, Ed. All, Bucure[ti, 2001, p. 38-39; Titus Prescure, Radu Cri[an, Curs de arbitraj comercial, Ed. Rosetti, Bucure[ti, 2005, p. 37-38; Ion Deleanu, Sergiu Deleanu, Arbitrajul intern [i interna]ional, Ed. Rosetti, Bucure[ti, 2005, p. 50 [i urm.

34

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii este valabil` doar pentru Curtea care a edictat-o, normele acesteia neputnd \nc`lca regulile Codului de procedur` civil` (\n special ale C`r]ii a IV-a, Despre arbitraj). De asemenea, prin regulile de procedur` arbitral` nu poate fi modificat statutul juridic al institu]iilor publice. Asupra unui obiect nu pot transige dect acei care au [i deplina dispozi]iune a acelui obiect; [i guvernul, nefiind proprietarul averii na]ionale, nu poate prin urmare nici transige asupra averii publice [i nu poate a[adar avea facultatea de a transige asupra bunurilor na]ionale dect atunci cnd va ob]ine aceast` facultate printr-o lege special`.21 Textul citat este paradigmatic pentru gndirea tradi]ional` a legitim`rii voca]iei autorit`]ilor publice (dar [i a statului) de a \ncheia o clauz` compromisorie. Reglement`rile interna]ionale (ratificate de Romnia potrivit procedurilor constitu]ionale) [i interne referitoare la posibilitatea statelor [i a autorit`]ilor publice de a \ncheia conven]ii arbitrale sunt Conven]ia european` de arbitraj comercial interna]ional [i Regulile de Procedur` Arbitral` (RPA). Conven]ia european` de arbitraj comercial interna]ional (Geneva, 21 aprilie 1961)22 reglementeaz` \n art. II Capacitatea persoanelor juridice de drept public de a se supune arbitrajului. Paragraful 1 prevede c` \n cazurile prev`zute de art. I, paragraful 1 al prezentei Conven]ii23, persoanele juridice calificate, prin legea care le este aplicabil`, drept persoane juridice de drept public, au facultatea de a \ncheia \n mod valabil conven]ii de arbitraj. Regulile de Procedur` Arbitral` (RPA) ale Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei24 prev`d, \n art. 14, c` \n condi]iile legii sau ale conven]iilor interna]ionale la care Romnia este parte, statul [i autorit`]ile publice au facultatea de a \ncheia conven]ii arbitrale \n litigiile comerciale. Expresia \n condi]iile legii a fost interpretat` ca referindu-se [i la alte acte normative, nu doar strict la o lege. |ntr-o spe]`, instan]a arbitral` a considerat c` este suficient` o hot`rre de guvern pentru a conferi unei autorit`]i publice capacitatea de a \ncheia o conven]ie arbitral`.25 III. 2. Statul [i autorit`]ile publice participan]i la rela]iile comerciale Practica arbitral` [i judiciar` pare s` fac` o distinc]ie \ntre autorit`]i publice [i autorit`]i publice care ac]ioneaz` \n calitate de comerciant26. |n timp ce pentru anumite autorit`]i publice (A) ac]iunile arbitrale sunt

A se vedea Cas. I, 139, 14 Apr. 1871, B, p. 69 \n C. Hamangiu, Codul civil adnotat, vol. IV, Ed. Libr`riei Universale Alcalay, Bucure[ti, 1926, p. 159; la aceea[i pagin` este citat` [i o spe]` \n care Direc]iei generale a po[telor nu i se recunoa[te capacitatea \ncheierii unei conven]ii arbitrale (C. A. Bucure[ti, s. IV, 91/1912, Curierul Judiciar, nr. 63/1912); cu o motivare asem`n`toare, la care se adaug` argumente referitoare la manifestarea def`im`toare la adresa justi]iei statale, neglijarea interesului public, renun]area la anumite garan]ii pe care numai justi]ia statului le poate avea, a se vedea: CE, 17 martie 1893, Chemins de fer du Nord [i concluziile formulate de Romieu, citat de Matthieu de Boissson, op. cit., p. 391. Solu]ia tradi]ional` face apel la o maxim` Non omnis quod licet honestum est. 22 Ratificat` de Romnia prin Decretul nr. 281 din 30 mai 1963, publicat \n Buletinul Oficial nr. 12 din 25 iunie 1963. |n momentul semn`rii sau ratific`rii prezentei Conven]ii ori ader`rii la ea, orice stat va putea declara c` limiteaz` aceast` facultate, \n condi]iile precizate \n declara]ia sa (Art. II, par. 2). Romnia nu a f`cut vreo declara]ie \n acest sens. 23 Art. I reglementeaz` Domeniul de aplicare a Conven]iei, ar`tnd c` aceast` Conven]ie se aplic`: a) conven]iilor de arbitraj \ncheiate, pentru reglementarea litigiilor n`scute sau care se vor na[te din opera]ii de comer] interna]ional, \ntre persoanele fizice sau juridice avnd, \n momentul \ncheierii Conven]iei, re[edin]a lor obi[nuit` sau sediul \n State Contractante diferite; b) procedurilor [i sentin]elor arbitrale \ntemeiate pe conven]iile ar`tate la paragraful 1 lit. a) din acest articol. 24 Emise \n temeiul art. 5 lit. j), art. 11 [i art. 13 din Decretul-Lege nr. 139/1990 privind camerele de comer] [i industrie din Romnia, au fost aprobate de Colegiul Cur]ii de Arbitraj prin Decizia nr. 1 din 30 iunie 2004. A se vedea Victor Babiuc, Octavian C`p`]n`, Situa]ia actual` a arbitrajului comercial interna]ional \n Romnia, RDC, nr. 6/1993, p. 8-9; Victor Babiuc, Octavian C`p`]n`, Capacitatea de a \ncheia o conven]ie arbitral` \n dreptul romn, RDC, nr. 6/1996, p. 7-8. 25 Or din examinarea H.G. nr. 6/1999 nu rezult` c` s-ar fi conferit Ministerului Agriculturii capacitatea juridic` de a se adresa arbitrajului privat. H.G. nr. 6/1999 este abrogat`. |n prezent, statutul Ministerului Agriculturii este reglementat prin H.G. nr. 155/2005. Ultima modificare a acestui act normativ a fost efectuat` de H.G. nr. 414/29.03.2006, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 312/06.04.2006. 26 Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, Sentin]a nr. 175 din 18 iunie 2001, publicat` de c`tre Ion B`canu, Controlul judec`toresc asupra hot`rrii arbitrale, Ed. Lumina Lex, Bucure[ti, 2005, p. 55-56.

21

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

35

Studii, articole, comentarii respinse pentru lipsa calit`]ii procesuale un minister27, o unitate militar`28, un municipiu29, o autoritate local`30, o comun`31 pentru altele \n fapt, pentru AVAS (B) [i ADS (C) solu]iile sunt interpretabile. Este motivat` aceast` practic`? A. Ministerul (Agriculturii, \n spe]`) este organ al Administra]iei Publice Centrale de specialitate, deci un organ al statului care nu poate \ncheia [i nu se poate substitui \ntr-o conven]ie arbitral` privind un litigiu intern dect \n situa]ia \n care legea sa organic` \i confer` o atare capacitate juridic`.32 |n interpretarea art. 14 s-a constatat c` entit`]ile publice vizate de acest text pot \ncheia conven]ii arbitrale dac` sunt abilitate printr-o dispozi]ie a unei conven]ii interna]ionale sau a legii na]ionale, cu alte cuvinte dac` prin asemenea acte normative li se confer` capacitatea juridic` de a se adresa arbitrajului privat pentru solu]ionarea unor litigii, prin efectul unei conven]ii arbitrale.33 O astfel de abilitare este prev`zut`, de exemplu, de Conven]ia european` de arbitraj comercial din 1961. B. Situa]ia Autorit`]ii pentru Valorificarea Activelor Statului34 este special`, \ntruct att instan]a arbitral` ct [i instan]ele judec`tore[ti au decis c` aceast` autoritate public` are capacitatea de a \ncheia conven]ii arbitrale. Potrivit art. 5 din O.G. nr. 23/2004, aprobat` cu modific`ri [i complet`ri prin Legea nr. 360/2004 privind stabilirea unor m`suri de reorganizare a Autorit`]ii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorb]ie cu Autoritatea pentru Privatizare [i Administrarea Participa]iilor Statului35, A.V.A.S. \ndepline[te urm`toarele atribu]ii:
27

a) cele prev`zute la art. 12 din Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 51/1998, republicat`; b) aplicarea strategiei Guvernului privind finalizarea procesului de privatizare a societ`]ilor comerciale la care statul de]ine ac]iuni/p`r]i sociale, aflate \n portofoliul s`u; c) administrarea participa]iilor statului, \n calitate de ac]ionar/asociat, la societ`]ile comerciale aflate \n portofoliul s`u; d) vnzarea ac]iunilor/p`r]ilor sociale de]inute de stat la societ`]ile comerciale aflate \n portofoliul s`u, prin metodele prev`zute \n Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societ`]ilor comerciale, aprobat` prin Legea nr. 44/1998, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, [i \n Legea nr. 137/2002, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; e) monitorizarea modului \n care sunt respectate clauzele din contractele de privatizare, potrivit Ordonan]ei Guvernului nr. 25/2002 privind unele m`suri de urm`rire a execut`rii obliga]iilor asumate prin contractele de privatizare a societ`]ilor comerciale, aprobat` cu modific`ri [i complet`ri prin Legea nr. 506/2002, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare. Din enumerarea atribu]iilor, s-au putut decela unele asem`n`ri cu obiectul de activitate ale unei societ`]i comerciale; \ns`, trebuie avute \n vedere obliga]iile legale, de putere, proprii unei autorit`]i publice ori \mbinarea caracterului comercial (care transpare numai din actele \ncheiate, nu din atribu]iile institu]iei) cu cel de drept public. Dac` AVAS are o natur` juridic` sui generis36 aceasta nu \nseamn` c` este [i comerciant. |ntr-o decizie a instan]ei supreme se face referire la capacitatea de a

Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, Sentin]a nr. 174 din 11 noiembrie 1999, RDC, nr. 7-8/2000, p. 268. 28 Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, |ncheierea nr. 175 din 11 noiembrie 1999 (dosar nr. 62/1999), citat` de Ion B`canu, Controlul..., op. cit., p. 64. 29 Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, |ncheierea nr. 179 din 14 iulie 2000 (dosar nr. 214/2000), citat` de Ion B`canu, Controlul..., op. cit., p. 64. 30 Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, Sentin]a nr. 16 din 26 ianuarie 2006, RDC, nr. 3/2006, p. 167-168. Este vorba despre un contract de executare de lucr`ri (modernizarea unui drum comunal) \ncheiat de un consiliu local cu o societate comercial` de construc]ii. 31 C. Apel Foc[ani, II, 164, 15 noiembrie 1884, \n C. Hamangiu, op. cit., p. 18. 32 CAB, Sent. nr. 175/2001 citat` supra. 33 Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional, Sentin]a nr. 16 din 26 ianuarie 2006, RDC, nr. 3/2006, p. 168. 34 Reglementarea este urm`toarea: Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 296/2000 privind \nfiin]area Autorit`]ii pentru Privatizare [i Administrarea Participa]iilor Statului, modificat` si completat`; Ordonan]` de urgen]` a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor m`suri de reorganizare a Autorit`]ii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorb]ie cu Autoritatea pentru Privatizare [i Administrarea Participa]iilor Statului, modificat` prin Legea nr. 360/2004, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 838/10.09.2004. 35 Publicat` \n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 359 din 23 aprilie 2004. 36 I. B`canu, op. cit., p. 56. Autorul adaug` acestei institu]ii un dublu caracter public [i comercial , caracter atribuit [i Agen]iei Domeniilor Statului.

36

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii \ncheia acte de comer] f`r` \ns` a-i fi fost modificat statutul juridic.37 Excep]ia de necompeten]` ridicat` \n fa]a arbitrajului a fost respins`38 cu motivarea c`: APAPS (fost FPS, actual AVAS) este o institu]ie de interes public cu personalitate juridic` prin care se realizeaz` procesul de privatizare a societ`]ilor comerciale. |n acest scop, \ncheie contracte, conven]ii etc., ac]ionnd \n calitate de comerciant, \n numele statului, fiindu-i aplicabile normele cuprinse \n legile speciale ce guverneaz` procesul de privatizare [i, \n completarea acestor norme, Codul comercial, precum [i normele de procedur` civil`. |ntruct litigiul dedus judec`]ii este de natur` comercial`, APAPS fiind ac]ionat \n judecat` \n calitate de comerciant nu poate invoca nulitatea clauzei compromisorii. Fa]` de cele re]inute, normele prev`zute de art. 14 din Regulile de procedur` arbitral` nu \i sunt aplicabile. Desigur, fa]` de aceast` motivare avem unele obiec]ii. |ncheierea de acte de comer] (obiective, art. 3 din Codul comercial) conduce \n anumite condi]ii la dobndirea calit`]ii de comerciant de c`tre o persoan` fizic`, [i nu de o persoan` juridic` cu att mai pu]in de o institu]ie public`. |n al doilea rnd, \n enumerarea comercian]ilor,39 [i anume, persoanele fizice [i asocia]iile familiale, care efectueaz` \n mod obi[nuit acte de comer], societ`]ile comerciale, companiile na]ionale [i societ`]ile na]ionale, regiile autonome, grupurile de interes economic cu caracter comercial [i organiza]iile cooperatiste, nu sunt amintite persoanele juridice de drept public, autorit`]ile publice sau statul. Statul [i autorit`]ile publice nu sunt [i nici nu devin comercian]i prin faptul c` \ncheie acte de comer].40 Statul, jude]ul [i comuna nu pot avea calitatea de comercian]i, dar pot \ncheia acte de comer]. |n privin]a competen]ei solu]ion`rii litigiilor, trebuie avute \n vedere dou` dispozi]ii din Codul comercial, respectiv art. 56 [i art. 89341, care consacr` unitatea de legisla]ie \n solu]ionarea unui litigiu \n care o parte este comerciant sau dac` actul \n cauz` este de comer]. Din aceste dispozi]ii putem considera c`, \n condi]iile legii, chiar [i statului [i autorit`]ilor publice le sunt aplicabile reglement`rile comerciale (de exemplu, \n materia probelor, neacordarea termenului de gra]ie etc.), dar aplicarea acestor reguli de procedur`, de asemenea, nu conduce \n vreun fel la dobndirea calit`]ii de comerciant. Din punct de vedere procesual, autorit`]ile publice care pot \ncheia acte de comer] pot fi asimilate administra]iilor comerciale, la care se refer` art. 8 din Codul de procedur` civil`. Potrivit art. 8 alin. (1) din Codul de procedur` civil`, cererile \ndreptate \mpotriva statului, direc]iilor generale, regiilor publice, caselor autonome [i administra]iilor comerciale se pot face la instan]ele din capitala ]`rii sau la cele din re[edin]a jude]ului unde \[i are domiciliul reclamantul, legea instituind o competen]` alternativ`. C. Agen]ia Domeniilor Statului. Aceast` institu]ie public` a fost parte \ntr-un litigiu arbitral, iar instan]ele judec`tore[ti i-au refuzat capacitatea de a \ncheia o conven]ie arbitral`.42 Instan]a suprem`43 face unele confuzii f`r` a rezolva o problem` de drept important`: \n primul rnd calific` drept arend` contractul \ncheiat de p`r]i [i consider` c`

CSJ, Sec]ia comercial`, Decizia nr. 802 din 29 mai 2001, Pandectele romne, nr. 1/2003, p. 72 [i I. B`canu, op. cit., p. 56. |n decizia instan]ei se arat` c` APAPS [i societ`]ile de investi]ii financiare (care au fost transformate radical) au pe de o parte dreptul de a \ncheia acte juridice comerciale, avnd \n acela[i timp de \ndeplinit diverse prerogative conferite fie pe cale legal`, fie pe cale administrativ`. Statutul juridic al acestora a fost instituit [i consolidat tocmai pentru a r`spunde anumitor cerin]e specifice procesului de privatizare \n care prerogativele statului de administrator al unor valori patrimoniale tind s` \[i reduc` treptat din pondere pentru a permite instituirea unor raporturi juridice guvernate exlusiv de dreptul civil [i cel comercial. Raporturile juridice pot fi de drept civil sau comercial, dar caracterul de autoritate/institu]ie public` nu poate fi schimbat sau negat prin aceasta. 38 Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, Sentin]a nr. 175 din 18 iunie 2001, publicat` de c`tre Ion B`canu, Controlul..., op. cit., p. 55-56. Solu]ia a fost men]inut` de c`tre Curtea de Apel Bucure[ti, Sec]ia a VI-a Comercial`, Decizia nr. 619 R din 12 noiembrie 2001. 39 Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comer]ului, republicat` \n Monitorul Oficial nr. 49 din 4 februarie 1998, modificat` [i completat`. 40 A se vedea, pe larg, Viorel Ro[, Arbitrajul comercial interna]ional, Ed. Monitorul Oficial, 2000, p. 137. 41 Art. 56 prevede c` dac` un act este comercial numai pentru una din p`r]i, to]i contractan]ii sunt supu[i, \nct prive[te acest act, legii comerciale, afar` de dispozi]iile privitoare la persoana chiar a comercian]ilor [i de cazurile \n care legea ar dispune altfel, iar potrivit art. 893, chiar cnd actul este comercial numai pentru una din p`r]i, ac]iunile ce deriv` dintr-\nsul sunt de competen]a jurisdic]iei comerciale. 42 Pe larg, a se vedea Victor Babiuc, Ion B`canu, Capacitatea autorit`]ilor [i institu]iilor publice de a \ncheia o conven]ie arbitral` \n dreptului romn. Comentariul unei solu]ii judec`tore[ti gre[ite, \n RDC, nr. 12/2005, p. 34-48. 43 A se vedea |CCJ, Sec]ia comercial`, Decizia nr. 2.658 din 19 aprilie 2005, \n ibidem.

37

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

37

Studii, articole, comentarii o institu]ie public` nu poate fi parte \ntr-un astfel de contract, de[i legea permite aceasta \n termeni clari (art. 24); obiectul contractului afirm` instan]a sunt terenuri proprietate public` [i, \n consecin]`, ADS nu poate dispune de acestea \ntruct nu este proprietar: \n cauz`, \ns`, nu se punea problema revendic`rii sau \nstr`in`rii acestor terenuri, ci doar constatarea ne/valabilit`]ii rezilierii unilaterale a contractului de arend`. Potrivit art. 4 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societ`]ilor comerciale ce de]in \n administrare terenuri proprietate public` [i privat` a statului cu destina]ie agricol` [i \nfiin]area Agen]iei Domeniilor Statului44, se \nfiin]eaz` Agen]ia Domeniilor Statului, institu]ie de interes public cu personalitate juridic`, cu caracter financiar [i comercial, finan]at` din surse extrabugetare, \n subordinea Ministerului Agriculturii, Alimenta]iei [i P`durilor, avnd ca atribu]ii: a) exercitarea \n numele statului a prerogativelor dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destina]ie agricol` apar]innd domeniului privat al statului; b) gestionarea [i exploatarea eficient` a patrimoniului de stat, al c`rui proprietar mandatat este, precum [i privatizarea societ`]ilor comerciale prev`zute la art. 1 [i 2; c) administrarea terenurilor cu destina]ie agricol` apar]innd domeniului public [i privat al statului, aflate \n exploatarea societ`]ilor na]ionale, a institutelor [i sta]iunilor de cercetare [i produc]ie agricol` [i a unit`]ilor de \nv`]`mnt agricol [i silvic; d) concesionarea sau arendarea terenurilor cu destina]ie agricol` apar]innd domeniului public sau privat al statului, aflate \n exploatarea societ`]ilor na]ionale, a institutelor [i sta]iunilor de cercetare [i produc]ie agricol` [i a unit`]ilor de \nv`]`mnt agricol [i silvic; e) concesionarea sau \nchirierea bunurilor, activit`]ilor [i serviciilor publice aflate \n subordinea Minis44

terului Agriculturii, Alimenta]iei [i P`durilor; f ) cump`rarea sau schimbul de terenuri cu destina]ie agricol`, \n vederea concesion`rii sau arend`rii acestora, pentru realizarea de exploata]ii agricole optime; schimbul de terenuri cu destina]ie agricol` se admite numai \n cadrul aceluia[i jude]; g) aplicarea prevederilor legale referitoare la renta viager` agricol` din titlul XI al Legii nr. 247/2005 privind reforma \n domeniile propriet`]ii [i justi]iei, precum [i unele m`suri adiacente, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare; h) comasarea terenurilor cu destina]ie agricol`, \n numele statului, \n vederea concesion`rii sau arend`rii acestora, pentru realizarea de exploata]ii agricole optime de tip ferme familiale. Concesionarea [i arendarea c`tre ferme familiale se va face prin metodele prev`zute de lege [i aprobate de Consiliul de administra]ie al Agen]iei Domeniilor Statului. Potrivit art. 3, privatizarea societ`]ilor comerciale prev`zute la art. 1 [i 2 se face de c`tre Agen]ia Domeniilor Statului, \n numele statului, prin vnzarea de ac]iuni, vnzarea de active [i prin privatizarea managementului c`tre persoane fizice [i juridice, romne sau str`ine.45 Dobndesc aceste institu]ii capacitatea de a \ncheia o conven]ie arbitral`, \n mod automat, din momentul \n care dobndesc calitatea de persoan` juridic` de drept public? R`spunsul nu este u[or de dat, dar avnd \n vedere legisla]ia existent` consider`m c` nu, \ntruct atribu]iile legale sunt strict delimitate. |ncheierea anumitor acte de comer] nu poate conduce la o interpretare extensiv` \n sensul dobndirii dreptului de a \ncheia o conven]ie arbitral`. Conven]ia arbitral` este o facultate, [i nu un drept sau o obliga]ie a unei persoane juridice de drept public. III. 3. Arbitrabilitatea obiectiv`.46 |n anumite legi47

Legea a suferit mai multe modific`ri, prin O.U.G. nr. 1/2002; O.U.G. nr. 11/2002; O.U.G. nr. 101/2002; O.U.G. nr. 134/2002; O.U.G. nr. 139/2002; Legea nr. 215/2002; Legea nr. 549/2002; Legea nr. 32/2003; Legea nr. 249/2003; O.G. nr. 39/2004; O.U.G. nr. 4/2006. Art. 4 este redat astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 199/2006, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 451/24.05.2006, aprobat` cu modific`ri prin O.U.G. nr. 4/09.02.2006, publicat` \n M.Of., Partea I, nr. 137/14.02.2006. 45 Legea face referire \n art. 1 [i 2 la privatizarea urm`toarelor forme de societ`]i sau terenuri: privatizarea societ`]ilor comerciale agricole care de]in \n exploatare terenuri cu destina]ie agricol`, constituite \n conformitate cu Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unit`]ilor economice de stat ca regii autonome [i societ`]i comerciale (art. 1 lit. a); societ`]ile comerciale rezultate \n urma diviz`rii sau fuziunii societ`]ilor comerciale care de]in \n exploatare terenuri cu destina]ie agricol`, precum [i societ`]ile na]ionale care func]ioneaz` sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Alimenta]iei [i P`durilor (art. 2 alin. (1); administrarea societ`]ilor comerciale [i regimul concesion`rii sau arend`rii terenurilor proprietate public` [i privat` a statului, aflate \n exploatarea acestora (art. 1 lit. c). 46 Arbitrabilitatea obiectiv` se refer` la anumite materii, spre deosebire de arbitrabilitatea subiectiv` care prive[te persoanele. Ph. Fouchard, Em. Gaillard, B. Goldman, op. cit., p. 330 [i urm.; I. B`canu, Litigii arbitrabile, \n Dreptul nr. 2/2000, p. 21-22. 47 Au fost abrogate expres dispozi]iile privind regimul concesiunilor publice (Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor) [i regimul contractelor de parteneriat public-privat (Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 16/2001 privind contractele de parteneriat public-privat). Ambele reglement`ri au fost abrogate expres prin Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006, publicat` \n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, privind atribuirea contractelor de achizi]ie public`, a contractelor de concesiune de lucr`ri publice [i a contractelor de concesiune de servicii, aprobat` cu modific`ri prin Legea nr. 337 din 17 iulie 2006, publicat` \n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006.

38

Revista Romn` de Arbitraj

Studii, articole, comentarii este prev`zut` expres posibilitatea ca persoane de drept public s` \ncheie conven]ii arbitrale: regimul concesiunilor publice Pentru solu]ionarea eventualelor litigii izvorte din executarea contractului de concesiune, p`r]ile pot stipula \n contract clauza compromisorie, putnd atribui competen]a solu]ion`rii litigiilor instan]elor arbitrale romne sau interna]ionale. |n acest sens stipula art. 30 alin. (2) al Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 528/2004. regimul arend`rii Art. 24 din Legea nr. 16/1994, modificat`, prevede c` Litigiile sunt de competen]a instan]elor judec`tore[ti sau pot fi solu]ionate, cu acordul p`r]ilor, [i prin arbitraj. P`r]ile unui contract de arend` pot fi autorit`]i sau institu]ii publice ori chiar statul.48 contractele de parteneriat public-privat Potrivit Ordona]ei nr. 16/2001 privind contractele de parteneriat public-privat, Pentru solu]ionarea eventualelor litigii izvorte din executarea contractului, p`r]ile pot stipula \n acesta clauza compromisorie, putnd atribui competen]a solu]ion`rii litigiilor instan]elor arbitrale romne sau interna]ionale (art. 13 alin. (4)). privatizarea societ`]ilor de stat; Potrivit Legii nr. 137/2002 privind unele m`suri pentru accelerarea privatiz`rii, modificat` [i completat`, instan]ele judec`tore[ti sau arbitrale nu se pot pronun]a asupra oportunit`]ii \ncheierii tranzac]iei vnz`rii de ac]iuni , ci doar asupra legalit`]ii acesteia (art. 5 alin. (1)), iar alin. (3) arat` urm`toarele: Nu pot participa la procesul de privatizare persoane fizice sau juridice, romne ori str`ine, care au avut contracte de vnzare-cump`rare de ac]iuni \ncheiate cu oricare institu]ie public` implicat` [i care au fost rezolvite din cauze imputabile acestora printr-o hot`rre judec`toreasc` sau arbitral` definitiv` [i irevocabil` sau ca efect al condi]iilor de rezolu]iune stipulate \n contractele de vnzare-cump`rare de ac]iuni, precum [i cei care \nregistreaz` datorii bugetare restante. IV. Drept comparat Voca]ia de a \ncheia conven]ii arbitrale de c`tre state [i autorit`]i publice este reglementat` diferit, de la stat la stat, \n func]ie de tradi]ia juridic` [i de motiv`rile economice [i politice proprii. |n Fran]a, \n 1972, au fost abrogate art. 83 [i 1004 C. proc. civ., articole care se refereau la interdic]ia statului de a apela la arbitraj, au r`mas \n vigoare art. 2060 Cod civil potrivit c`ruia nu poate fi \ncheiat un compromis asupra chestiunilor referitoare la starea [i capacitatea persoanelor sau asupra contesta]iilor care intereseaz` colectivit`]ile [i institu]iile publice49 [i, \n general, \n toate materiile care intereseaz` ordinea public`. Totu[i, o excep]ie cu caracter general a fost edictat`.50 Potrivit Legii nr. 75-596 din 9 iulie 1975 se arat` c` unele categorii de institu]ii publice cu caracter comercial [i industrial51 pot fi autorizate, prin decret, s` realizeze un compromis.52 {i, chiar [i \n aceste cazuri, exist` o excep]ie important`: departamentele [i comunele pot \ncheia conven]ii arbitrale \n comer]ul interna]ional.53 O situa]ie asem`n`toare se reg`se[te [i \n legisla]ia belgian`.54

Pentru o solu]ie considerat` ilegal`, a se vedea: V. Babiuc, I. B`canu, loc. cit., RDC nr. 12/2005, p. 43 [i urm. Au fost incluse \n categoria colectivit`]ilor, departamentele [i comunele, iar \n categoria institu]iilor, spitalele [i universit`]ile. A se vedea Matthieu de Boissson, op. cit., p. 30, Ph. Fouchard, Em. Gaillard, B. Goldman, op. cit., p. 330. 50 Matthieu de Boissson, op. cit., p. 392 prezint` o lung` list` de excep]ii, \ncepnd cu posibilitatea ca statul, departamentul [i comuna s` recurg` la arbitraj pentru lichidarea cheltuielilor referitoare la lucr`ri publice [i servicii furnizate [i terminnd cu anumite materii/tipuri de contracte (energia hidraulic`, material de r`zboi). De asemenea, a se vedea Jean Robert, op. cit., p. 26. 51 De exemplu, Agen]ia francez` \n domeniul energiei. A se vedea Matthieu de Boissson, op. cit., p. 395, Jean Robert, op. cit., p. 26-27. 52 Consiliul de Stat a r`mas ferm \n acest sens \n jurispruden]a sa anterioar` (\n spe]a Socit nationale de vente en surplus, 1957, a fost declarat ilegal un decret prin care se recuno[tea unei autorit`]i publice dreptul de a realiza un compromis). A se vedea Mestre, Les tablissements publics industriels et commerciaux et le recours larbitrage, Rev. arb, 1976, p. 3, citat de Matthieu de Boissson, op. cit., p. 138. Din punct de vedere practic, prin faptul c` statul sau autorit`]ile publice pot \ncheia numai un compromis [i nu o clauz` compromisorie se restrnge capacitatea acestor entit`]i de a solu]ia litigiul prin arbitraj. Facultatea legal` de a \ncheia un compromis este determinat` de ra]iuni care ]in de oportunitatea alegerii arbitrajului, ca modalitate de solu]ionare a litigiului, alegere care poate fi cenzurat` ierarhic-administrativ. 53 A se vedea Matthieu de Boissson, op. cit., p. 681-682, p. 713 [i urm. 54 Pe larg, Jean-Franois Poudret, Sbastien Besson, op. cit., p. 192.
49

48

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

39

Studii, articole, comentarii Ordinea public` este avut` \n vedere numai \n considerarea obiectului litigiului, pentru a interzice sau nu \ncheierea clauzei compromisorii.55 |n Marea Britanie, Germania (cu acordul ministrului de finan]e), Olanda, Elve]ia56, Olanda57 posibilitatea \ncheierii de conven]ii arbitrale nu este restric]ionat` prin lege, iar \n Arabia Saudit` este interzis` \ncheierea de conven]ii arbitrale de c`tre stat. 58 |n fine, \n Statele Unite, guvernul (statul) nu poate \ncheia o conven]ie arbitral`, dar \ntreprinderile publice au aceast` posibilitate. |n Italia, Austria, Portugalia59, persoanele juridice de drept public trebuie autorizate expres s` \ncheie o conven]ie arbitral`. |n Spania este recunoscut` posibilitatea \ncheierii unei conven]ii arbitrale de c`tre stat sau o autoritate public` numai dac` litigiul este de drept comercial interna]ional.60 V. Legea aplicabil` \n dreptul interna]ional privat Dac` legea str`in` admite validitatea clauzei compromisorii, nulitatea acesteia nu este de ordin public \n dreptul interna]ional privat.61 Solu]ia a fost reluat` \n mai multe rnduri (spe]a San Carlo, Cass. Civ., 14 avr. 1964, spe]a Galakis, Cass. Civ., 2 mai 1966), subliniindu-se c` interdic]ia nu se aplic`, de exemplu, contractelor \ncheiate conform uzan]elor comer]ului maritim. |n privin]a competen]ei statului de a semna o conven]ie arbitral` trebuie observat` legisla]ia proprie (\ntruct o lege str`in` nu poate con]ine reguli \n aceast` materie). De asemenea, trebuie prev`zute autorit`]ile care au capacitatea de a \ncheia \n numele statului o conven]ie arbitral`. |n virtutea principiilor libert`]ii contractuale [i bunei-credin]e, o conven]ie arbitral` care nu \ncalc` ordinea public` \n dreptul interna]ional nu poate fi anulat` pentru simpul motiv c` una dintre p`r]i este un stat. VI. Concluzii Dac` \n raporturile juridice comerciale interna]ionale, statului [i autorit`]ilor publice le sunt permise \ncheierea unor conven]ii arbitrale, sub rezerva ordinii publice [i a conven]iilor interna]ionale, \n dreptul intern romn nu exist` solu]ie legal` expres`, motiv pentru care \n practic` se dezvolt` o solu]ie asem`n`toare cu cea francez`, dar f`r` fundamentarea legal` corespunz`toare.

A se vedea C.A. Colmar, 29 nov. 1968, \n JCP 1970. II. 16246, cu o not` de Oppetit et Level. Art. 177 alin. (2) din LDIP. Potrivit art. 177 alin. (1), toate cauzele de natur` patrimonial` pot face obiectul unui arbitraj. |n alin. (2) se prevede dac` o parte la o conven]ie de arbitraj este un stat, o \ntreprindere dominat` sau o organiza]ie controlat` de acesta, partea \n cauz` poate invoca propriul drept de a contesta arbitrabilitatea litigiului sau a capacit`]ii de a fi parte la un arbitraj. 57 Cu excep]ia litigiilor \n materie imobiliar` [i a litigiilor de o anumit` valoare caz \n care este necesar acordul Ministerului de Finan]elor. A se vedea Jean-Franois Poudret, Sbastien Besson, op. cit., p. 191. 58 A se vedea Alan Redfern, Martin Hunter, Murray Smith, op. cit., p. 61-62; Jean-Franois Poudret, Sbastien Besson, op. cit., p. 191. 59 Legea portughez` din 26 august 1986, art. 1-4: Statul [i alte persoane juridice de drept public pot \ncheia conven]ii de arbitraj \n cazul \n care legea le autorizeaz` sau cnd au ca obiect litigii privitoare la raporturile de drept interna]ional privat. A se vedea Jean-Baptiste Racine, Larbitrage commercial international et lordre public, LGDJ, Paris, 1999, p. 215, apud, V. Babiuc, I. B`canu, loc. cit., RDC, nr. 12/2005, p. 39. 60 A se vedea Jean-Franois Poudret, Sbastien Besson, op. cit., p. 191. 61 A se vedea Spe]a MYRTON STEAMSHIP (10 aprilie 1957) citat` de Jean-Pierre Regli, op. cit., p. 41.
56

55

40

Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]`

Cesiune de crean]`
Clauz` compromisorie valabil` [i operant` Consecin]e Excluderea competen]ei jurisdic]iei statale Cesiune de crean]` Recunoa[terea datoriei Lipsa \ncheierii tranzac]iei cu privire la suma datorat` [i neachitat` Stipularea \n contractul de cesiune de crean]` a unei clauze compromisorii valabile [i operante exclude competen]a instan]elor statale. Lipsa unei tranzac]ii judiciare sau extrajudiciare legal \ncheiate \ntre debitorul cedat [i cesionar \ndrept`]e[te pe acesta din urm` s` solicite instan]ei arbitrale obligarea debitorului cedat la plata sumei datorate. Hot`rrea nr. 214/2004 Dosar nr. 15/2004 P`r]ile [i obiectul litigiului Printr-o cerere formulat` \n fa]a unui tribunal jude]ean, sec]ia comercial` [i de contencios administrativ, o societate comercial` din Bucure[ti, \n calitate de creditoare, a cerut emiterea \mpotriva debitoarelor, dou` societ`]i comerciale romne[ti, a unei soma]ii de plat`, cu respectarea procedurii prev`zute de O.G. nr. 5/ 19.07.2001, pentru plata unei diferen]e de pre] dintr-un contract de cesiune de crean]` \ncheiat de o societate olandez` cu reclamanta \n anul 2001. Motivele ac]iunii Tribunalul jude]ean sec]ia comercial` [i de contencios administrativ [i-a declinat prin ordonan]` competen]a de solu]ionare a cauzei, \n favoarea Cur]ii de Arbitraj de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, cu motivarea c` \n contractul de cesiune de crean]`, \ncheiat \ntre firma olandez` [i societ`]ile debitoare, exist` o conven]ie arbitral` ce exclude competen]a instan]elor judec`tore[ti. Recursul declarat de creditoarea peti]ionar` \mpotriva sentin]ei din iulie 2003 a fost anulat de Curtea de Apel teritorial`, ca netimbrat. Hot`rrea r`mnnd definitiv`, tribunalul jude]ean sec]ia comercial` [i de contencios administrativ a \naintat dosarul Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei [i a Municipiului Bucure[ti. |n fa]a Cur]ii de Arbitraj, creditoarea [i-a precizat
Nr. 1/IanuarieMartie 2007

cererea \n sensul oblig`rii prtelor, \n solidar, la plata sumei r`mase neachitate dup` pl`]ile par]iale efectuate [i cheltuieli de arbitrare. Ap`rarea prtelor Prtele au efectuat pl`]ile, par]ial, \n propor]ie de 80%, recunoscnd c` mai au o diferen]` de achitat, dar au solicitat reclamantei ca, \n considerarea achit`rii sumei, s` fie de acord cu stingerea litigiului dintre p`r]i, urmnd ca reglementarea diferen]ei neachitate s` aib` loc \n cadrul unor negocieri ulterioare. Solu]ia Tribunalului Arbitral |n fond, se re]ine c` \n baza unui contract \ncheiat \n anul 2001, prtele debitoare s-au obligat s` pl`teasc` firmei olandeze, \n calitate de creditor, \n 4 tran[e (termene: noiembrie 2001, mai 2002, septembrie 2002 [i decembrie 2002) suma datorat`. Prin contractul de cesiune de crean]` din anul 2001, firma str`in` a cesionat crean]ele sale, \ntre care [i pe cele fa]` de debitoare, c`tre reclamant` \n calitate de cesionar; \n octombrie 2002, firma olandez` a \ncheiat cu prtele debitoare un act adi]ional la contractul de cesiune, prin care termenul de plat` pentru ultima rat` scadent` a fost prelungit cu 4 luni r`mnnd neachitat` o diferen]` \n propor]ie de 20% pentru care reclamanta [i-a men]inut cererea pentru obligarea prtelor, \n solidar, la plata sumei restante. Tribunalul Arbitral, avnd \n vedere [i faptul c` prtele nu au justificat \n nici un fel \ntrzierea pl`]ii sumei respective, din ultima tran[`, de[i au beneficiat de o prelungire de 4 luni a termenului de plat` ini]ial, iar de la expirarea noului termen [i pn` la pronun]area sentin]ei a trecut mai mult de 1 an, a admis ac]iunea [i a obligat pe prte, \n solidar, s` achite reclamantei suma datorat` [i neachitat`, plata urmnd a se face \n echivalent lei la cursul de schimb B.N.R. de la data pl`]ii.
41

Jurispruden]`

Compensare
Caracterul cert, lichid [i exigibil al crean]ei Inadmisibilitatea cumulului dobnzii legale cu suma de bani reprezentnd reactualizarea sumei datorate \n raport de indicele de infla]ie

|ntruct numai datoria prtei pentru plata contravalorii m`rfii este cert`, lichid` [i exigibil`, cealalt` datorie a reclamantei fa]` de prt` fiind contestat` urmeaz` a se considera c` obliga]ia de plat` a sumei pretinse de reclamant nu s-a stins prin compensa]ie [i, ca atare, prta va fi obligat` la plata contravalorii m`rfii livrate neachitate, precum [i la plata dobnzilor legale. Potrivit dispozi]iilor art. 1088 Cod civil, daunele-interese pentru neexecutarea obliga]iilor care au ca obiect o sum` oarecare nu pot cuprinde dect dobnda legal`. |n consecin]`, este inadmisibil cumulul dobnzii legale cu plata sumei de bani reprezentnd reactualizarea sumei datorate \n raport de indicele de infla]ie. Hot`rrea nr. 184//2005 Dosar nr. 49/2005 P`r]ile [i obiectul litigiului Prin cererea de arbitrare \nregistrat` la Curtea de Arbitraj, reclamanta, o societate comercial` cu r`spundere limitat` din Bucure[ti, a solicitat ca prta, o societate cu r`spundere limitat` din Bra[ov, s` fie obligat` s` pl`teasc` contravaloarea m`rfii livrate [i neachitate, dobnzi calculate pn` \n luna septembrie 2004, o sum` de bani reprezentnd actualizarea ratei infla]iei pn` \n luna septembrie 2004, precum [i costul expertizei contabile. Motivele ac]iunii |n motivarea ac]iunii, reclamanta sus]ine c` prin acordul comercial \ncheiat \n aprilie 2003, unitatea sa s-a obligat s` livreze prtei diferite produse pe baz` de comenzi cu o valoare minim` de 20.000.000 lei pentru fiecare factur`. La rndul s`u, prta era obligat` s` pl`teasc` pre]ul stabilit \n termen de 35 zile de la data recep]iei m`rfii. De[i reclamanta [i-a \ndeplinit obliga]iile de livrare a produselor comandate de prt`, aceasta nu a achitat nici una din facturile emise pentru \ncasarea contrava42

lorii; mai mult, prta a \ntocmit un set de facturi a c`ror sum` de bani prev`zut` de acestea a fost compensat` cu valoarea sumei de bani \nscris` \n facturile emise de reclamant` ajungnd la concluzia c` nu datoreaz` reclamantei nici o sum`, ci, dimpotriv`, aceasta urmeaz` s`-i mai pl`teasc` diferen]a. Ap`rarea prtei Prin \ntmpinare, prta solicit` respingerea ac]iunii reclamantei ca ne\ntemeiat` [i admiterea cererii reconven]ionale avnd ca obiect plata unor sume de bani reprezentnd datorii neachitate [i dobnzi legale; \n motivarea cererii reconven]ionale, prta-reclamant` invoc` prevederile anexei 1 la contract. Sus]ine c`, potrivit prevederilor anexelor contractuale, reclamanta datora aportul pentru deschiderea fiec`rei noi unit`]i constnd din taxe de publicitate (serviciu de marketing standard) [i 1% prim` pentru \ntregul volum de marf` achizi]ionat`. Fa]` de cererea reconven]ional`, reclamanta a formulat \ntmpinare solicitnd s` fie respins` ca ne\ntemeiat`. Cu privire la preten]iile din cererea reconven]ional`, reclamanta-prt` arat` c` la data la care s-a \ncheiat acordul comercial privind plata aportului func]ionau 4 unit`]i; or aportul de deschidere privea exclusiv unit`]i nou-deschise [i inaugurate ca atare, iar nu unit`]ile existente la data \ncheierii contractului-cadru. Derularea necorespunz`toare a contractului prin emiterea de comenzi mult sub nivelul plafonului convenit \n comand` nu justific` nici \ncasarea taxei de publicitate [i nici prima de 1% pentru volumul de marf`, ci, cel mult, \n propor]ie de 13% nivelul de realizare a contractului. |n timpul dezbaterilor, ambele p`r]i au recunoscut c` acordul comercial nu a fost executat \n condi]iile convenite, \ns` fiecare consider` c` vina neexecut`rii revine celeilalte p`r]i: prtei, care nu a asigurat comenzi la nivelul fiec`rei comenzi, respectiv, reclamantei care la un moment dat, \n mod unilateral, a sistat livr`rile.
Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` Solu]ia Tribunalului Arbitral |n fond, se re]ine c` \ntre p`r]ile \n litigiu, reclamanta, \n calitate de furnizor [i prta, \n calitate de beneficiar s-a \ncheiat un acord comercial, completat cu Condi]iile speciale anuale care f`ceau parte integrant` din acord; ulterior, p`r]ile au mai \ncheiat dou` acte intitulate Discu]ie anual` comparativ` [i Planificare Marketing pe care le-au considerat \ncheiate \n completarea acordului comercial. Obiectul acordului comercial \l constituia livrarea continu` c`tre prt`, pe baz` de comenzi a produselor comercializate/produse de furnizor, \n vederea asigur`rii posibilit`]ii ca prta s` aib` \n permanen]` la dispozi]ie produse destinate revnz`rii \n cadrul unit`]ilor sale. Achitarea facturilor furnizorului de c`tre prt` urma s` se fac` prin ordin de plat` sau prin compensare cu sumele datorate de furnizor c`tre prt` (art. 7.2). Termenul de plat` era de 35 de zile conform Condi]iilor speciale anuale. |n executarea acordului comercial, reclamanta a livrat la unit`]ile prtei diferite cantit`]i de produse. Pentru \ncasarea contravalorii acestora a emis un num`r de 16 facturi. La rndul s`u, prta a emis facturi, pentru aportul reclamantei la deschiderea de noi unit`]i. |ntruct prta nu a achitat contravaloarea m`rfii livrate de reclamant`, iar aceasta din urm` a contestat facturile emise de prt` pentru aportul la deschiderea de unit`]i noi, presta]ii de marketing [i prim` de 1%, reclamanta a introdus o ac]iune, iar prta a formulat cerere reconven]ional` pentru suma r`mas` neachitat` de c`tre reclamant`, dup` compensarea sumei facturate de prt` cu suma reprezentnd contravaloarea m`rfii (la sumele respective, ambele p`r]i au solicitat dobnzi, precum [i reactualiz`ri). Analiznd cele dou` cereri (cererea principal` [i cererea reconven]ional`), pe baza prevederilor contractuale [i a actelor depuse de p`r]i, Tribunalul arbitral a re]inut urm`toarele: 1. |n ceea ce prive[te cererea principal`, Tribunalul Arbitral constat` c` prta nu a contestat suma reprezentnd contravaloarea m`rfii livrate de reclamant`, dar a considerat-o achitat` prin compensarea ei cu suma reprezentnd preten]iile sale, respectiv aportul de deschidere a unor unit`]i noi, tariful pentru presta]iile de marketing standard (publicitate) [i prima de 1% la valoarea m`rfii achizi]ionate. |ntruct stingerea unei datorii prin compensa]ie presupune ca ambele datorii s` fie deopotriv` certe, lichide [i exigibile [i \ntruct, \n spe]`, numai datoria prtei pentru plata contravalorii m`rfii \ndeplinea aceste condi]ii, cealalt` datorie a reclamantei fa]` de prt` fiind contestat` de reclamant`, urmeaz` a se considera c` obliga]ia de plat` a sumei pretinse de reclamant nu s-a stins prin compensa]ie [i, ca atare, prta va fi obligat` la plat`. Reclamanta a solicitat [i dobnzi legale. Prta nu a contestat calculul f`cut de reclamant` [i, \n aceast` situa]ie, [i cap`tul de cerere pentru dobnzi legale urmeaz` a fi admis. Referitor la cap`tul de cerere pentru suma reprezentnd reactualizarea pre]ului \n raport de cota indicelui de infla]ie, Tribunalul Arbitral consider` c` reclamanta nu este \ndrept`]it` s` pretind` att dobnd` legal`, ct [i reactualizarea pre]ului, avnd \n vedere dispozi]iile art. 1088 Cod civil, potrivit c`rora daunele-interese pentru neexecutarea obliga]iilor care au ca obiect o sum` oarecare nu pot cuprinde dect dobnda legal`. Se are \n vedere, totodat`, c` dobnda legal` este mai mare, \n timp ce reactualizarea este o sum` mai redus`, deci daunele-interese suportate prin ne\ndeplinirea obliga]iei de plat` a pre]ului sunt integral acoperite prin acordarea dobnzilor legale (acestea dep`[ind cuantumul reactualiz`rii). Prin ac]iunea ini]ial`, reclamanta a mai cerut [i costul expertizei contabile. De altfel, expertiza contabil` a fost efectuat` la cererea unit`]ii sale, pentru calcularea [i recalcularea dobnzilor legale [i a ratei indicelui de infla]ie. |n consecin]`, ac]iunea reclamantei urmeaz` s` fie admis` \n parte, pentru suma reprezentnd contravaloarea m`rfii livrate [i dobnzi legale. 2. |n ceea ce prive[te cererea reconven]ional`, Tribunalul Arbitral re]ine c` \n Condi]iile speciale s-a prev`zut c` \n cazul deschiderii unei noi unit`]i, furnizorul va accepta de la prt` o factur` \n valoare de 1.000 euro pentru fiecare unitate inaugurat`; s-a mai prev`zut c` pentru activit`]i de marketing, furnizorul va pl`ti 150 euro cu titlu de buget marketing articol/ apari]ie pe magazin. |n fine, prin Declara]ia anual`, furnizorul s-a obligat s` pl`teasc` prtei un bonus lunar (prim`) de 1% pentru \ntregul volum de marf` achizi]ionat` pe perioada pe care se acord` prima. Avnd \n vedere c` aportul de 1.000 euro a fost prev`zut exclusiv pentru deschiderea unor unit`]i noi (inaugurate ca atare) [i c` prta nu a dovedit c` pentru comercializarea produselor reclamanta a deschis unit`]i noi, \n afara celor 4 unit`]i men]ionate \n acordul comercial, Tribunalul Arbitral consider` c` prta a facturat furnizoarei reclamante, \n mod nejustificat, aportul de 1.000 euro pentru cele 4 unit`]i existente la data

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

43

Jurispruden]` \ncheierii acordului. De[i pe parcursul execut`rii acordului a ap`rut, \n afara celor 4 unit`]i men]ionate \n acord [i o alt` unitate, nu exist` nici o dovad` c` aceasta a fost deschis` dup` \ncheierea acordului ca unitate nou`, deschis` \n scopul comercializ`rii produselor reclamantei. Referitor la tariful de 150 euro pentru activit`]i de marketing (publicitate), Tribunalul Arbitral constat` c` \n Condi]iile speciale anuale s-a prev`zut c` pentru activitatea de marketing desf`[urat` de prta \n scopul sus]inerii [i derul`rii \n condi]ii optime a activit`]ii, furnizorul va pl`ti 150 euro pentru fiecare articol, pe apari]ie [i pe magazin. Cum prt` a dovedit c` \ntr-o publica]ie de specialitate a ap`rut [i produsul reclamantei, \nseamn` c`, raportat la o singur` apari]ie [i la num`rul de unit`]i, furnizoarea datoreaz` suma. Sus]inerea c` reclamanta ar datora doar 13% din sumele la care s-a obligat prin Condi]iile speciale, nu poate fi re]inut`, \ntruct problema nerealiz`rii obliga]iilor privind executarea livr`rilor atingerea cifrei de afaceri (20.000 euro) [i a valorii minime a unei comenzi (20.000.000 lei) este distinct` de aceea dedus` Cur]ii de Arbitraj. Obiectul ac]iunii \l constituie plata contravalorii m`rfii livrate, iar obiectul cererii reconven]ionale, plata unor sume ce reprezint` aport, tax` de publicitate [i prime. De altfel, \n ac]iunea introductiv`, reclamanta [i-a rezervat dreptul de a cere daune-interese compensatorii pentru prejudiciul cauzat de nerealizarea cifrei de afaceri din culpa prtei care a emis comenzi de valori sub valoarea minim` de 200.000.000 lei. Numai \n cadrul unei asemenea cereri pentru daune-interese s-ar pune problema culpei [i r`spunderii pentru culp` \n executarea obliga]iilor legate de livrarea m`rfurilor [i valoarea comenzilor. |n ceea ce prive[te prima de 1% la valoarea m`rfurilor achizi]ionate, se constat` c` reclamanta s-a obligat la plata acestei prime prin actul intitulat Discu]ie anual` comparativ` pe care l-a semnat f`r` obiec]iuni. Ca atare, cererea se admite \n parte pentru suma reprezentnd taxe de publicitate, prima de 1% la valoarea achizi]iilor efective, cu dobnzi legale aferente capitalului pentru care preten]iile au fost admise.

Daune-interese
Evaluare anticipat` Consecin]e Potrivit art. 1073 Cod civil, creditorul are dreptul de a dobndi \ndeplinirea exact` a obliga]iei, iar dac` acest lucru nu este cu putin]`, el are dreptul la dezd`unare. |n cuprinsul contractului, p`r]ile pot stabili, \nainte de producerea prejudiciului, cuantumul daunelor-interese datorate de debitor ca urmare a neexecut`rii, execut`rii cu \ntrziere sau execut`rii necorespunz`toare a obliga]iei sale. Hot`rrea nr. 216/2005 Dosar nr. 80/2005 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul prive[te dou` societ`]i comerciale romne cu r`spundere limitat`. Societatea reclamant`, constatnd c` prta a nesocotit culpabil prevederile contractului, a reziliat unilateral contractul, solicitnd daune-interese [i dobnda aferent`. Motivele cererii Reclamanta a convenit s` coopereze cu prta \n sen44

sul ca produsele sale s` fie prezentate eficient [i continuu \n spa]iile comerciale \nchiriate de aceasta din urm`. |n acest scop, s-a \ncheiat \n anul 2003 un contract de asociere. Reclamanta a pus la dispozi]ia prtei o serie de materiale publicitare inscrip]ionate cu marca produsului, iar prta s-a obligat ca \n spa]iul comercial pe care \l de]ine s` expun` aceste materiale, garantnd c` nu va expune materiale de acela[i gen apar]innd altor firme care comercializeaz` acela[i produs. Prta s-a mai obligat s` ob]in` toate aprob`rile necesare instal`rii materialelor publicitare [i s` men]in` starea de cur`]enie [i iluminare corespunz`toare. |n cazul ne\ndeplinirii culpabile a oric`reia dintre obliga]iile contractuale ale prtei, reclamanta [i-a rezervat dreptul s` rezilieze unilateral contractul [i s` restituie materialele \n termen de 7 zile. Prta a \nc`lcat obliga]ia contractual` de exclusivitate pentru produsele reclamantei, expunnd \n anul 2004 acela[i gen de produse ce apar]ineau altor firme. Totodat`, a \nl`turat toate materialele publicitare ce proveneau de la reclamant`.
Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` Ap`rarea prtei Prta a invocat inexisten]a raporturilor contractuale, \ntruct persoana care a semnat contractul nu era salariatul s`u, de[i a aplicat sigiliul [i a semnat \n numele societ`]ii. A mai ar`tat c` a fost nevoit` s` demonteze copertina la soma]ia prim`riei [i s` restituie spa]iul comercial proprietarului, fapt ce a condus la imposibilitatea desf`[ur`rii activit`]ii. Solu]ia Tribunalului Arbitral Analiznd sus]inerile p`r]ilor [i probele aflate la dosarul cauzei, Tribunalul Arbitral a admis cererea formulat` de reclamant`. Tribunalul Arbitral a re]inut c`, potrivit contractului \ncheiat, reclamanta [i-a rezervat dreptul de a-l rezilia unilateral printr-o notificare \n cazul ne\ndeplinirii culpabile de c`tre prt` a oric`reia dintre obliga]iile contractuale, cu plata sumei de 4.000 USD cu titlu de dauneinterese a c`ror exigibilitate a fost stabilit` la momentul primirii notific`rii. S-a constatat c` \n luna februarie 2005, ulterior emiterii notific`rii, reclamanta a comunicat rezilierea unilateral` a contractului pentru \nc`lcarea dreptului de exclusivitate ca urmare a expunerii de c`tre prt` a unor materiale apar]innd altei firme concurente [i, totodat`, i-a cerut plata daunelor-interese \n sum` de 4.000 USD prev`zute la art. 3.3 alin. (3) din contract. |n ceea ce prive[te existen]a raporturilor contractuale, se re]ine, \n mod indubitabil, c` att contractul, ct [i anexa nr. 1, poart` semn`tura [i sigiliul societ`]ii prte [i, \n mod necontestat, au fost puse \n executare de ambele p`r]i chiar dac` nu au fost semnate personal de c`tre administratorul societ`]ii, ci de un salariat care, de]innd sigiliul societ`]ii, se prezum` c` era \mputernicit s` semneze cele dou` documente. Acestea produc efecte \n temeiul prevederilor art. 35 din Decretul nr. 31/1954, potrivit c`rora actele juridice f`cute de organele persoanei juridice, \n limitele puterilor conferite, sunt actele persoanei juridice \ns`[i. Potrivit art. 2.16 din contract, obliga]ia de a ob]ine autoriza]ia legal` pentru montarea \n exteriorul magazinului a copertinei primite de la reclamant` revenea prtei. Emiterea de c`tre Prim`rie (fila 77 din dosarul arbitral) a soma]iei de desfiin]are, pus` \n executare, este consecin]a conduitei culpabile a prtei. Soma]ia primit` nu poate exonera de r`spundere pe prt`. Reclamanta nu cere prin ac]iune restituirea materialelor publicitare pe care le-a predat prtei conform anexei nr. 1 a contractului, prin aceasta confirmnd c` acestea i-au fost restituite de prt` dup` ce au fost demontate. Expirarea termenului de \nchiriere a spa]iilor comerciale [i predarea acestora proprietarului nu au nici o relevan]`, deoarece contractul de cooperare a fost \ncheiat cu reclamanta anterior acestui moment. |n consecin]`, prta nu era liber` s` asigure expunerea materialului apar]innd altei firme. Astfel se re]ine c` prta a \nc`lcat, \n mod culpabil, prevederile contractului \ncheiat cu reclamanta, c` aceasta a atras de drept rezilierea lui, cu \ncepere de la 14 februarie 2005, precum [i obliga]ia prtei de a pl`ti reclamantei suma de 4.000 USD, prin echivalent \n lei, cu titlu de daune-interese.

Daune-interese
Culp` comun` Consecin]e pe planul r`spunderii Prejudiciu cert Ac]iune \n desp`gubiri Ac]iune \n regres Diferen]iere Aportul asocia]ilor la patrimoniul asocia]iei, inten]ia, voin]a p`r]ilor de a se asocia (affectio societatis) constituie elementele esen]iale ale asocia]iei \n participa]iune. Faptul c` p`r]ile au inserat \n contract o clauz` specific` unei asocieri \n participa]iune (participarea la beneficii [i pierderi) nu poate s` determine o astfel de calificare a respectivului contract, cu toate obliga]iile particulare acestuia, inclusiv aceea de a da socoteal` cu privire la beneficii [i pierderi sau c` determinarea pierderilor ar fi condi]ionat` de o desocotire referitoare la beneficii. P`r]ile contractante vor participa la rezultatul opera]iunii, fie profit sau pierdere, \n propor]ie egal` de 50% fiecare, dac` s-a stipulat expres \n acest sens. Prejudiciul este cert dac` rezult` din hot`rri arbitrale \n curs de executare. Lipsa calit`]ii de debitor solidar a p`r]ilor litigante fa]` de partenerul extern, pe de o parte fa]` de creditorul intern, pe de alt` parte, \ndrept`]e[te Tribunalul Arbitral s` califice ac]iunea introdus` ca o ac]iune \n desp`gubire, nu ca o ac]iune \n regres. Hot`rrea nr. 237/2005 Dosar nr. 10/2005

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

45

Jurispruden]` P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul prive[te dou` societ`]i comerciale pe ac]iuni, ambele cu sediul \n Bucure[ti. Reclamanta pretinde daune de 50% din pre]ul de depozitare a m`rfii [i 50% din dobnda acestei sume, pe care a fost obligat` s` le pl`teasc` \n baza unei sentin]e arbitrale. Motivele cererii |n baza unui contract de comision, reclamanta, \n calitate de comitent, se oblig` s` desfac` pe pia]a romneasc` anumite cantit`]i de produse importate. Totodat`, p`r]ile s-au obligat s` colaboreze \n vederea realiz`rii scopului contractului, respectiv importul \n Romnia al m`rfii cump`rate de pe pia]a extern`, reclamanta asumndu-[i obliga]ii preponderent \n privin]a raportului juridic cu furnizorul str`in, \n timp ce prtei \i reveneau obliga]ii \n cadrul raporturilor juridice interne. De asemenea, p`r]ile s-au angajat s` g`seasc` cump`r`tori care s` pl`teasc`, \n avans, pre]ul total al cantit`]ilor cump`rate. P`r]ile au mai prev`zut ca la finalul opera]iunilor s` efectueze o decontare a tuturor costurilor [i cheltuielilor aferente opera]iunilor. Costurile [i cheltuielile \nsemnau [i cele privind depozitarea, condi]ionarea [i p`strarea m`rfii, urmnd s` participe la rezultatul opera]iunii, fie acesta profit sau pierdere, \n m`sur` egal` de 50% fiecare. |n vederea realiz`rii acestor obliga]ii, reclamanta a \ncheiat un contract de vnzare-cump`rare cu furnizorul extern [i un contract numit de comision \n vederea stoc`rii [i depozit`rii produselor. Obiectul contractului de comision nu a fost realizat din culpa prtei care, \n calitate de comisionar la import, nu [i-a \ndeplinit obliga]iile ce-i reveneau \n raporturile juridice din ]ar`. |n aceste condi]ii, comitentul a fost \n imposibilitate de a-[i executa propriile-i obliga]ii, \nregistrnd dou` categorii de pierderi, [i anume: a fost ac]ionat de partenerul extern la un arbitraj interna]ional din str`in`tate [i obligat la plata de desp`gubiri \mpreun` cu dobnda pentru nerespectarea obliga]iei provenite din contractul de vnzare-cump`rare. Hot`rrea a fost recunoscut` [i s-a \ncuviin]at executarea sa pe teritoriul Romniei; a fost chemat \n judecat` [i de c`tre depozitar la un arbitraj organizat de Camera teritorial` de la sediul acestuia, fiind obligat la suportarea pre]ului de depozitare al m`rfii. Ap`rarea prtei Argumentele prtei, \n ap`rare, privesc: 1) calificarea juridic` a contractului numit de comision. |n aceast` privin]`, prta arat` c` denumirea de contract de comision este improprie \n raport de con]inutul obliga]iilor asumate de p`r]i. Astfel, pe de o parte, prta s-a obligat s` desf`[oare opera]iuni \n numele [i pe seama reclamantei, deci obliga]ii specifice mandatarului, iar pe de alt` parte, din con]inutul contractului rezult` c` inten]ia comun` a p`r]ilor a fost aceea de a \ncheia un contract de asociere \n participa]iune, prev`zut de art. 251-256 Cod comercial, nicidecum un contract de comision. Reclamanta urma s` ac]ioneze \n calitate de asociat titular, obliga]iile ei fiind prev`zute \n art. 4.1. [i art. 4.3. din contractul principal, iar prta asociatul participant, conform art. 4.2. [i art. 4.3. din contractul principal, urma s` efectueze, \n calitate de mandatar al reclamantei, activit`]ile prev`zute \n contract. Potrivit art. 5 din contract, la sfr[itul opera]iunii, reclamanta [i prta urmau s` efectueze o decontare comun`, p`r]ile urmnd s` participe la rezultatul opera]iunii, fie acesta profit sau pierdere, \n m`sur` egal` de 50% fiecare; 2) prejudiciul invocat nu este efectiv, \n consecin]`, cererea arbitral` formulat` de reclamant` este lipsit` de interes, \n sensul c` reclamanta nu a f`cut dovada c` hot`rrile arbitrale men]ionate \n ac]iune au fost puse \n executare [i c` s-ar fi produs un prejudiciu \n patrimoniul s`u. Aceste hot`rri reprezint` pentru reclamant` eventualitatea unei pagube, momentul la care prejudiciul devine cert, efectiv, fiind cel al pl`]ii, termenul de prescrip]ie pentru ac]iunea \n regres fiind data pl`]ii efective; hot`rrile arbitrale invocate nu sunt opozabile prtei, fiind rezultatul unei defectuoase ap`r`ri, precum [i al unei recunoa[teri la plat`. Solu]ia Tribunalului Arbitral Tribunalul Arbitral re]ine c` opera]iunea contractual` intitulat` de comision consfin]e[te c`, la finalul acesteia, p`r]ile vor efectua o decontare comun`, decontare care va include toate costurile [i cheltuielile aferente opera]iunii conform termenilor prezentului contract [i ale contractului de import \ncheiat de c`tre mandant. Costurile [i cheltuielile vor include, printre altele, [i costurile [i cheltuielile aferente depozit`rii, condi]ion`rii [i p`str`rii m`rfurilor. |n penultimul alineat teza 2 al art. 5 din contract, p`r]ile au convenit c`

46

Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` vor participa la rezultatul opera]iunii, fie acesta profit sau pierdere, \n m`sur` egal` de 50% fiecare. Din probele administrate \n cauz`, respectiv hot`rrea arbitral` prin care reclamanta a fost obligat` s` pl`teasc` c`tre prt` desp`gubiri pentru neexecutarea obliga]iilor izvorte din contractul extern [i din celelalte contracte \ncheiate, \mpreun` cu dobnda aferent`, rezult` c` respectivele desp`gubiri reprezint` pierderi ale opera]iunii convenite de p`r]i \n cadrul contractului denumit de comision [i trebuie s` fie suportate de ambele p`r]i din contract. Totodat`, pierderile opera]iunii rezult` [i din sentin]a prin care reclamanta a fost obligat` la plata sumei de bani cu titlu de pre] al depozit`rii m`rfurilor. Aceste pierderi s-au produs ca urmare a faptului c` produsul nu a putut fi vndut pe pia]a intern` de c`tre prt`, motiv pentru care reclamanta pentru a diminua efectele pagubelor a fost nevoit` s`-l revnd` pe pia]a extern`. De altfel, independent de existen]a vreunei culpe a p`r]ilor sau a uneia dintre ele \n nereu[ita opera]iunii la care s-au angajat \mpreun`, clauza prev`zut` \n art. 5 din contractul de comision privind suportarea pierderilor \n propor]ie egal` de 50% fiecare se aplic`. Ap`r`rile prtei se refer`, \n principal, la prematuritatea ac]iunii, pe ideea c` fiind vorba despre un contract de asociere \n participa]iune trebuia ca reclamanta s` dea socoteal` cu privire la beneficiile [i pierderile rezultate din opera]iune. Or, \n lipsa acestei desocotiri, nu se poate promova o ac]iune \n desp`gubiri. Tribunalul Arbitral consider` c` excep]ia de prematuritate a ac]iunii invocat` de prt` este ne\ntemeiat`. |n primul rnd, contractul \ncheiat \ntre p`r]i nu poate fi calificat asociere \n participa]iune, reglementat` de dispozi]iile art. 251-256 C. comercial, deoarece nu \ndepline[te condi]iile principale ale acestuia, respectiv aportul asocia]ilor la patrimoniul asocia]iei [i inten]ia, voin]a p`r]ilor de a se asocia pentru a constitui o asocia]iune (affectio societatis). Faptul c` p`r]ile au inserat \n contract o clauz` care exist` \n cadrul unei asocieri \n participa]iune (participarea la beneficii [i pierderi) nu poate s` determine calificarea contractului numai prin aceast` clauz`, ca fiind contract de asociere \n participa]iune, cu toate obliga]iile particulare acesteia, inclusiv cea de a se da socoteal` cu privire la beneficii [i pierderi sau c` determinarea pierderilor ar fi condi]ionat` de o desocotire referitoare la beneficii. Analiznd clauzele contractului, Curtea consider` c` acesta are o configura]ie proprie, care nu poate fi \ncadrat` \n totalitate \n vreunul dintre contractele numite, chiar dac` p`r]ile l-au numit contract de comision. Interpretnd clauzele contractului, se poate ajunge la concluzia c` p`r]ile s-au \n]eles s` colaboreze pentru realizarea opera]iunii de import de pe pia]a extern` [i de vnzare a acestuia \n Romnia, evident, \n condi]ii profitabile, opera]iune care, \ns`, nu s-a finalizat din motive att obiective, ct [i subiective, \nregistrndu-se pierderi. De altfel, chiar \n acest cadru contractual, reclamanta a propus prtei o desocotire \n leg`tur` cu pierderile suferite \ntocmind un proiect de protocol. Totodat`, potrivit clauzei din contractul intitulat de comision (art. 5) p`r]ile vor participa la rezultatul opera]iunii, fie acesta profit sau pierdere, \n m`sur` egal`, 50% fiecare. Dar Tribunalul Arbitral a fost \nvestit cu solu]ionarea cererii referitoare doar la pierderile rezultate din opera]iune, pierderi dovedite de reclamant` [i la care trebuie s` participe ambele p`r]i potrivit clauzei contractuale. Din acest punct de vedere, nu se poate considera c` ac]iunea este prematur introdus`, att timp ct nu s-a cerut constatarea existen]ei vreunui profit rezultat din opera]iune. De altfel, prta avea cuno[tin]` despre existen]a pierderilor opera]iunii, dovad` fiind proiectul de protocol la contractul de comision, propus de c`tre reclamant` [i r`spunsul prtei. Coresponden]a purtat` \ntre p`r]i a avut \n vedere pierderile rezultate din opera]iune [i nicidecum existen]a vreunui profit. |n al doilea rnd, ac]iunea nu poate fi considerat` prematur introdus` [i nici lipsit` de interes, cum a sus]inut prta, deoarece prejudiciul pretins prin ac]iune este cert [i rezult` din hot`rrile arbitrale pronun]ate, certitudinea lui existnd att \n cazul cnd acesta s-a produs (exist` \n prezent), ct [i \n situa]ia producerii lui \n viitor, evident, \n m`sura \n care este cert. Or certitudinea lui exist`, mai cu seam` c` hot`rrile arbitrale sunt \n curs de executare. |n acest sens, cu privire la executarea hot`rrii arbitrare invocate \n spe]`, \ntre reclamant` [i creditoare exist` o \n]elegere de e[alonare a pl`]ii, inclusiv dovada \nceperii execut`rii silite a uneia din hot`rri chiar dac` executarea a fost suspendat` provizoriu (existnd ac]iune \n anularea hot`rrii Cur]ii de Arbitraj). Pe de alt` parte, prezenta ac]iune nu poate fi calificat` ca o ac]iune \n regres \n privin]a prejudiciului. Cele dou` p`r]i nu sunt debitori solidari fa]` de partenerul extern [i fa]` de creditorul intern pentru c` att contractul de vnzare-cump`rare, ct [i contractele de depozit au fost \ncheiate doar de reclamant`, prta intervenind doar \n contractul de comision, contract

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

47

Jurispruden]` care, evident, are leg`turi cu cele dou` categorii de contracte (de vnzare-cump`rare [i de depozitare). Nefiind o ac]iune \n regres, ci \n desp`gubiri, nu se poate sus]ine c` reclamanta trebuia s` pl`teasc` integral sumele datorate potrivit hot`rrilor arbitrale [i numai apoi s` se \ndrepte \mpotriva prtei, \n baza contractului de comision. Nu este \ntemeiat` nici ap`rarea potrivit c`reia, prta, fiind ter] fa]` de hot`rrile arbitrale pronun]ate, acestea nu-i sunt opozabile. Obligarea prtei la plata unui procent de 50% din sumele pe care reclamanta trebuie s` le pl`teasc` \n baza hot`rrilor arbitrale are ca temei art. 5 din contractul de comision \ntre p`r]i. Hot`rrile arbitrale respective sunt o dovad` a pierderilor rezultate din opera]iunea la care s-au obligat p`r]ile din litigiu, pierderi ce vor fi suportate de ambele p`r]i contractante potrivit contractului de comision \ncheiat. Nefiind o ac]iune \n regres, ci o ac]iune \n desp`gubiri (daune), prta trebuie s` suporte \n m`sur` egal`, adic` 50% din pierderile opera]iunii, respectiv, 50% din sumele la care a fost obligat` reclamanta prin hot`rrile arbitrale pronun]ate. |n concluzie, fa]` de considerentele ar`tate mai sus, v`znd [i dispozi]iile art. 969, 1073 [i urm. Cod civil, Tribunalul Arbitral urmeaz` a admite prezenta ac]iune.

Legea aplicabil`
Uzan]e interna]ionale Lex voluntatis-Lex contractus Principiile referitoare la contractele de comer] interna]ional, edictate de Institutul Interna]ional pentru unificarea dreptului privat, UNIDROIT, Roma 1994 a c`ror aplicabilitate a fost stabilit` de p`r]i \n temeiul principiului lex voluntatis constituie lex contractus. Hot`rrea nr. 261/2005 Dosar nr. 324/2004 P`r]ile [i obiectul litigiului Curtea de Arbitraj a fost sesizat` cu o cerere de arbitraj formulat` de c`tre o societate comercial` pe ac]iuni \n contradictoriu cu o societate cu r`spundere limitat`, ambele din Bucure[ti. Reclamanta a solicitat, \n temeiul unui contract de cooperare industrial`, obligarea prtei la restituirea utilajelor pe care le de]ine dintr-un import temporar, a stocului de materii prime, a produselor rezultate din eviden]ele contabile, precum [i la plata garan]iei vamale aferente importului temporar. |n cazul \n care restituirea \n natur` nu mai este posibil`, \ntruct bunurile nu mai exist` \n materialitatea lor, reclamanta a solicitat s` i se pl`teasc` contravaloarea acestora. Ap`rarea prtei Prta nu a contestat primirea utilajelor, a obiectelor de inventar [i nici obliga]ia sa de a le restitui, dup` cum
48

nu a contestat nici primirea materiilor prime [i a materialelor. |ntruct reclamanta nu [i-a \ndeplinit propriile obliga]ii, prta a contestat, \n totalitate, preten]ia de a i se restitui bunurile mai sus-men]ionate sau, \n lipsa acestora, preten]ia de achitare a contravalorii acestora. Solu]ia Tribunalului Arbitral Analiznd prevederile contractului, sus]inerile p`r]ilor [i probele aflate la dosar, Tribunalul Arbitral a re]inut cele ce urmeaz`: |ntre reclamant` [i prt` s-a \ncheiat un contract de cooperare industrial` bilingv, avnd ca obiect fabricarea de c`tre prt` de produse [i accesorii de industrie alimentar`. Pentru demararea activit`]ii, reclamanta se obliga s` pun` la dispozi]ia societ`]ii prte o sum` ce urma a fi convenit`, pentru acoperirea cheltuielilor de amenajare a localului de produc]ie, precum [i a cheltuielilor de func]ionare. Contractul s-a \ncheiat pe o perioad` de 5 ani, \ncepnd cu data punerii \n func]iune a unit`]ii de fabrica]ie specificat`. Produc]ia se realiza cu sprijinul societ`]ii reclamante care transmitea toate elementele necesare pentru buna desf`[urare a produc]iei. |n executarea contractului de cooperare industrial` reclamanta: a) a expediat prtei, \n regim de import temporar, utilaje (mijloace fixe) [i obiecte de inventar, conform facturii pro forma [i constat`rilor consemnate \n raporRevista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` tul de expertiz` contabil`. |n raport se men]iona c` aceste bunuri existau la prt` conform eviden]elor sale, \ns` avnd regimul de import temporar, conducerea societ`]ii a apreciat c` le poate restitui numai cu suportarea de c`tre reclamant` a cheltuielilor de manipulare [i a taxelor vamale; b) a pl`tit conform facturii pentru acest import temporar o garan]ie vamal`; c) a livrat prtei, \n vederea prelucr`rii, materii prime [i materiale consumabile care au fost consumate par]ial \n produc]ie, r`mnnd \n stoc la prt` o cantitate, astfel cum rezulta din expertiza contabil`. |n examinarea preten]iilor, ap`r`rilor [i sus]inerilor p`r]ilor, se are \n vedere voin]a exprimat` \n contract potrivit c`reia, \n lipsa unor prevederi exprese, urmeaz` s` fie luate \n considerare principiile generale de drept recunoscute ca aplicabile dreptului comercial interna]ional, excluznd orice alt` lege na]ional`. |n virtutea principiului autonomiei de voin]` a p`r]ilor [i principiului potrivit c`ruia contractul este supus legii alese sau dreptului ales prin consens de p`r]i, se re]ine validitatea acestei clauze [i, \n lipsa unor prevederi contractuale, principiile la care se refer` p`r]ile \n clauza citat` sunt cele care [i-au g`sit codificarea cea mai larg recunoscut` \n comer]ul interna]ional [i \n arbitrajul comercial interna]ional intitulat` Principiile referitoare la contractele de comer] interna]ional, realizat` de Institutul interna]ional pentru unificarea dreptului privat UNIDROIT, Roma 1994. |n preambulul acestor Principii se prevede aplicabilitatea lor atunci cnd p`r]ile au convenit ca un anumit contract s` fie guvernat de Principiile generale de drept, de lex mercatoria sau alte formule similare. A[a fiind, aceste Principii vor constitui lex contractus \n litigiul de fa]`. I) Examinnd \n acest cadru normativ rela]iile litigioase dintre p`r]i, se re]ine \n leg`tur` cu preten]ia avnd ca obiect restituirea sau, dup` caz, plata valorii stocului de materii prime [i materiale consumabile r`mas la prt`, c` reclamanta cuantific` valoarea acestui stoc la o anumit` sum`, expertul la o alt` sum`, iar prta o contest` \n totalitate, pentru considerentul c` reclamanta nu a ]inut o eviden]` contabil` a intr`rilor [i ie[irilor de produse. |n raportul de expertiz` contabil` se re]ine c` documentele de recep]ie a obiectelor de inventar nu poart` nici o semn`tur`, iar eviden]a acestora este prezentat` extracontabil. De asemenea, se mai arat` c` nu s-au \ntocmit note de intrare-recep]ie pentru materiile prime [i materialele preluate din vam`, iar conducerea prtei consider` c` eviden]a acestora se ]ine extracontractual. Potrivit ap`r`rilor prtei, reprezentantul societ`]ii reclamante, coordona direct procesul de produc]ie, de]innd [i cheia de depozit. A[a fiind, intr`rile [i ie[irile produselor ar fi trebuit operate de c`tre reclamant`. Aceasta nu a ]inut eviden]a. Listele de stocuri au fost f`cute f`r` o eviden]` clar`, tabelele anexate la dosarul cauzei nu sunt semnate [i nici asumate de prt`. Transformarea unei materii prime \n produse finite implic`, \n mod necesar, pierderi care nu se reg`sesc nic`ieri. Unele materii prime aveau termen de expirare foarte scurt, termen care fiind dep`[it [i materialele depreciate, s-a procedat la distrugerea lor prin incinerare. Ne]inndu-se eviden]e contabile, raportul de expertiz` este neconcludent, astfel c` nu poate fi luat \n considerare. Tribunalul arbitral re]ine \ns` c` ap`rarea [i sus]inerile prtei sunt lipsite de suport. Nu exist` nici o prevedere contractual` din care s` rezulte c` reclamanta avea obliga]ia de a ]ine eviden]a contabil` a intr`rilor [i ie[irilor de produse la prt`. Este general admis ca fiecare dintre partenerii contractuali s`-[i ]in` propria sa eviden]` contabil`. Obliga]ia contractual` pe care [i-a asumat-o reclamanta este de a sprijini produc]ia ce urma a fi realizat` de prt`. Prin urmare, reclamanta punea la dispozi]ia societ`]ii prte know-how-ul s`u \n produc]ie. |n concordan]` cu aceast` prevedere, este [i r`spunsul la interogatoriul pe care \l d` reclamanta \n sensul c` produc]ia se afla sub directa sa observa]ie, produsele trebuiau f`cute \n modul/calitatea/cantitatea \n care erau comandate (r`spuns nr. 1). Punerea la dispozi]ie a know-how-ului nu \nseamn` nicidecum ]inerea contabilit`]ii prtei de c`tre societatea reclamant` care \[i avea sediul principal \n alt` ]ar`. De altfel, intr`rile de materii prime [i materiale consumabile s-au stabilit prin expertiz` pe baz` de documente (facturi etc.) necontestate de prt`. Numai ie[irile (consumurile) au fost stabilite pe baz` de \nregistr`ri extracontabile. |n lipsa unei eviden]e contabile, expertul conchide c` nu putea stabili stocul dect ca rezultat al opera]iei matematice dintre materiile prime, materiale intrate [i cele consumate conform documenta]iei primite, \n care nu s-a f`cut nici o men]iune despre pierderile rezultate \n procesul de produc]ie [i nici despre pierderile rezultate prin depreciere. |n consecin]`, nu se poate admite ca prta s` invoce \n ap`rare \nc`lcarea din culp` a propriei sale obliga]ii de a ]ine contabilitatea intr`rilor [i ie[irilor de produse. Prta mai invoc`, \n contestarea stocului, procesul-verbal de constatare [i distrugere \n care o comisie format` din salaria]i ai s`i consemneaz` ur-

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

49

Jurispruden]` m`toarele: Avnd \n vedere c` toate produsele din anex` au expirat [i au f`cut viermi [i fluturi, noi, cei de mai sus, am procedat la distrugerea lor prin ardere. Men]ion`m c`, din cauza invaziei cu insecte, prta a avut pierderi deoarece am fost nevoi]i s` oprim produc]ia timp de o s`pt`mn` pentru a face dezinsec]ie. Reclamanta contest` acest proces-verbal ar`tnd, printre altele, c` el a fost exhibat pentru prima oar` abia cu ocazia \ntocmirii r`spunsului expertului contabil la obiec]iunile prtei, fapt consemnat [i de acesta, f`r` a fi fost niciodat` invocat \n coresponden]a [i discu]iile divergente dintre p`r]i. Tribunalul arbitral mai constat` c` \n contract nu exist` prevederi referitoare la procedura reclama]iilor privind calitatea [i/sau lipsurilecantitative [i nici prevederi privind constatarea deprecierii m`rfurilor. |n aceast` situa]ie, \n virtutea clauzei contractuale prev`zute \n cap. 4 art. 2, devin aplicabile Principiile de la Roma printre care [i principiul potrivit c`ruia p`r]ile sunt legate prin orice uzan]` care, \n comer]ul interna]ional, este larg recunoscut` [i constant observat` de p`r]i (art. 1.8 alin. (2)). Aplicabilitatea uzan]elor comerciale este prev`zut` [i de RPA-CAB (art. 57 alin. (1)). Potrivit uzan]elor, o asemenea opera]ie implic` p`strarea m`rfii [i \n[tiin]area partenerului despre deprecierea [i necesitatea distrugerii ei, pentru ca, \n consens, s` se stabileasc` modalitatea de constatare [i rezolvare a situa]iei, iar \n lipsa unui acord, opera]ia s` se fac` \ntr-o modalitate opozabil` partenerului, cum ar fi participarea unei persoane neutre la efectuarea ei. A[a fiind, Tribunalul Arbitral consider` c` susmen]ionatul proces-verbal, \n condi]iile \n care a fost \ntocmit [i invocat, nu este opozabil reclamantei, re]innd c` valoarea stocului de materii prime [i materiale consumabile r`mas la prt` este cea stabilit` prin expertiza contabil`. |ntruct aceste materii prime [i materiale nu mai exist`, astfel c` restituirea lor \n natur` nu mai este posibil`, prta urmeaz` a fi obligat` la plata sumei re]inute de expert. II) |n leg`tur` cu preten]ia privind obligarea prtei la plata garan]iei vamale, achitat` de reclamant`, Tribunalul arbitral re]ine c` \n contractul dintre p`r]i nu s-a prev`zut nimic \n leg`tur` cu suportarea acestei sume. Tribunalul arbitral, re]innd c` reclamanta a acceptat plata, f`r` nici o rezerv` cu privire la repercutarea ei asupra prtei, respinge aceast` preten]ie ca ne\ntemeiat`. |n combaterea preten]iilor reclamantei, prta invoc` excep]ia de neexecutare a contractului de c`tre reclamant` prin faptul c` a refuzat \n mod culpabil s` \[i execute obliga]ia de plat` a facturilor restante ce au r`mas nepl`tite pentru perioada contractual` august 2003 ianuarie 2004, factura reprezentnd contravaloarea cheltuielilor de func]ionare pe lunile august, noiembrie, decembrie 2003 [i ianuarie 2004, a cheltuielilor de instalare, precum [i contravaloarea cheltuielilor de func]ionare pe lunile februarie [i martie 2004. De asemenea, au r`mas nepl`tite dou` facturi, ambele reprezentnd contravaloarea unor produse livrate de prt` societ`]ii reclamante. Prta mai arat` c`, ulterior datei de 25.03.2004, p`r]ile nu au mai derulat raporturi contractuale, devenind scadent` att obliga]ia de restituire a utilajelor, ct [i a stocurilor de materii prime [i materiale. Or facturile restante la plat` au \n vedere perioada august decembrie 2003 [i ianuarie martie 2004, perioad` \n care contractul nu \ncetase [i se afla \n plin` desf`[urare, producnd toate efectele prev`zute de c`tre p`r]i. A[a fiind, obliga]ia de plat` a facturilor aferente cheltuielilor de func]ionare a devenit scadent` anterior obliga]iei de restituire a utilajelor [i obiectelor de inventar [i a stocului de materii prime [i materiale. |n concluzie sus]ine prta , excep]ia de neexecutare a contractului este \ntemeiat` [i refuzul s`u de restituire este justificat, astfel c` ac]iunea arbitral` urmeaz` a fi respins` ca ne\ntemeiat`. |n plus, \n spe]` sunt \ntrunite cerin]ele pentru invocarea dreptului de reten]ie al societ`]ii prte asupra bunurilor proprietatea societ`]ii reclamante pn` la data pl`]ii facturilor restante. Reclamanta sus]ine c` \ntruct, \n fapt, contractul a \ncetat, excep]ia neexecut`rii contractului nu mai poate opera. Examinnd ap`r`rile [i sus]inerile p`r]ilor cu privire la excep]ia neexecut`rii contractului, Tribunalul Arbitral re]ine c` ambele p`r]i consider` c`, din cauza disensiunilor ivite \ntre ele, raporturile contractuale au \ncetat \n fapt, \n opinia reclamantei, \nc` din august 2003, cnd negocierile privind eventuala preluare a societ`]ii prte de c`tre reclamant` au e[uat, iar, \n opinia prtei, ulterior datei de 25.03.2004. |ncetarea contractului fiind necontestat`, aceast` excep]ie devine inoperant`. P`r]ile nu mai sunt \n faza de executare a contractului cnd, \n virtutea principiului execut`rii reciproce [i simultane a contractului sinalagmatic (\n afar` de stipula]ie contrar`), obliga]ia uneia dintre p`r]i este subordonat` execut`rii obliga]iei corelative a celeilalte p`r]i, astfel c` oricare dintre ele are dreptul s` refuze executarea obliga]iei sale pn` \n momentul \n care cealalt` parte \[i execut` propria obliga]ie. |n prezent, p`r]ile se afl` \n faza ulterioar` \ncet`rii contractului, faz` \n care intervine desocotirea \ntre ele [i, eventual, intervin m`suri reparatorii. Prta a formulat o serie de ap`r`ri tinznd la res-

50

Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` pingerea ca ne\ntemeiat` a ac]iunii, dar [i contrapreten]ii constnd \n obligarea reclamantei la plata a trei facturi [i \n compensarea judiciar` cu sumele cuvenite reclamantei. Reclamanta a refuzat plata acestor facturi cu motivarea c`, din moment ce raporturile contractuale au \ncetat \nc` din august 2003, nu mai avea obliga]ia s` pl`teasc` cheltuieli de func]ionare facturate de prt` pentru lunile august 2003 martie 2004. Tribunalul arbitral re]ine c` preten]iile prtei fa]` de reclamant`, fiind contestate, nu pot fi examinate [i luate \n considerare \n cadrul litigiului de fa]`, \ntruct prta nu a f`cut cerere reconven]ional`, a[a cum prevede art. 43 din RPA-CAB. Pentru acela[i motiv, Tribunalul arbitral nu va examina [i nu va lua \n considerare condi]ionarea de c`tre prt` a restituirii utilajelor [i obiectelor de inventar de plata de c`tre reclamant` a cheltuielilor de returnare aferente. |ntruct, \n cadrul acestui litigiu, prta nu are calitatea de creditor al reclamantei, ea nu poate exercita un drept de reten]ie asupra utilajelor [i obiectelor de inventar care urmeaz` a fi restituite reclamantei. Prta arat` c` reclamanta nu i-a pl`tit dou` facturi. Reclamanta arat` c` nu a pl`tit cele dou` facturi deoarece exista o \nc`rcare evident` a pre]urilor (de 2 pn` la 4 ori pre]ul ini]ial). |n cadrul litigiului, reclamanta a fost \ns` de acord ca valoarea celor dou` facturi s` fie dedus` din sumele ce i se cuvin. Tribunalul Arbitral, lund \n considerare acest acord, urmeaz` a deduce suma reclamat` din sumele cuvenite reclamantei. Se are \n vedere c` prta a invocat plata celor dou` facturi, pe cale de ap`rare de fond tinznd la reducerea preten]iilor reclamantei, astfel c` nu era necesar` o cerere reconven]ional`. Pentru considerentele expuse, ac]iunea urmeaz` a fi admis` \n parte, [i anume, \n sensul c` prta va fi obligat` s` restituie reclamantei, \n termen de cel mult trei luni de la data comunic`rii prezentei hot`rri, utilajele [i obiectele de inventar, identificate [i prin anexa 3 la raportul de expertiz`. |n cazul \n care utilajele [i obiectele de inventar nu vor fi restituite \n totalitate \n termenul mai sus prev`zut, prta va fi obligat` s` pl`teasc` reclamantei contravaloarea lor, iar \n caz de restituire par]ial`, s` pl`teasc` valoarea utilajelor [i obiectelor de inventar care nu vor fi restituite. Preten]ia privind plata garan]iei vamale se respinge ca ne\ntemeiat`. Preten]ia referitoare la restituirea sau, dup` caz, la plata materiilor prime [i materiale consumabile, se admite \n parte, prta fiind obligat` s` pl`teasc` reclamantei suma re]inut` prin raportul de expertiz`.

Penalit`]i
Clauz` penal` Condi]ii de aplicare convenite de p`r]ile contractante Inten]ie comun` Lipsa unei men]iuni exprese cu privire la aplicarea prevederilor clauzei penale ulterior semn`rii conven]iei de \ncetare a raporturilor contractuale nu constituie un impediment al acord`rii unor sume de bani cu titlu de penalit`]i. Principiul interpret`rii contractului, \n spe]`, a clauzei penale, potrivit inten]iei comune a p`r]ilor, este stabilit de dispozi]iile art. 977 C. civ. Hot`rrea nr. 219/2004 Dosar nr. 12/2004 P`r]ile [i obiectul litigiului Prin cererea de arbitrare \nregistrat` la Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, o firm` din USA a chemat \n
Nr. 1/IanuarieMartie 2007

judecat` o societate comercial` din Romnia, \n vederea oblig`rii acesteia la plata contravalorii presta]iilor, a penalit`]ilor stabilite prin contract, calculate de la data la care plata a devenit scadent` [i pn` la data depunerii cererii de arbitrare, precum [i la plata cheltuielilor de judecat`. Motivele ac]iunii |n motivarea cererii de arbitrare, reclamanta a invocat prevederile din contractul de prest`ri servicii \n baza c`ruia a prestat pentru prt` o serie de servicii de recondi]ionare a unor utilaje. Potrivit procedurii de lucru stabilite, cele dou` p`r]i contractante semnau proceseverbale lunare privind lucr`rile de repara]ii efectuate, iar
51

Jurispruden]` reclamanta emitea facturile c`tre prt` \n vederea pl`]ii. Prta a primit [i a acceptat plata facturilor ce formeaz` obiectul litigiului, dar nu le-a achitat. |ncepnd cu anul 2003, societatea prt` a fost privatizat`. Noul ac]ionar a hot`rt \ncetarea rela]iei contractuale cu reclamanta. |n aceste condi]ii, p`r]ile au convenit s` clarifice toate raporturile dintre ele pe cale amiabil`, semnnd un acord bilateral. Potrivit acestui acord, p`r]ile au stabilit ca, \n afar` contravalorii presta]iilor restante, nici una din ele s` nu aib` \mpotriva celeilalte nici un fel de preten]ii. Situa]ia facturilor restante a fost cuprins` \n anexa la acord. Reclamanta a ar`tat c`, dup` semnarea acordului, prta a efectuat 3 pl`]i, la diferite intervale, din cele 6 care au fost stabilite, dup` care, f`r` nici o explica]ie, a \ncetat s` mai execute acordul. |n dovedirea preten]iilor sale, reclamanta a depus la dosar, \n copie, documentele la care s-a referit \n motivarea ac]iunii. Ap`rarea prtei Prta a recunoscut prin \ntmpinare c` datoreaz` contravaloarea presta]iilor din cele trei facturi neachitate, dar a invocat existen]a unor motive apreciate ca obiective care au \mpiedicat efectuarea pl`]ilor. |n ceea ce prive[te plata penalit`]ilor, prta a apreciat c` nu le datoreaz` dect \ncepnd cu luna septembrie 2003, dat` la care debitul a devenit scadent prin semnarea conven]iei de \ncetare a contractului. Deoarece facturile nu aveau data emiterii, element esen]ial pentru calculul datei scaden]ei, p`r]ile de comun acord au stabilit data scaden]ei debitului. Prta a depus la dosar un calcul al penalit`]ilor percepute de la finele lunii august 2004, pentru 139 de zile de \ntrziere, recunoscnd c` datoreaz` [i penalit`]i de \ntrziere anterioare. Solu]ia Tribunalului Arbitral Examinarea probelor administrate de p`r]i, Tribunalul Arbitral a re]inut cele ce urmeaz`: Reclamanta [i prta au \ncheiat \n anul 1997, un contract de prest`ri servicii pentru recondi]ionarea unor utilaje, modificat prin anexa din iunie 2000 [i prelungit pn` la finele anului 2004 printr-un act adi]ional. |n temeiul acestui contract, reclamanta a prestat prtei servicii [i a emis facturi pentru plata acestora pe care \ns` prta nu le-a achitat. La finele lunii august 2003, p`r]ile s-au \ntlnit pentru a \nceta raporturile comerciale dintre ele [i pentru a solu]iona pe cale amiabil` plata facturilor neachitate de c`tre prt`. |n acest sens, p`r]ile au \ncheiat la finele lunii august 2003 o conven]ie de \ncetare a contractului de prest`ri servicii. |n baza acestei conven]ii, prta a recunoscut obliga]ia de plat` \n urm`toarele condi]ii: debitul se va achita \n [ase tran[e, respectiv primele trei tran[e \n 2003, iar ultimele trei tran[e \n 2004, plata efectundu-se \n ultima zi a lunii; neplata unei tran[e la termenul prev`zut atrage dup` sine scaden]a tuturor ratelor nepl`tite, reclamanta fiind \n drept s` cear` executarea \ntregii sume datorate devenit` scadent`; p`r]ile mai stabilesc c` nu mai au nici o preten]ie una \mpotriva celeilalte, decurgnd din contract, cu excep]ia obliga]iilor prev`zute \n conven]ia de \ncetare a contractului de prest`ri servicii. Ulterior semn`rii conven]iei de \ncetare, prta a pl`tit numai trei tran[e [i a dep`[it termenele prev`zute pentru plata celorlalte trei. Fa]` de termenii foarte preci[i ai conven]iei de \ncetare [i, \n raport de prevederile art. 969 [i 1073 Cod civil, Tribunalul Arbitral a re]inut cererea reclamantei ca \ntemeiat` pentru plata contravalorii presta]iilor. |n ceea ce prive[te cererea de obligare la plata penalit`]ilor de \ntrziere fundamentat` pe art. VII pct. 1 din contract, potrivit c`ruia p`r]ile datoreaz` pentru ne\ndeplinirea obliga]iilor, condi]iilor [i termenelor prev`zute sau pentru \ntrzierea pl`]ilor privind presta]iile efectuate penalit`]i de 0,02% pe fiecare zi de \ntrziere, calculate la valoarea obliga]iilor neexecutate, Tribunalul Arbitral, \n examinarea pozi]iei p`r]ilor, a avut \n vedere cele ce urmeaz`: prevederile conven]iei de \ncetare \n baza c`reia p`r]ile au recunoscut un anumit nivel al datoriei principale [i au stabilit modalitatea de plat` a acesteia; sanc]iunea privind dec`derea din termenele de plat`, potrivit c`reia datoria principal` devenea imediat scadent` pentru \ntreaga sum` nepl`tit`, ct [i faptul c` la finele lunii august nu mai exista nici o alt` preten]ie \ntre p`r]i, decurgnd din contract, cu excep]ia datoriei principale. |n consecin]`, voin]a p`r]ilor exprimat` \n conven]ia de \ncetare a fost ca prta s` nu pl`teasc` alte sume dect datoria principal`, inclusiv penalit`]i de \ntrziere. Cu toate c` potrivit sus]inerii reclamantei, penalit`]ile se calculau de la data scaden]ei fiec`rei facturi, scaden]` care potrivit clauzei penale din contract se \mplinea la 30 de zile de la data facturii [i pn` la finele lunii august 2003, pe de o parte, iar conven]ia de \ncetare nu precizeaz` in terminis c` prevederile art. VII 1 din contract (clauza penal`) se vor aplica [i dup` finele lunii august 2003 pn` la achitarea integral` a debitu-

52

Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` lui, pe de alt` parte, tribunalul a constatat, pe baza pozi]iei p`r]ilor exprimate pe parcursul litigiului, c` inten]ia comun` a p`r]ilor contractante a fost s` se aplice prevederile clauzei penale [i dup` semnarea conven]iei de \ncetare, \n caz de plat` cu \ntrziere a sumelor datorate conform acestei conven]ii. |n consecin]`, \n temeiul prevederilor art. 977 Cod civil, potrivit c`rora interpretarea contractelor se face dup` inten]ia comun` a p`r]ilor contractante, iar nu dup` sensul literal al termenilor, \n temeiul art. 1066 [i 1069 Cod civil privitoare la clauza penal`, tribunalul a obligat prta la plata penalit`]ilor de \ntrziere calculate de la 29.08.2003 [i pn` la data formul`rii cererii de arbitrare. |n ceea ce prive[te calculul penalit`]ilor, tribunalul constat` necontestat de c`tre reclamant` calculul efectuat de prt`. |n esen]`, prta recunoa[te \ns` aplicabilitatea clauzei penale \nscris` \n art. VII pct. 1 din contract, dar numai \n condi]iile \n care a fost precizat` prin conven]ia de \ncetare a contractului de prest`ri servicii. Penalit`]ile solicitate de la data introducerii cererii de arbitrare, \n procente f`r` a fi cuantificate, nu s-au analizat \n cadrul dezbaterilor datorit` neefectu`rii pl`]ii de c`tre reclamant` a taxei de arbitraj aferente.

Penalit`]i
Inadmisibilitatea cumulului penalit`]ilor cu daunele cominatorii Consecin]e Potrivit art. 1075 C. civil, orice obliga]ie de a face sau de a nu face se schimb` \n dezd`un`ri, \n caz de neexecutare din partea debitorului. Dac` p`r]ile au stabilit anticipat dimensiunea acestei dezd`un`ri, nu exist` nici un impediment \n admiterea cap`tului de cerere referitor la plata penalit`]ilor. A cumula plata penalit`]ilor cu plata unei sume de bani cu titlu de daune cominatorii este inadmisibil, \ntruct ar \nsemna s` opereze o modificare a contractului, \n sensul ad`ug`rii unui al doilea mijloc de constrngere pentru executarea obliga]iei, pe de o parte, s` se aduc` \n discu]ie \ntinderea prejudiciului pe care p`r]ile deja l-au evaluat la \ncheierea contractului, pe de alt` parte. Hot`rrea nr. 208/2005 Dosar nr. 450/2005 P`r]ile [i obiectul litigiului Reclamanta, o persoan` de drept public, a chemat \n judecat` o societate cu r`spundere limitat`, ambele persoane juridice romne, pentru a fi obligat` la plata de penalit`]i pentru nerealizarea angajamentului investi]ional [i la efectuarea volumului de investi]ii, cu pl`]i de daune cominatorii, de 1.000.000 lei/zi pn` la efectuarea investi]iilor. Motivele cererii Prin contractul de vnzare-cump`rare \ncheiat \n anul 1997, reclamanta a vndut prtei ac]iuni din vaNr. 1/IanuarieMartie 2007

loarea capitalului social subscris la o societate comercial` pe ac]iuni din Dobrogea. Prta se obliga, pe lng` plata pre]ului ac]iunilor, s` efectueze, \n vederea eficientiz`rii societ`]ii, investi]ii de cteva sute de miliarde \ntr-o perioad` de 4 ani. Prta a efectuat \n perioada 1998-2001 investi]ii \n propor]ie de 18% din valoarea contractat`. P`r]ile au prev`zut \n contract posibilitatea acord`rii unor sume de bani cu titlu de daune (penalit`]i de 30% pe an la valoarea sumei neinvestite). Reclamanta, v`znd c` prta nu [i-a \ndeplinit obliga]iile asumate, a solicitat ca prta s` fie obligat` la plata daunelor. Ap`rarea prtei |n ap`rare, prta invoc` apari]ia unor cauze imprevizibile [i de ne\nl`turat embargoul asupra Iugoslaviei care au afectat grav transportul pe Dun`re [i care i-au influen]at activitatea economic`. |n aceste condi]ii, investi]iile stabilite cu ocazia \ncheierii contractului nu mai ap`reau ca ra]ionale [i, drept urmare, s-a ini]iat rediscutarea [i ree[alonarea programului investi]ional, care s-a agreat tacit numai de c`tre reclamant`. Prta, la rndul s`u, cheam` \n judecat` pe reclamant` printr-o cerere reconven]ional` prin care solicit` obligarea reclamantei la \ncheierea unui act adi]ional privind adaptarea contractului la noile condi]ii impuse de embargo care s` permit` ra]ionalizarea [i recuperarea sumelor investite.
53

Jurispruden]` Solu]ia Tribunalului Arbitral Analiznd probele aflate la dosar [i sus]inerile p`r]ilor, Tribunalul Arbitral re]ine c` \ntre p`r]i a intervenit contractul de vnzare-cump`rare de ac]iuni prin care reclamanta a vndut prtei ac]iuni reprezentnd 40% din capitalul social al unei societ`]i dobrogene. Prin acest contract, printre altele, prta s-a obligat s` fac`, investi]ii \ntr-o perioad` de 4 ani \n vederea eficientiz`rii societ`]ii, conform e[alon`rii din anexa 1 la contract. De[i recunoa[te neefectuarea investi]iilor \n propor]ie de 80%, prta nu este de acord cu plata penalit`]ilor de 30% din valoarea sumei neinvestite, cerute prin ac]iunea principal`, pe motiv c`, ulterior \ncheierii contractului, au intervenit \mprejur`ri imprevizibile [i de ne\nl`turat (embargoul asupra fostei Iugoslavii, noua strategie privind economia Romniei etc.) care au afectat echilibrul contractual, ceea ce impune o alt` e[alonare a investi]iilor respective. Ap`rarea formulat` de prt` ridic` dou` \ntreb`ri, una de principiu, privind admisibilitatea teoriei impreviziunii \n dreptul comercial romn, mai ales dac` p`r]ile nu au convenit nimic \n aceast` privin]` [i, a doua, \n cazul \n care se r`spunde afirmativ la prima chestiune, dac` sunt \ntrunite condi]iile pentru ca teoria impreviziunii s`-[i g`seasc` aplica]ie \n spe]`. |n leg`tur` cu prima chestiune, este de re]inut c` teoria impreviziunii \ndrept`]e[te p`r]ile la un contract de lung` durat` s`-i cear` readaptarea (reamenajarea) dac` circumstan]ele ini]iale, \n considerarea c`rora s-a \ncheiat contractul \ntr-o anume configura]ie, i-au perturbat att de grav echilibrul \nct una din p`r]i, de[i ar putea s`-[i execute obliga]iile asumate, executarea ar deveni excesiv de oneroas`. Dreptul romnesc, spre deosebire de alte sisteme de drept, nu a consacrat legislativ o asemenea posibilitate. Doctrina [i practica judiciar` (inclusiv arbitral`), mai ales \n ultimi 15 ani, dimpotriv`, sunt favorabile aplic`rii acestei solu]ii de reechilibrare a contractului, inclusiv \n situa]ia \n care p`r]ile contractante nu au convenit \n acest sens, ca \n spe]` (art. 13 alin. (4) din contract, invocat de prt`, nu consacr` posibilitatea reamenaj`rii contractului \n caz de schimbare grav` a circumstan]elor, ci doar posibilitatea de principiu de a modifica contractul, ceea ce era oricum posibil, prin acordul p`r]ilor, indiferent de existen]a sau nu a unei asemenea clauze). |n consecin]`, se re]ine c` teoria impreviziunii \[i poate g`si aplica]ie, de principiu, dac` sunt \ntrunite, \n spe]`, condi]iile de aplicare. |n ceea ce prive[te cea de a doua chestiune dac` sunt \ntrunite condi]iile pentru aplicarea teoriei impreviziunii sunt de re]inut urm`toarele: Abstrac]ie f`cnd de faptul c` din contract [i nici din alte dovezi adiacente nu rezult` c` p`r]ile la \ncheierea contractului au avut \n vedere o anume evolu]ie a industriei na]ionale [i o anume conjunctur` privind materia prim`, dar trebuie ]inut seama c` p`r]ile din spe]` au \ncheiat un contract de vnzare-cump`rare de ac]iuni, opera]iune cu evident scop speculativ. Nu se [tie [i nici p`r]ile nu au ar`tat [i dovedit ce a urm`rit reclamanta prin vnzarea ac]iunilor (exceptnd ideea privatiz`rii) [i nici prta prin cump`rare. Transmiterea dreptului de proprietate asupra ac]iunilor a operat la momentul pl`]ii sumei calificate pre]. Deci, la prima vedere, obiectul contractului marfa (ac]iunile) [i pre]ul a fost predat [i, din acest punct de vedere, nici nu ar trebui s` mai poat` fi pus` \n discu]ie impreviziunea. Desigur, [i ca o obliga]ie accesorie, prta s-a obligat s` fac` investi]ii timp de patru ani, \n valoarea [i e[alonarea ar`tate de anexa la contract. Este o obliga]ie ce urma a fi executat` fa]` de un ter] (societate comercial` dobrogean`), \n vederea dezvolt`rii activit`]ii respectivei societ`]i, privatizate prin contractul din spe]`. Dar obliga]ia de a efectua o investi]ie are o anume autonomie, dar aceast` autonomie \i permite s` pun` \n discu]ie teoria impreviziunii? Mai \nti, reamintim c` la \ncheierea contractului nu s-a dovedit c` p`r]ile ar fi avut \n vedere situa]ia industriei romne[ti la acel moment sau ulterior. Dar mergnd pe ra]ionamentul prtei, sunt de observat [i unele neconcordan]e calendaristice. Astfel, investi]ia trebuia f`cut` de prt` pn` \n 2001, iar strategia privind industria acelui domeniu este din 2002. Cum putea s` influen]eze respectiva strategie (din 2002) efectuarea unor investi]ii \ntr-o perioad` anterioar` anului 2001? Iar ct prive[te partenerii str`ini, prta nu a dovedit c` a avut rela]ii contractuale cu ace[tia [i c` acestea s-ar fi diminuat din cauza unor evenimente imprevizibile [i grave. Pe de alt` parte, la licita]ie, prta a ar`tat c`-[i va dezvolta rela]iile comerciale spre Europa Central`, dar [i spre Est, de unde concluzia c` spre aceast` zon` geografic` privea prta la \ncheierea contractului. Echilibrul contractual s-a stabilit \ntre valoarea presta]iei reclamantei (ac]iunile) [i valoarea presta]iei prtei (pre]ul ac]iunilor plus valoarea investi]iei, valoare care \n fond reprezint` o parte din pre]ul afacerii). Din acest punct de vedere, indiferent cum a evoluat conjunctura \n orice ramur` a industriei [i s-a ar`tat c` nu a evoluat \n sensul ar`tat de prt`, f`r` a ]ine seama [i de evolu]ia din Est echi-

54

Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` librul contractual nu s-a degradat, pentru c` valoarea presta]iei reclamantei ce poate fi pus` \n discu]ie nu poate fi dect cea de la data execut`rii ei [i c` nu s-a diminuat (nici nu s-a afirmat m`car aceasta), \n timp ce prta, care trebuia s` echilibreze presta]ia reclamantei, a pl`tit suma declarat` pre] f`r` a fi f`cut [i investi]ia, care \n realitate reprezint` o parte din pre] (folosit \n alt` parte, la dorin]a expres` a reclamantei vnz`toare, la unitatea privatizat`). Fa]` de cele de mai sus, nu se poate vorbi despre o stricare a echilibrului contractual, care s` pun` \n discu]ie teoria impreviziunii, astfel c` aceast` ap`rare a prtei urmeaz` s` fie \nl`turat`. Sus]inerea prtei c` nu datoreaz` penalit`]i, ct` vreme reclamanta nu este beneficiara acestora, nu poate fi re]inut`, \ntruct \n]elegerea contractual` este \n acest sens [i nu este nici un obstacol juridic ca prta, care nu [i-a onorat obliga]ia de a investi la societatea ter]`, a[a cum s-a \n]eles cu reclamanta, s` pl`teasc` reclamantei penalit`]ile pe care de asemenea le-a convenit cu reclamanta (art. 4 alin. penultim din contract), indiferent care va fi destina]ia final` a acestor penalit`]i, deci chiar dac` acestea vor fi virate \n final beneficiarului investi]iei). Drept urmare, prta va fi obligat` la plata penalit`]ilor aferente sumei neinvestite. Prta sus]ine \ns` c` a pl`tit reclamantei penalit`]i. Cu ordinul de plat`, prta a f`cut dovada c` a pl`tit aceast` sum` cu titlu de investi]ii, sum` pe care societatea ter]` confirm` c` a \ncasat-o. Reclamanta nu recunoa[te \ns` aceast` plat` cu titlu de investi]ii, deoarece prta nu a \ndeplinit obliga]iile prev`zute de art. 7.6.2 din contract (anexa 2 la contract). |ntr-adev`r, conform art. 7.6.2 din contract, pentru ca plata s` fie valabil`, ea trebuia \nso]it` de dovada \ndeplinirii celor 11 condi]ii impuse de anexa 2 la contract (copia bilan]ului contabil [i anexele prev`zute de Ministerul Finan]elor, descrierea investi]iei f`cute, copia documentelor cerute de Registrul Comer]ului pentru \nregistrarea major`rii capitalului etc.), acte pe care prta nu le-a depus odat` cu efectuarea pl`]ii. Din aceast` cauz`, imputa]ia pl`]ii f`cute de prta debitoare prin ordinul de plat` (conform art. 1110 Cod civil) nu a fost luat` \n seam` de reclamant` [i, probabil din cauza acestui refuz al reclamantei de a considera suma respectiv` investi]ie, prta a schimbat destina]ia ei a[a cum rezult` din \ntmpinare considernd-o pl`tit` \n contul penalit`]ilor pe care le datoreaz` pentru neefectuarea investi]iilor la care s-a obligat. Noua destina]ie dat` de prta debitoare acestei sume nu a mai constituit motiv pentru a fi refuzat` de c`tre reclamant` creditoare. Ca atare, se re]ine c` plata a fost bine f`cut`, cu titlu de penalit`]i, avnd drept consecin]` obligarea prtei numai la plata diferen]ei, reprezentnd penalit`]i neachitate. Ct prive[te obligarea prtei la efectuarea investi]iilor restante, precum [i la plata de daune cominatorii \n cuantum de 1 milion/zi de \ntrziere, este de re]inut, mai \nti, c` obliga]ia prtei de a efectua investi]ia \n discu]ie rezult` din contract care este legea p`r]ilor conform art. 969 Cod civil , iar a obliga din nou prta s` efectueze investi]iile, respectiv de a-[i executa aceast` obliga]ie contractual`, nu ar aduce nici un plus la leg`tura contractual` dintre p`r]i. De altfel, neexecutarea unei obliga]ii de a face se transform` \n dezd`un`ri, conform art. 1075 Cod civil, iar p`r]ile au [i convenit dimensiunea acestei dezd`un`ri (previzibile la \ncheierea contractului) prin penalitatea de 30% pe an pe care au convenit-o ([i la plata c`reia prta a fost obligat`). A ad`uga o sum` de bani cu titlu de daune cominatorii de 1 milion/zi \ntrziere la penalitatea convenit` \n caz de neexecutare ar \nsemna s` modific`m contractul, \n sensul ad`ug`rii unui al doilea mijloc de constrngere pentru executarea obliga]iei de a investi (clauza penal` este [i un mijloc de constrngere) [i s` punem \n discu]ie, printr-o posibil` majorare, \ntinderea prejudiciului pe care p`r]ile deja le-a evaluat la \ncheierea contractului [i l-au considerat suficient (prin stabilirea acelei penalit`]i de 30%). |n consecin]`, urmeaz` ca aceast` preten]ie s` fie respins`. |n ceea ce prive[te ac]iunea reconven]ional` pentru obligarea reclamantei la completarea (adaptarea) contractului cu un act adi]ional \n conformitate cu noile \mprejur`ri care au modificat echilibrul contractual este de re]inut c`, a[a cum s-a ar`tat mai sus, nu sunt \ntrunite condi]iile care s` atrag` reamenajarea contractului \n conformitate cu teoria impreviziunii. Ca atare, ac]iunea reconven]ional` formulat` \n acest sens se respinge ca ne\ntemeiat`.

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

55

Jurispruden]`

Contract de arend`
Reciprocitatea [i interdependen]a obliga]iilor Consecin]e Aportul asocia]ilor la patrimoniul asocia]iei, inten]ia, voin]a p`r]ilor de a se asocia (affectio societatis) constituie elementele esen]iale ale asocia]iei \n participa]iune. Faptul c` p`r]ile au inserat \n contract o clauz` specific` unei asocieri \n participa]iune (participarea la beneficii [i pierderi) nu poate s` determine o astfel de calificare a respectivului contract, cu toate obliga]iile particulare acestuia, inclusiv aceea de a da socoteal` cu privire la beneficii [i pierderi sau c` determinarea pierderilor ar fi condi]ionat` de o desocotire referitoare la beneficii. P`r]ile contractante vor participa la rezultatul opera]iunii, fie profit sau pierdere, \n propor]ie egal` de 50% fiecare, dac` s-a stipulat expres \n acest sens. Prejudiciul este cert dac` rezult` din hot`rri arbitrale \n curs de executare. Lipsa calit`]ii de debitori solidari a p`r]ilor litigante \ndrept`]e[te Tribunalul Arbitral s` califice ac]iunea introdus` ca o ac]iune \n desp`gubiri, nu ca o ac]iune \n regres. Hot`rrea nr. 237/2005 Dosar nr. 10/2005 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul prive[te dou` societ`]i comerciale pe ac]iuni, ambele cu sediul \n Bucure[ti. Reclamanta pretinde daune de 50% din pre]ul de depozitare a m`rfii [i 50% din dobnda acestei sume pe care a fost obligat` s` le pl`teasc` \n baza unei sentin]e arbitrale. Motivele cererii Reclamanta a \ncheiat cu prta un contract de arend` avnd ca obiect exploatarea unui teren cu destina]ie agricol`. Terenul a fost predat \n luna septembrie, cu o dep`[ire substan]ial` a termenului de 30 de zile calculat de la data \ncheierii contractului. Din cauza \ntrzierii pred`rii terenului, reclamanta a fost pus` \n imposibilitate de a utiliza s`mn]a certificat` [i de a face asigurarea culturilor. |n anul agricol 2002-2003, reclamanta a avut calamitate 100% la toate culturile \ns`mn]ate, calamitate declarat` prin Ho56

t`rrea Guvernului Romniei. Ulterior pred`rii terenului, suprafa]a a fost diminuat` prin retroced`ri. Facturile emise de prt` au avut \n vedere o suprafa]` mai mare dect cea de]inut` \n concret de reclamant`. Reclamanta a notificat prtei att calamitarea culturilor, ct [i neconcordan]a suprafe]elor facturate pentru a realiza o \n]elegere. |ncercarea de conciliere a r`mas f`r` rezultat. Deoarece prta nu s-a adresat Cur]ii de Arbitraj pentru solu]ionarea litigiului privind plata arendei, reclamanta a formulat prezenta ac]iune \n constatare \n conformitate cu dispozi]iile art. 111 C. proc. civ. Ap`rarea prtei Prta consider` gre[it fundamentat` cererea de arbitraj prin raportare la dispozi]iile art. 111 C. proc. civ., \ntruct ac]iunea \n constatare are caracter subsidiar [i vizeaz` constatarea existen]ei sau inexisten]ei unui drept, iar nu constatarea unei situa]ii de fapt ori a unui fapt juridic, cum solicit` reclamanta. Cu privire la fondul cauzei, prta arat` c` terenul nu a fost predat la termen din cauza unor motive obiective. Mai arat` c` reclamanta nu poate invoca drept for]` major` calamitarea culturilor, deoarece avea obliga]ia s` asigure culturile, conform art. 4.2.4 din contract, iar desp`gubirile s` fie cesionate prtei. Invocarea H.G. nu poate fi re]inut`, deoarece reclamanta nu a asigurat culturile \n cauz`. |n sfr[it, prta mai arat` c` facturile au fost emise cu luarea \n considerare a clauzelor contractului [i a actelor de predare-primire a terenului. Solu]ia Tribunalului Arbitral Tribunalul Arbitral, analiznd probele [i sus]inerile p`r]ilor \n litigiu re]ine ca \ntemeiat`, \n parte, cererea de arbitrare [i, \n consecin]`, constat` inexisten]a dreptul de crean]` al prtei la plata de penalit`]i, respinge cererea de a constata inexisten]a dreptului de crean]` al prtei [i, corelativ, inexisten]a obliga]iilor reclamantei la plata arendei [i a penalit`]ilor aferente \n baza urm`toarelor considerente.
Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` Obiectul contractului prive[te transmiterea dreptului [i a obliga]iei de exploatare a unui teren agricol cu urm`toarele categorii de folosin]`: teren arabil, p`[uni [i vii. |n contract s-a prev`zut predarea terenului \n termen de 30 de zile de la data semn`rii contractului. Printr-un act adi]ional \ncheiat ulterior, s-a convenit reducerea suprafe]ei de teren arabil. P`r]ile au convenit ca arenda[ul (reclamanta) s` pl`teasc` arendatorului (prta) arenda \n lei. Pentru plata cu \ntrziere a arendei, arendatorul este \ndrept`]it s` perceap` arenda[ului penalit`]i \n conformitate cu prevederile legisla]iei \n vigoare (art. 6.4 din contract). Neplata arendei \n termen de 30 de zile, calculate \ncepnd cu prima zi lucr`-toare ce urmeaz` datei scaden]ei stabilite la art. 6.3 sau orice alte nerespect`ri ale legii sau ale clauzelor prezentului contract de c`tre arenda[ dau dreptul arendatorului s` rezilieze contractul de arend`, din culpa exclusiv` a arenda[ului, unilateral, oricnd, f`r` nici o alt` formalitate prealabil` ori punere \n \ntrziere a acestuia [i s` execute integral garan]ia de bun` execu]ie (art. 6.5 din contract). Reclamanta aduce la cuno[tin]` prtei c` din cauza \ntrzierii \n predarea terenului, reclamanta nu a mai putut realiza preg`tirea terenului pentru \ns`mn]`ri \n toamna anului 2002, motiv pentru care culturile au intrat \n iarn` slab dezvoltate [i, din cauza vitregiilor iernii [i apoi a secetei, culturile au fost calamitate \n propor]ie de 100% (374 ha orzoaic` [i 731 ha gru). Reclamanta mai arat` c` nu poate onora factura datorit` nerealiz`rii produc]iei la culturile pe terenul arendat. Totodat`, reclamanta apreciaz` penalit`]ile ca nejustificate, fiind de p`rere c` trebuie procedat la revizuirea acestor sume \n func]ie de urm`toarele elemente: debitele solicitate nu corespund sumelor facturate; sumele facturate includ [i suprafe]ele de teren care nu se mai aflau \n arenda reclamantei la data factur`rii; calamit`]ile totale survenite la culturile de pe terenul arendat exonereaz`, \n parte, reclamanta de la plata sumelor facturate. |n concluzie, \n temeiul art. 9.2 din contract, reclamanta solicit` prtei renegocierea arendei care a fost facturat` de acesta. Drep urmare, prta invit` la sediul s`u pe reclamant` \n vederea efectu`rii unui punctaj. |ncercarea de efectuare a unui procentaj [i conciliere au r`mas f`r` rezultat. 1) Cu privire la admisibilitatea ac]iunii \n constatare Potrivit art. 111 C. proc. civ., partea care are interes poate s` fac` cerere pentru constatarea existen]ei sau inexisten]ei unui drept. Cererea nu poate fi primit` dac` partea poate cere realizarea dreptului. Prin cererea sa, reclamanta solicit` constatarea inexisten]ei dreptului de crean]` al prtei privind arenda, respectiv inexisten]a obliga]iei reclamantei de a pl`ti arenda, iar nu constatarea unei situa]ii de fapt (for]a major`). |mprejurarea pe care o invoc` reclamanta \n sus]inerea cererii sale (calamitatea culturilor) a fost constatat` prin actele organelor competente (procesele-verbale [i hot`rrile guvernului). Reclamanta solicit` ca, \n baza acestor acte, s` se constate inexisten]a dreptului de a solicita plata arendei [i, \n consecin]`, a obliga]iei privind plata arendei. Reclamanta a formulat ac]iunea \n constatare \mpotriva prtei, deoarece nu avea posibilitatea exercit`rii ac]iunii \n realizare. Cu toate c` prta cuno[tea c` reclamanta a refuzat plata facturilor, precum [i motivele refuzului, prta nu a intentat ac]iune \mpotriva reclamantei pentru plata arendei. |n consecin]`, reclamanta a fost lipsit` de posibilitatea de a formula ap`r`rile necesare pentru respingerea preten]iilor prtei. |n sfr[it, reclamanta avea interes \n formularea cererii \n constatare. Pasivitatea prtei privind introducerea unei ac]iuni \mpotriva reclamantei a avut drept rezultat emiterea \n continuare de c`tre prt` a unor facturi pentru plata arendei [i a penalit`]ilor de \ntrziere. |n plus, fiind considerat` debitoare fa]` de prt`, reclamanta nu a mai putut participa la licita]ii, programe de subven]ionare \n domeniul agricol. Fa]` de cele ar`tate, ap`rarea prtei privind inadmisibilitatea ac]iunii \n constatare se respinge. 2) Cererile reclamantei a) S` se constate inexisten]a dreptului de crean]` al prtei [i, corelativ, inexisten]a obliga]iei reclamantei la plata sumelor reprezentnd arenda, imputate de prt` \n baza contractului de arendare, \ntruct au intervenit cazuri de for]` major` ce au afectat \n propor]ie de 100% culturile \ns`mn]ate pe suprafe]ele arendate. Art. 9.1 din contractul de arendare prevede: Nici una dintre p`r]ile contractante nu r`spunde pentru neexecutarea la termen sau/[i de executarea \n mod necorespunz`tor total sau par]ial a oric`rei obliga]ii care \i revine \n baza prezentului contract dac` neexecutarea sau executarea necorespunz`toare a obliga]iei respective a fost cauzat` de for]` major`, a[a cum este definitiv` de lege. Prin procesele-verbale de constatare [i evaluare a pagubelor \ncheiate \n condi]iile Legii nr. 381/2002 [i Normele metodologice de aplicare, s-a re]inut calamitatea culturilor \ns`mn]ate de reclamant` pe terenurile

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

57

Jurispruden]` arendate \n propor]ie de 100%. Hot`rri ale Guvernului au declarat calamitate total` pentru jude]ul \n care se aflau amplasate terenurile, pentru culturile agricole din iarna 2002-2003. Calamit`]ile care au afectat culturile \ndeplinesc condi]iile for]ei majore [i, \n consecin]`, exonereaz` de r`spundere reclamanta privind plata arendei. Plata arendei nu poate fi disociat` de ob]inerea produselor agricole de pe terenurile arendate. A[a se explic` termenele [i procentele privind plata arendei prev`zute \n contract. |n plus, potrivit art. 1462 Cod civil, arendarea trebuie s` permit` culegerea fructelor arend`rii. |n opinia prtei, calamit`]ile care au afectat culturile nu pot fi considerate o situa]ie de for]` major`, care s` exonereze de r`spundere, deoarece, potrivit art. 4.2 lit. h) din contract, reclamanta era obligat` s` asigure culturile \n favoarea prtei. Dar efectul exonerator al for]ei majore nu este, \n nici un fel, condi]ionat de existen]a asigur`rii. Chiar dac` s-ar admite c` asigurarea culturilor constituia o obliga]ie a reclamantei, o atare obliga]ie nu a putut fi adus` la \ndeplinire din vina prtei care nu [i-a executat obliga]ia de predare a terenurilor la termenul contractual. Pe de alt` parte, elementele care au caracterizat calamit`]ile \n discu]ie (temperaturile excesiv de sc`zute [i seceta excesiv` complex`) nu sunt cuprinse \n factorii de risc asigura]i de societ`]ile de asigurare. Contractul de asigurare \ncheiat de reclamant` pentru culturile \ns`mn]ate a avut ca obiect riscurile standard de asigurare care nu cuprind elementele care au caracterizat calamit`]ile men]ionate, motiv pentru care reclamanta nu a primit nici o desp`gubire. Pe cale de consecin]`, nici prta, \n calitate de cesionar`, nu ar fi primit nici o desp`gubire. Reclamanta putea primi desp`gubiri pentru culturile asigurate numai \n temeiul Legii nr. 381/2002. Potrivit acestei reglement`ri, desp`gubirile se limiteaz` la cheltuielile efectuate pn` la data producerii fenomenelor (cheltuielile cu s`mn]a, \ngr`[`mintele chimice, lucr`rile, iriga]iile, cheltuielile tehnologice etc.). |n lumina celor ar`tate, se re]ine inexisten]a dreptului de crean]` al prtei [i, corelativ, inexisten]a obliga]iei reclamantei la plata sumelor reprezentnd arenda pentru anul agricol 2002-2003, imputate de prt` \n baza contractului de arendare, \ntruct au intervenit cazuri de for]` major` ce au afectat \n propor]ie de 100% culturile \ns`mn]ate pe suprafe]ele arendate. b) S` se constate inexisten]a dreptului de crean]` al prtei [i, corelativ, inexisten]a obliga]iei reclamantei la plata arendei imputat` de prt` \n baza contractului de arendare, precum [i la plata penalit`]ilor de \ntrziere aferente. Reclamanta consider` c` nu datoreaz` aceast` arend`, deoarece \n perioada avut` \n vedere terenul arendat nu a putut fi \ns`mn]at [i nu a existat nici o recolt` care s` justifice plata vreunei arende. Considerentele invocate de reclamant` nu pot fi re]inute. Ct` vreme contractul de arendare era \n vigoare, p`r]ile erau ]inute de executarea obliga]iilor asumate, inclusiv obliga]ia privind plata arendei. Faptul c` unele aspecte litigioase dintre p`r]i au r`mas nesolu]ionate nu \ndrept`]ea reclamanta s` nu mai cultive terenurile \n toamna anului 2003 [i, prin aceasta, s` refuze plata arendei aferente acestei perioade. |ntruct contractul de arend` a fost reziliat \n 2004, prta era \ndrept`]it` la \ncasarea redeven]ei pn` la reziliere. |n consecin]`, se respinge cererea reclamantei de a se constata inexisten]a dreptului de crean]` al prtei, respectiv inexisten]a obliga]iei reclamantei la plata arendei. c) S` se constate, pe cale de consecin]`, inexisten]a dreptului de crean]` al prtei la plata penalit`]ilor. Aceast` preten]ie a reclamantei se refer` la penalit`]ile de \ntrziere, la plata arendei pentru anul agricol 2002-2003. Or cu privire la arenda pentru anul agricol 20022003 s-a constatat (lit. a) inexisten]a dreptului de crean]` al prtei [i, corelativ, inexisten]a obliga]iei reclamantei la plata arendei. Inexisten]a dreptului [i, corelativ, a obliga]iei privind plata arendei atrage dup` sine inexisten]a dreptului prtei [i, corelativ, inexisten]a obliga]iei reclamantei privind penalit`]ile de \ntrziere aferente. Fa]` de cele ar`tate, Tribunalul arbitral constat` inexisten]a dreptului de crean]` al prtei la plata penalit`]ilor.

58

Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]`

Contract de comision
Clauz` compromisorie valabil` [i operant` Consecin]e Inaplicabilitatea procedurii instituite de art. 7201 Cod procedur` civil` Prescrip]ie extinctiv` Inaplicabilitatea dispozi]iilor Decretului nr. 167/1958 Caducitate Recunoa[terea reclama]iei de calitate Emiterea unei noi comenzi de c`tre comitent R`spundere

Sesizarea Tribunalului Arbitral cu o cerere principal` sau cu o cerere reconven]ional` prin eludarea dispozi]iilor art. 7201 Cod procedur` civil` nu constituie un motiv pentru invocarea prematurit`]ii cererii, \ntruct procedura prev`zut` de art. 7201 Cod procedur` civil` este obligatorie numai pentru procesele [i cererile \n materie comercial` ce se judec` de instan]ele statale, pe de o parte, iar p`r]ile conven]iei arbitrale nu au prev`zut expres parcurgerea respectivei proceduri, pe de alt` parte. Dispozi]iile din Decretul nr. 167/1958 referitoare la termenele de prescrip]ie \n raporturile dintre organiza]iile socialiste au devenit caduce, fiind lipsite de obiect, odat` cu dispari]ia acestor persoane juridice. Ca urmare, r`mne aplicabil termenul general de prescrip]ie de 3 ani, prev`zut de art. 3 teza 1 din Decretul nr. 167/1958, \n m`sura \n care dispozi]iile legale interne sau conven]iile interna]ionale nu prev`d un alt termen. Termenul general de prescrip]ie de 3 ani se aplic` att ac]iunilor de restituire a unei pl`]i nedatorate, ct [i ac]iunilor \ntemeiate pe \mbog`]irea f`r` just` cauz` formulate \n temeiul dispozi]iilor art. 4 lit. a) din actul normativ mai sus-men]ionat. Solu]ionarea reclama]iei de calitate formulate de partenerul extern prin emiterea unei noi comenzi de comitentul-produc`tor echivaleaz` cu recunoa[terea de c`tre acesta din urm` a unei prime livr`ri necorespunz`toare calitativ. Pentru prejudiciul produs comisionarului prin neexecutarea obliga]iilor contractuale, comitentul r`spunde \n temeiul dispozi]iilor art. 969, art. 1082, art. 1084 Cod civil. Hot`rrea 290/2005 Dosar nr. 131/2005 P`r]ile [i obiectul litigiului O societate comercial` pe ac]iuni din Br`ila a formulat o ac]iune arbitral` \n contradictoriu cu o societate comercial` cu r`spundere limitat` din Bucure[ti.

Reclamanta a cerut, \n baza unui contract de comision pentru export, obligarea prtei la plata pre]ului m`rfii livrate [i a penalit`]ilor de \ntrziere \n plata acestui pre]. Prta, \n temeiul aceluia[i contract, a formulat cerere reconven]ional` solicitnd, la rndul s`u, obligarea reclamantei la plata de daune-interese ca urmare a nerespect`rii obliga]iilor contractuale asumate, precum [i dispunerea desfiin]`rii contractului de comision, respectiv a actului adi]ional nr. 2 la contract. Ap`rarea la cererea reconven]ional` Reclamanta din cererea de arbitraj [i prta din cererea reconven]ional` a invocat \n ap`rare excep]ia de prematuritate a cererii reconven]ioale, constnd \n faptul c` reclamanta nu a \ndeplinit procedura de conciliere prev`zut` de art. 7201 Cod civil. Totodat` a invocat [i excep]iaprescrip]iei extinctive a dreptului de a ac]iona \n arbitraj, ar`tnd c` potrivit prevederilor art. 5 din Decretul nr. 167/1958, dreptul la ac]iunea \n recuperarea unor pretinse daune referitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis se prescrie \n 6 luni, termen ce a fost dep`[it \n spe]`. Tribunalul arbitral, analiznd excep]iile formulate, le respinge ca ne\ntemeiate, dup` cum urmeaz`: Referitor la prima excep]ie, privind prematuritatea cererii reconven]ionale, se constat` c` \n domeniul arbitrajului se aplic` dispozi]iile art. 341 alin. (2) C. proc. civil` potrivit c`rora procedura unei eventuale concilieri prealabile se stabile[te prin conven]ia arbitral`. |n acest sens, prin clauza compromisorie \nscris` \n art. 6.6 din contractul de comision s-a prev`zut c` orice disput` izvornd din acest contract va fi rezolvat` pe cale amiabil`, iar dac` p`r]ile nu ajung la un acord, se va recurge la arbitraj. Tribunalul Arbitral consider` c` cele dou` dispozi]ii legale art. 341 alin. (2), pe de o parte, [i art. 7201 C.

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

59

Jurispruden]` proc. civ., pe de alt` parte au caracter de dispozi]ii speciale, derogatorii de la dreptul comun al procesului arbitral [i, ca atare, sunt de strict` interpretare. A[a fiind, chiar dac` au unele tr`s`turi comune [i urm`resc aceea[i finalitate, ele se aplic` strict \n contenciosul pentru care au fost edictate, prima \n litigiul arbitral, iar secunda \n procesul comercial judiciar, f`r` ca, \n lipsa unei \n]elegeri a p`r]ilor sau a unei dispozi]iile legale, s` se aplice una \n locul celeilalte. |mprejurarea c` o dispozi]ie special` cum este art. 7201 C. pr. civil` are caracter imperativ nu justific` ipso facto aplicabilitatea ei dincolo de contenciosul pentru care a fost edictat`. Or, \ncercarea de rezolvare pe cale amiabil`, prev`zut` de conven]ia arbitral`, s-a efectuat prin coresponden]a \ntre p`r]i. Referitor la cea de-a doua excep]ie, chiar dac` se reclam` aplicarea dispozi]iilor art. 5 din Decretul nr. 167/1958, acestei ac]iuni nu-i sunt aplicabile dispozi]iile Decretului 167/1958 art. 4 lit. a), deoarece termenul de prescrip]ie de 6 luni se aplic` \n raporturile dintre organiza]iile socialiste, dup` cum ar`t` textul din lege \n mod explicit, adic` \n considerarea anumitor persoane juridice, precum [i raporturilor economice caracteristice unei economii planificate [i centralizate, nicidecum \n cadrul unei economii de pia]`, astfel cum este caracterizat` economia romneasc` prin art. 135 din Constitu]ie. Dispozi]iile din Decretul nr. 167/1958 referitoare la termenele de prescrip]ie \n raporturile dintre organiza]iile socialiste au devenit caduce, fiind lipsite de obiect, o dat` cu dispari]ia acestor persoane juridice. Ca urmare, r`mne aplicabil termenul general de prescrip]ie de 3 ani, prev`zut de art. 3 teza 1 din Decretul nr. 167/1958, \n m`sura \n care dispozi]iile legale interne sau conven]iile interna]ionale nu prev`d un alt termen, ceea ce nu este cazul \n spe]`. Iar \n raport de acest termen de prescrip]ie (de 3 ani), cererea reconven]ional` este formulat` \nl`untrul termenului de 3 ani. 3. Acela[i motiv justific` [i respingerea excep]iei tardivit`]ii denun]`rii viciilor ascunse. |n raporturile dintre p`r]i nu se aplic` termenele prev`zute de art. 70 Cod comercial, ci, \n virtutea autonomiei de voin]` a p`r]ilor, termenele [i condi]iile prev`zute \n contractul de comision referitoare la reclama]iile calitative/cantitative. Solu]ia Tribunalului Arbitral |n ceea ce prive[te fondul litigiului, Tribunalul Arbitral constat` \ntemeiate, \n parte, preten]iile celor dou` p`r]i dup` cum urmeaz`: Comitentul-reclamant [i comisionarul-prt au \ncheiat un contract de comision pentru export avnd ca obiect exportul de m`rfuri [i alte opera]ii comerciale, pe baza ofertelor comerciale elaborate de comitent. |n termen de 5 zile de la semnarea contractului extern sau primirea comenzii ferme confirmate, comisionarul se oblig` s` transmit` comitentului un act adi]ional la contract \n care vor fi stipulate condi]iile tehnico-comerciale (pre], condi]ii de plat`, termene de livrare, condi]ii tehnice, garan]ii, comision etc.) \n conformitate cu contractul sau comanda extern`. Comisionarul avea, printre altele, urm`toarele obliga]ii: s` \ndeplineasc` toate formele necesare \ncas`rii de la extern a contravalorii contractelor de export, urm`rind \ncasarea acesteia \n termenul stabilit prin contractul extern, dar nu mai trziu de 45 de zile de la ob]inerea DVE pentru marfa livrat`, excep]ie f`cnd cazurile de reclama]ii nesolu]ionate. Pl`]ile c`tre comitent se vor realiza \n moneda contractului extern \n baza documentelor ce vor fi stabilite de comun acord \ntre comitent [i comisionar, \n 5 zile de la \ncasarea de la extern, dar nu mai trziu de 45 de zile de la ob]inerea DVE, dac` prin actele adi]ionale nu se convine altfel; s` transmit` comitentului reclama]iile de calitate [i/sau de cantitate \n cel mai scurt timp de la primirea acestora [i s` urm`reasc` rezolvarea lor conform contractului extern, asistndu-l \n acela[i timp pe comitent la solu]ionarea reclama]iilor respective. Comisionarul are dreptul s` primeasc` comisionul cuvenit \n cuantumul [i potrivit modalit`]ii de decontare prev`zute pentru fiecare contract \n parte, \n baza facturilor fiscale corespunz`toare, emise pe numele comitentului. La rndul s`u, comitentul se oblig`, printre altele, s` livreze m`rfurile contractate la extern la termenele de livrare [i \n condi]iile de calitate prev`zute \n contractele externe, s` r`spund` \n timp util reclama]iilor externe a c`ror solu]ionare este de competen]a sa, dar nu mai trziu de 5 zile de la primirea acestora, s` rezolve aceste reclama]ii suportnd toate cheltuielile necesare pentru solu]ionarea lor, \n cazul \n care se constat` temeinicia acestora [i sunt probate cu documente justificative. Prin grija comisionarului, reclama]iile externe cantitative [i/sau calitative se transmiteau comitentului \n maximum 7 zile de la apari]ia acestora [i se descriau am`nun]it \ntr-o not` de constatare. |n contractul \ncheiat a fost stipulat` o clauz` de prelungire a duratei acestuia prin tacita reconduc]iune, dac` nici una dintre p`r]i nu \l va denun]a cu cel pu]in 30 de zile \nainte de \nceperea anului urm`tor. Cum o

60

Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` atare denun]are n-a intervenit, contractul de comision era \nc` \n vigoare. |n baza acestui contract de comision, s-a \ncheiat Actul adi]ional nr. 1 avnd ca obiect execu]ia [i livrarea de c`tre comitent a unui produs finit, fiind prev`zut` Condi]ia de livrare: Ex Works sediul comitent, conform INCOTERMS 2000. Comisionul cuvenit comisionarului este diferen]a dintre valoarea produsului finit [i pre]ul din contractul extern. Termen de livrare era stabilit, cu condi]ia pl`]ii de c`tre comisionar a unui avans, \n termen de 5 zile de la primirea facturii de la comitent. Diferen]a de pre], cuvenit` dup` cnt`rire, se va pl`ti la livrare, prin ordin de plat`, de banca comisionarului. Condi]iile tehnice [i de calitate vor fi conforme cu desenele de execu]ie. Documenta]ia de calitate va fi \ntocmit` \n limba englez` [i va cuprinde obligatoriu certificatul de material cu precizarea compozi]iei chimice [i a caracteristicilor fizico-mecanice la produsul finit. |n executarea contractului de comision [i a Actului adi]ional nr. 1, comisionarul a achitat avansul [i diferen]a de pre]. La rndul s`u, comitentul a livrat produsul, conform documentelor primare de \nso]ire a m`rfii. Primind marfa, cump`r`torul extern reclam` calitatea necorespunz`toare a produsului [i refuz` acceptarea lor, cu plata de daune-interese. Ulterior, insist` s` se rezolve reclama]ia, subliniind c`, dup` verific`rile f`cute \mpreun` cu clientul s`u, s-a constatat c` produsele sunt neremediabile [i absolut inutilizabile, situa]ie \n care a trebuit s` procure marfa de la alt furnizor, cu plata unui supracost pentru urgen]`. Comisionarul, \n conformitate cu prevederile din contractul de comision, a transmis aceste reclama]ii comitentului, comunicndu-i totodat` c` a \ntreprins toate demersurile \n vederea accept`rii de c`tre cump`r`torul extern a m`rfii, \ns` f`r` rezultat, aceasta fiind un rebut. De[i din schimbul de coresponden]`, existent la dosar, apare c` p`r]ile n-au c`zut de acord cu privire la preten]iile pecuniare, totu[i ele au continuat negocierile cu privire la solu]ionarea reclama]iei referitoare la calitatea m`rfii livrate. |n executarea Actului adi]ional nr. 1 s-a discutat, emiterea unei noi comenzi care urma s` fac` obiectul unui nou act adi]ional. |n acest sens, comitentul, primind comanda aceluia[i cump`r`tor extern, transmite societ`]ii comisionarului Actul adi]ional nr. 2 pe care aceasta \l semneaz` cu obiec]iunile referitoare la pre] [i condi]ia de livrare, termen de livrare [i condi]ii de plat`. Se finalizeaz` cu returnarea m`rfii comisionarului. P`r]ile au pozi]ii divergente \n leg`tur` cu r`spunderea ce le revine pentru situa]ia de fapt creat`. |n leg`tur` cu Actul adi]ional nr. 1, comitentul sus]ine, \n esen]`, c` [i-a \ndeplinit obliga]ia de a executa [i de a livra \n bune condi]ii produsele contractate, invocnd \n acest sens Protocolul prin care comisionarul ar fi acceptat marfa ca fiind executat` conform indica]iilor [i documenta]iei acesteia. Comisionarul-prt contest` \ns` un atare \n]eles al Protocolului, sus]innd c` reprezentantul s`u, prin procesul-verbal, [i-a asumat r`spunderea recep]iei cantitative, dar nu [i-a exprimat \n nici un caz \n scris punctul de vedere cu privire la calitatea execu]iei produsului. |n leg`tur` cu Actul adi]ional nr. 2, comitentul sus]ine, \n esen]`, c` [i-a \ndeplinit obliga]ia de a produce [i de a prezenta spre recep]ie [i livrare marfa contractat`. Mai mult, a livrat jum`tate din marf`, f`r` ca prta comisionar` s` fi efectuat \n prealabil plata. |n ceea ce prive[te preten]iile la plata de daune-interese, comitentul solicit` respingerea lor, \ntruct comisionarul nu a f`cut dovada c` ar fi suferit vreun prejudiciu. Comisionarul combate sus]inerile comitentului, ar`tnd c` [i-a \ndeplinit \n totalitate obliga]iile asumate \n timp ce comitentul nu [i-a \ndeplinit cea mai mare parte a obliga]iilor asumate prin contract [i prin cele dou` acte adi]ionale, iar atunci cnd a \ndeplinit-o a f`cut-o \ntr-un mod defectuos, \nc`lcnd \ndeosebi art. 3.5 din contract cu privire la termenele de livrare [i condi]iile de calitate [i art. 3.6 cu privire la termenele de solu]ionare a reclama]iilor externe. Cu privire la cererea reconven]ional` formulat` de reclamanta-comisionar` \n contradictoriu cu prtacomitent, Tribunalul Arbitral re]ine c` aceste produse au fost expediate cu \ntrziere, au fost necorespunz`toare calitativ [i c` reclama]ia de calitate a cump`r`torului extern nu a fost tratat` conform art. 3.6 din contract, culpa exclusiv` pentru \nc`lcarea obliga]iilor asumate revenind furnizorului comitent. Sus]inerile acestei societ`]i privind corespunderea calitativ` a m`rfii se \nl`tur` ca fiind infirmate de probele dosarului. Protocolul nu atest` recep]ia calitativ` a m`rfii \ntruct, potrivit contractului, aceasta se f`cea de cump`r`torul extern, care avea dreptul s` fac` reclama]ie. Este adev`rat c` partenerul extern nu a efectuat o constatare printr-un organ neutru [i care, astfel, s` fie opozabil` furnizorului, \ns` i-a ]inut acestuia marfa la dispozi]ie pentru o constatare \n contradictoriu, att \n depozitele sale, ct [i la returnarea ei \n Romnia. Comitentul n-a r`spuns acestei propuneri, iar \n final a recunoscut

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

61

Jurispruden]` necorespunderea calitativ` a m`rfii, acceptnd rezolvarea reclama]iei prin emiterea de noi comenzi din care s` acopere pierderea. Comisionarul contest` \ns` interpretarea dat` de comitent, sus]innd c` a fost de acord cu modalitatea de solu]ionare a reclama]iei prin emiterea unei noi comenzi, dar c` neavnd nici o culp`, n-a fost niciodat` de acord cu suportarea a jum`tate din pagub`. Tribunalul Arbitral \nl`tur` ap`rarea societ`]ii comitente avnd \n vedere c` [i \n situa]ia \n care s-ar fi realizat o \n]elegere, \n interpretarea dat` de comitent, aceast` \n]elegere a devenit caduc` prin ne\ndeplinirea, \n conformitate cu prevederile contractuale, a condi]iei livr`rii celor 4 piese, adic` a m`rfii prev`zute \n Actul adi]ional nr. 2. Pentru considerentele ar`tate, urmeaz` a se admite ca \ntemeiat cap`tul de cerere privind restituirea pre]ului pl`tit de comisionar societ`]ii comitente care, fiind de]inut f`r` cauz` de aceast` din urm` societate, reprezint` o \mbog`]ire f`r` just temei. Urmeaz` a se respinge ca nedovedit cap`tul de cerere privind plata de daune-interese. Tribunalul Arbitral re]ine, mai \nti, c`, din culpa lor comun`, p`r]ile nu au convenit explicit modul de solu]ionare a observa]iilor f`cute de comisionar, la semnarea Actului adi]ional nr. 2 viznd cap. 2 (pre] [i condi]ia de livrare), cap. 3 (termen de livrare) [i cap. 5 (condi]ia de plat`), caren]` care a generat \n cursul litigiului divergen]ele dintre p`r]i, cu deosebire la cap. 5, comitentul sus]innd c` plata trebuia s` se fac` \nainte de livrarea m`rfii, comisionarul sus]innd contrariul. Se constat` \ns` c` respectivul comitent a livrat prima partid` de marf`, f`r` s` o condi]ioneze de plata prealabil` a pre]ului. |n al doilea rnd, Tribunalul Arbitral re]ine culpa societ`]ii comitente att \n livrarea cu \ntrziere [i par]ial` a m`rfii ce a f`cut obiectul Actului adi]ional nr. 2, ct [i \n producerea celei de-a doua jum`t`]i din cantitatea contractat`. Societatea-comitent nu a ]inut cont de refuzul cump`r`torului extern de a primi marfa \ntrziat` [i nici de faptul c` recep]ia primului lot nu s-a mai efectuat, intervenind disputa dintre p`r]i. |n fine, Tribunalul Arbitral re]ine [i culpa comisionarului \n \nc`lcarea obliga]iei de preluare a primei partide de marf` [i de neplat` a pre]ului aferent, \n condi]iile \n care, prin scrisorile sale, cerea numai finalizarea ct mai urgent` a execut`rii m`rfii, precum [i informa]ii cu privire la stadiul execut`rii acesteia. De asemenea, se re]ine c`, \n mod culpabil, comisionarul n-a \n[tiin]at cump`r`torul extern asupra livr`rii primei partide de marf` pentru a pre\ntmpina astfel refuzul acestuia de preluare, \n integralitate, a m`rfii. |n aceast` situa]ie, Tribunalul Arbitral, \n ac]iunea principal`, admite, \n parte, preten]ia privind plata pre]ului m`rfii ce a f`cut obiectul Actului adi]ional nr. 2 la contractul de comision [i oblig` prta comisionar` la plata pre]ului m`rfii din prima partid` de m`rfuri livrate. |n ceea ce prive[te cererea reconven]ional`, se va respinge ca ne\ntemeiat` cererea privind desfiin]area contractului de comision, a Actului adi]ional nr. 2, precum [i ca nedovedit` preten]ia acord`rii unei sume de bani cu titlu de daune-interese. Cu privire la cererea privind desfiin]area contractului de comision [i a Actelor adi]ionale nr. 1 [i nr. 2, Tribunalul Arbitral are \n vedere c` aceste acte adi]ionale, de[i intitulate ca atare, au valoare de contracte autonome, \ntruct \ntrunesc toate elementele esen]iale prev`zute de art. 948 Cod civil. Desfiin]area unei astfel de act adi]ional, care este un contract complementar/accesoriu, nu atrage desfiin]area automat` a contractului principal, dar desfiin]area acestui contract atrage desfiin]area automat` a actului adi]ional. Pe de alt` parte, cele dou` acte adi]ionale sunt independente unul fa]` de altul, astfel c` pot avea tratamente juridice diferite. |n lumina acestor preciz`ri, Tribunalul Arbitral, avnd \n vedere, c` reclamanta-comitent nu [i-a executat obliga]ia de livrare prev`zut` \n Actul adi]ional nr. 1, \n timp ce comisionarul a pl`tit pre]ul m`rfii, urmeaz` ca, \n temeiul art. 1020-1021 Cod civil, s` desfiin]eze cu efect retroactiv acest act adi]ional, din culpa exclusiv` a societ`]ii comitente, repunnd p`r]ile \n situa]ie anterioar` \ncheierii lui, ceea ce \nseamn`, \n spe]`, restituirea pre]ului pl`tit [i, corelativ, a m`rfii livrate. |n ceea ce prive[te desfiin]area contractului de comision [i a Actului adi]ional nr. 2 cerut` de comisionar prin cererea reconven]ional`, Tribunalul Arbitral, are \n vedere c` s-a re]inut culpa acestuia \n executarea propriilor obliga]ii contractuale, fapt care, potrivit art. 10201021 Cod civil, nu \l mai \ndrept`]e[te s` cear` desfiin]area contractului. |n consecin]`, cererea comisionarului se respinge.

62

Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]`

Contract de depozit
Obliga]ia de restituire a lucrului depozitat Refuzul deponentului de a prelua marfa depozitat` Justificare Depozitarul este obligat s` restituie \nsu[i lucrul depozitat, \n natur`. Restituirea \n natur` se face \n starea \n care se afl` lucrul \n momentul restituirii. Dispozi]iile art.1599 C. civil stabilesc o prezum]ie de culp` \n sarcina depozitarului, \n sensul c` acesta din urm` trebuie s` \ngrijeasc` de paza lucrului depozitat \n aceea[i m`sur` \n care \ngrije[te de paza propriului lucru. Refuzul deponentului de a prelua marfa pe motiv c` i-au fost produse stric`ciuni \n perioada depozit`rii este justificat dac` se dovede[te c` respectivele stric`ciuni provin din culpa sa. Hot`rrea nr. 204/2005 Dosar nr. 102/2005 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul prive[te o societate pe ac]iuni [i o societate cu r`spundere limitat` din sudul Romniei. Reclamanta a solicitat, \n temeiul prevederilor unor procese-verbale de custodie, obligarea prtei la restituirea produselor depozitate, precum [i la plata contravalorii acestora, reactualizat` cu indicele de infla]ie. Motivele ac]iunii Reclamanta a sus]inut c` a l`sat \n custodia prtei anumite cantit`]i de produse, achitate integral, dar aceasta a refuzat eliberarea m`rfii. Ap`rarea prtei |n ap`rare, prta a ar`tat c` a preluat \n custodie, cu ocazia recep]iei, potrivit proceselor-verbale \ncheiate cu reclamanta, anumite cantit`]i de produse (piatr`) cu defecte de calitate, care i-au blocat spa]iile de depozitare. |ntruct reclamanta a refuzat s` ridice produsele [i nu le-a achitat integral, prta a fost nevoit` s` se adreseze instan]elor judec`tore[ti cu cereri de chemare \n judecat` care au fost admise. Solu]ia Tribunalului Arbitral Tribunalul Arbitral a respins preten]iile reclamantei, \ntruct din analiza probelor [i sus]inerilor p`r]ilor a
Nr. 1/IanuarieMartie 2007

re]inut urm`toarele: Preten]iile reclamantei izvor`sc din patru contracte de depozit (custodie) \ncheiate de p`r]i \n anul 2002, avnd ca obiect cantit`]i de piatr` spart` reprezentnd marf` vndut` de prt` reclamantei. Contractele de depozit au luat fiin]` prin predarea m`rfii, f`r` ca tradi]iunea s` fie necesar`, consim]`mntul p`r]ilor fiind suficient \n acest caz, \ntruct bunurile l`sate \n depozit se aflau \n mna depozitarului sub alt titlu, situa]ie reglementat` de art. 1593 Cod civil. |n spe]`, piatra spart`, obiect al contractului de depozit, era produs` de c`tre prt`, care urma s` o predea reclamantei \n executarea contractului de vnzarecump`rare. Din ra]iuni pe care numai p`r]ile le cunosc, marfa nu a fost preluat` [i s-a recurs la \ncheierea contractului de depozit. Prta a primit a[adar spre p`strare marfa men]ionat` \n cele patru contracte succesive, adic` piatra spart` al c`rei proprietar devenise reclamanta potrivit contractului de vnzare-cump`rare \ncheiat. Potrivit celor convenite prin contractul de vnzarecump`rare (art. 17), reclamanta trebuia s` fac` recep]ia calitativ` [i cantitativ` la sediul carierei, iar potrivit art. 18 din contract, putea formula reclama]ii privind cantitatea sau calitatea \n termen de 5 zile de la primirea m`rfii [i s` convoace, totodat`, pe vnz`tor \n vederea constat`rii deficien]elor. Din actele de la dosar, a rezultat c` s-a f`cut o anumit` verificare a calit`]ii m`rfii, dar nu s-a dovedit c` reclamanta cump`r`toare ar fi procedat conform celor convenite prin contract sub aspectul recep]iei calitative [i al formul`rii unor eventuale reclama]ii. Dimpotriv`, reclamanta a preluat marfa \n calitate de cump`r`toare f`r` obiec]iuni, iar \n calitate de proprietar`-deponent`, a predat-o prtei vnz`toare, care a dobndit calitatea de depozitar. |ntruct marfa a fost corespunz`toare calitativ [i nu au existat temeiuri pentru a se face vreo reclama]ie de calitate sau cantitate, p`r]ile au procedat la stabilirea noilor leg`turi contractuale specifice contractului de depozit. |n atare situa]ie, sus]inerile reclamantei privind calitatea m`rfii au fost apreciate ca tardive [i ne\ntemeiate. S-a avut \n vedere totodat` c`, de[i prta r`spunde \n calitate de depozitar \n condi]iile art. 1599 [i urm. Cod civil pentru degradarea m`rfii \n timpul [i din cauza
63

Jurispruden]` depozitului, nu s-a f`cut vreo dovad` \n acest sens. Desigur c` reclamanta, \n calitate de deponent` [i de proprietar` a pietrei sparte, era, \n principiu, \ndrept`]it` s` pretind` eliberarea m`rfii (\n terminologia utilizat` de reclamant`), a[a cum se exprim` ct se poate de clar art. 1616 Cod civil. S-a constatat c` prta nu a refuzat s` predea reclamantei marfa. Mai mult, pentru a fi mai conving`toare, prta a invitat primarul spre a constata situa]ia din depozitele sale. Constatarea s-a f`cut de viceprimar, re]inndu-se, pe de o parte, c` depozitul era ocupat \n propor]ie de 90% cu piatra din sortimentul contractat cu reclamanta, din aceast` cauz` prta avnd dificult`]i \n procesul de produc]ie. Toate aceste elemente au confirmat c` prta nu s-a opus eliber`rii m`rfii c`tre reclamant`, ci, dimpotriv`, a invitat-o \n mod repetat s` ia m`suri pentru eliberarea spa]iilor de depozitare, dar c` reclamanta nu a dat curs invita]iei. |n aceast` situa]ie, preten]iile reclamantei la eliberarea m`rfii apar ca ne\ntemeiate. Nu mai pu]in, reclamanta oricnd poate cere eliberarea m`rfii, \n temeiul art. 1616 Cod civil, dar cu respectarea condi]iilor contractuale de efectuare a pred`rii (\n special a art. 13 [i 15 din contract, iar \n cazul \n care ar exista disfunc]ionalit`]i cu transportul pe cale ferat`, urmeaz` a fi rezolvate de p`r]i \n comun, \n concordan]` cu principiul bunei-credin]e [i al colabor`rii necesare \n rela]iile contractuale \n vederea realiz`rii scopului pentru care contractul a fost \ncheiat). Pe cale de consecin]`, Tribunalul Arbitral a respins preten]iile reclamantei.

Contract de leasing
Cesiune Obliga]ia cesionarului de a respecta prevederile contractuale Ne\ndeplinirea culpabil` a obliga]iei esen]iale de plat` Consecin]e Nerespectarea de c`tre cesionarul contractului de leasing a obliga]iei de plat` la termenele convenite a ratelor de leasing \ndrept`]e[te pe locatorul-proprietar s` declare rezilierea unilateral` a respectivului contract \n conformitate cu prevederile pactului comisoriu expres. Predarea silit` a bunului obiect al contractului de leasing se realizeaz` sub rezerva efectu`rii prealabile a inspec]iei st`rii tehnice de c`tre unit`]ile din re]eaua service agreat` de dealer, dac` s-a stipulat expres acest lucru. Hot`rrea nr. 161/2004 Dosar nr. 338/2004 P`r]ile [i obiectul litigiului Reclamanta, persoan` fizic` romn`, a solicitat ca prta, persoan` juridic` romn`, s` fie obligat`, prin hot`rre arbitral`, s`-i pl`teasc` contravaloarea uzurii mai mare dect uzura normal` a unui autoturism ce a f`cut obiectul contractului de cesiune a unui contract de leasing, precum [i a contravalorii constat`rilor tehnice. Prta, prin \ntmpinare, ct [i prin concluzii orale, respectiv, scrise, a cerut respingerea ac]iunii ca netemeinic` [i nelegal`. Ap`rarea prtei Prta contest` preten]iile reclamantei, invocnd o
64

serie de ap`r`ri: la data cnd a preluat autoturismul, acesta nu era nou, fiind preluat de la cedent; la data acestei prelu`ri, reclamanta nu a efectuat o expertiz` tehnic` prin care s` se stabileasc` starea tehnic` func]ional` [i uzura autoturismului; dup` preluarea de c`tre prt` a autoturismului, au ap`rut o serie de defec]iuni tehnice majore [i repetate. |n acest sens, depune la dosar factura aferent` achizi]ion`rii de anvelope, prta cernd reclamantei \nlocuirea autoturismului cu un alt autoturism; autoturismul nu a mai putut fi utilizat, \ntruct a expirat valabilitatea documentelor de punere \n circula]ie pe drumurile publice, iar reclamanta nu a dat urmare cererii prtei de a proceda la prelungire, fapt care i-a produs mari prejudicii. Solu]ia Tribunalului Arbitral |n fond, din actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalul arbitral re]ine cele ce urmeaz`. Prin contractul de cesiune a contractului de leasing \ncheiat \ntre societatea comercial`, \n calitate de cedent, [i cesionarul-prt, acceptantul fiind reclamanta, a fost preluat contractul de leasing. Prin aceste contracte, reclamanta, \n calitate de locator/proprietar, pune la dispozi]ia prtei, \n calitate de locatar/utilizaRevista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` tor, \n sistem leasing, \n condi]iile legii [i \n conformitate cu prevederile contractuale, un autoturism. Plata ratelor de leasing urma a se face conform scaden]arului anex` la contracte. |n executarea contractului de leasing, prta [i-a \nc`lcat obliga]ia contractual` de a pl`ti, la termenele convenite, ratele de leasing. Potrivit contractului de leasing, \n cazul nepl`]ii ratei \ntr-o perioad` de 15 zile de la data scadent`, locatarul va fi declarat \n incapacitate de plat`, f`r` un aviz prealabil sau notificare [i va fi obligat s` returneze imediat locatorului, \n starea tehnic` func]ional`, estetic` avut` la data prelu`rii, stare specificat` \n manualul de utilizare [i \n ghidul de \ntre]inere [i garan]ie. |n temeiul acestei prevederi, contractul de leasing a fost reziliat unilateral. Prin \ncheierea instan]ei competente a Sectorului 5 Bucure[ti, s-a \ncuviin]at executarea silit` direct` prin predarea autoturismului, obiect al leasingului, de c`tre prt` c`tre reclamant`. Predarea-preluarea acestui autoturism s-a f`cut prin procesul-verbal \ncheiat de p`r]i, \n care s-a consemnat: num`r de km. rula]i; autoturismul nu are serviceplan [i con]ine: janta de la roata rezerv` lovit` [i reparat`, cauciucul de rezerv` glmat, plas` bagaje, cric + cheie ro]i, antifurt, crlige tractare, cheie fix`, [urubelni]e duble, triunghi reflectorizant, trus` medical`, 3 scrumiere + 2 brichete, manual utilizare, oglind` stnga [i u[a stng` fa]` + badou ornament zgriate, scut motor spart legat cu srm`, roata fa]` drept cauciuc zgriat. Referitor la motor, eventualele nereguli urmeaz` a fi constatate de service. Reclamanta men]ioneaz` c` preluarea autoturismului s-a f`cut de c`tre consilierul juridic al societ`]ii, \n strad`, \ntr-un cartier bucure[tean. Verificarea st`rii tehnice a autoturismului s-a f`cut la un service autorizat care a constatat c` sunt necesare remedierile ar`tate \n factura fiscal`. Costul remedierii [i al verific`rii au fost cerute de reclamant` prin ac]iunea arbitral` de fa]` prin invocarea prevederilor contractului de leasing. Tribunalul Arbitral \nl`tur` ap`r`rile prtei ca fiind nerelevante, \ntruct preluarea f`r` obiec]ii de c`tre prt` a autoturismului echivaleaz` cu acceptarea f`r` rezerve a st`rii tehnice a acestuia. Cheltuielile pe care pretinde a le fi f`cut sunt cheltuieli de \ntre]inere [i repara]ii ale autoturismului care, potrivit contractului de leasing, sunt \n sarcina locatarului. Prima sesizare a pretinselor defec]iuni este f`cut` \n momentul \n care starea conflictual` dintre p`r]i era incipient` din cauza nepl`]ii ratelor de leasing conform scaden]arului. |n contradic]ie cu aceste sus]ineri, prta a f`cut o ofert` ferm` de cump`rare a autoturismului la care reclamanta a r`spuns condi]ionnd acceptarea de plata anumitor sume, condi]ie c`reia prta nu i-a dat urmare. Prelungirea documentelor de circula]ie nu se justific`, de vreme ce contractul de leasing fusese reziliat. Potrivit prtei, reclamanta avea obliga]ia s` invite pe reprezentantul acesteia s` participe la efectuarea expertizei tehnice de c`tre un service de specialitate agreat [i s` \ncheie un proces-verbal prin care s` se constate dac` piesele, subansamblele etc. lipsesc, dac` sunt defecte sau prezint` o uzur` mai mare dect uzura admis`, aspecte ce ar putea duce la imposibilitatea exploat`rii normale a autoturismului. Tribunalul Arbitral, avnd \n vedere c`, \n spe]`, a intervenit o reziliere unilateral` a contractului ca urmare a nepl`]ii \n termen a ratelor de leasing, re]ine c` sunt aplicabile prevederile din contract, potrivit c`ruia, la ridicarea autoturismului se va face o verificare a st`rii tehnice a acestuia numai de c`tre unit`]ile din re]eaua service agreat` de dealer. O verificare a st`rii aparente a autoturismului s-a f`cut de c`tre p`r]i prin procesulverbal. |n concordan]` cu prevederile contractului [i chiar cu men]iunea f`cut` \n finalul acestui procesverbal, reverificarea st`rii tehnice, inclusiv a motorului, s-a f`cut prin service-ul autorizat care a constatat \nlocuirile [i remedierile necesare. A[a fiind, Tribunalul Arbitral re]ine c` au fost \ndeplinite condi]iile contractuale referitoare la verificarea tehnic` a autoturismului la ridicarea acestuia [i c` aceast` verificare este opozabil` prtei. Prta contest` unele pozi]ii din deviz pe motiv c` nu s-a stabilit gradul de uzur` peste uzura normal`, nu s-a eviden]iat necesitatea \nlocuirii unor piese, autoturismul era echipat cu 4 cauciucuri noi pentru sezonul rece, exist` neconcordan]e \ntre devizul \ntocmit de service-ul agreat de dealer [i cel \ntocmit de un service local. Tribunalul Arbitral \nl`tur` aceste ap`r`ri, \ntruct, a[a cum s-a ar`tat, verificarea tehnic` f`cut` este opozabil` prtei. Constatarea potrivit c`reia anumite piese trebuiau \nlocuite implic`, prin ea \ns`[i, constatarea c` respectivele piese dep`[iser` uzura normal` [i c` \nlocuirea sau remedierea erau necesare pentru a readuce autovehiculul \n starea func]ional` [i estetic` avut` la data prelu`rii, a[a cum prevede contractul. Unele neconcordan]e dintre devizele \ntocmite de service sunt inerente, \ntruct implic` [i un grad de apreciere care poate fi diferit` datorit` faptului c` la efectuarea repara]iilor [i remedierilor se pot elimina unele pozi]ii sau pot s` apar` necesare [i altele. Unele lipsuri formale ale documentelor, invocate de prt`, ca [i afirma]iile potrivit c`reia acele documente ar fi fost confec]ionate ulterior promov`rii ac]iunii, nu

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

65

Jurispruden]` sunt de natur` s` infirme valoarea lor probant` fa]` de concordan]a celor 3 constat`ri privitoare la existen]a defec]iunilor [i lipsurilor, precum [i fa]` de faptul c` afirma]iile prtei nu se sprijin` pe contraprobe. Cum suma calculat` de service-ul local [i efectiv pl`tit` de reclamant` este mai mic` dect aceea calculat` de service-ul agreat de dealer, ea va fi luat` \n considerare de c`tre Tribunalul Arbitral. Pentru considerentele expuse, Tribunalul Arbitral, \n temeiul prevederilor contractului de leasing, la care s-a f`cut referire [i care, potrivit art. 969 din Codul civil, au putere de lege \ntre p`r]ile contractante, v`znd [i dispozi]iile art. 970 [i 1073 Cod civil, admite, \n parte, ac]iunea [i oblig` prta s` pl`teasc` reclamantei, cu titlu de daune-interese costul repara]iilor autoturismului [i, respectiv, costul verific`rii tehnice.

Contract de leasing
Producerea evenimentului asigurat Obliga]ia societ`]ii de leasing de a pl`ti indemniza]ia de asigurare Lipsa oric`rei cauze exoneratoare de r`spundere a societ`]ii de leasing pentru neexecutarea obliga]iei de plat` a indemniza]iei de asigurare Cuantumul indemniza]iei de asigurare Criterii de stabilire Interven]ia evenimentului asigurat, \n spe]`, furtul autovehiculului obiect al contractului de leasing financiar \ndrept`]e[te pe utilizator s` solicite, potrivit prevederilor respectivului contract, plata unei sume de bani reprezentnd diferen]a dintre indemniza]ia de asigurare datorat` de asi-gur`tor societ`]ii de leasing [i suma reprezentnd ratele de leasing restante calculate diminuate la dobnda EURIBOR [i valoarea rezidual` prev`zut`. Aceast` sum` de bani urmeaz` s` fie pl`tit` de societatea de leasing chiar dac` aceasta nu a reu[it s` ob]in` indemniza]ia de asigurare de la asigur`tor ca urmare a inciden]ei sanc]iunii dec`derii din acest drept. Dec`derea societ`]ii de leasing din dreptul la desp`gubire nu este imputabil` utilizatorului, \ntruct acesta din urm` nu este parte contractant` \n contractul de asigurare \ncheiat \ntre societatea de leasing \n calitate de asigurat [i societatea de asigur`ri \n calitate de asigur`tor. Cuantumul indemniza]iei de asigurare se stabile[te avnd \n vedere valoarea de circula]ie a autoturismului. Valoarea de circula]ie a autoturismului ce se afl` \ntr-o stare bun`, dispunnd de dou` dot`ri op]ionale suplimentare, se stabile[te prin raportare la pre]urile minime [i maxime orientative ce vizeaz` un autoturism cu dot`ri standard, f`r` \mbun`t`]iri, cuprinse \ntr-un catalog interna]ional pentru stabilirea pre]urilor de pia]` ale autovehiculelor second-hand. Hot`rrea nr. 26/2005 Dosar nr. 385/2004 P`r]ile \n litigiu Litigiul arbitral prive[te o societate comercial` pe ac]iuni cu sediul \n Constan]a, \n calitate de reclamant`prt`, precum [i o societate comercial` cu r`spundere limitat` cu sediul \n jude]ul Ilfov, \n calitate de prt`reclamant`, avnd ca obiect social activit`]i de leasing. Obiectul litigiului Reclamanta-prt` a solicitat Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei obligarea prtei-reclamante la plata indemniza]iei de asigurare, a dobnzii pentru perioada aprilie-octombrie 2004, [i, \n continuare, pn` la data pl`]ii efective a debitului conform ratei dobnzii de referin]` comunicate de BNR, cu cheltuieli de arbitrare. |n motivarea cererii de arbitrare, reclamanta-prt` a ar`tat c` \n octombrie 2001 a \ncheiat cu prta-reclamant` un contract de leasing financiar avnd ca obiect cedarea dreptului de folosin]` asupra unui autovehicul, autovehicul ce a fost furat \n februarie 2004. Furtul a fost reclamat \n aceea[i zi poli]iei, societ`]ii prtereclamante [i societ`]ii de asigur`ri. Prta-reclamant` [i-a asumat prin contractul de leasing financiar obliga]ia de a \ncheia un pachet de asigurare care s` acopere riscul daunelor produse de accidente, furt etc., astfel cum prevede pct. 8.2: Utilizatorul este de acord ca societatea de leasing s` \ncheie o asigurare casco [i a riscului de neplat` cu societatea de asigur`ri (pachet de asigurare). Pachetul de asigurare acoper` riscul daunelor produse de accidente, furt etc., \n conformitate cu condi]iile generale de asigurare, precum [i riscul de neplat` total` sau par]ial`. Reclamanta-prt` a mai ar`tat c` pct. 8.4 din acela[i

66

Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` contract prevede cu titlu de certitudine faptul c` \n cazul furtului, societatea de leasing va primi de la societatea de asigur`ri o desp`gubire egal`, \n primul an, cu pre]ul de achizi]ie, iar \n urm`torii ani, cu valoarea de pia]` a obiectului \n leasing, desp`gubire care va fi utilizat` \n scopul men]ionat la pct. 6.4, adic` va fi \mp`r]it` \ntre reclamant` [i prt`. Singura obliga]ie a utilizatorului \n leg`tur` cu asigurarea, a sus]inut reclamanta-prt`, \n afar` de plata primelor de asigurare, era de a \n[tiin]a pe prta-reclamant` despre orice tulbur`ri ale posesiei ori despre orice fel de ac]iuni din partea unor ter]i \n termen de 48 de ore de la data la care a luat cuno[tin]` despre tulbur`ri sau despre ac]iuni, obliga]ie care a fost \ndeplinit` prin aducerea la cuno[tin]a societ`]ii prte-reclamante a furtului ma[inii \n termen de 24 de ore de la producere, iar aceasta a \ndrumat-o pe reclamanta-prt` c`tre societatea de asigurare la care s-a declarat furtul. Sub acest aspect, reclamanta-prt` a mai precizat c` societatea prt`-reclamant` a \ncheiat cu societatea de asigur`ri [i o conven]ie numit` Condi]ii particulare de asigurare privind poli]a de incendiu, furt [i avarii accidentale pentru vehiculele cu motor, \ns` acest contract nu i-a fost comunicat \nainte de producerea furtului, astfel \nct, \n conformitate cu art. 973 C. civ., Conven]iile n-au efect dect \ntre p`r]ile contractante, obliga]iile asumate de societatea de leasing nu incumb` [i reclamantei, nefiindu-i opozabile. |n motivarea ac]iunii, reclamanta-prt` a mai ar`tat c` \n contractul \ncheiat cu prta-reclamant` pct. 6.4 prevedea c` utilizatorul va pl`ti c`tre societatea de leasing primele datorate asigur`rii casco efectuate prin societatea de asigur`ri specificat` \n ofert` plus cheltuielile [i orice alte comisioane ce decurg din asigurarea casco [i reasigurarea creditului. Aceast` obliga]ie fiind respectat` prin achitarea la timp a tuturor primelor de asigurare, astfel cum a sus]inut reclamanta-prt`, s-a solicitat prtei-reclamante acordarea unei sume de bani din indemniza]ia asigurare ce i se cuvenea, respectiv diferen]a dintre indemniza]ie [i ratele de leasing restante calculate, diminuate la dobnda EURIBOR [i valoarea rezidual` prev`zut`, solicitare refuzat` \ns` categoric de prta-reclamant`, situa]ie \n care urmeaz` a fi ]inut` [i de plata dobnzilor aferente sumei datorate \ncepnd cu data scaden]ei obliga]iei de plat` a acestei sume c`tre reclamanta-prt`, respectiv aprilie 2004, data la care trebuia ca societatea de leasing s` primeasc` de la asigur`tor indemniza]ia de asigurare. |n drept, s-au invocat \n sus]inerea cererii arbitrale dispozi]iile art. 942 art. 985 C. civ. [i art. 358 370 C. pr. civ. Ap`rarea prtei-reclamante Prta-reclamant` a solicitat, prin \ntmpinare, respingerea ca ne\ntemeiat` a ac]iunii, iar prin cererea reconven]ional` a solicitat ca prin hot`rrea ce se va pronun]a s` se dispun` obligarea reclamantei-prte la plata ratelor de leasing restante, ratei reziduale [i accizelor \nchidere leasing, precum [i la plata cheltuielilor de arbitrare. |n ceea ce prive[te respingerea cererii principale s-a ar`tat c`, \n baza ofertei de leasing financiar din octombrie 2001 acceptat` de c`tre reclamanta-prt` prin semnare, respectiv, [tampilare [i prin care au fost stabilite [i condi]iile de asigurare oferite de c`tre asigur`tor, s-a \ncheiat contractul de leasing financiar mai sus amintit, contract guvernat de dispozi]iile O.G. nr. 51/1997 privind opera]iunile de leasing [i societ`]ile de leasing, republicat`. Potrivit acestui contract, a sus]inut prta-reclamant`, s-a \ncheiat \n februarie 2002 cu asigur`torul amintit Poli]a de incendiu, furt [i avarii accidentale pentru o perioad` de 3 ani de zile, o copie a acesteia [i a condi]iilor de asigurare fiind puse la dispozi]ia reclamantei-prte la data pred`rii autoturismului. |n februarie 2004, autoturismul fiind furat, \n baza mandatului primit de la prta-reclamant`, reclamantaprt` s-a adresat societ`]ii de asigurare pentru plata indemniza]iei de asigurare. Plata a fost refuzat` de c`tre asigur`tor pe motivul dec`derii prtei-reclamante din dreptul la desp`gubire ca urmare a nerespect`rii de c`tre reclamanta-prt` a obliga]iei de predare a certificatului de \nmatriculare a autoturismului \n original [i a pred`rii cu \ntrziere a celei de-a doua chei a autoturismului, precum [i a cheii master. |n aceste condi]ii, a ar`tat prta-reclamant`, ac]iunea reclamantei-prte urmeaz` a fi respins` ca ne\ntemeiat` \n baza art. 10 din O.G. nr. 51/1997 [i a pct. 8.1 teza final` din contractul de leasing financiar. Potrivit acestor din urm` dispozi]ii contractuale, utilizatorul va suporta orice cheltuieli (daune) care nu sunt acoperite de c`tre asigurarea de r`spundere civil` auto sau de asigurarea casco. Prin contract, utilizatorul declar` c` ia cuno[tin]` [i accept` condi]iile de asigurare. Or, cum prin semnarea [i [tampilarea ofertei de leasing financiar din octombrie 2001, reclamantaprt` a acceptat condi]iile de asigurare oferite de c`tre asigur`tor, \nseamn` implicit c` s-a obligat s` respecte aceste condi]ii, asumndu-[i [i riscul de a suporta cheltuielile [i daunele care nu sunt acoperite de asigurare. De altfel, \n privin]a condi]iilor de asigurare, a mai

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

67

Jurispruden]` sus]inut prta-reclamant`, trebuie subliniat c` toate societ`]ile de asigurare practic` cu privire la asigur`rile de autoturisme clauze de exonerare similare, iar cele privind obliga]ia pred`rii cheilor [i a certificatului de \nmatriculare, \n original, sub sanc]iunea dec`derii din dreptul la desp`gubire, sunt \ntlnite la to]i asigur`torii de pe pia]`. Faptul c` prta-reclamant` se g`se[te \n imposibilitate de a primi indemniza]ia de asigurare se datoreaz` culpei exclusive a reclamantei-prte. Nefolosirea de c`tre utilizator a autoturismului ca un bun proprietar, \n sensul c` (i) nu a luat m`suri suplimentare de protec]ie a autoturismului (spre ex., dotarea autoturismului cu sistem de alarm`), (ii) a l`sat certificatul de \nmatriculare, \n original, \n interiorul autoturismului, (iii) a predat cheile solicitate de c`tre asigur`tor cu o \ntrziere destul de mare, nu face dect s` confirme culpa reclamantei-prte. |n privin]a calculului efectuat de c`tre reclamantaprt`, prta-reclamant` a sus]inut c` nu este corect, \ntruct potrivit pct. 8.4 din contract, \n cazul furtului sau al daunei totale, societatea de leasing va primi de la societatea de asigur`ri o desp`gubire egal`, \n primul an, cu pre]ul de achizi]ie, iar \n urm`torii ani, cu valoarea de pia]` a obiectului \n leasing \n acel moment, \n conformitate cu un catalog interna]ional pentru stabilirea pre]urilor de pia]` ale autovehiculelor second-hand din care se deduce un procent neacoperit specificat \n oferta de leasing [i primele de asigurare restante pn` la sfr[itul anului. Compensa]ia va fi utilizat` \n scopul men]ionat la punctul 6.4. Pe cale de consecin]`, din aceasta se vor deduce ratele de leasing restante, diminuate la dobnda EURIBOR [i valoarea rezidual` prev`zut`. Or, dac` se porne[te de la pre]ul men]ionat \n acest catalog, pre]ul autoturismului nu este cel sus]inut de dealer, ci se stabile[te \n func]ie de tipul ma[inii [i de vechime. |n aceste condi]ii, suma care ar fi putut fi achitat` reclamantei-prte \n cazul \n care asigur`torul ar fi desp`gubit pe prta-reclamant` ar fi fost mai mic`. |n drept, \n sus]inerea respingerii ac]iunii arbitrale, s-au invocat dispozi]iile art. 9 [i urm. din O.G. nr. 51/1997, republicat`, precum [i prevederile mai sus invocate ale contractului de leasing. |n ceea ce prive[te cererea reconven]ional`, s-a ar`tat c` reclamanta-prt`, \n calitate de utilizator, avea datoria s`-[i asume pentru \ntreaga perioad` a contractului, potrivit art. 10 din O.G. nr. 51/1997 [i \n lipsa unor stipula]ii contrare, totalitatea obliga]iilor care decurgeau din folosirea bunului, direct sau prin prepu[ii s`i, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite, precum [i continuarea pl`]ilor cu titlu de rat` de leasing pn` la achitarea integral` a valorii contractului de leasing. O astfel de obliga]ie se reg`se[te [i \n art. 8 din contract ce prevede la pct. 8.1, teza final` c` utilizatorul va suporta orice cheltuieli (daune) care nu sunt acoperite de c`tre asigurarea de r`spundere civil` auto sau de asigurarea casco. Prin contract, utilizatorul declar` c` ia cuno[tin]` [i accept` condi]iile de asigurare. Cum potrivit dispozi]iilor pct. 8.2 din acela[i contract, reclamanta-prt` a fost de acord ca societatea de leasing s` \ncheie o asigurare casco cu societatea de asigur`ri (pachet de asigur`ri) \n conformitate cu condi]iile generale de asigurare, pentru acoperirea daunelor produse de accidente, furt etc., iar prin oferta de leasing financiar din octombrie 2001, semnat` [i acceptat` de aceasta, reclamanta-prt` a agreat condi]iile de asigurare oferite de c`tre asigurator, \nseamn` c` reclamanta-prt` nu numai c` a acceptat toate condi]iile asigur`rii, dar s-a obligat s` respecte aceste condi]ii, asumndu-[i [i riscul de a suporta cheltuielile [i daunele care nu sunt acoperite de asigurare. Astfel, conform contractului, pierderea bunului dat \n leasing prin furt constituie motiv de reziliere a contractului conform art. 6.3, pct. 6.3.5., iar \n aceast` situa]ie reclamanta-prt` este obligat` s` desp`gubeasc` societatea de leasing pentru orice prejudicii care rezult` din reziliere, respectiv ratele de leasing restante, valoarea rezidual` prev`zut`, precum [i desp`gubiri adi]ionale dac` este cazul, astfel cum prevede art. 6.4. Or, de[i art. 8.4 din contract prevede faptul c` \n cazul furtului, societatea de leasing va primi de la societatea de asigur`ri o desp`gubire egal`, \n primul an, cu pre]ul de achizi]ie, iar \n urm`torii ani, cu valoarea de pia]` a obiectului \n leasing \n acel moment..., acest lucru nu s-a \ntmplat \n realitate, din cauza ne\ndeplinirii de c`tre reclamanta-prt` a condi]iilor prev`zute prin contractul de asigurare, ne\ndeplinire concretizat` \n nefolosirea autoturismului ca un bun proprietar, fapt ce a atras dec`derea prtei-reclamante din dreptul la desp`gubire. {i cum din culpa reclamantei-prte asigur`torul nu a desp`gubit societatea de leasing, rezult` c` aceasta este \ndrept`]it`, potrivit O.G. nr. 51/1997 [i prevederilor art. 6.4 dincontractul \ncheiat, s` solicite reclamantei-prte acoperirea prejudiciului suferit, respectiv ratele de leasing restante, valoarea rezidual` [i accizele de \nchidere a leasingului. |n drept, \n sus]inerea cererii reconven]ionale au fost invocate dispozi]iile art. 9 [i urm. din O.G. nr. 51/1997,

68

Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` republicat`, precum [i prevederile contractului de leasing. Competen]a Tribunalul Arbitral de a solu]iona prezentul litigiu rezult` din clauza compromisorie inclus` de p`r]i \n art. 11 din contractul de leasing financiar din octombrie 2001, conform c`reia Toate litigiile care rezult` din acest contract sau \n leg`tur` cu \nc`lcarea, \ncetarea sau nulitatea contractului care nu se pot solu]iona pe cale amiabil` vor fi solu]ionate de c`tre Curtea de arbitraj de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei. V`znd [i dispozi]iile art. 340 [i urm. C. pr. civ., precum [i art. 2 [i urm. din Regulile de procedur` arbitral`, se re]ine c` p`r]ile au \ncheiat o conven]ie de arbitraj valabil`. De altfel, nici una dintre p`r]i nu a pus \n discu]ie valabilitatea acestei clauze [i nici nu a contestat competen]a Cur]ii. Tribunalul arbitral a fost constituit \n conformitate cu capitolul III din RPA-CAB. Solu]ia Tribunalului Arbitral |n fapt, din analiza actelor [i lucr`rilor dosarului, Tribunalul Arbitral re]ine c` \n baza ofertei de leasing financiar din octombrie 2001, acceptat` de c`tre reclamanta-prt` prin semnare [i [tampilare, s-a \ncheiat \n octombrie 2001 contractul de leasing financiar avnd ca obiect cedarea dreptului de folosin]` asupra unui autovehicul, contract guvernat de dispozi]iile O.G. nr. 51/1997 privind opera]iunile de leasing [i societ`]ile de leasing, republicat`, cu modific`rile ulterioare. Autoturismul a fost predat utilizatorului, reclamanta-prt`, \n februarie 2002 \mpreun` cu num`rul de \nmatriculare [i talonul aferent, \n baza procesuluiverbal de predare-primire din februarie 2002, fiind asigurat de c`tre prta-reclamant`, cu poli]a de incendiu, furt [i avarii accidentale emis` de c`tre societatea de asigur`ri pentru o perioad` de valabilitate de 3 ani de zile \n schimbul unei prime de asigurare anuale. |n februarie 2004, autoturismul a fost furat, furtul fiind \n aceea[i zi reclamat de c`tre reclamantaprt` la poli]ie [i la asigur`tor. Deoarece, \n caz de furt, \n contractul de leasing financiar se prevede c` reclamanta-prt` are dreptul s` primeasc` o parte din desp`gubirea ce trebuia primit` de la societatea de asigurare, respectiv diferen]a dintre indemniza]ia de asigurare [i ratele de leasing restante calculate, diminuate cu dobnda EURIBOR [i valoarea rezidual` prev`zut` (art. 6.4), reclamanta-prt` a f`cut demersuri \n acest scop pe lng` prta-reclamant`, solicitnd plata sumei ce i se cuvenea. |n drept, cererea arbitral` formulat` de reclamantaprt` este \n parte \ntemeiat`, urmnd s` fie admis` de Tribunalul Arbitral pentru motivele [i \n limitele urm`toare. |ntr-adev`r, potrivit art. 8.4 din contractul de leasing financiar din octombrie 2001, \n cazul furtului sau al daunei totale, societatea de leasing va primi de la societatea de asigur`ri o desp`gubire egal`, \n primul an, cu pre]ul de achizi]ie, iar \n urm`torii ani, cu valoarea de pia]` a obiectului \n leasing \n acel moment, \n conformitate cu un catalog interna]ional pentru stabilirea pre]urilor de pia]` ale autovehiculelor second-hand din care se deduce un procent neacoperit specificat \n oferta de leasing [i primele de asigurare restante pn` la sfr[itul anului. Compensa]ia va fi utilizat` \n scopul men]ionat la punctul 6.4. |n cazul \n care compensa]ia dep`[e[te cheltuielile specificate la punctul 6.4, diferen]a va fi pl`tit` utilizatorului. Or, conform art. 6.4 din contract, teza a doua, |n eventualitatea unei \ncet`ri \nainte de termen a contractului, societatea de leasing va avea dreptul la \ncasarea unei sume echivalente cu ratele de leasing restante calculate, diminuate la dobnda EURIBOR [i cu valoarea rezidual` prev`zut`. Societatea de leasing \[i rezerv` \n mod expres dreptul de a pretinde desp`gubiri adi]ionale, \n special pentru cheltuieli neprev`zute, cum ar fi fran[ize de asigurare, cheltuieli de vnzare, penalit`]i, taxe de depunere sau alte cheltuieli de vnzare. Ca atare, \n caz de furt, reclamanta-prt` avea dreptul la diferen]a dintre indemniza]ia de asigurare datorat` Aceste demersuri nu s-au soldat \ns` cu nici un rezultat concret. Prin adresa din noiembrie 2004, societatea de asigur`ri a \n[tiin]at prta-reclamant` c`, \ntruct la data cnd s-a reclamat furtul nu a fost predat certificatul de \nmatriculare a autoturismului, \n original, deoarece, la data furtului, acesta se afla \n interiorul ma[inii, iar cea de-a doua cheie a autoturismului, precum [i cheia master au fost predate abia \n februarie 2004, \n conformitate cu dispozi]iile art. 4 ale condi]iilor particulare de asigurare, societatea de leasing, \n calitate de asigurat, este dec`zut` din dreptul la desp`gubire ca urmare a nerespect`rii de c`tre utilizator a obliga]iilor asumate. |n vederea solu]ion`rii amiabile a diferendului ap`rut \ntre cele dou` p`r]i, reclamanta-prt` a invitat la conciliere prta-reclamant` \n iunie 2004, \ns` aceasta din urm` nu a dat curs invita]iei, \ncheindu-se, \n temeiul art. 7201 C. pr. civ., un proces-verbal prin care s-a constatat acest fapt.

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

69

Jurispruden]` de asigur`tor prtei-reclamante [i suma reprezentnd ratele de leasing restante calculate, diminuate la dobnda EURIBOR [i valoarea rezidual` prev`zut`. Ct prive[te \ns` cuantumul indemniza]iei de asigurare cuvenite prtei-reclamante, \n caz de furt, potrivit art. 8.4 din contractul citat anterior, societatea de asigurare datora o desp`gubire egal`, \n primul an, cu pre]ul de achizi]ie, iar \n urm`torii ani, cu valoarea de pia]` a obiectului \n leasing \n acel moment, \n conformitate cu un catalog interna]ional pentru stabilirea pre]urilor de pia]` ale autovehiculelor second-hand din care se deduce un procent neacoperit specificat \n oferta de leasing [i primele de asigurare restante pn` la sfr[itul anului. Dup` p`rerea reclamantei-prte, valoarea de circula]ie a autoturismului din momentul furtului, \n func]ie de care trebuie determinat` indemniza]ia de asigurare, este aceea stabilit` de dealer, \n timp ce pentru prta-reclamant` pre]ul autoturismului din momentului furtului ar fi fost acela calculat pe baza catalogului interna]ional pentru stabilirea pre]urilor de pia]` ale autovehiculelor second-hand. Prin raportul de expertiz` tehnic` extrajudiciar` \ntocmit la solicitarea reclamantei-prte s-a stabilit un pre] de circula]ie al autoturismul din momentul furtului la o valoare apropiat` de cea indicat` de c`tre dealer. Sub acest aspect, valoarea de circula]ie a autoturismului dispunnd de dot`ri op]ionale suplimentare (geamuri electrice spate, radiocasetofon tapi]erie stof` [i vopsea metalizat`) [i avnd, \n momentul furtului, o vechime de 24 luni [i doar 30.000 km parcur[i, fiind \ntr-o stare foarte bun`, se apreciaz` prin raportare la pre]urile minime [i maxime orientative care vizeaz` un autoturism cu dot`ri standard f`r` \mbun`t`]iri cuprinse \n catalogul interna]ional. |n aceste condi]ii, se re]ine valoarea indicat` de dealerul oficial al prteireclamante ce a asigurat service-ul autoturismului pn` la data furtului [i care cuno[tea cel mai bine starea [i valoarea real` a acestuia. Prin urmare, din pre]ul de circula]ie al autoturismului, din momentul furtului, urmeaz` a fi sc`zut` suma ce reprezint` procentul de 10% neacoperit prin oferta de leasing, ratele leasing restante, valoarea rezidual`, accizele aferente \nchiderii leasingului ce au fost omise de reclamanta-prt` \n calculul desp`gubirilor, rezultnd o sum` ce trebuia s` revin` reclamantei-prte cu titlu de desp`gubire. Aceast` sum` urmeaz` s` fie pl`tit` de prta-reclamant` potrivit obliga]iilor contractuale asumate, chiar dac` nu a reu[it s` ob]in` indemniza]ia de asigurare de la asigur`tor pentru considerentul c` ar fi fost dec`zut` din dreptul la desp`gubire, consecin]` a nerespect`rii de c`tre utilizator a obliga]iilor asumate prin contractul de asigurare. Or, dec`derea prtei-reclamante din dreptul de desp`gubire nu este imputabil` utilizatorului, deoarece, pe de o parte, acesta nu este parte contractant` \n contractul de asigurare \ncheiat \n februarie 2002 \ntre societatea de leasing, \n calitate de asigurat, [i societatea de asigur`ri, in calitate de asigur`tor, neavnd a[adar calitatea de asigurat, iar pe de alt` parte, conform art. 8.2 din contractul de leasing financiar, mai sus citat, utilizatorul este de acord ca societatea de leasing s` \ncheie o asigurare casco [i a riscului de neplat` cu societatea de asigur`ri (pachet de asigurare). Pachetul de asigurare acoper` riscul daunelor produse de accidente, furt etc. \n conformitate cu condi]iile generale de asigurare, precum [i riscul de neplat` total` sau par]ial`. Societatea de easing este \ndrept`]it` s` includ` [i s` factureze costul primelor de asigurare \n rata de leasing. Este \ns` de observat c`, \n spe]`, prta-reclamant` nu a f`cut dovada c` utilizatorul a luat cuno[tin]` de condi]iile generale de asigurare la care se refer` art. 8.2 din contractul de leasing, cu att mai mult cu ct acesta a fost \ncheiat cu mult \nainte de semnarea poli]ei de asigurare, respectiv la 22.10.2001 fa]` de 15.02.2002, iar predarea autoturismului s-a f`cut la data de 14.02.2002, deci, cu o zi \nainte de semnarea poli]ei de asigurare de c`tre prta-reclamant`. De altfel, chiar dac` \n fapt acestea ar fi fost cunoscute la data semn`rii contractului de leasing sau ulterior, \n cursul execut`rii contractului, art. 18 din condi]iile generale de asigurare nu con]in nici o prevedere de genul obliga]iilor imputate de asigur`tor prtei-reclamante [i/sau prepu[ilor s`i care, \n caz de nerespectare, ar atrage dec`derea din dreptul la desp`gubire. |ntr-adev`r, conform art. 18.3 din condi]iile generale, asiguratul este obligat s` comunice societ`]ii de asigurare producerea evenimentului asigurat \n termen de trei zile de la luarea la cuno[tin]` despre acesta, ceea ce \n spe]` s-a realizat de c`tre utilizator chiar \n ziua furtului, cum recunoa[te, de altfel, att prta-reclamant`, ct [i asigur`torul, prin adresa de refuz de plat` a desp`gubirilor. Este adev`rat c` obliga]iile imputate reclamantei-prte din cauza nerespect`rii c`rora asiguratul ar fi fost dec`zut din dreptul la desp`gubire, ca urmare a producerii cazului asigurat, se reg`sesc [i fac parte de drept din contractul de asigurare, dar acestea nu sunt incluse \n condi]iile generale de asigurare la care se refer` art. 8.2 din contractul de leasing, ci numai \n condi]iile particulare de asigurare privind poli]a de incendiu, furt [i avarii accidentale pentru vehicule cu motor. Potrivit

70

Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` acestora din urm`, prin derogare par]ial` de la art. 18.3 din condi]iile generale de asigurare, asiguratul trebuie s` reclame producerea furtului la organele de poli]ie [i la societate \n aceea[i zi \n care a constatat producerea acestuia, caz \n care trebuie predat setul de chei din dotarea de fabrica]ie, cartea de identitate [i certificatul de \nmatriculare al autovehiculului (\n original), sub sanc]iunea dec`derii asiguratului din dreptul la desp`gubire. Or, \ntruct, potrivit art. 8.2. din contractul de leasing, numai condi]iile generale de asigurare trebuiau respectate de c`tre utilizator, \n m`sura \n care ar fi fost efectiv cunoscute de c`tre acesta, \nseamn`, per contrario, c`, pentru opozabilitatea condi]iilor particulare de asigurare, derogatorii \n limitele ar`tate de la condi]iile generale de asigurare, trebuia \ncheiat un act adi]ional la contractul de leasing \n temeiul art. 17 orice modificare sau completare la prezentul contract se va face de c`tre p`r]i de comun acord, \n scris sau, cel pu]in, trebuiau comunicate acestuia ori, \n sfr[it, aduse la cuno[tin]a lui cu ocazia reclam`rii furtului, ceea ce \n spe]` nu s-a realizat. Prin urmare, avnd \n vedere considera]iile ar`tate [i lipsa de culp` a reclamantei-prte \n \ndeplinirea obliga]iilor asumate, inclusiv \n cele legate de reclamarea furtului, eventuala dec`dere a prtei-reclamante din dreptul la desp`gubire pentru furtul autoturismului care a f`cut obiectul prezentului contract de leasing, neputnd fi imputat` utilizatorului, astfel \nct, indiferent de acest aspect [i indiferent dac` prta-reclamant` mai are sau nu dreptul la desp`gubire, prta-reclamant` este [i r`-mne ]inut` de obliga]iile asumate prin contract, \n sensul desp`gubirii utilizatorului cu suma reprezentnd diferen]a dintre indemniza]ia de asigurare ce trebuia datorat` de asigur`tor [i ratele de leasing restante calculate, diminuate cu dobnda EURIBOR, plus valoarea rezidual` r`mas` [i accizele pentru \nchiderea de leasing cuvenite asiguratului. Pe cale de consecin]`, prta-reclamant` va fi obligat`, \n temeiul art. 1088 C. civ. [i art. 43 C. com, la plata dobnzii legale aferente valorii desp`gubirii, cu \ncepere de la data de 14.04.2004 [i pn` la data pl`]ii efective a debitului, calculat` conform ratei dobnzii de referin]` comunicate de BNR. Dobnda legal` perceput` \n continuare pn` la plata efectiv` a debitului, neputnd fi obiectiv determinat` la data pronun]`rii prezentei sentin]e, se va determina \n momentul execut`rii, de bun`voie sau silite, dup` caz. Avnd \n vedere cererea reclamantei-prtei de obligare la plata cheltuielilor de judecat`, reprezentnd taxa arbitral` aferent` preten]iilor b`ne[ti din cererea de chemare \n judecat`, Tribunalul Arbitral o admite, \n temeiul art. 48 alin. (9) din Regulile de procedur` arbitral`, a[a cum a fost formulat`. |n fine, \n ceea ce prive[te cererea reconven]ional`, Tribunalul arbitral o respinge ca ne\ntemeiat`, deoarece eventuala dec`dere a prtei-reclamante din dreptul la desp`gubire pentru ne\ndeplinirea obliga]iilor ce \i reveneau, potrivit contractului de asigurare, \n spe]`, a prevederilor art. 4 din condi]iile particulare de asigurare, nu poate fi imputat`, pentru motivele ar`tate, reclamantei-prte, ci, dimpotriv`, se datoreaz` exclusiv culpei prtei-reclamante, care, pe de o parte, nu le-a adus la cuno[tin]a utilizatorului, nefiindu-i, a[adar, opozabile, iar, pe de alt` parte, nu a \ntreprins nimic \n vederea ob]inerii pl`]ii desp`gubirii de asigurare. De altfel, prta-reclamant` nu numai c` nu s-a deranjat deloc s` reclame furtul la societatea de asigurare, de[i era singura care avea calitatea de asigurat, aceast` obliga]ie fiind \ndeplinit`, pe seama sa, de utilizator, dar, \n mod ciudat, s-a mul]umit cu motiva]ia furnizat` de asigur`tor privind refuzul de a pl`ti desp`gubirea cuvenit` pentru producerea cazului asigurat, f`r` a analiza dac`, \n fapt, date fiind \mprejur`rile cauzei [i lipsa de culp` a reclamantei-prte, pretinsa dec`dere este sau nu justificat`. Or, potrivit art. 970 C. civ., orice conven]ie trebuie executat` cu bun`-credin]`, nefiind permis nici uneia dintre p`r]i de a ac]iona \ntr-o manier` unilateral` sau neloial` de natur` s` pericliteze sau anihileze drepturile ori interesele legitime ale celeilalte p`r]i, cum este [i cazul ap`r`rii drepturilor ce se cuvin reclamantei-prte, potrivit contractului de leasing, \n caz de producere a riscului asigurat prin contractul de asigurare casco. Sus]inerea prtei-reclamante, \n sensul c` reclamanta-prt`, \n calitate de utilizator, avea ca obliga]ie, potrivit art. 10 din O.G. nr. 51/1997, republicat`, cu modific`rile ulterioare, s` \[i asume pentru \ntreaga perioad` a contractului, \n lipsa unor stipula]ii contrare, totalitatea angajamentelor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepu[ii s`i, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite, [i continuarea pl`]ilor cu titlu de rat` de leasing pn` la achitarea integral` a valorii contractului de leasing este nefondat` [i, deci, nu poate fi re]inut`. |ntr-adev`r, potrivit art. 8 din contractul de leasing, riscul daunelor cauzate de accidente, furt etc., au fost preluate, \n baza contractului de asigurare casco din februarie 2002, de c`tre societatea de asigur`ri, \n calitate de asigur`tor, \n schimbul primelor de asigurare incluse \n ratele de leasing [i suportate de utilizator, \n numele

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

71

Jurispruden]` [i pe seama asiguratului, astfel \nct, \n spe]`, dispozi]iile art. 10 din O.G. nr. 51/1997 au devenit inoperante, nemaiputnd fi puse \n sarcina reclamantei-prte. Tot astfel, nu poate fi primit` nici sus]inerea prteireclamante, \n sensul c` utilizatorul va suporta orice cheltuieli (daune) care nu sunt acoperite de c`tre asigurarea de r`spundere civil` auto sau de asigurarea casco. Prin contract, utilizatorul declar` c` ia cuno[tin]` [i accept` condi]iile de asigurare, astfel cum stipuleaz` dispozi]iile art. 8.1 teza final`. O solu]ie contrar` ar \nsemna c` aceasta s-a obligat s` respecte aceste condi]ii, asumndu-[i [i riscul de a suporta cheltuielile [i daunele care nu sunt acoperite de asigurare. Or, avnd \n vedere c`, pe o parte, condi]iile de asigurare nu au fost incluse ca anex` la acest contract [i nici comunicate ulterior, iar, pe de alt` parte, contractul de asigurare s-a \ncheiat mult mai trziu, abia la 15. 02. 2002, rezult` c` prin condi]iile de asigurare la care se refer` art. 8.1 din contract nu s-au avut [i nici nu putea, de altfel, s` se aib` \n vedere dect prevederile art. 8 Asigurarea [i suportarea riscului referitoare la obligativitatea \ncheierii unei asigur`ri de r`spundere civil` [i a unei asigur`ri casco pentru acoperirea tuturor riscurilor produse de accidente, furt etc., \n conformitate cu condi]iile generale de asigurare (art. 8 pct. 1 [i 2) impuse de asigur`tor. Este evident c` aceste asigur`ri si condi]iile lor nu puteau fi \ncheiate [i cunoscute dect dup` predarea autoturismului si semnarea poli]elor de asigurare, ceea ce nu era cazul la data semn`rii contractului de leasing (22.10.2001). |n consecin]`, avnd \n vedere dispozi]iile art. 969 [i urm. C. civ., coroborate cu prevederile art. 8.4 [i art. 6.4 ale contractului de leasing financiar din 10.2001 care consfin]esc dreptul reclamantei-prte la diferen]a dintre indemniza]ia de asigurare datorat` de asigur`tor [i sumele cuvenite prtei-reclamante potrivit clauzelor contractuale [i, ]innd seama de dispozi]iile art. 1088 C. civ., art. 43 C. com., coroborate cu prevederile O.G. nr. 2/2000 privind nivelul dobnzii legale pentru obliga]ii b`ne[ti, precum [i de prevederile art. 274 art. 275 C. pr. civ., Tribunalul Arbitral admite \nparte cererea de arbitrare, oblignd prta-reclamant` la plata de desp`gubiri c`tre reclamanta-prt` [i a dobnzii legale aferente, cu \ncepere de la data 14.04.2004 [i pn` la data pl`]ii efective a debitului, calculat` conform ratei dobnzii de referin]` comunicat` de BNR. Totodat`, Tribunalul Arbitral respinge ca ne\ntemeiat` cererea reconven]ional` formulat` de prta-reclamant`.

Contract de loca]iune
Ne\ndeplinirea culpabil` a obliga]iei de plat` a chiriei, precum [i a contravalorii utilit`]ilor Caracterul reciproc [i interdependent al obliga]iilor specifice contractului de loca]iune permite locatarului invocarea excep]iei neexecut`rii de c`tre locator a propriilor obliga]ii numai \n ipoteza \n care din probatoriul administrat \n cauz` rezult` o astfel de neexecutare. Hot`rrea nr. 220/2004 Dosar nr. 336/2003 P`r]ile [i obiectul litigiului Reclamanta, o societate comercial`, a sesizat Curtea de Arbitraj cu o cerere arbitral` prin care solicit` ca prta s` fie obligat` la plata chiriei restante, a contravalorii utilit`]ilor (ap`, canal etc.), a dobnzilor legale datorate, pe de o parte, precum [i s` se constate \ncetarea prin reziliere a contractului de loca]iune a c`rui nerespectare a generat litigiul, pe de alt` parte. Ap`rarea prtei Prta, prin \ntmpinare, recunoa[te ca datorat` numai plata chiriei restante, dar nu [i a sumelor privind contravaloarea utilit`]ilor [i dobnzilor. |n justificarea pozi]iei sale, prta invoc` nerespectarea de c`tre reclamant` a propriilor sale obliga]ii contractuale. De[i potrivit contractului, reclamanta avea obliga]ia de a asigura alimentarea cu ap`, pn` cel trziu \n luna a 8-a, a spa]iului ce forma obiectul loca]iunii, acest fapt s-a realizat abia \n cursul lunii a 11-a. De asemenea, obliga]ia asigur`rii aliment`rii cu gaz a spa]iului, care trebuia executat` pn` cel trziu \n luna a 9-a, nu s-a mai realizat nici pn` la sfr[itul loca]iunii. Aceasta a generat, pe de o parte, \mpiedicarea desf`[ur`rii activit`]ii ce constituie obiectul societ`]ii, iar pe

72

Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` de alt` parte, costuri suplimentare estimate la 20 milioane lei. |n atare situa]ie, s-a solicitat reclamantei recalcularea nivelului chiriei, \ns` f`r` rezultat, ceea ce a determinat-o pe prt` s` \nceteze plata facturilor emise de reclamant`. Prta mai arat` c` a f`cut investi]ii \n spa]iul \nchiriat, precum [i lucr`ri de finisare [i preg`tire a acestui spa]iu (executarea instala]iei electrice, montarea de u[i de aluminiu termoizolant etc.). Solu]ia Tribunalului Arbitral Tribunalul Arbitral a admis cererea reclamantei, a dispus rezilierea contractului [i obligarea prtei la plata chiriei restante, a contravalorii utilit`]ilor (ap`, canal etc.). Analiznd probele [i sus]inerile p`r]ilor, Tribunalul Arbitral re]ine c`: |ntre reclamant`, \n calitate de locator, [i prt`, \n calitate de locatar, s-a \ncheiat contractul de loca]iune, avnd ca obiect \nchirierea pe o perioad` de 3 ani a unui spa]iu format din dou` hale, pentru care locatarul urma s` pl`teasc` la finele fiec`rei luni o chirie de 210 USD, inclusiv TVA, la cursul de schimb al zilei LEU/USD. Locatorul avea obliga]ia s` predea spa]iul la termenul convenit, asigurndu-i alimentarea cu ap` [i gaz metan. Tribunalul Arbitral a constatat \ndeplinirea de c`tre reclamant` a obliga]iilor asumate prin contract, cu excep]ia instal`rii gazului metan, obliga]ie pe care nu a executat-o din cauze ce nu-i pot fi imputabile. |n aceste condi]ii, locatarul a fost de acord s` i se asigure o alt` surs` de c`ldur`, scop \n care locatorul a cump`rat o aeroterm` de mare putere care a fost pus` la dispozi]ia locatarului. Prta [i-a \ndeplinit obliga]iile de plat` a chiriei anticipat pe 3 luni, pentru ca ulterior, neonornd facturile emise de reclamant`, nu a mai achitat nici o sum` \n contul chiriei. |n dovedirea preten]iilor [i sus]inerilor lor, p`r]ile au depus la dosar [i o multitudine de facturi [i de chitan]e privind plata unor bunuri, lucr`ri [i utilit`]i de c`tre alte societ`]i. Tribunalul Arbitral nu a luat \n considerare aceste \nscrisuri, considerndu-le ca nefiind pertinente, ele privind raporturi str`ine raportului de loca]iune care face obiectul acestui litigiu. I. Cu privire la raporturile de loca]iune, Tribunalul Arbitral a re]inut recunoa[terea de c`tre prt` a faptului c` a utilizat spa]iul, c` datora chiria, dar nu a recunoscut plata utilit`]ilor, invocnd, pe de o parte, excep]ia de neexecutare de c`tre reclamant` a propriilor obliga]ii, iar pe de alt` parte, o serie de contrapreten]ii. Fa]` de primul aspect, invocat \n ap`rare, Tribunalul Arbitral a constatat c` prta nu a f`cut dovada afirma]iilor sale cu privire la \ntrzierea aliment`rii cu ap` [i nici dovada c` ar fi obiectat cu privire la \nlocuirea aliment`rii cu gaze prin alimentare cu energie electric`. |n consecin]`, excep]ia de ne\ndeplinire de c`tre reclamant` a propriilor obliga]ii se \nvedereaz` a fi ne\ntemeiat`. Sub cel de al doilea aspect, Tribunalul Arbitral nu a examinat contrapreten]iile invocate de prt`, \ntruct acestea nu au formulat obiectul unei cereri reconven]ionale. Fa]` de situa]ia expus` [i stabilit` pe baza probelor dosarului, Tribunalul Arbitral a constatat, conform prevederilor contractului de loca]iune care, potrivit art. 969 Cod civil, au putere de lege \ntre p`r]ile contractante, ca ne\ntemeiate preten]iile reclamantei [i a obligat prta la plata chiriei restante [i a utilit`]ilor (ap`, canal etc.). F`cndu-se aplicabil art. 43 din Codul comercial, prta a mai fost obligat` la plata dobnzilor legale care, sub aspectul calculului, nu au fost contestate de prt`. Tribunalul Arbitral, totodat`, a constatat c`, prin acordul p`r]ilor, contractul de loca]iune a fost reziliat la finele lunii mai 2003.

Contract de loca]iune
Clauz` compromisorie Caracter valabil [i operant Ne\ndeplinire culpabil` de c`tre locator a obliga]iilor contractuale Consecin]e Repunerea p`r]ilor \n situa]ia anterioar` Imperfec]iunile de redactare, inclusiv cu privire la denumirea CAB, nu exclud competen]a instan]ei arbitrale dac` p`r]ile au exprimat, \n mod ne\ndoielnic, inten]ia ca orice disput` dintre ele s` fie deferit` arbitrajului. Nerespectarea prevederilor art. 7201 C. pr. civil` nu confer` ac]iunii arbitrale un caracter prematur, atta timp ct \ntreaga coresponden]` purtat` \ntre p`r]i anterior formul`rii cererii de arbitrare atest` \ncerc`rile de solu]ionare
Nr. 1/IanuarieMartie 2007

a litigiului pe cale amiabil`. Ne\ndeplinirea culpabil` de c`tre locator a obliga]iilor asumate \ndrept`]e[te pe locatar s` solicite rezilierea contractului de loca]iune, cu fireasca consecin]` a repunerii p`r]ilor \n situa]ia anterioar`. Hot`rrea nr. 198/2004 Dosar nr. 64/2004

73

Jurispruden]` P`r]ile [i obiectul litigiului Prin ac]iunea arbitral` \nregistrat` la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, reclamanta, o societate comercial` romn`, a solicitat acestei institu]ii permanente de arbitraj comercial s` solu]ioneze \n temeiul dispozi]iilor legale aplicabile [i a conven]iei arbitrale dintre p`r]i diferendul ivit \n cadrul raporturilor sale contractuale de loca]iune cu prta, de asemenea, o societate comercial` romn`. Litigiul prive[te rezilierea contractului [i obligarea prtei la restituirea pl`]ii contravalorii serviciilor de cazare, pl`tite \n avans de societatea reclamant` [i TVA aferent, precum [i la plata cheltuielilor de arbitare. Motivele ac]iunii |n motivarea cererii sale, reclamanta a ar`tat c` \n luna aprilie 2001 a \ncheiat cu prta un contract \n baza c`ruia a \nchiriat de la aceasta un num`r de camere de hotel, respectiv vouchere de cazare \n schimbul pl`]ii unei chirii. Termenul pentru care a fost \ncheiat contractul a fost de 5 ani, urmnd a fi prelungit automat, \n acelea[i condi]ii privind plata chiriei. Reclamanta a mai ar`tat c` pe \ntreaga perioad` de derulare a contractului [i-a respectat integral obliga]iile asumate privind plata chiriei convenite, \mprejurare care de altfel nu este contestat` nici de c`tre prt`. |n ceea ce o prive[te pe prt`, aceasta a refuzat, \n mod nejustificat, s` mai cazeze clien]ii societ`]ii reclamante \ncepnd cu luna mai 2003. Astfel, o solicitare de rezervare \n cadrul numerelor de camere contractat, primit` prin fax de la reclamant` pentru un num`r de 30 de persoane, a fost refuzat` motivat de faptul c` a acceptat deja o alt` comand` pentru care rezervase camerele \n discu]ie [i pentru care se achitase deja contravaloarea caz`rii. Ulterior acestui incident, prta a anun]at c`, \ncepnd cu ianuarie 2004, \[i majoreaz` tarifele la serviciile de cazare pe care le presteaz`, \n special \n ceea ce prive[te pre]ul camerelor, motivat de faptul c` hotelul a fost modernizat [i adus la standardul de 3 stele. Reclamanta a refuzat s` accepte o astfel de majorare, \ntruct prin actul adi]ional la contract \ncheiat \n anul 2002 a fost de acord cu majorarea tarifului pentru micul dejun. |n drept, reclamanta a precizat c` \[i \ntemeiaz` ac]iunea pe dispozi]iile art. 969, 970 [i art. 1020-1021 din Codul civil [i pe dispozi]iile Regulilor de procedur` arbitral` aplicabile. Ap`rarea prtei Prin \ntmpinarea depus` la dosar, prta, printre alte ap`r`ri formulate, a invocat caracterul inoperant al clauzei compromisorii \nscrise \n contract [i a contestat validitatea acesteia, motivnd c` reclamanta nu a \ncercat solu]ionarea litigiului prin conciliere direct`, pe de o parte, iar clauza din contract nu coincide cu modelul recomandat de Camera de Comer] [i Industrie a Romniei de a fi utilizat \n contractele comerciale, pe de alt` parte. Referitor la chestiunile legate de fondul litigiului, prta a precizat c` \n situa]ia \n care Tribunalul va trece peste excep]iile invocate cea de necompeten]` [i cea de prematuritate solicit` respingerea ac]iunii reclamantei ca ne\ntemeiat`. Prta a precizat c` s-a str`duit s` respecte obliga]iile asumate prin contract, incidentul prezentat de reclamant` privind refuzul caz`rii unui grup nu poate constitui un motiv de reziliere \ntruct, \n derularea prest`rilor de servicii hoteliere, unele infirm`ri la cazare sunt inerente. Ct prive[te cel de-al doilea motiv de reziliere invocat, respectiv solicitarea transmis` reclamantei \n vederea major`rii tarifelor de cazare, prta a precizat c`, urmare a refuzului reclamantei de a accepta tarifele majorate, au fost \n cele din urm` p`strate tarifele negociate ini]ial \n cadrul contractului. |n fine, prta a precizat c` \n situa]ia \n care reclamanta insist` \n rezilierea contractului, solicit` concomitent ridicarea echipamentelor [i utilajelor de aer condi]ionat ce au f`cut obiectul a trei contracte de leasing \ncheiate \ntre prt` [i societatea specializat`. |n vederea execut`rii contractului de leasing s-a \ncheiat un act adi]ional, semnat de p`r]ile din litigiul de fa]`, ct [i de societatea specializat`. Prin respectivul act adi]ional se stabilea ca sumele pe care reclamanta, \n calitate de chiria[, avea obliga]ia s` le achite \n avans, reprezint` contravaloarea ratelor de leasing pe care prta trebuia s` le ramburseze c`tre societatea specializat` \n baza celor trei contracte de leasing. Prta insist` totu[i \n men]inerea contractului ar`tnd c` ne\n]elegerile ap`rute din vina sa pe parcursul derul`rii raporturilor contractuale nu au fost generate de reaua sa credin]`, \ntruct atunci cnd a fost posibil au fost remediate o parte din erorile pe care le-a produs, cum ar fi cele referitoare la facturarea unei cote majorate de TVA. Solu]ia Tribunalului Arbitral Analiznd cererea reclamantei, \n raport de con]inu-

74

Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` tul documentelor prezentate ca [i fa]` de ap`r`rile formulate de c`tre prt`, Tribunalul Arbitral re]ine c` situa]ia de fapt, astfel cum a fost ea prezentat` de c`tre reclamant`, este pe deplin dovedit` [i sus]inut` de probele administrate. Tribunalul Arbitral a pus, mai \nti, \n discu]ia p`r]ilor aceast` excep]ie de necompeten]` invocat` de prt` [i a re]inut c`, \n ciuda imperfec]iunilor clauzei compromisorii \nscrise \n contract, p`r]ile au \n]eles, \n mod ne\ndoielnic, de a supune spre solu]ionare orice disput` dintre ele arbitrajului, chiar dac` au indicat incomplet denumirea Cur]ii de Arbitraj Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei. |n cuprinsul \ntmpin`rii, prta a invocat cu titlu prealabil [i \mprejurarea c` reclamanta nu a \ncercat, \nainte de a se adresa Cur]ii de Arbitraj, solu]ionarea litigiului de fa]` pe calea concilierii directe, conform art. 7201 C. pr. civ., formulnd astfel o excep]ie de prematuritate a ac]iunii reclamantei. Totodat`, Tribunalul Arbitral re]ine ca ne\ntemeiat` [i excep]ia privind prematuritatea ac]iunii arbitrale, pentru considerentul neaplic`rii prevederilor art. 7201 C. pr. civ. \n materie arbitral`. Pe de alt` parte, Tribunalul Arbitral apreciaz` c`, \n fapt, \ntreaga coresponden]` purtat` \ntre p`r]i anterior momentului introducerii cererii arbitrale [i prin care s-au invocat nerespect`ri ale contractului, s-au solicitat [i/sau propus remedii \n vederea men]inerii raporturilor contractuale, nu reprezint` altceva dect \ncerc`ri de solu]ionare pe cale amiabil`, astfel \nct [i din acest punct de vedere con]inutul clauzei compromisorii a fost respectat. |n ceea ce prive[te fondul litigiului, rezult` ne\ndoielnic c` reclamanta [i-a respectat obliga]iile asumate prin contract, achitnd prtei, \n avans, contravaloarea serviciilor de cazare cu respectarea \ntocmai a graficului de pl`]i prev`zut \n Anexa 1 la contract [i conformndu-se prevederilor din cap. 3 [i 4 ale acestuia, de[i pe parcursul celor 3 ani de la data \ncheierii contractului [i pn` la \nregistrarea ac]iuni arbitrale a beneficiat de servicii de cazare \n propor]ie de numai 15% din valoarea total` a contractului. Tribunalul Arbitral re]ine refuzul prtei de a nu primi [i caza \n hotelul s`u pe clien]ii reclamantei ca nefiind rezultatul unui caz fortuit [i nici a unei \mprejur`ri mai presus de voin]a sa, prta \nc`lcndu-[i astfel obliga]iile contractuale asumate. |n ceea ce prive[te majorarea unilateral` de c`tre prt` a tarifelor practicate pentru serviciile prestate, Tribunalul Arbitral apreciaz` c` sus]inerile prtei, \n sensul c` acestea nu au reprezentat dect erori de calcul al TVA-ului, nu au fost probate cu actele [i \nscrisurile depuse la dosar. De altfel, din cuprinsul \ntmpin`rii prtei rezult`, cel pu]in indirect, c` aceasta nu contest` validitatea sus]inerilor reclamantei, apreciind \ns` c` neexecutarea obliga]iilor asumate [i re]inute \n sarcina sa nu sunt de o asemenea gravitate \nct s` conduc` la rezilierea contractului. Astfel, pe baza \ntregului material probator administrat, Tribunalul Arbitral constat` culpabilitatea prtei \n neexecutarea contractului. F`cnd abstrac]ie de cele ar`tate, reclamanta, \n calitatea sa de creditor, avea legal posibilitatea, potrivit art. 1021 C. civil, s` opteze pentru rezilierea contractului, chiar \n ipoteza \n care executarea obliga]iilor de c`tre prt` ar mai fi posibil`. |n leg`tur` cu acest ultim aspect trebuie avut` \n vedere, atta timp ct nu se mai justifica men]inerea de c`tre prt` a tarifelor agreate la momentul \ncheierii contractului, solu]ie care se dovede[te a fi ineficient`, cel pu]in din punct de vedere comercial, \n urma lucr`rilor de modernizare a lucr`rilor. Astfel, apreciind c` cererea reclamantei \ndepline[te toate condi]iile cerute de lege pentru admisibilitatea rezilierii, Tribunalul Arbitral o admite ca atare [i \n conformitate cu prevederile art. 1021 C. civil. Totodat`, ca urmare a rezilierii contractului, Tribunalul Arbitral dispune [i obligarea prtei la restituirea c`tre reclamant` a sumei de diferen]` de avans neutilizat`, ce include TVA, reprezentnd contravaloarea serviciilor de cazare pl`tite \n avans, la contravaloarea \n lei conform cursului de schimb leu/dolar al B`ncii Na]ionale a Romniei de la data pl`]ii, \ntruct aceast` sum` nu a fost valorificat` \n interesul reclamantei [i nu s-a concretizat \n servicii de cazare, astfel cum s-a prev`zut \n contract. |n ceea ce prive[te men]iunile din \ntmpinarea prtei cu privire la restituirea unor echipamente de aer condi]ionat, Tribunalul Arbitral constat` c` \n cauza de fa]` prta nu a formulat nici o cerere expres` de restituire a lor, sub forma unei cereri reconven]ionale, astfel c` aceast` chestiune nu poate fi luat` \n discu]ie [i nici solu]ionat` \n cadrul procesual de fa]`, urmnd a face eventual obiectul unei ac]iuni separate.

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

75

Jurispruden]`

Contract de management
Revocare intempestiv` [i nelegitim` Consecin]e Revocarea intempestiv` [i nelegitim` a contractului de management confer` reclamantului dreptul de a solicita plata unei sume de bani reprezentnd diferen]ele salariale neachitate, pe de o parte, remunera]ia suplimentar` calculat` \n func]ie de productivitatea realizat`, pe de alt` parte. Hot`rrea nr. 17/2005 Dosar nr. 1/2004 P`r]ile [i obiectul litigiului O persoan` fizic`, cet`]ean italian, rezident \n Italia, a chemat \n judecat` o societatea comercial` romn` solicitnd ca prta s` fie obligat`, prin hot`rre arbitral`, s`-i pl`teasc` o sum` de bani cu titlu de diferen]` de salariu neachitat` pe un an de zile conform contractului de management convenit \ntre p`r]i, remunera]ia suplimentar` stabilit`, conform aceluia[i contract de 0,16 euro/bucat` de produs, precum [i daune-interese reprezentnd c[tigul nerealizat pentru perioada \n care prta nu a achitat nici salariul de baz` ce i se cuvenea. Ap`rarea prtei Prta a solicitat respingerea cererii arbitrale ca netemeinic` [i nelegal`, \ntruct reclamanta a \nc`lcat obliga]iile contractului de management [i prin felul cum a \n]eles s` conduc` societatea a adus-o \n stare de faliment, a adus importante prejudicii [i a \nc`lcat obliga]ia de loialitate [i confiden]ialitate. Solu]ia Tribunalului Arbitral Examinnd actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalul Arbitral a re]inut cele ce urmeaz`: |ntre p`r]i s-a \ncheiat un contract de management avnd ca obiect organizarea, conducerea [i gestionarea de c`tre reclamant, \n calitate de manager, a societ`]ii comerciale prte. Contractul s-a \ncheiat pe o durat` de 1 an, managerul urmnd s` beneficieze de unele drepturi: s` primeasc` pentru activitatea depus` un salariu anual [i, separat, o sum` ulterioar` calculat` \n func]ie de productivitatea realizat`.
76

Modul \n care acest contract a fost executat este prezentat diferit de p`r]i, ele imputndu-[i reciproc \ncetarea contractului de management \nainte de termen [i consecin]ele acestei \ncet`ri. Reclamantul sus]ine c` directorul economic [i financiar al unei societ`]i comerciale italiene ce avea [i calitatea de asociat majoritar al societ`]ii comerciale prt` i-a pus \n vedere \n mod imperativ [i abuziv s` \nceteze imediat exercitarea atribu]iilor de manager a acestei societ`]i, interzicndu-i chiar accesul \n incinta ei. La rndul s`u, prta sus]ine c` reclamantul a \nc`lcat prevederile contractului de management, \n sensul c` nu s-a mai prezentat la locul de munc`. Ulterior acestui fapt, p`r]ile, de comun acord, printr-o conven]ie verbal` au \n]eles s` rezilieze contractul de management, urmnd s` fie confirmat de reclamant \n form` scris` la revenirea din Italia, act care \ns` nu s-a mai \ncheiat din neglijen]a reclamantului. S-a ar`tat c` sumele pretinse sunt total necuvenite, \ntruct reclamantul nu a respectat clauzele contractuale de management prin felul \n care a \n]eles s` gestioneze societatea, aducnd-o \n stare de faliment [i, implicit, a generat un important prejudiciu societ`]ii prte; reclamantul, \nc`lcnd obliga]ia de loialitate [i confiden]ialitate prev`zut` \n contract, a promovat, \n dauna prtei, interesele unei societ`]i concurente al c`rei ac]ionar era; reclamantul a fost integral remunerat pentru perioada efectiv lucrat`, iar suma pretins` drept remunera]ie suplimentar` nu i se cuvine, \ntruct plata era condi]ionat` de productivitatea realizat`, condi]ie pe care nu a ne\ndeplinit-o. Examinnd sus]inerile p`r]ilor \n lumina probelor administrate, Tribunalul arbitral re]ine c`, potrivit contractului de management, \ncetarea acestuia \nainte de termen prin acordul p`r]ilor, reprezentnd o modificare a sa, trebuia f`cut` \n form` scris`. Tot astfel, revocarea managerului pentru ne\ndeplinirea obliga]iilor contractuale necesita un preaviz scris de cel pu]in 30 de zile, preaviz \n care, desigur, trebuia s` se arate motivele revoc`rii. Nu s-au \ncheiat asemenea \nscrisuri. Nici una dintre p`r]i n-a reac]ionat \n scris, a[a cum era firesc, la m`sura pe care pretinde c` a luat-o partenerul s`u, nici reclamantul la m`sura revoc`rii sale telefonice
Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` [i nici prta la p`r`sirea locului de munc` de c`tre reclamant. |n aceast` situa]ie, \mprejur`rile [i modalitatea de \ncetare a contractului de management urmeaz` a fi reconstituit` pe baza probelor existente la dosar [i examinate \n continuare. Din atestarea Oficiului Registrului Comer]ului de la sediul prtei rezult` c`, din capitalul social al societ`]ii, societatea concurent` italian` de]ine 198 p`r]i sociale, cu o cot` de participare la beneficii [i pierderi de 99%. Fondul de comer] al societ`]ii prte const` \ntr-un atelier de produc]ie. Din situa]ia unit`]ilor de produs exportate \n 2002 de c`tre prt` [i din cele 35 de facturi depuse la dosar de c`tre reclamant rezult` c` produsele prtei, prev`zute \n aceste facturi, erau cump`rate exclusiv de societatea concurent`, asociat al societ`]ii prte. Oferta de solu]ionare a diferendului pe cale amiabil` nu este f`cut` de c`tre societatea prt`, ci de reprezentatul societ`]ii concurente, \n calitate de asociat unic al societ`]ii prte. Din aceste probe, apare c` societatea prt` este mai degrab` un atelier de produc]ie al societ`]ii concurente [i sub controlul direct al acesteia. A[a se explic` faptul c`, \n loc ca \ncetarea contractului s` fie decis` de p`r]ile contractante sau, \n m`sura permis`, de una dintre ele, a fost decis` de societatea concurent`, iar societatea prt` s-a conformat \nsu[indu-[i aceast` m`sur`. Afirma]iile prtei, \n sensul c` reclamantul ar fi p`r`sit locul de munc` [i c`, ulterior, ar fi intervenit acordul p`r]ilor cu privire la rezilierea contractului de management nu sunt sus]inute de nici o prob` a dosarului [i sunt contrazise de propria sa ap`rare care este construit` pe ideea \nc`lc`rii de c`tre reclamant a obliga]iilor contractuale, ceea ce ar justifica revocarea sa. A[a fiind, Tribunalul Arbitral re]ine c` respectivul contract de management a \ncetat prin revocarea reclamantului din func]ia de manager,revocare decis` de societatea concurent` asociat majoritar [i \nsu[it` de societatea prt`, iar nu prin acordul p`r]ilor. |n continuare, Tribunalul Arbitral urmeaz` a examina sus]inerile prtei cu privire la justificarea m`surii de revocare a reclamantului. Sub acest aspect se re]ine c` societatea prt` recunoa[te c` activitatea reclamantului nu a f`cut obiectul vreunui control din partea reprezentan]ilor firmei majoritare deoarece s-a avut \ncredere \n acesta (r`spuns nr. 4 la interogatoriu), ceea ce \nseamn` c` activitatea managerului era supus` controlului, dar c` acest control nu s-a efectuat. Pe perioada \n care se putea exercita acest control nu exist` nici o dovad` \n dosar care s` \nvedereze reaua gestiune a societ`]ii prte de c`tre manager. Prta invoc` o scrisoare pe care a primit-o de la societatea concurent` [i prin care aceasta \i pretinde desp`gubiri, f`r` \ns` a aduce nici o dovad` \n justificarea preten]iei. |n condi]iile \n care asociatul unic a luat m`sura revoc`rii, este evident c` aceast` scrisoare, emis` dup` revocare, urm`rea s` justifice respectiva m`sur` prin imputarea, de asemenea f`r` temei, a unei pretinse pagube \n sarcina reclamantului. Prta a mai depus la dosar o atestare a Oficiului Registrului Comer]ului teritorial \n care se men]ioneaz` c` reclamantul de]ine 128 de ac]iuni la o alt` societate comercial` cu profil similar, cu o cot` de participare la beneficii [i pierderi de 16,66%. Or de]inerea unor ac]iuni la o societate cu profil comercial similar nu \nseamn` ipso facto concuren]` neloial`. Era necesar s` se fac` dovada c` reclamantul a ac]ionat \n dauna societ`]ii administrate de el [i \n profitul societ`]ii al c`rei ac]ionar era, sau, a[a cum prevede contractul, c` ar fi desf`[urat activit`]i \n beneficiul unor societ`]i concurente sau al altor societ`]i, dovad` care nu s-a f`cut. Faptul c`, \ntr-o anumit` perioad`, societatea comercial` similar` a realizat profit, iar prta a \nregistrat pierderi nu are \n sine nici o semnifica]ie dac` nu se stabile[te o leg`tur` de cauzalitate \ntre cele dou` rezultate, imputabil` reclamantului. Prta a mai depus la dosar, \n copie, balan]ele analitice pe dou` luni pentru a dovedi reaua administrare a societ`]ii de c`tre reclamant. Or \n raportul de expertiz` contabil` se consemneaz` c` pierderea fiscal` \nregistrat` de prt` este ulterioar` [i corespunde perioadei urm`toare \ncet`rii contractului de management. Nu s-a f`cut nici o dovad` din care s` rezulte c` pierderile \nregistrate s-au datorat relei administr`ri a societ`]ii de c`tre reclamant. Prta n-a f`cut nici dovada celorlalte afirma]ii ale sale cu privire la \nc`lcarea obliga]iilor de manager de c`tre reclamant. |n temeiul probelor la care s-a f`cut referire [i pentru considerentele expuse, Tribunalul Arbitral re]ine c` revocarea managerului s-a f`cut \n mod intempestiv [i nelegitim, fapt pentru care prta urmeaz` a r`spunde conform contractului. Sub acest aspect, Tribunalul Arbitral re]ine c`, potrivit contractului (art. 5) [i celor ar`tate \n convocarea de conciliere, managerul avea dreptul la un salariu anual brut din care s-a pl`tit minimum 70%, r`mnnd de plat` diferen]a de 30%. Ap`rarea prtei, \n sensul c` nu datoreaz` diferen]a de salariu, \ntruct reclamantul a p`r`sit locul de munc`, se \nl`tur`, a[a cum s-a ar`tat mai sus. |n consecin]`, \n temeiul contractului potrivit c`ruia societatea prt` are obliga]ia s` pl`teasc` managerului toate drepturile cuvenite potrivit clauzelor

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

77

Jurispruden]` sale, Tribunalul Arbitral re]ine c` aceast` societate datoreaz` reclamantului o diferen]` de salariu cuvenit` pe perioada unui an de zile. |n ceea ce prive[te cap`tul de cerere privind plata sumei cu titlu de remunera]ie suplimentar`, Tribunalul Arbitral re]ine c`, potrivit contractului, managerul are dreptul s` primeasc`, pe lng` salariu, o sum` ulterioar`, calculat` \n func]ie de productivitatea realizat`, adic` o sum` de 0,16 euro pe fiecare articol produs de societate \n perioada de referin]`, excluznd articolele pentru a c`ror produc]ie s-au utilizat materii prime reziduale r`mase. A[a cum s-a ar`tat, prta contest` dreptul reclamantului la aceast` remunera]ie, \ntruct acordarea ei era condi]ionat` de productivitatea realizat`. Or nu a existat nici un fel de productivitate (r`spunsul 9 la interogatoriu), rezultatul gestiunii soldndu-se cu pierderi. Tribunalul Arbitral re]ine \ns` c`, potrivit contractului [i celor ar`tate \n \ncercarea de reconciliere, productivitatea realizat` a fost raportat` la unitatea de produs fiecare articol/bucat` produs/`, iar nu la al]i indicatori sau la rezultatele financiare. |n consecin]`, ap`rarea prtei se \nvedereaz` a fi ne\ntemeiat`. Prin raportul de expertiz` contabil` dispus de Tribunalul Arbitral s-a stabilit c`, \n perioada de referin]` (data ultimului export), s-au realizat produse pentru care se cuvine suma la care reclamantul [i-a precizat preten]ia [i pe care Tribunalul arbitral urmeaz` a o admite ca fiind \ntemeiat`. Referitor la cap`tul de cerere avnd ca obiect suma de bani cu titlu de daune interese (c[tigul nerealizat pentru o perioad` de dou` luni), Tribunalul Arbitral re]ine c` prin admiterea cap`tului de cerere privind plata sumei cu titlu de diferen]` de salariu, drepturile salariale sunt acoperite inclusiv [i pentru alte dou` luni, iar reclamantul nu a \nvederat c` ar fi \ndrept`]it s` primeasc` \nc` o dat` aceast` sum` cu titlu de desp`gubiri \n completare. Pentru considerentele expuse, Tribunalul arbitral, \n temeiul prevederilor contractului de management [i art. 969 [i 970 Cod civil, potrivit c`rora conven]iile legal f`cute au putere de lege \ntre p`r]ile contractante, ele trebuind s` fie executate cu bun`-credin]`, admite, \n parte, ac]iunea arbitral` [i oblig` prta s` pl`teasc` reclamantului suma reprezentnd rest salariu nepl`tit pe perioada de un an [i remunera]ia suplimentar` \n func]ie de productivitatea realizat` \n acea perioad`. Se respinge ca ne\ntemeiat cap`tul de cerere privind plata sumei cu titlu de daune-interese.

Contract de prest`ri servicii


Ne\ndeplinire sau \ndeplinire cu \ntrziere a obliga]iilor contractuale Consecin]e Ne\ndeplinirea, \ndeplinirea cu \ntrziere de c`tre prestator a obliga]iilor asumate prin contract \ndrept`]esc pe beneficiarul presta]iei la repara]ii pecuniare att sub forma daunelor-interese, ct [i sub forma penalit`]ilor. Hot`rrea nr. 203/2005 Dosar nr. 511/2004 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul implic` o persoan` juridic` de drept public [i o societate comercial` cu r`spundere limitat` [i se refer` la neexecutarea de c`tre prestator a obliga]iilor asumate prin \ncheierea unui contract de prest`rii servicii. Reclamanta a solicitat constatarea rezilierii contractului de prest`ri servicii, obligarea prtei la plata penalit`]ilor pentru neexecutarea lucr`rilor, precum [i obligarea acesteia la plata unor sume de bani cu titlu de daune morale. Motivele ac]iunii Urmare a unei licita]ii deschise \n luna noiembrie 2003, reclamanta a \ncheiat cu prta un contract de prest`rii servicii constnd \n executarea lucr`rilor de reamenajare func]ional` a dou` hale \n termen de 60 de zile de la \ncheierea contractului, termen prelungit ulterior prin acte adi]ionale pn` \n luna mai 2004. |ntruct prta nu a finalizat lucr`rile contractate, reclamanta a solicitat, potrivit prevederilor contractuale, daune-interese, precum [i plata unor sume de bani cu titlu de daune morale. Prta, de[i a fost citat` legal, nu s-a prezentat \n instan]` [i nu a formulat ap`r`ri. Solu]ia Tribunalului Arbitral Tribunalul Arbitral a admis, \n parte, cererea recla-

78

Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` mantei. |n consecin]`, a dispus rezilierea contractului, obligarea prtei la plata contravalorii bunurilor [i materialelor lips` \n teren, la plata contravalorii lucr`rilor neexecutate, precum [i la plata penalit`]ilor pentru neexecutarea lucr`rilor. 1. |n ceea ce prive[te constatarea rezilierii contractului, s-a avut \n vedere faptul c` p`r]ile au stipulat urm`torul pact comisoriu: neexecutarea obliga]iilor asumate de c`tre una dintre p`r]i d` dreptul p`r]ii lezate de a cere rezilierea contractului [i de a pretinde plata de daune-interese. |ntruct prin clauza \nscris` \n contract nu s-a prev`zut c` rezilierea produce efecte de plin drept, reclamantul, \n conformitate cu dispozi]iile art. 1020 [i 1021 din Codul civil, a solicitat ca rezilierea s` fie constatat` de Curtea de Arbitraj (\n baza clauzei compromisorii din contract, care confer` instan]ei arbitrale competen]a de a solu]iona litigiul). |n acest caz, rezilierea urmeaz` a fi constatat` numai prin hot`rrea instan]ei, pe baza probelor referitoare la neexecutarea par]ial` a contractului [i, respectiv, la imposibilitatea termin`rii lucr`rilor ca efect al neexecut`rii obliga]iilor contractuale de c`tre prt` la termenele stabilite. Din documenta]ia aflat` la dosar, a rezultat c` prta nu a executat integral att lucr`rile de reamenajare func]ional` a celor dou` hale, ct [i lucr`rile suplimentare stabilite prin actul adi]ional la contract. Totodat`, s-a mai constatat c` debitoarea prt` nu a respectat att termenul ini]ial de 60 de zile, calculat de la \ncheierea contractului [i stabilit pentru executarea lucr`rilor, ct [i termenele succesive de prelungire a datei la care era stabilit` predarea respectivelor hale. Prta a recunoscut situa]ia prezentat` de reclamant`. |n consecin]`, Tribunalul Arbitral a reziliat contractul de prest`ri servicii, completat cu actele adi]ionale nr. 1, 2 [i 3 [i, \ntruct rezilierea produce efecte pentru viitor pentru ceea ce a r`mas neexecutat dispune ca rezilierea contractului [i a actelor adi]ionale s` produc` efecte cu data pronun]`rii respectivei sentin]e. 2. |n ceea ce prive[te obliga]ia de a face avnd ca obiect restituirea unor sume de bani aferente contravalorii bunurilor [i materialelor lips`, se constat` c` \n aceast` sum` reclamanta include: valoarea a 3 u[i metalice antifoc, a unei mochete pentru lucr`rile de reamenajare compartimentare; valoarea componentelor sistemului de securizare; valoarea cazanului de furnizare a agentului termic lips` \n teren; valoarea lucr`rilor neexecutate la instala]ia de climatizare. Lipsa bunurilor [i a neexecut`rii lucr`rilor a fost dovedit` de reclamant cu procesul-verbal de recep]ie par]ial`, procesul-verbal [i anexa la procesul-verbal de predare-primire. Prta a recunoscut suma privind valoarea lucr`rilor de securizare. A recunoscut, de asemenea, c` cele 3 u[i [i mocheta nu au fost montate. |n privin]a cazanului de furnizare a agentului termic [i a instala]iilor pentru agentul termic, prta nu a comb`tut situa]ia din procesulverbal \ncheiat \n 2004 cu privire la aceste obiective. |n aceast` situa]ie, Tribunalul Arbitral a re]inut c` prta este obligat` s` restituie suma de bani primit` de la reclamant \n temeiul dispozi]iilor art. 1092 C. civil. 3. |n ceea ce prive[te penalit`]ile calculate la valoarea lucr`rilor contractate [i neexecutate, valoarea lucr`rilor suplimentare neexecutate, Tribunalul Arbitral constat` c` acestea sunt pretinse \n temeiul clauzei penale introduse \n contract (art. 22.1). Verificnd calculul penalit`]ilor din tabelele anexate la cererea de arbitraj, Tribunalul Arbitral constat` c` acesta a fost corect \ntocmit, cu aplicarea penalit`]ii de 0,15% pe zi de \ntrziere la valoarea lucr`rilor r`mase de efectuat [i pentru o perioad` o \ntrziere de 155 de zile de la termenul la care obiectivul [i lucr`rile suplimentare trebuiau finalizate. Dat fiind faptul c` prta nu a dovedit c` \ntrzierea se datoreaz` unor cauze exoneratoare de r`spundere, Tribunalul Arbitral a admis preten]iile privind plata penalit`]ilor de \ntrziere. 4. Referitor la preten]ia privind acordarea unor sume de bani cu titlu de daune morale, se constat` c` reclamantul [i-a motivat cererea invocnd lezarea grav` a imaginii sale [i prejudiciul adus prin nepunerea \n func]iune a celor dou` hale. Analiznd acest cap`t de cerere, Tribunalul Arbitral re]ine c` r`spunderea executantului pentru ne\ndeplinirea obliga]iilor asumate este reglementat` \n contract \n art. 22 (intitulat Penalit`]i, daune-interese), \n sensul c` executantul datoreaz` penalit`]i de 0,15% pe zi de \ntrziere din valoarea lucr`rilor r`mase de efectuat (art. 22.1); aceea[i penalitate este prev`zut` [i pentru ne\ndeplinirea de c`tre beneficiar a obliga]iilor sale (art. 22.2). Ca atare, p`r]ile au limitat r`spunderea lor pentru ne\ndeplinirea obliga]iilor asumate la penalit`]ile din clauza penal`, cu excluderea oric`ror alte categorii de desp`gubiri, materiale sau morale. De altfel, \n materie comercial`, daunele morale se acord` pentru prejudiciile suferite de creditorul obliga]iei ne\ndeplinite ca urmare a pierderii credibilit`]ii [i prestigiului \n rela]iile cu ter]ii parteneri comerciali. Cu alte cuvinte, repararea prejudiciului moral presupune stabilirea echivalentului material pe baza elementelor de natur` s` duc` la o just` evaluare a consecin]elor asupra continuit`]ii [i amploarea afacerilor viitoare cu ter]ii, ceea ce nu este cazul \n spe]`. Fa]` de cele constatate, Tribunalul Arbitral constat` reziliat contractul \ncepnd cu iunie 2005.

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

79

Jurispruden]` |n consecin]`, oblig` pe prt` s` restituie suma reprezentnd contravaloarea materialelor bunurilor lips` pe teren, precum [i a lucr`rilor neexecutate; oblig` pe prt` s` pl`teasc` penalit`]i pentru neexecutarea lucr`rilor, contravaloarea bunurilor prev`zute \n contract [i penalit`]i pentru neexecutarea lucr`rilor suplimentare prev`zute \n actul adi]ional, cu cheltuieli de judecat`.

Contract de prest`ri servicii


Clauz` penal` Interpretare literal` Individualizarea obiectului pl`]ii asupra c`ruia se percep penalit`]i exclude posibilitatea extinderii aplic`rii clauzei penale asupra altor obliga]ii de plat` executate cu \ntrziere. Limitarea cuantumului penalit`]ilor datorate prin raportare la nivelul cuantumului crean]ei este posibil` prin manifestarea de voin]` exprimat` expres de c`tre p`r]i potrivit principiului libert`]ii contractuale. Hot`rrea nr. 163/2004 Dosar nr. 17/2004 P`r]ile [i obiectul litigiului Ne\n]elegerile s-au ivit \n leg`tur` cu executarea unui contract de prest`rii servicii \ncheiat \ntre dou` societ`]ii comerciale din Romnia. Obiectul litigiului arbitral \l constituia neplata pre]ului unor prest`ri de servicii, precum [i a penalit`]ilor aferente, respectiv a diferen]elor de curs valutar. Reclamanta, \n calitate de executant, a solicitat obligarea prtului, \n calitate de beneficiar, la executarea obliga]iilor de plat` a lucr`rilor efectuate. Motivele ac]iunii |n sus]inerea preten]iilor sale, reclamanta arat` c`, potrivit contractului, plata lucr`rilor avea loc \n trei etape: un avans la semnarea contractului; o tran[` se achita \n urm`toarele 10 zile de la semnare, iar diferen]a urma s` se achite corespunz`tor finaliz`rii fiec`rui stadiu fizic de execu]ie pe baza unor situa]ii de plat` \ntocmite conform devizului ofert`, \n termen de trei zile de la data factur`rii. Prta, beneficiara presta]iei, a achitat par]ial contravaloarea lucr`rilor, fapt pentru care executantul a solicitat obligarea efectu`rii pl`]ilor restante. Prta, de[i a avut cuno[tin]` de termenul de solu]ionare [i i-au fost comunicate toate piesele dosarului, nu a depus \ntmpinare [i nu s-a prezentat la [edin]ele de dezbatere a litigiului.
80

Solu]ia Tribunalului Arbitral Tribunalul Arbitral, analiznd \nscrisurile anexate la cererea de arbitrare, a re]inut justificat` preten]ia reclamantei de a fi obligat` prta la plata presta]iilor executate. |n ceea ce prive[te penalit`]ile solicitate, Tribunalul Arbitral constat` urm`toarele: p`r]ile au convenit \n contract penalit`]i de \ntrziere numai pentru \ntrzierea la plat` a situa]iilor de plat` \ntocmite pe baza devizului de ofert`; preten]ia reclamantei privind penalit`]ile de \ntrziere pentru neefectuarea la termen a pl`]ii avansului este lipsit` de temei legal, contractul necon]innd o clauz` care s` precizeze astfel de penalit`]i. Tribunalul Arbitral constat` c` potrivit art. 6 din contract, s-a stipulat c`, neachitarea contravalorii facturilor emise pentru situa]iile de plat`, \n termen de 3 zile de la data emiterii facturii, se va penaliza cu 0,15% din valoarea facturii pentru fiecare zi de \ntrziere peste acest termen, conform Legii nr. 76/1992, cu modific`rile ulterioare. La data \ncheierii contractului, anul 2002, Legea nr. 76/1992 era de mult abrogat` (prin O.U.G. nr. 10/1997), fapt pe care p`r]ile societ`]i comerciale nu puteau s`-l ignore \n virtutea principiului potrivit c`ruia nimeni nu este considerat a nu cunoa[te legea (nemo censetur ignorare legem). Dac`, totu[i, p`r]ile s-au referit la Legea nr. 76/1992, \nseamn` c`, \n cadrul libert`]ii contractuale, voin]a lor concordant` a fost de a se prelua \n contract regimul penalit`]ilor prev`zut de aceast` lege, al limit`rii cuantumului penalit`]ilor la suma asupra c`reia sunt calculate, a[a cum prevedea art. 7 alin. (2). De observat c` aceast` limitare este prev`zut` [i de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 469/2002, privind unele m`suri pentru \nt`rirea disciplinei contractuale, publicat` \n M.Of. din 19 iulie 2002, care \ns` nu se aplic` \n spe]`, fiind ulterioar` \ncheierii contractului dintre p`r]i. Fa]` de cele ar`tate, Tribunalul Arbitral re]ine, \n baza contractului ce, potrivit art. 969 Cod civil, are puRevista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` tere de lege \ntre p`r]ile contractante, precum [i a art. 1066 [i 1073 din acela[i Cod, c` ac]iunea este, \n parte, undamentat` pentru diferen]a de pre] reprezentnd contravaloarea lucr`rile executate, a penalit`]ilor de \ntrziere pentru \ntrzierea la plat` a situa]iilor de plat`.

Contract de prest`ri servicii


Ne\ndeplinire culpabil` a obliga]iei de plat` a serviciilor prestate Consecin]e Ne\ndeplinirea culpabil` a obliga]iei de plat` a serviciilor de amenajare furnizate de prestator \ndrept`]e[te pe acesta din urm` s` solicite instan]ei arbitrale obligarea beneficiarului la plata unei sume de bani reprezentnd contravaloarea respectivelor servicii, precum [i la plata penalit`]ilor de \ntrziere. Hot`rrea nr. 196/2005 Dosar nr. 86/2005 P`r]ile [i obiectul litigiului Reclamanta, o societate comercial` cu r`spundere limitat` din Bucure[ti, a solicitat instan]ei arbitrale obligarea prtei, o societate comercial` din Bucure[ti, la plata unei sume de bani reprezentnd contravaloarea serviciilor de amenajare stand expozi]ional, neachitat`, precum [i la plata penalit`]ilor de \ntrziere calculate pn` la data achit`rii debitului principal. Motivele ac]iunii Reclamanta a ar`tat c` a \ncheiat cu prta un contract avnd ca obiect amenajarea unui stand \n cadrul unei expozi]ii. |n baza prevederilor contractului, contravaloarea lucr`rilor efectuate urma s` fie achitat` de prta beneficiar` cu 15 zile \nainte de \nceperea amenaj`rii. |n acest scop, reclamanta a emis o factur` fiscal` aferent` obliga]iei de plat`, a contravalorii presta]iilor, \nsu[it` f`r` obiec]iuni de c`tre prt` prin semn`tura reprezentantului legal al acesteia. |n baza acestei facturi, prta a achitat, par]ial, suma de bani datorat`, refuznd s` pl`teasc` diferen]a, f`r` a invoca vreun motiv pertinent. |n aceste condi]ii, din totalul facturat a r`mas neachitat` o sum` de bani din care s-a sc`zut contravaloarea presta]iei, pentru montarea unei chiuvete care nu s-a putut realiza din culpa exclusiv` a prtei. }innd seama de prevederile contractuale, prta aflat` \n culp` pentru ne\ndeplinirea obliga]iilor,
Nr. 1/IanuarieMartie 2007

datoreaz` penalit`]i de \ntrziere de 0,5% calculate \ncepnd cu a 6-a zi de la data emiterii facturii. Ap`rarea prtei Prta, prin \ntmpinare, a invocat excep]ia de neexecutare a contractului [i a solicitat respingerea ac]iunii ca ne\ntemeiat` pentru urm`toarele motive: potrivit contractului nr. 53/15.11.2004 reclamanta nu [i-a executat, \n mod culpabil, propriile obliga]ii constnd \n montarea unei chiuvete [i a unui frigider, elemente esen]iale fa]` de produsele pe care prta urma s` le prezinte \n standul expozi]ional. Astfel, din cauza neexecut`rii obliga]iilor de c`tre reclamant`, prta a fost nevoit` s` \ncheie un alt contract cu alt` societate comercial` specializat` pentru ca standul s` fie opera]ional pe perioada expozi]iei. Totodat`, prta recunoa[te c` a acceptat factura de plat` \ntocmit` de reclamant` \nainte de executarea lucr`rilor. Ulterior, a refuzat s` pl`teasc` \n \ntregime suma datorat` \n momentul \n care a luat cuno[tin]` de faptul c` reclamanta nu [i-a \ndeplinit propriile obliga]ii, solicitnd efectuarea unei expertize pentru stabilirea prejudiciului, expertiz` la care a renun]at ulterior. |n dovedirea motivelor ar`tate \n \ntmpinare, prta a depus la dosar contractul \ncheiat cu societatea ter]` specializat`, \nso]it de o adres`, privind derularea contractului anterior \ncheiat cu reclamanta, precum [i anexa la acest contract. Solu]ia Tribunalului Arbitral Din actele [i lucr`rile dosarului, Tribunalul Arbitral re]ine urm`toarele: |ntre p`r]ile \n litigiu s-a \ncheiat un contract pentru amenajarea \n beneficiul prtei a unui stand expozi]ional de c`tre reclamant`. Contravaloarea presta]iilor a fost \nsu[it` f`r` obiec]iuni de c`tre prt`, \ns` aceasta a refuzat achitarea integral`, \ntruct nici reclamanta nu [i-a executat pro81

Jurispruden]` priile obliga]ii care-i reveneau potrivit contractului. Fa]` de probele administrate \n cauz`, Tribunalul Arbitral a constatat c` ac]iunea formulat` de reclamant` este \ntemeiat` [i a admis-o, ]innd seama de urm`toarele motive: Potrivit contractului, reclamanta a executat \n beneficiul prtei lucr`ri de amenajare a unui spa]iu expozi]ional, fapt recunoscut de prt` prin achitarea par]ial` a sumelor datorate. Probele care dovedesc executarea obliga]iilor \n totalitate de c`tre reclamant` sunt: fotografiile depuse la dosar care atest` efectuarea amenaj`rii standului expozi]ional, inclusiv inscrip]ionarea acestuia cu denumirea prtei; confirmarea executantului de inscrip]ii (autocolante) privind realizarea autocolantelor cu denumirea prtei. Ap`r`rile prtei ar`tate \n \ntmpinare privind ne\ndeplinirea obliga]iilor de c`tre reclamant` care ar fi constat \n montarea unei chiuvete [i a unui frigider sunt ne\ntemeiate fa]` de \n[tiin]area complexului expozi]ional \n care se men]iona faptul c` prta nu a solicitat [i nu a achitat racordul de ap` \n stand, ceea ce a f`cut imposibil` executarea de c`tre reclamant` a obliga]iilor pretinse de prt`. De altfel, pe durata execut`rii contractului prta nu a emis nici o preten]ie legat` de remedieri sau complet`ri, nemotivnd \n nici un fel achitarea par]ial` a sumei datorate. |n concluzie, v`znd [i dispozi]iile art. 969 Cod civil, Tribunalul Arbitral constat` c` preten]iile reclamantei privind obligarea prtei la plata pre]ului neachitat (c/val. serviciilor de amenajare stand expozi]ional) sunt \ntemeiate, urmnd s` le admit`. Totodat`, avnd \n vedere art. 5 alin. (1) din contract [i art. 1066 Cod civil, Tribunalul arbitral oblig` prta la plata c`tre reclamant` a penalit`]ilor de \ntrziere potrivit calculului depus la dosar. Tribunalul arbitral consider` c` nu pot fi acordate penalit`]i \n continuare pn` la stingerea debitului, deoarece acestea nu au fost cuantificate \n ac]iune [i, \n consecin]`, nu s-a achitat taxa arbitral`.

Contract de prest`ri servicii de publicitate


Pretins` viciere de consim]`mnt Nedovedirea dolului Potrivit art. 960 alin. (1) C. civil, dolul constituie o cauz` de nulitate a contractului numai dac` mijloacele viclene \ntrebuin]ate de una dintre p`r]i sunt att de evidente \nct f`r` aceste ma[ina]iuni cealalt` parte nu ar fi contractat. Dolul nu se presupune, ci se probeaz`, prevalnd premisa bunei-credin]e. Hot`rrea nr. 295/2005 Dosar nr. 244/2005 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul prive[te dou` societ`]i cu r`spundere limitat`, cu sediul \n Bucure[ti. Reclamanta solicit` Cur]ii de Arbitraj, \n baza unui contract de prest`ri servicii de publicitate \ncheiat cu prta, s` pronun]e anularea contractului \ncheiat pentru viciu de consim]`mnt, respectiv, pentru vicierea consim]`mntului prin dol. Motivele cererii Contractul avea ca obiect publicarea unor machete
82

publicitare \n spa]iul unei reviste, \n anex` fiind men]ionate tipurile de servicii [i discountul solicitat. Prima comand` din anul 2004 prevedea prestarea unor servicii de insert pagin` dubl` [i copert` 1+6 pagini. |ntruct coperta 1+6 pagini a con]inut publicitate mascat` a unei vedete ale c`rei fotografii ap`reau \n spa]iul expozi]ional destinat reclamantei, iar produsele reclamantei nu mai erau vizibile, reclamanta a emis a doua comand` \n anul 2005 pentru pagin` dubl` pe durat` de doi ani. Deoarece contractul-cadru nu stipula pozi]ionarea unei pagini duble, prta a asigurat-o pe reclamant` de apari]ia paginii duble \n primele pagini ale revistei sau \n ultimele pagini, beneficiind [i de un bonus. Nemul]umit` de calitatea serviciilor, reclamanta a acceptat facturarea acestora doar pentru o lun`. Cu toate acestea, prta a continuat publicarea \n acelea[i condi]ii de calitate, refuznd rezilierea contractului. Ap`rarea prtei Prta \n ap`rare a ar`tat c` [i-a \ndeplinit obliga]iile asumate din contract cu bun`-credin]`, f`r` s` o induc` \n eroare pe reclamant` prin nici o modalitate.
Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` Solu]ia Tribunalului Arbitral Tribunalul Arbitral, analiznd probele [i sus]inerile p`r]ilor, respinge cererea reclamantei pe baza urm`toarelor considerente: Reclamanta a \ncheiat cu prta un contract de prest`ri servicii. Prin acest contract, prta, \n calitate de prestator, s-a obligat s` realizeze servicii de promovare a imaginii, prin publicarea unor machete publicitare, potrivit comenzilor transmise [i confirmate de reclamant`. |n calitate de beneficiar, reclamanta [i-a asumat obliga]ia de a transmite machetele publicitare ce urmau s` fie publicate \n revist`, la termenele stabilite \n comenzi [i de a achita la scaden]` contravaloarea serviciilor. Perioadele de execu]ie au fost stabilite prin comenzi anex` la contract, prin care s-au stabilit apari]ii pentru perioada iunie 2004 decembrie 2004 [i apoi printr-o alt` comand`, pentru intervalul martie 2005 aprilie 2007. Conform conven]iei p`r]ilor, macheta ce urma s` fie publicat` era cea \nmnat` prestatorului de c`tre beneficiar, iar \n situa]ia \n care acesta din urma nu furniza o alt` machet` publicitar`, prestatorul era obligat s` repete publicarea ultimei machete \nmnate. Reclamanta a cerut, a[a cum s-a ar`tat, anularea contractului, invocnd dolul ca viciu de consim]`mnt. Potrivit art. 953 din Codul civil, consim]`mntul la \ncheierea unui act juridic nu este valabil cnd este dat prin eroare, smuls prin violen]` sau surprins prin dol. Dolul este definit, prin art. 960 din Codul civil, ca fiind o cauz` de nulitate a conven]iei cnd mijloacele viclene, \ntrebuin]ate de una din p`r]i, sunt att de evidente \nct, f`r` aceste ma[ina]ii, cealalt` parte nu ar fi contractat. Conven]ia f`cut` prin eroare, violen]` sau dol nu este nul` de drept, ci justific` numai ac]iunea \n nulitate (art. 961 din Codul civil). Rezult` din dispozi]iile legale enun]ate c` dolul este un viciu de consim]`mnt constnd \n inducerea \n eroare a unei persoane prin \ntrebuin]area de mijloace viclene, \n scopul de a o determina astfel s` \ncheie un act juridic. Dolul presupune dou` elemente constitutive, [i anume: elementul inten]ional, constnd \n voin]a de a induce o persoan` \n eroare [i elementul material, constnd \n \ntrebuin]area de mijloace viclene (vicle[uguri, minciuni, ma[ina]ii, acte combinate de [iretenie) pentru realizarea inten]iei de inducere \n eroare. Dolul nu se presupune, ci trebuie s` fie dovedit. Reclamanta nu a dovedit c`, anterior \ncheierii contractului, consim]`mntul s`u ar fi fost viciat prin mijloace viclene \ntrebuin]ate de prt` cu inten]ia de a o induce \n eroare. Dimpotriv`, actele depuse la dosar confirm` c` p`r]ile [i-au exprimat, \n cuno[tin]` de cauz`, acordul de voin]`. Ne\n]elegerile ap`rute \ntre p`r]i sunt ulterioare \ncheierii contractului [i nu s-a dovedit a fi rezultatul unor manopere viclene. Dac` ar fi fost dovedite, eventualele manopere viclene s`vr[ite ulterior \ncheierii contractului nu pot constitui dol, ci, \n anumite circumstan]e, o fraud`.

Contract de prest`ri servicii de transport


|ndeplinirea cu \ntrziere a obliga]iilor contractuale Major`ri de \ntrziere |ndeplinirea defectuoas` a obliga]iei de plat` prin compensare Obliga]ia de plat` a TVA Exceptare Ne\ndeplinirea condi]iilor prev`zute de lege |ndeplinirea cu \ntrziere de c`tre beneficiar a obliga]iilor de plat` aferente serviciilor de transport \ndrept`]e[te pe prestator s` solicite plata unei sume de bani cu titlu de major`ri de \ntrziere. Nedovedirea de c`tre beneficiar a condi]iilor legale ce ar justifica exceptarea de la plata TVA, pe de o parte, nefurnizarea unor documente justificative, pe de alt` parte, justific` solu]ia instan]ei arbitrale de a respinge ap`rarea prtei privind excluderea taxei pe valoarea ad`ugat` din calculul major`rilor de \ntrziere. Hot`rrea nr. 221/2004 Dosar nr. 355/2003 P`r]ile [i obiectul litigiului Reclamanta, o societate de transport, solicit` ca prta, beneficiara presta]iei de transport, s` fie obligat`, prin hot`rre arbitral`, s`-i pl`teasc` o sum` de bani cu titlu de major`ri de \ntrziere pentru plata cu \ntrziere a tarifelor de transport. Motivele ac]iunii |n motivarea cererii, reclamanta arat` c` prta nu [i-a respectat obliga]iile de plat` la scaden]` a sumelor \nscrise
83

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

Jurispruden]` \n facturile de regularizare a pl`]ilor centralizate emise pentru unele transporturi, fapt pentru care \i datoreaz` major`ri de \ntrziere conform borderoului de calcul. Ap`rarea prtei Prta cere respingerea ac]iunii, invocnd \n ap`rare urm`toarele argumente. |n primul rnd, sus]ine prta, \ntrzierea \n decontare nu se datoreaz` culpei sale, ci procedurii de compensare instituite prin H.G. nr. 685/1999 [i Regulamentul de compensare aprobat prin aceast` hot`rre, procedur` care necesit` o perioad` de timp mai mare pentru g`sirea lan]ului de compensare [i care impune ob]inerea avizului IMI. Odat` adoptat` aceast` procedur`, plata nu se mai poate face prin alt` modalitate. |n aceste condi]ii, data pl`]ii ar trebui s` fie considerat` data acordului dintre p`r]i de a recurge la compensare, iar nu data avizului IMI, \n func]ie de care reclamanta a calculat major`rile. |n al doilea rnd, prta sus]ine c` debitul este eronat calculat, \ntruct major`rile s-au aplicat la valoarea facturilor, inclusiv taxa pe valoarea ad`ugat`. Or, potrivit actelor normative aplicabile, transportul de m`rfuri importate sau exportate, inclusiv accesoriile acestuia, este scutit de TVA, cu drept de deducere pe baza documenta]iei de transport interna]ional pe calea ferat`. |n al treilea rnd, prta sus]ine c` prin procesul-verbal de conciliere, reclamanta ar fi fost de acord cu e[alonarea la plat` a sumelor datorate de prt` cu titlu de tarife de transport pn` la data la care acestea au fost achitate, respectiv \ncasate, prin ordin de plat`. Solu]ia Tribunalului Arbitral |ntre reclamant`, \n calitate de transportator, [i prt`, \n calitate de client, s-a \ncheiat un contract avnd ca obiect plata centralizat` a tarifelor de transport [i tarifelor accesorii luate de client asupra sa [i acordarea de reduceri tarifare la expedi]iile de m`rfuri de import-export [i tranzit. S-a stabilit ca decontarea tarifelor de transport [i a tarifelor accesorii s` se efectueze decadal, \n baza decontului [i a facturii \ntocmite de c`tre transportator. Clientul a recunoscut toate documentele de transport \n care a fost \nscris codul de identificare convenit cu transportatorul. Clientul s-a obligat s` pl`teasc` transportatorului, \n avans, contravaloarea tarifelor de transport [i accesorii, la care se adaug` [i TVA conform legii. Valoarea avansului att pentru tariful de import-export, ct [i pentru traficul de tranzit a fost stabilit` de c`tre transportator. La data stabilit` a fiec`rei luni, transportatorul a \ntocmit decontul care cuprindea toate documentele de transport sosite [i calculate pn` la acel moment, a stabilit suma de plat` final`, ]innd seama de sumele pl`tite anterior \n contul avansului [i a \ntocmit factura de regularizare, solicitnd de la client plata diferen]elor. De asemenea, s-a stabilit ca factura de regularizare s` se trimit` clientului prin fax, iar apoi prin po[t` \n original, termenul de scaden]` la plat` fiind de 3 zile lucr`toare, socotite din ziua urm`toare primirii facturii. Valoarea major`rii de \ntrziere a pl`]ii, stabilit` la 8,5% pe an, s-a aplicat pentru fiecare zi de \ntrziere, sumelor neachitate la termenele scadente sau \n condi]iile contractului. Contractul a fost modificat prin addendumuri. Examinnd ap`r`rile prtei, Tribunalul Arbitral re]ine c` suma, pretins` prin ac]iunea de fa]`, reprezint` major`ri calculate la facturile achitate prin ordine de compensare, fapt necontestat de p`r]i [i consemnat \n procesul-verbal de punctaj. Mai re]ine c`, potrivit contractului, plata avansurilor [i a facturilor de regularizare se efectueaz` de c`tre client \n contul transportatorului prin ordin de plat`, data efectu`rii pl`]ii considerndu-se data la care ordinul de plat` este vizat de banca clientului. Pe lng` aceast` modalitate de plat`, plata se mai poate face prin compensare, dar, a[a cum prevede contractul, numai cu o aprobare prealabil` a transportatorului [i numai pentru achitarea facturilor de regularizare. |n continuare, contractul prevede c`, \n cazul pl`]ilor efectuate prin compensare, data efectu`rii pl`]ii este data finaliz`rii protocolului de compensare, respectiv data ordinului de compensare (pentru compens`rile efectuate prin IMI). Instrumentul prin care se confirm` efectuarea pl`]ilor prin compensare \l va reprezenta o copie a protocolului de compensare, respectiv a ordinului de compensare \naintat de c`tre client serviciului de pl`]i centralizate al transportatorului. Plata prin compensare, prev`zut` \n contract, este reglementat` de O.U.G. nr. 77/1999 privind unele m`suri pentru prevenirea incapacit`]ii de plat`, publicat` \n M.Of. nr. 256 din 4 iunie 1999, aprobat` cu modific`ri prin Legea nr. 211/2001, publicat` \n M.Of. nr. 213 din 26 aprilie 2001, cu modific`rile ulterioare, precum [i H.G. nr. 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursabile la scaden]` ale contribuabililor, persoane juridice, [i a Regulamentului de compensare a acestor datorii, publicat` \n M.Of. nr. 416 din 30 august 1999, \mpreun` cu acest Regulament. Prin aceste acte normative s-a organizat o procedur`

84

Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` de compensare a datoriilor nepl`tite la termenele scadente de c`tre contribuabili persoane juridice [i s-a interzis, cu \ncepere de la 1 octombrie 1999, utilizarea altor elemente de compensare \n afara celor prev`zute \n Regulamentul de compensare. Potrivit art. 11 din acest Regulament, ordinul de compensare emis de serviciul de compensare din cadrul IMI reprezint` documentul justificativ de \nregistrare \n contabilitate a stingerii crean]elor [i datoriilor care au f`cut obiectul compens`rii. |n concordan]` cu aceast` dispozi]ie legal`, p`r]ile au stipulat prin contract c` data efectu`rii pl`]ilor prin compensare este data ordinului de compensare al IMI, reclamanta calculnd major`rile \n raport cu aceast` dat`. Din prevederile contractuale [i legale la care s-a f`cut referire, rezult` c` pl`]ile trebuiau efectuate de prt`, la scaden]`, prin ordin de plat` vizat de banc`. Cu acordul p`r]ilor, plata facturilor de regularizare se putea face [i prin compensare. A[a fiind, dac` prta considera c` plata prin compensare prezint` inconveniente, putea s` nu recurg` la aceast` modalitate [i s` achite facturile prin ordin de plat`. Odat` ce a convenit plata prin compensare, prta trebuia s` se conformeze prevederilor contractuale [i legale prin care se reglementeaz` aceast` modalitate de plat`. Neconformndu-se [i pl`tind pre]urile cu \ntrziere, prta este \n culp` [i trebuie s` r`spund`, conform contractului, prin plata de major`ri de \ntrziere. De altfel, reclamanta arat` ceea ce prta n-a comb`tut c` \n momentul acordului de plat` prin compensare, facturile pentru plata tarifelor de transport dep`[iser` termenul scadent, fapt ce rezult` din borderoul de calcul al penalit`]ilor. Pentru considerentele expuse, Tribunalul Arbitral respinge ap`rarea prtei prin care tinde la exonerarea sa de r`spundere prin invocarea unei cauze str`ine, \n condi]iile execut`rii obliga]iei de plat` aferente serviciilor prestate prin modalitatea compens`rii. |n ceea ce prive[te sus]inerea prtei c` este scutit` de plata TVA [i, implicit, de plata sumei solicitate cu titlu de major`ri de \ntrziere pe care reclamanta o combate \n contrareplic`, ar`tnd c` plata TVA este prev`zut` \n contract, prta obiectnd numai cu privire la plata \n valut` a TVA pe care \ns` a facturat-o, conform dovezilor depuse la dosar, pe de o parte, iar scutirea de TVA se poate acorda numai pe baz` de documente justificative pe care prta nu le-a prezentat, pe de alt` parte. Examinnd aceste sus]ineri ale p`r]ilor \n lumina dispozi]iilor legale referitoare la taxa pe valoarea ad`ugat`, \n vigoare \n perioada execut`rii contractului, Tribunalul Arbitral are \n vedere c`, potrivit Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea ad`ugat`, publicat` \n M.Of. nr. 371 din 1 iulie 2002 (care a \nlocuit [i a abrogat expres O.U.G. nr. 17/2000, publicat` \n M.Of. nr. 113 din 15 martie 2000, care, de asemenea, prevedea scutiri sau cota 0 la TVA), sunt scutite, prin art. 11 lit. e), de taxa pe valoarea ad`ugat` transportul, prest`rile de servicii aferente m`rfurilor din import [i a c`ror valoare este inclus` \n baza de impozitare conform art. 19 alin. (1) [i (2). Aceste din urm` texte prev`d c` pentru bunurile importate, baza de impozitare este constituit` din valoarea \n vam`, determinat` potrivit legii, la care se adaug` taxele vamale, comisionul vamal, accizele [i alte taxe datorate potrivit legii (alin. (1)). Sunt cuprinse \n baza de impozitare, \n m`sura \n care nu au fost cuprinse \n baza de impozitare determinat` potrivit alin. (1), cheltuielile accesorii care intervin dup` intrarea bunului \n ]ar` pn` la primul loc de destina]ie a bunurilor (alin. (2)). Conform art. 30 lit. c) din Normele aprobate prin H.G. nr. 598/2002 \n cazul transportului feroviar, transportatorii, respectiv casele de expedi]ie, vor justifica scutirea de TVA prev`zut` la art. 11 alin. (1) lit. e) din lege, cu urm`toarele documente: contractul \ncheiat cu unitatea importatoare sau, dup` caz, cu casa de expedi]ie ori cu furnizorul din str`in`tate sau comenzile acestora; documentul de transport interna]ional pe c`ile ferate care s` poarte [tampila sta]iei de expedi]ie pentru transportator sau copie de pe acesta pentru casele de expedi]ie; documentul de transmitere a vagonului de la calea ferat` care s` confirme intrarea m`rfii \n ]ar` pentru transportator, copie de pe declara]ia vamal` de import. |n cazul \n care nu se poate justifica scutirea de TVA, respectiv contravaloarea presta]iei, nefiind inclus` \n baza de impozitare stabilit` de art. 19 din Legea nr. 345/2002, devin aplicabile prevederile dispozi]iilor comune conform c`rora, \n vederea scutirii de TVA, clientul trebuie s` prezinte, la data exigibilit`]ii TVA, urm`toarele documente: contractul \ncheiat de unitatea importatoare cu furnizorul din str`in`tate [i copie de pe declara]ia vamal` de import. Or, sus]ine reclamanta, prta nu a prezentat aceste documente, astfel c` s-a calculat TVA \n cot` de 19% la tarifele de transport. Tribunalul Arbitral re]ine din dispozi]iile legale la care s-a f`cut referire c` scutirea de TVA se poate acorda \n anumite condi]ii a c`ror \ndeplinire prta nu a dovedit-o [i, totodat`, pe baz` de documente justificative pe care prta nu le-a prezentat reclamantei \n cadrul litigiului de fa]`. |n consecin]`, Tribunalul Arbitral respinge ap`rarea prtei privind excluderea taxei pe

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

85

Jurispruden]` valoarea ad`ugat` din calculul major`rilor de \ntrziere. |n sfr[it, prta afirm` prin scrisoarea adresat` reclamantei la data de 5.04.2004 c` ar fi pl`tit \n plus anumite sume, afirma]ie care nu se ia \n considerare, nefiind dovedit`. Tribunalul Arbitral constat` c`, \n afar` de obiec]iunile examinate [i care s-au \nvederat a fi ne\ntemeiate, prta nu a contestat calculul major`rilor de \ntrziere prezentat \n detaliu \n borderoul depus. Fa]` de situa]ia expus`, Tribunalul Arbitral, \n temeiul prevederilor contractului dintre p`r]i, la care s-a f`cut referire, contract care, \n virtutea art. 969 Codul civil, are putere de lege \ntre p`r]ile contractate [i al dispozi]iilor legale citate, admite ac]iunea [i oblig` prta s` pl`teasc` reclamantei major`rile de \ntrziere la plata tarifelor de transport.

Contract de vnzare-cump`rare
Clauz` compromisorie valabil` [i operant` Inadmisibilitatea excep]iei de neconstitu]ionalitate Caducitatea arbitrajului Neformularea notific`rii Conciliere direct` Inaplicabilitatea art. 7201 C pr. civil` \n fa]a instan]ei arbitrale Contract de vnzare-cump`rare Obliga]ia de plat` a m`rfurilor livrate de c`tre cump`r`tor Neexecutare par]ial` Este inadmisibil` excep]ia de neconstitu]ionalitate a unor dispozi]ii din C. pr. civil` referitoare la arbitraj, \ntruct aceste texte legale nu sunt cuprinse \ntr-o lege sau ordonan]`, pe de o parte, iar p`r]ile au ales, de comun acord, ca judecata s` se fac` potrivit Regulilor de procedur` arbitral` ale CAB, pe de alt` parte. |ntruct prta nu a \n]eles s` invoce caducitatea arbitrajului pn` la prima zi de \nf`]i[are prin formularea unei notific`ri adresate celeilalte p`r]i [i tribunalului arbitral, cererea de constatare a caducit`]ii arbitrajului nu poate fi admis`. Dispozi]iile art. 7201 C. pr. civil` privind concilierea direct` nu sunt aplicabile \n fa]a instan]ei arbitrale. Neexecutarea par]ial` a obliga]iei de plat` a m`rfurilor livrate confer` reclamantei dreptul de a solicita obligarea prtei la plata diferen]ei de pre] neachitat, precum [i la plata penalit`]ilor de \ntrziere. Hot`rrea nr. 197/2005 Dosar nr. 453/2004 P`r]ile [i obiectul litigiului Litigiul comercial cu element de extraneitate prive[te o societate olandez` care a solicitat obligarea prtei, o societate comercial` romn`, la plata contravalorii m`rfii livrate [i a penalit`]ilor de \ntrziere \n plat`. Ap`rarea prtei Prta a invocat excep]ia de neconstitu]ionalitate a prevederilor art. 340, 3401, 341, 3411, 342, 343, 3431, 35812 C. proc. civ. fa]` de prevederile art. 128 alin. (1) din Constitu]ie (\n realitate art. 126), potrivit c`rora
86

Justi]ia se realizeaz` prin |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie [i prin celelalte instan]e judec`tore[ti stabilite de lege [i a solicitat suspendarea judec`]ii cauzei. Pe fond, prta a pus concluzii de admitere, \n parte, a preten]iilor invocate, sus]innd c` imputa]ia pl`]ii par]iale s-a f`cut gre[it de c`tre reclamant` solicitnd ca taxa arbitral` s` fie restrns` propor]ional cu suma admis`. Prin \ntmpinare, prta a sus]inut faptul c` reclamanta nu [i-a \ndeplinit obliga]iile contractuale [i nu a livrat marfa \n condi]iile prev`zute de cele dou` contracte. A pretins c` \nscrisul depus de reclamant` din care rezult` o recunoa[tere par]ial` de c`tre prt` a datoriei reprezint` un fals grosolan. Ulterior, pe parcursul judec`]ii, prta [i-a modificat par]ial pozi]ia, \n sensul c` nu a mai pretins c` livrarea a fost necorespunz`toare, ci c` nu a primit marfa. Solu]ia Tribunalului Arbitral Cu privire la excep]ia de neconstitu]ionalitate invocat` de prt`, Tribunalul Arbitral a re]inut urm`toarele: P`r]ile au stabilit prin clauza arbitral` din contractele \ncheiate c` orice litigiu decurgnd din respectivele contracte urmeaz` s` fie solu]ionat de c`tre Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei [i a Municipiului Bucure[ti, potrivit Regulilor de arbitrare ale acestei Cur]i, reguli care au fost emise \n temeiul art. 5 lit. j), art. 11 [i art. 13 din Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele de comer] [i industrie din Romnia [i au fost aprobate de Colegiul Cur]ii de Arbitraj prin Decizia nr. 1 din 30 iunie 2004.
Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]` Or, la ultimul termen de judecat`, prta a invocat neconstitu]ionalitatea unor dispozi]ii din Codul de procedur` civil` care reglementeaz` arbitrajul (art. 340, art. 3401, art. 341, art. 3411, art. 342, art. 343 [i art. 35812), texte ce nu au a se aplica \n litigiul de fa]`, din moment ce p`r]ile au ales de comun acord ca judecata s` se fac` potrivit Regulilor de procedur` arbitral` ale Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional, aplicndu-se ca drept material dreptul romn. |n consecin]`, ar fi incidente prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicat` \n anul 2004, care stabilesc c` excep]ia este inadmisibil` [i va fi respins` dac` textele atacate nu sunt cuprinse \n lege sau ordonan]`. Chiar dac` unele reguli ale Cur]ii sunt identice sau asem`n`toare cu dispozi]iile din Codul de procedur` civil`, regulile de procedur` alese de p`r]i pentru judecat` [i care nu pot fi schimbate unilateral de c`tre o singur` parte, \n spe]` prtul, nu sunt cuprinse nici \ntr-o lege [i nici \ntr-o ordonan]`, astfel c` nu este \ndeplinit` cerin]a prev`zut` de art. 146 lit. d) din Constitu]ie [i de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Necesitatea ca excep]ia de neconstitu]ionalitate s` priveasc` legile [i ordonan]ele este \nscris` [i \n art. 541 alin. (1) din Regulile de procedur` arbitral` ale acestei Cur]i. Respingerea excep]iei ca inadmisibil` \n cauza de fa]` se impune \ns` [i dintr-un alt punct de vedere. Dispozi]iile Legii nr. 47/1992 se completeaz`, potrivit art. 14, cu regulile procedurii civile. Or, art. 723 alin. (1) C. proc. civ. prevede c` drepturile procedurale trebuie exercitate cu bun`-credin]` [i potrivit scopului \n vederea c`ruia au fost recunoscute de lege. |n aceste limite, trebuie exercitat [i dreptul de a invoca excep]ia de neconstitu]ionalitate, \n timp ce \n litigiul de fa]` se constat` c` prta a ridicat-o cu reacredin]` numai pentru a ob]ine suspendarea judec`]ii [i a \ntrzia astfel realizarea drepturilor vnz`torului-reclamant. Acest comportament de rea-credin]` rezult` f`r` dubiu din urm`toarele \mprejur`ri: prta-cump`r`toare a fost de acord ca eventualele litigii n`scute din contractele pe care le-a \ncheiat cu reclamantavnz`toare s` fie solu]ionate pe cale arbitrajului; prta [i-a numit arbitrul [i s-a ap`rat prin \ntmpinare, \n sensul c` marfa livrat` nu este corespunz`toare, iar pe parcursul procesului a negat primirea m`rfii; \n momentul \n care reclamanta a dovedit predarea m`rfii la termenul din iunie 2005, prta a invocat o plat` par]ial` [i a declarat c` restul sumei datorate nu se mai contest`; la urm`torul termen, \n condi]iile \n care reclamanta [i-a restrns preten]iile din cap`tul principal [i a recalculat penalit`]ile, prta a invocat excep]ia de neconstitu]ionalitate [i a solicitat suspendarea judec`]ii. Rezult` cu eviden]` c` excep]ia a fost ridicat` numai pentru a \mpiedica pronun]area hot`rrii. Or, scopul legii atunci cnd a reglementat excep]ia de neconstitu]ionalitate a fost acela de a permite Cur]ii Constitu]ionale s` verifice dac` o lege sau ordonan]` ori dispozi]iile din acestea [i care are leg`tur` cu solu]ionarea cauzei este sau nu neconstitu]ional`, iar nu de a constitui un mijloc legal de tergiversare a solu]ion`rii cauzei [i de \mpiedicare a adversarului s`-[i realizeze drepturile pe care le are. |n sfr[it, este de observat c` dup` ce art. 126 alin. (1) din Constitu]ie stabile[te c` justi]ia se \nf`ptuie[te de c`tre instan]ele judec`tore[ti, text care, \n concep]ia prtei, ar fi \nc`lcat prin solu]ionarea de c`tre arbitraj a litigiilor comerciale chiar legea fundamental`, d` valoare constitu]ional` arbitrajului [i deci recunoa[te posibilitatea solu]ion`rii unor litigii pe calea arbitrajului, din moment ce \n art. 146 lit. d) prevede c` excep]ia de neconstitu]ionalitate poate fi ridicat` \n fa]a instan]elor judec`tore[ti sau de arbitraj comercial, desigur dac` ea prive[te legile [i ordonan]ele, ceea ce, dup` cum s-a ar`tat, nu este cazul \n litigiul de fa]`. Deoarece excep]ia a fost invocat` [i respins` ca inadmisibil` la termenul la care au avut loc [i dezbaterile asupra fondului, solu]ia urmeaz` a fi \nscris` \n dispozitivul prezentei sentin]e. Dup` respingerea excep]iei de neconstitu]ionalitate, reprezentantul prtei a solicitat s` se constate caducitatea arbitrajului, \n temeiul art. 353 alin. (6) C. proc. civ. {i aceast` cerere a fost respins` dup` deliberare, pentru motivele ce se vor ar`ta. Cererea de constatare a caducit`]ii arbitrajului, depus` de prt` dup` respingerea ca inadmisibil` a excep]iei de neconstitu]ionalitate [i \nainte de a se pune concluzii pe fond, a fost respins` pentru urm`toarele motive. Prta a invocat faptul c`, din noiembrie 2004, data sesiz`rii Cur]ii de Arbitraj [i pn` \n prezent au trecut peste 5 luni, fapt care face ca arbitrajul s` fie caduc, \ntemeindu-se pe art. 353 alin. (6) C. proc. civ. (\n realitate art. 3533). Dup` cum s-a ar`tat \ns`, p`r]ile au convenit prin conven]ia arbitral` ca eventualele litigii ce ar rezulta din cele dou` contracte s` fie solu]ionate dup` Regulile de procedur` ale Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional, astfel c` textul aplicabil este art. 33 din aceste Reguli, text care cuprinde dispozi]ii asem`n`toare cu cele ale art. 3533 C. proc. civ. Este adev`rat c` art. 33 alin. (1) stabile[te c`, dac` p`r]ile nu au convenit altfel, tribunalul arbitral trebuie s` pronun]e hot`rrea \n termen de cel mult cinci luni de la data constituirii sale, dar \n alin. (6) se precizeaz` c` trecerea termenului

Nr. 1/IanuarieMartie 2007

87

Jurispruden]` nu poate s` constituie un motiv de caducitate a arbitrajului, \n afar` de cazul cnd una din p`r]i a notificat celeilalte p`r]i [i tribunalului arbitral pn` la prima zi de \nf`]i[are c` \n]elege s` invoce caducitatea. Cum prta nu a f`cut o astfel de notificare \n condi]iile prev`zute de text, cererea sa de constatare a caducit`]ii arbitrajului nu putea fi admis`. Prta, prin \ntmpinare, a invocat [i excep]ia de prematuritate a cererii. Excep]ia de prematuritate a cererii a fost respins` prin \ncheierea Tribunalului, re]inndu-se c` prevederile art. 7201 C. proc. civ. privind concilierea direct` nu sunt aplicabile \n fa]a arbitrajului, iar reclamanta a \ncercat, potrivit pct. 10.1 din cele dou` contracte, o rezolvare amiabil`, dar prta nu a r`spuns la notific`ri. Apreciind c` dosarul este \n stare de judecat`, Tribunalul a dezb`tut litigiul pe fond. Privind fondul litigiului, Tribunalul arbitral a re]inut urm`toarele: p`r]ile din acest litigiu au \ncheiat dou` contracte de vnzare prin care reclamanta se oblig` s` vnd` prtei produsul contractat. |n ambele contracte, se stabilea c` plata va fi prin incaso documentar DPVE (dispozi]ie de plat` valutar` extern`) astfel: 30% din valoarea m`rfii la 90 de zile de la efectuarea formalit`]ilor vamale [i eliberarea m`rfii, iar restul de 70% la 210 zile de la aceea[i dat`. S-a stipulat r`spunderea cump`r`torului fa]` de vnz`tor pentru neplata pre]ului [i faptul c` datoreaz` penalit`]i de 7% pe an din valoarea neachitat` \n USD, \ncepnd cu a doua zi de la data scaden]ei. Prin cererea de arbitrare, reclamanta a solicitat obligarea prtei la plata pre]ului [i a penalit`]ilor pentru \ntrziere la plata pre]ului, pretinznd c` de[i a livrat prtei marfa contactat`, aceasta nu a pl`tit-o [i nici nu a r`spuns la notific`rile prin care a \ncercat solu]ionarea amiabil` a conflictului. |n dovedirea ac]iunii, reclamanta a depus la dosar, \n afara contractelor \ncheiate, facturile, scrisorile de transport interna]ional rutier (CMR), liste de ambalare, certificate de analiz`, de calitate, de origine [i de conformitate, avize de import, licen]e de import [i informare de livrare. Reclamanta a mai depus CMR-ul cu semn`tura [i [tampila societ`]ii prte, declara]ia vamal`, \n care prta este men]ionat` ca destinatar [i calculul penalit`]ilor conform contractului, dar majorate pentru intervalul de la introducerea cererii [i pn` la pronun]are. |n raport cu actele depuse de reclamant`, prta a prezentat un \nscris din care rezulta c` a pl`tit o parte din suma solicitat` de reclamant` prin ac]iune [i a declarat c` restul sumei datorate nu se mai contest`. A[a fiind, Tribunalul Arbitral constat` c` pe parcursul procesului societatea prt` a avut un comportament contrar principiului bunei-credin]e [i al loialit`]ii comerciale, precum [i principiul cooper`rii p`r]ilor contractante, principii esen]iale \n cadrul rela]iilor comerciale interna]ionale. Pe baza \nscrisului depus de prt`, reclamanta [i-a precizat din nou obiectul cererii, solicitnd obligarea acesteia la plata restului de pre] [i penalit`]i. Analiznd \ntregul material probator administrat \n cauz`, Tribunalul arbitral constat` c` reclamanta [i-a \ndeplinit obliga]iile contractuale [i a livrat produsele convenite, \n timp ce prta nu a pl`tit pre]ul convenit dect par]ial, astfel c` ea datoreaz` restul de pre] [i penalit`]ile corespunz`toare, stabilite \n mod expres \n contractele \ncheiate de c`tre cele dou` p`r]i din litigiu. Afirma]ia prtei, \n sensul c` la calculul penalit`]ilor reclamanta a f`cut gre[it imputa]ia pl`]ii par]iale la calculul penalit`]ilor, nu poate fi re]inut` din moment ce nu s-a precizat \n ce const` gre[eala [i nu s-a prezentat un alt mod de calcul. Avnd \n vedere considerentele precedente [i ]innd seama de prevederile art. 969 alin. (1) Cod civil, potrivit c`rora conven]iile legal f`cute au putere de lege \ntre p`r]ile contractante, de dispozi]iile art. 1066, art. 1069, art. 1073 [i urm., art. 1361 [i art. 1363 din Codul civil, precum [i de cele ale art. 46 Cod comercial, ac]iunea reclamantei a fost admis` \n parte, astfel cum a fost precizat`, iar prta obligat` la plata diferen]ei de pre] neachitat [i a penalit`]ilor de \ntrziere.

88

Revista Romn` de Arbitraj

Jurispruden]`

Contract de vnzare-cump`rare
R`spundere solidar` Penalit`]i Neprecizarea cuantumului sumelor datorate cu titlu de penalit`]i Contract de comision Inexisten]a conven]iei Star del credere Este \ntemeiat` preten]ia reclamantei de a solicita obligarea prtei-cump`r`toare [i a reprezentantului legal al acesteia la plata, \n solidar, a sumei de bani datorate, dac` exist` clauz` contractual` expres` \n acest sens. Cap`tul de cerere cu privire la plata penalit`]ilor \n continuare, pn` la plata efectiv` a pre]ului, nu se poate examina, \ntruct la data pronun]`rii hot`rrii arbitrale acestea nu pot fi cuantificate [i, deci, nu poate fi calculat` [i pl`tit` taxa arbitral` aferent`. Comisionarul nu este r`spunz`tor pentru neexecutarea obliga]iei de plat` de c`tre cump`r`tor, atta timp ct nu s-a \ncheiat conven]ia contrar` la care se refer` art. 412 alin. (1) C. com., a[a-numita conven]ie star del credere, prin care comisionarul se oblig` personal, fa]` de comitent, pentru \ndeplinirea obliga]iilor rezultnd din contractul principal. Hot`rrea nr. 206/2004 Dosar nr. 29/2004 P`r]ile [i obiectul litigiului Prin ac]iunea arbitral` \nregistrat` la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, reclamanta, o societate comercial` romn`, a cerut ca pr]ii, dou` societ`]i comerciale romne [i o persoan` fizic` romn`, s` fie obliga]i, \n solidar, s`-i pl`teasc`, \n echivalent lei la cursul oficial USD/leu din ziua pl`]ii, pre]ul m`rfii livrate [i penalit`]i de \ntrziere \n plata pre]ului. Ap`rarea prtei Prta 1, chemat` \n judecat` \n calitate de cump`r`tor, nu a depus \ntmpinare, \ns` \n concluziile orale a ar`tat c` din cauza condi]iilor climaterice nefavorabile care au afectat agricultura nu a fost \n m`sur` s` respecte termenele de plat` a debitului pe care l-a recunoscut ca datorat [i solicit` o nou` ree[alonare. Prta 2, persoan` juridic`, a prezentat ap`r`rile, formulnd \ntmpinare, [i a cerut respingerea preten]iilor fa]` de ea. Prtul 3, persoan` fizic`, reprezentantul legal al prtei 1, nu a depus \ntmpinare [i nici nu s-a prezent \n litigiu, de[i a fost legal citat.
Nr. 1/IanuarieMartie 2007

Solu]ia Tribunalului Arbitral Tribunalul arbitral a re]inut din cuprinsul lucr`rilor [i al actelor aflate la dosar cele ce urmeaz`: |ntre reclamant`, \n calitate de vnz`tor, [i prta 1, \n calitate de cump`r`tor, s-au \ncheiat, prin intermediarul prtei 2 dou` contracte de vnzare-cump`rare cu plata \n rate, avnd ca obiect vnzarea-cump`rarea de semin]e agricole (contractul nr. 300/2002). Reclamanta a livrat cantit`]ile contractate, iar pentru \ncasarea pre]ului a emis facturi pe care prta 1 nu le-a onorat la plat` nici la termenele contractuale, nici la termenele ree[alonate prin addendumurile \ncheiate \n acest scop. |n ultimul addendum, prta 1 a recunoscut datoria [i s-a obligat s` o pl`teasc` pn` la finele lunii octombrie 2003, angajament pe care nu l-a respectat. Se mai constat` c` reprezentantul legal al cump`r`torului, prta 3, s-a obligat s` garanteze [i s` r`spund` \n solidar cu acesta, respectiv cu prta 1, pentru neexecutarea obliga]iilor asumate, conform art. 1652 din Codul civil [i art. 42 din Codul comercial. |n consecin]`, \n temeiul acestor prevederi, prtul persoan` fizic`, care a semnat cele dou` contracte [i cele dou` addendumuri \n numele prtei 1, urmeaz` a r`spunde \n solidar cu aceasta pentru datoria nepl`tit`. I. Avnd \n vedere situa]ia expus` mai \nainte [i stabilit` pe baza probelor administrate, necomb`tut` de pr]i prin dovezi, precum [i prevederile contractelor, inclusiv addendumurile care, \n virtutea art. 969 Cod civil, au putere de lege \ntre p`r]ile contractante, v`znd [i dispozi]iile art. 1361 Cod civil potrivit c`rora principala obliga]ie a cump`r`torului este de a pl`ti pre]ul la ziua [i la locul determinat prin contract, Tribunalul Arbitral a admis cap`tul 1 al ac]iunii referitor la pre]ul m`rfii [i a obligat prta 1 [i pe prtul persoan` fizic` s` pl`teasc` \n solidar reclamantei, \n echivalent lei la cursul de schimb valutar al B`ncii Na]ionale a Romniei din ziua pl`]ii, suma datorat` cu titlu de pre] marf`. II. Totodat`, \n temeiul art. 5 alineatul ultim din cele dou` contracte, potrivit c`ruia dup` data-limit` de plat` se percep penalit`]i de 0,2% pentru fiecare zi de \ntrziere, Tribunalul Arbitral a admis [i al II-lea cap`t de cerere [i a obligat pe cei doi pr]i s` pl`teasc`, \n so89

Jurispruden]`

lidar, reclamantei, \n echivalent lei la cursul de schimb valutar al B`ncii Na]ionale a Romniei din ziua pl`]ii, o sum` de bani reprezentnd penalit`]i de \ntrziere \n plata pre]ului calculat pn` la data de 20.01.2004 inclusiv. Referitor la solicitarea oral` a prtei 1 privind o nou` e[alonare a debitului, Tribunalul Arbitral, \n temeiul art. 44 Cod com. care interzice acordarea de c`tre judec`tor a unui termen de gra]ie \n obliga]iile comerciale, respinge cererea prtei. Ct prive[te cererea de plat` de penalit`]i de \ntrziere, \n continuare pn` la plata efectiv` a pre]ului, urmeaz` ca, \n temeiul art. 48 alin. (7) din RPA-CAB, s` nu i se dea curs, avnd \n vedere c`, la data pronun]`rii prezentei hot`rri, ele nu pot fi cuantificate [i, deci, nu poate fi calculat` [i pl`tit` taxa arbitral` aferent`. Cu privire la preten]iile formulate fa]` de prta 2, Tribunalul Arbitral are \n vedere c` \ntre aceast` societate, \n calitate de comisionar, [i reclamant`, \n calitate de comitent, s-a \ncheiat contractul de comision, avnd ca obiect \ncredin]area de m`rfuri (semin]e certificate) apar]innd comitentului spre a fi v`muite de comisionar la pre]urile specificate \n anexa 1 la contract. Pentru serviciile prestate, comitentul va pl`ti comisionarului, pe baz` de facturi, comisionul prev`zut \n anexa 1 la contract. Reclamanta sus]ine c` prta 2 trebuie s` r`spund` \n solidar cu celelalte dou` prte, \ntruct a semnat, al`turi de vnz`tor, \n calitate de comisionar, contractele de vnzare-cump`rare [i [i-a asumat obliga]ia de plat` prin addendumul la cele dou` contracte. Asumarea r`spunderii de c`tre prta 2 rezult` [i din contractul de comision potrivit c`ruia valoarea m`rfurilor va fi achitat` comitentului \n termen de 5 zile de la data vnz`rii pentru m`rfurile contractate cu plata \n rate, iar \n cazul nepl`]ii la termen, se vor aplica penalit`]ile legale. La rndul s`u, prta 2 sus]ine c` [i-a \ndeplinit toate obliga]iile asumate prin contractul de comision, \n sensul c` a f`cut toate demersurile pentru a recupera debitele nu numai de la prta 1, ci [i de la ceilal]i debitori ai reclamantei, dar a \ntmpinat mari greut`]i din cauza secetei prelungite din anii 2001, 2002 [i 2003 care a afectat teritoriul Romniei, secet` ce a dus la compromiterea culturilor [i, prin consecin]`, la dificult`]i de plat` din partea produc`torilor, fapt care a deter-

minat pe reclamant` s` acorde ree[alon`ri de debite. Examinnd sus]inerile p`r]ilor, Tribunalul Arbitral observ`, \n prealabil, c` cele dou` contracte de vnzarecump`rare nu s-au \ncheiat de comisionar \n nume propriu [i pe seama comitentului, adic` \n modalitatea specific` unui contract de comision, ci s-au \ncheiat [i s-au semnat de reclamant`, \n calitate de vnz`tor, prin comisionar prta 2, precum [i de cump`r`torul prta 1. }innd seama c` p`r]ile au \n]eles s` \ncheie un contract de comision, fie chiar \ntr-o form` atipic`, Tribunalul Arbitral va examina \ndeplinirea obliga]iilor p`r]ilor contractante \n lumina acestui contract [i a celor dou` contracte de vnzare-cump`rare. Potrivit celor dou` contracte de vnzare-cump`rare, plata pre]ului revenea cump`r`torului. Prin nici o clauz` a acestor contracte [i prin nici o clauz` a contractului de comision, prta 2 nu s-a obligat s` garanteze sau s` pl`teasc` debitul. Clauza din contractul de comision prin care comisionarul se oblig` s` achite valoarea m`rfurilor \n termen de 5 zile de la data vnz`rii (art. 2.10) trebuie \n]eleas`, \n sensul c` pre]ul se achit` de cump`r`tor [i se remite vnz`torului prin intermediul comisionarului. Acest \n]eles este conform art. 412 alin. (1) din Codul comercial potrivit c`ruia comisionarul nu este r`spunz`tor pentru \ndeplinirea obliga]iilor luate de c`tre persoanele cu care a contractat, afar` de conven]ie contrar`. Atunci cnd \n contractul de comision s-a stipulat c` prta 2 va garanta executarea contractului cu \ntreaga sa avere (art. 2.13), p`r]ile au \n]eles c` garan]ia prive[te obliga]iile comisionarului derivate din contractul de comision, precum remiterea pre]ului \ncasat de cump`r`tor, iar nicidecum garantarea execut`rii obliga]iilor acestuia. Pentru asumarea de c`tre comisionar a unei atare obliga]ii, era necesar` conven]ia contrar` la care se refer` art. 412 alin. (1), a[a-numita conven]ie star del credere, prin care comisionarul se oblig` personal, fa]` de comitent, pentru \ndeplinirea obliga]iilor rezultnd din contractul principal. |n aceast` situa]ie, comisionarul are dreptul la o proviziune special` care se stabile[te de p`r]i prin conven]ia lor (art. 412 alin. (2) [i (3) Cod comercial). Nu s-a \nvederat \n litigiu c` \ntre p`r]i ar fi intervenit o atare conven]ie [i, \n consecin]`, Tribunalul Arbitral respinge ca ne\ntemeiat` ac]iunea fa]` de prt`.

90

Revista Romn` de Arbitraj

Varia

Arbitrajul comercial [i ordinea public` \n dreptul interna]ional privat


1. La data de 9 iunie 2006, s-au desf`[urat la sediul Camerei de Comer] [i Industrie a Romniei lucr`rile conferin]ei interna]ionale Arbitrajul comercial [i ordinea public` \n dreptul interna]ional privat. |n cuvntul de deschidere apar]innd domnului profesor dr. Adrian Severin, vicepre[edintele Cur]ii de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, s-a subliniat importan]a unui concept esen]ialmente teoretic [i derutant de generalizator. Participan]ii la aceast` conferin]` interna]ional` arbitri, avoca]i, exper]i \n domeniul arbitrajului comercial au demonstrat prin intermediul lucr`rilor prezentate c` ordinea public` de drept interna]ional privat [i-a pierdut proasta reputa]ie de no]iune seac`, lipsit` de orice relevan]` practic`. Jurispruden]a arbitral` romn`, str`in`, precum [i metoda comparativ` au reprezentat principalele instrumente utilizate \n acest demers de pulverizare a dogmatismului specific unei probleme generale de drept interna]ional privat. Ordinea public` de drept intern, ordinea public` de drept interna]ional privat, ordinea public` transna]ional` nu reprezint` un singur concept \n variate forme de manifestare, ci concepte diferite a c`ror aplicare \n sfera arbitrajului comercial este invocat` de instan]ele arbitrale, pe de o parte, de avoca]ii p`r]ilor litigante, pe de alt` parte, din perspective diferite. |n cadrul dezbaterilor izvorte din necesitatea formul`rii unei defini]ii rezonabile a acestui concept, nu s-a putut face abstrac]ie de lex mercatoria, sistem de drept ana]ional, ale c`rui caracteristici constituie subiectul unor dispute interminabile [i seduc`toare totodat`. 2. Lucr`rile prezentate la aceast` conferin]` interna]ional` au fost urm`toarele: Ordinea public` de drept interna]ional privat \n practica arbitral` autor: prof. dr. Victor Babiuc, pre[edintele Cur]ii de Arbitraj de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei; Arbitrajul comercial [i ordinea public` \n dreptul interna]ional privat \n Slovenia autor: prof. univ. dr. Kre so Puhari c, pre[edintele Cur]ii Permanente de Arbitraj de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Sloveniei;
Nr. 1/IanuarieMartie 2007

Ordinea public` [i controlul judec`toresc al hot`rrilor arbitrale autor: prof. dr. Marin Voicu, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei; Ordinea public` de drept interna]ional privat [i c`ile de reformare a hot`rrii arbitrale autor: conf. dr. Ioan Schiau, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei; Executarea sentin]elor arbitrale [i ordinea public` autor: conf. univ. dr. Olimpiu Crauciuc, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei; Recunoa[terea [i executarea silit` a sentin]elor arbitrale str`ine recunoa[terea [i executarea hot`rrilor str`ine pe teritoriul Romniei, scurt` analiz` comparativ` autor: dr. Radu-Bogdan Bobei, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei; Analiz` comparativ` \ntre ordinea public` de drept interna]ional privat [i ordinea public` de drept intern autor: lector univ. dr. Bazil Oglind`, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei; Jurispruden]a arbitral` [i ordinea public` autor: prof. univ. dr. Stanciu C`rpenaru, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei; Considera]ii privind ap`rarea drepturilor de proprietate industrial` \n lumina implement`rii \n Romnia a Directivei europene 2004/48/CE autor: conf. univ. dr. Lucian Mihai, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei; Contradic]ia dintre tendin]ele moderne \n domeniul arbitr`rii litigiilor comerciale dintre anumite structuri administrative [i societ`]i comerciale [i unele reglement`ri recente din legisla]ia romn` \n materie autor: dr. {erban Beligr`deanu, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei; Considera]ii asupra rela]iei dintre arbitraj [i dreptul european autor: Roxana Munteanu, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera
91

Varia de Comer] [i Industrie a Romniei; Cteva aspecte controversate privind ordinea public` \n arbitrajele interna]ionale autor: prof. univ. dr. Drago[Alexandru Sitaru, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei; Ordinea public` \n dreptul interna]ional privat, arbitrajul [i dreptul penal, interferen]e autor: prof. dr. Grigore Florescu, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei, Dreptul la un proces echitabil \n arbitrajul comercial interna]ional autori: dr. Victor T`n`sescu, drd. Crengu]a Ioana Leaua, arbitri la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei; Ordinea public` \n dreptul interna]ional privat \n modelul de arbitraj comercial O.H.A.D.A. (Organiza]ia de armonizare a Dreptului African al Afacerilor) autor: prof. univ. dr. Brndu[a {tef`nescu, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei; Imunitatea de jurisdic]ie [i arbitrajul comercial autor: dr. Dumitru Ivanciu, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei; Func]ionarea ordinii publice de drept interna]ional privat \n arbitrajul interna]ional autor: lector univ. drd. Daniel Mihai {andru, Universitatea Dimitrie Cantemir, Facultatea de Drept; Confiden]ialitatea informa]iilor relative \n arbitrajul comercial autor: prof. univ. dr. Smaranda Angheni, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei; Noi tendin]e \n arbitrajul comercial cu privire la ordinea public` autor: lector univ. dr. Ion Dragne. 3. Relativitatea ordinii publice de drept interna]ional privat a fost abordat` att din perspectiva conflictului de legi \n timp, ct [i din perspectiva conflictului de legi \n spa]iu [i timp. Determinarea legii aplicabile fondului litigiului interna]ional \n temeiul principiului lex voluntatis echivaleaz` cu aplicarea obligatorie a acesteia? Ordinea public` de drept interna]ional privat constituie un impediment dirimant \n demersul de recunoa[tere [i \ncuviin]are a execut`rii silite a unei sentin]e arbitrale str`ine pe teritoriul Romniei? Acestea sunt doar cteva dintre \ntreb`rile ce i-au preocupat pe participan]ii la aceast` conferin]` interna]ional`. Lipsa unui r`spuns atotcuprinz`tor la \ntrebarea Ce este ordinea public` de drept interna]ional privat? nu trebuie privit` ca o fatalitate, ci ca un pretext de discu]ie al unor viitoare conferin]e interna]ionale organizate de Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei.

dr. Radu-Bogdan Bobei Arbitru Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional de pe lng` Camera de Comer] [i Industrie a Romniei

92

Revista Romn` de Arbitraj

Varia

Lista camerelor de comer] [i industrie care organizeaz` [i administreaz` arbitrajul comercial prin organisme proprii de arbitraj Cur]i de Arbitraj sau Comisii de Arbitraj
Camera de Comer] [i Industrie a Romniei Curtea de Arbitraj Comercial Interna]ional Adresa: Bulevardul Octavian Goga nr. 2, sector 3, Bucure[ti; Website: http://arbitration.ccir.ro E-mail: arbitration@ccir.ro Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Arad Comisia de Arbitraj Comercial; Adresa: Strada Clo[ca nr. 5, Arad; Website: http://www.ccia-arad.ro E-mail: ccia@ccia-arad.ro Camera de Comer] [i Industrie Arge[ Comisia de Arbitraj Comercial; Adresa: Pia]a General Vasile Milea nr. 1, Pite[ti; Website: http://www.cciarges.ro E-mail: ccia@geostar.ro Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Bac`u Comisia de Arbitraj Comercial; Adresa: Strada Libert`]ii nr. 1, Bac`u; Website: http://www.cciabc.ro E-mail: camerabc@cciabc.ro Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Br`ila Curtea de Arbitraj Comercial; Adresa: Aleea Pensionatului nr. 3, Br`ila; Website: http://www.cciabr.ro E-mail: cciabr@brx.ssibr.ro Camera de Comer] [i Industrie Bra[ov Curtea de Arbitraj Comercial; Adresa: Strada M. Kog`lniceanu nr. 18-20, Bra[ov; Website: http://www.ccibv.ro E-mail: simona@ccibv.ro Camera de Comer] [i Industrie Buz`u Comisia de Arbitraj Comercial; Adresa: Bulevardul Unirii, Bl. 10BCD, parter, Buz`u; E-mail: cci@buz`u.ro
Nr. 1/IanuarieMartie 2007

Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` C`l`ra[i Comisia de Arbitraj Comercial; Adresa: Strada Progresului, Bl. BBB, Et. 3, C`l`ra[i; E-mail: cciacl@satline.ro Camera de Comer] [i Industrie Cluj Curtea de Arbitraj Comercial; Adresa: Strada Horea nr. 3, Cluj-Napoca; Website: http://www.ccicj.ro E-mail: office@ccicj.ro Camera de Comer], Industrie, Naviga]ie, Agricultur` Constan]a Curtea de Arbitraj Comercial [i Maritim; Adresa: Strada I.N. Ni]escu nr. 6, Constan]a; Website: http://www.ccina.ro E-mail: office@ccina.ro Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Dmbovi]a Comisia de Arbitraj Comercial; Adresa: Calea Cmpulung nr. 6A, Trgovi[te; E-mail: cciadb@clicknet.ro Camera de Comer] [i Industrie OLTENIA Dolj Comisia de Arbitraj Comercial; Adresa: Strada Brestei nr. 21, Craiova; Website: http://www.ccidj.ro E-mail: ccidj@ccidj.ro Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Gala]i Comisia de Arbitraj Comercial; Adresa: Strada Mihai Bravu nr. 46, Gala]i; E-mail: ccia@galati.astral.ro

93

Varia Camera de Comer] [i Industrie Hunedoara Comisia de Arbitraj Comercial; Adresa: Strada 1 Decembrie nr. 23, Deva; Website: http://www.ccihd.recep.ro E-mail: ccihd@mail.recep.ro Camera de Comer] [i Industrie Ia[i Curtea de Arbitraj Comercial; Adresa: Bulevardul Carol I nr. 27, Dealul Copou, Ia[i; Website: http://www.cciasi.ro E-mail: cciasi@cciasi.ro Camera de Comer] [i Industrie Maramure[ Curtea de Arbitraj Comercial; Adresa: Bulevardul Unirii nr. 16, Baia Mare; Website: http://www.ccimm.ro E-mail: cci_mm@ccimm.ro Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Mehedin]i Curtea de Arbitraj Comercial; Adresa: Strada Smrdan nr. 29, Drobeta-TurnuSeverin; Website: http://www.cciamh.ro E-mail: secretariat@cciamh.severin.rdsnet.ro Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Mure[ Comisia de Arbitraj Comercial; Adresa: Strada Prim`riei nr. 1, Trgu Mure[; Website: http://www.cciams.ro E-mail: office@cciams.ro Camera de Comer] [i Industrie Neam] Comisia de Arbitraj Comercial; Adresa: Bulevardul Decebal nr. 33, Corp A, PiatraNeam]; Website: http://www.ccint.ro E-mail: secretariat@ccint.ro Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Olt Comisia de Arbitraj Comercial; Adresa: Bulevardul Nicolae Titulescu nr. 49, Slatina; E-mail: cciaolt@slatina.ro Camera de Comer] [i Industrie Prahova Comisia de Arbitraj Comercial; Adresa: Strada Cuza Vod` nr. 8, Ploie[ti; Website: http://www.cciph.ro E-mail: office@cciph.ro Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` SatuMare Comisia de Arbitraj Comercial; Adresa: Strada Decebal nr. 4, Satu-Mare; Website: http://www.cciasm.ro E-mail: cci@cciasm.ro Camera de Comer] [i Industrie S`laj Comisia de Arbitraj Comercial; Adresa: Strada Corneliu Coposu nr. 3, Zal`u; Website: http://www.ccisalaj.ro E-mail: ccisalaj@ccisalaj.ro Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Sibiu Curtea de Arbitraj Comercial; Adresa: Strada Telefoanelor nr. 1, Sibiu; Website: http://www.cciasb.ro E-mail: cciasb@cciasb.ro Camera de Comer] [i Industrie Suceava Curtea de Arbitraj Comercial; Adresa: Strada Universit`]ii nr. 15-17; Website: http://www.ccisv.ro E-mail: cci@ccisv.ro Camera de Comer], Industrie [i Agricultur` Timi[oara Curtea de Arbitraj Comercial; Adresa: Pia]a Victoriei nr. 3, Timi[oara; Website: http://www.cciat.ro E-mail: cciat@cciat.ro

94

Revista Romn` de Arbitraj

|N ACEST NUM+R
I STUDII, ARTICOLE, COMENTARII
Starea actual= a arbitrajului comercial \n

DIN NUM+RUL VIITOR


I STUDII, ARTICOLE, COMENTARII
Starea actual= a arbitrajului comercial \n

Romnia prof. univ. dr. Victor Babiuc Arbitrajul comercial [i ordinea public= \n dreptul interna]ional privat din Slovenia prof. univ. dr. Kre so Puhari c Considera]ii introductive cu privire la dreptul la un proces echitabil [i arbitrajul comercial interna]ional dr. Victor T=n=sescu, drd. Crengu]a Ioana Leaua Raporturile juridice \n arbitrajul comercial conf. univ. dr. Ioan Sab=u-Pop Metode moderne alternative de solu]ionare a litigiilor comerciale asist. univ. drd. Cristina Florescu Legitimarea voca]iei statului [i a autorit=]ilor publice de a \ncheia o conven]ie arbitral= lector univ. drd. Daniel Mihai {andru II JURISPRUDEN}+ ARBITRAL+
Cesiune de crean]= Compensare Daune-interese Legea aplicabil= Penalit=]i Contract de arend= Contract de comision Contract de depozit Contract de leasing Contract de loca]iune Contract de management Contract de prest=ri servicii Contract de prest=ri servicii de publicitate Contract de prest=ri servicii de transport Contract de vnzare-cump=rare

Romnia (II) prof. univ. dr. Victor Babiuc


Aspecte ale practicii Cur]ii de Arbitraj Comercial

Interna]ional de pe lng= Camera de Comer] [i Industrie a Romniei \n materie de competen]= prof. univ. dr. Adrian Severin, dr. Radu-Bogdan Bobei Taxele [i cheltuielile arbitrale Maria Veriotti, Mihaela Cozmanciuc Interferen]e \ntre dreptul penal [i arbitrajul comercial prof. univ. dr. Grigore Florescu, asistent univ. drd. Cristina Florescu II JURISPRUDEN}+ ARBITRAL+
Competen]= Contract de comision Contract de publicitate Contract de vnzare-cump=rare

III VARIA Recenzii

III VARIA Arbitrajul comercial [i ordinea public= \n dreptul interna]ional privat Lista camerelor de comer] [i industrie care organizeaz= [i administreaz= arbitrajul comercial prin organisme proprii de arbitraj Cur]i de Arbitraj sau Comisii de Arbitraj