ROMANIA . MINISTERUL EDUCATIEL CERC RIL, TINERETULU! si spORTULUL Universitatea Titu Mai joresct rin Claudiu ROMAN DIZERTATIECAPITOLUL 1 RIA GENERALA A § ST! eMELOR. CONCEPTE, NOTIUNI, METODA $I APLIC itemelor ile sistematice cu privire Ia lumes jnconjurdtoare au fost orientale Stentei umane: pamantul, focul, APS. faerul sau combinatii ale pe ce incerea patrunderea in profunzime & fenomenelor, cercetaitoril sxitatii existentei umane: fenomenele care erau semnalates a, ceea ce a dus la ‘unoasterii, Acest tip de Ma fost urmat de cercetatori pand la sfarsitul secolului al X’ Mimulate a generat o noud evolutie in domeniul stiintific, reare abordeazi si in prezent, in mod global, sub divers xitatea ei PiWiener 1945) (g. kibernetes = eérmaci), stint de Wiles cu autoreglare (tehnice, economice, sociale, we numai fluxurile informationale si efectele materiale si energetice. Cibernetica este O stiinta in sroprii. dar reprezint& si o metoda specific de efoda simularii, metoda cutiei negre, etc. nffy 1942, 1950, 1957) (lati al formularea de principii, legi si metode valabile ide sisteme. TGS ia in considerare influentele fenergetice dintr-un sistem) la un anumit in, Systema e); este 0 disciplina shise, distantate de zonadespre ne teoretice despre Nahe tinjelor dint un ansambla sistematie ¢ fe teorie inchegat not cand uti experimenter ing ne reunese, pe baz weeptesP fe oricarei “jpotezele-confirmate sa infirm = prjani eoncept), let, tori-confim Teshceptin weneralé asupra domenil Modalogietotaiaiea metodo" sPeSiDer de pr ccereetare in dom ‘deseriptival generale de fk dezvoltare Jor stiinifiee jenumi Sistemul Bun sistem al stlinolor, pe caret vor 4 jgrupuri distinete biologie, goologla, astronomia, astrofizice, © conomia, demografia [Geciolosa, store, pottologia, dreptul, ec0ne od muri propri) ozica. linevistica). de constructii, electrotehnice rent strategic, manageme' ment, micromanagement). tivl, curativa, a muncii, sportiva). ia civic’). jlogia, antropologia, ecologia, bioingineria) SSistemelor, ingineria industriala, scientica, care se ocupa ou tuite din: oameni, nbiant specific. jologiei si medicinii gementul/economia sistemelor de Alte domeniiSistemele de productic Tngineria e sistemelor Tnreprinderi ative, servic shconcepte utlizate in earacterizarea igenerale privind teoria general @ sistemelor (TGS) $i Si: mente (componente), 6 i/ interactionet nitele unor conditii Sane a, avand ca © multime de ele ze pole iresurse/ mediu. coopereazi fuirezultat concret (fig. 1-1) dupa modelul sistem-subsistem. ul ci proprietafile specifice sistemului sunt at in sdiul de actiune (intern /extern); resurselor! delimitatesistemul sistemull mui in ciclul de iNT: Masinterne, exteme si TeZeTv® parele in urmaton fe compus identitat wip gure 1.2 $1 ut este prezentat in f elemente: unui sistem 2. Ciclul de viara al cenerator, ct Mrediut extern, de catre sisteme CU functionarea pe baza unor Progr me de rea sistemuli, conform unor Programe impuse sistemului, intre anumi’e limite: Sada de functionare involutiva. Destructurarea jo noua functionare evoluti a mai fetri diferiti de cei anterior va, a unvia sa jetdti utilizate/ utilizabile fansamblul de propris mului Glut extern/ intern, si finalitAtii si form cerinjelor mediului extern). ilor (proprietitilor) sistemului. Ea definest ata de un nivel mediu(valoare medic), tmatorilor, in diversele etape de viata ale inde de raportul: “©, we n, reprezina i calitatii sistemului. f datorité numarului mare de rmiitoarele:Simple; Comp -, 6. Dupat gradul de cunoastere structuri sistemula 2, Dup& natura relaior materiale le emul Liniare: Neliniare 5. Dp tipal relatilordintre elementele sistemulu: Ssiale: Economice: Ingineresth sunt sistemele ce definite structural «i fonetional asiel se ettaprerints ansambial medio” frmetionale specifice (medi! fculturale, medii lito: jurdieo-administiatve ablul subsistemelor naturale infin f spatiu si Memoltarea durabil pe Ter bundstarea diului natural ct ride actiune definite in dou accept feme destinate unui scop bine de! mul de asiguréri, sisterul fi; sistem de interventie et estinate nor scopuri_ multiple sistemele de productie, sprind oameni (cu conceptil preoeuPayt scfagurdri uno aetivitati organizate, ov SeoP Heme concrete de actiune destinate real? nil de diverse, obiecte si componente care asigurd Un se clasifica astfel ‘anumitor functiuni tehnice cerute de viata produse): rea de echipamente, utilaje, tehnologii formirii performante a elementelor intrari in « sunt sisteme de actiune care inglobea: jul,(operatori umani), 25 a ce le conferd ez, clasificarea sistemelor in Sociale | {Econom <[Organizati |escrist prin multiplele precum tite informatic rea unui sistem este di ente ale ‘componente i mediul extern. procesului rea sisternului (FB Conceptul de inform trodus de Norbert ‘Cibernetica este definita ca fi a comeni deniicit eu conceptul de informatie: mati privind rezultatele stioneaza int na suportul programulut ie comportamentul sistemull sistemulU Legit 1). Wiener si Cl Funjionan diverselesubsisteme tionale intre sistem $i fe conducere-reelan natie este i inform: jaude Shannon Smunicarii Ia finfe $ jemului Pe sivtiit sist rc ul de rectie (program Bae fe route fn report cu cunosinicle PS jabile euprinse sia grup de simboluri: aitinen inurata prin Te alizarea unui eveniment dintrun Se de de aceea, in sensul Jui Claude E.Shannon in studiaza_ informat Jaborata de ©: fei, ca stiintt, matematica el Infiel este o teorie statistic | informatie nt poarti, numele de eveniment Cu cat este mai {qu atat ,surpriza” de a afla c& acel eveniment a se poate reda in figura 1.5,emir 6 = receptor + decodifcator er pransmiterii mesajului, ari sunt mesa (coal nest specific): Qs S13 a emal 2 2 in momentul Sct spniesexerinen ull ty Te sce ml geice reaza semnalul (1) intr a stn decsifch senna in Himes in sursaSs tori 5 utilizatori fi distorsionat 4, semnatul poate a asupra canalului 4 E.1(DC). sia (5) este O/ nalul transmis mesajului RHEE) 1), gi c& perturbat rezultat cunoscut) semn {informational al (4) #EE.) SEM al (n pein (100%) intr B) EL fare un singur semi dine ceea ce transmite S) (continutul de alegere a unui semnal ce urmeazi Si fie ‘> nu stie ce semn va rea S2 crest: transmis/ recepfionat de S2 va ple posibil femme, nedeterminar gmnalul selectat, codificat ic cu atat determinarea este mai mit dar si diminua. aa informatia reprezint® nedeterminare inlaturats GS ponte fi exprimat print-o masurd H (es, Ponte Giraese primit de Sz din partea lui Sy ENTROPIA S2) 3... elemente; is; H=H(n).n )=0,(v)n 215 (iH (n2) Gndeplineste inclusiv conditiile 1-4 este @ informatici( deci a nedeterminarii masura pentru informatie cea mai simpla alegere: un bit. ari pentru alegerearsa Q sunt egal P Jogaritmii in bs : el aifabetul Es eet e consid lati’ ultats He ( (rn) 4 fine interpretare poate fi 8 pe) de lui din al sate serele 8° fa = Pa 082 Pa semnele din E pate determina 0 entropic fe din Ea apa @ feed sermn Bop care rereznt ean entrie in termodinamic®. pate in teorin sistemelor sisteme biologice, ificiale. mele fizico-chimice 14 hnice- materiale Tehnol: etc, Sistemele de si comercializare). Ja siste it Sisteme Teh fisconstructii ctc. Sistem Thontaj, suprafete de product prestari de servi iferentiat, in functic 4 ‘Naturale/Arti sunt celule etapa in care Se ‘componentele relevante sunt SCar). <estinat formatie dest de inf | oper ain subsist er ral (de excel ‘«subsistemu! controll p ‘= subsistemul operat Substanja, in conform find stic (fig. 1.7) sunt de tip: m-intrarile; mie ce are loc intre eiesiri si conexiuni