Hotă râ re

nr. 842/2020 din 26/10/2020 - Penal - lovirea sau alte violenţe

(art.193 NCP)
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI - Secţia Penală (C1-penal)

ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREŞTI
SECŢIA PENALĂ
Bucureşti, ____________________________. 2-4, Sector 4
Tel. : xxxxxxxxxxxxx, Fax : xxxxxxxxxxxxx, email : xxxxxxxxxxxxxxxxxxx
Operator de date cu caracter personal 4905
Prezentul document conţine date cu caracter personal aflate sub incidenţa Legii nr. 677/2011

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

SENTINŢA PENALĂ NR. 842/2020

Şedinţa publică de la 26.10.2020
Instanţa constituită din:
Preşedinte - M_____ V_______ S________
Grefier – V_____ D_____ Ţ______

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a fost reprezentat de

procuror A__-M____ P____.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul C_____ A_____ E______ şi pe persoana vătămată
Ş_____ D_____ E___, având ca obiect lovirea sau alte violenţe (art.193 C.pen.).
La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns inculpatul C_____ A_____ E______ prezent personal şi
asistat de avocat ales M______ R_____ D______ cu delegaţie la dosar.
Nu a răspuns partea civilă Ş_____ D_____ E___.
Nu a răspuns partea civilă S_______ U__________ de Urgenţă E____.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanţa , în temeiul art. 20 alin. (5) lit. b) C.pr.pen., ia act că în cursul zilei de 21.10.2020, Ş_____ D_____
E___ şi-a majorat pretenţiile civile în privinţa daunelor morale de la suma de 20.000 de lei la suma de 40.000
de lei. Instanţa apreciază că există o precizare doar în privinţa daunelor morale, neexistând alte înscrisuri sau
alte precizări cu privire la daunele materiale, acţiunea civilă fiind guvernată de principiul disponibilităţii.
La interpelarea instanţei asupra probatoriului,
Inculpatul C_____ A_____ E______, prin avocat, solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri în circumstanţiere.
Instanţa pune în discuţie solicitarea inculpatului de a administrare a probei cu înscrisuri în circumstanţiere.
Repre zentantul Ministerului Public solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri în circumstanţiere pentru
inculpat.
Instanţa încuviinţează proba cu înscrisuri în circumstanţiere pentru inculpat.
Inculpatul C_____ A_____ E______, prin avocat, arată că, la acest moment, cartea de identitate se află la
Primăria Bâldana pentru aplicarea vizei de flotant. La interpelarea instanţei, inculpatul C_____ A_____

Tipărit de Alexe Adriana la 16.10.2022. 1/14

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
E______ , personal, arată că locuieşte atât în Bucureşti cât şi în ____________________________, jud.
Dâmboviţa, ____________________. 19.
Nefiind explicaţii sau cereri de formulat, în temeiul art. 387 alin. 2 C.pr.pen. instanţa declară cercetarea
judecătorească finalizată şi în temeiul art. 388 alin. 1 C.pr.pen. acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Minist erului Public, având cuvântul, susţine că deşi inculpatul nu a recunoscut comiterea
infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată, mai exact nu a recunoscut faptul că a săvârşit această
infracţiune cu intenţie, apreciază că probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii, cu
referire la înregistrarea video aflată la dosarul cauzei, care a surprins săvârşirea infracţiunii, declaraţiile
persoanei vătămate, precum şi declaraţiile inculpatului care prezintă numeroase contraziceri şi inadvertenţe, fac
dovada că inculpatul a săvârşit infracţiunea astfel cum a fost reţinută prin actul de sesizare.
În temeiul art. 396 alin. 1, 2 C.pr.pen. rap. la art. 193 alin. 2 C.pen., solicită condamnarea inculpatului la o
pedeapsă cu închisoarea pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau alte violenţe.
Ţinând cont că inculpatul nu are antecedente penale, precum şi raportat la circumstanţele personale ale
inculpatului, pensionar în vârstă de 62 de ani, apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea
efectivă a acesteia, motiv pentru care, în temeiul art. 91 C.pen. solicită suspendarea sub supraveghere a
executării pedepsei cu stabilirea unui termen de supraveghere pe durata căruia inculpatul să fie obligat la
respectarea măsurilor prevăzute la art. 93 alin. 1, alin. 2 lit. b şi alin. 3 C.pen.
În temeiul art. 67 C.pen. solicită interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi i C.pen.
cu titlu de pedeapsă complementară, iar în temeiul art. 65 C.pen. solicită interzicerea exercitării aceloraşi
drepturi cu titlu de pedeapsă accesorie.
Cu privire la latura civilă, solicită admiterea acţiunile civile exercitate în cauză, cu obligarea inculpatului la plata
sumei de 40.000 de lei cu titlu de daune morale către partea civilă Ş_____ D_____ E___, respectiv suma de
852,50 de lei cu titlu de daune materiale către partea civilă S_______ E____.
În temeiul art. 274 alin. 1 alin. C.pr.pen., solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată.
Inculpatul C_____ A_____ E______, prin avocat, în principal, solicită achitarea inculpatului conform art. 16
alin. 1 lit. b C.pr.pen. deoarece fapta pentru care a fost cercetat a fost săvârşită fără intenţie, la nivel intelectiv,
volitiv, iar acesta nu a urmărit producerea rezultatului faptei sale, mai ales că, în momentul în care partea
vătămată se afla amplasată, blocată pe mijlocul străzii, inculpatul efectiv nu avea de unde să prevadă că partea
vătămată îşi va poziţiona piciorul sub roata maşinii.
În subsidiar, solicită renunţarea la aplicarea pedepsei conform art. 80-81, respectiv aplicarea unui avertisment,
având în vedere faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, iar în ultimii 2 ani acestuia nu i s-
a mai dispus aplicarea vreunei măsuri, vreo renunţare la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei.
Precizează că inculpatul apărat are un loc stabil de muncă, este un om gospodar, cu un istoric frumos, cu o
familie frumoasă, cu un copil care se pregăteşte pentru facultate.
Precizează impactul condamnării la o pedeapsă, chiar şi cu suspendarea acesteia sub supraveghere, faptul că
ar rămâne înscrisă în cazier. Susţine că până la această vârstă, inculpatul nu a avut nici măcar o sancţiune
contravenţională la regimul rutier. Arată că a fost o pură întâmplare izvorâtă dintr-o neînţelegere, moment la
care, domnul a venit acasă să-şi parcheze maşina, nu a avut loc pentru că vecinul îşi parcase maşina în faţa
casei dumnealui. Susţine că acesta a intrat în casă, ca orice cetăţean normal, moment în care s-a trezit la uşă
cu partea vătămată. Arată că inculpatul a rugat persoana vătămată să nu mai parcheze în faţa curţii deoarece
trebuie să plece cu maşina. Precizează că inculpatul nu avea de ales de vreme ce un om atât de iresponsabil
s-a poziţionat în faţa sa adresându-i injurii. Menţionează că se observă din filmare că domnul C_____ nici nu
coboară din maşină astfel cum greşit a declarat partea vătămată. Susţine că scopul persoanei vătămate este
de a-i fi satisfăcute nevoile materiale prin inducerea în eroare a acestui cetăţean onorabil. Consideră că
instanţa are posibilitatea conferită de lege de a acorda o pedeapsă cât mai uşoară, evitând astfel îmbogăţirea

Tipărit de Alexe Adriana la 16.10.2022. 2/14

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
fără just temei.
Precizează că partea civilă nu a dovedit cu înscrisuri că s-a agravat starea acesteia.
Susţine că din raportul Spitalului E____ existent la dosarul cauzei nu rezultă că partea civilă a avut atelă
ghipsată. Arată că ________ de metatarsian 5 are 3 stadii, şi trebuia să fie avute în vedere anumite
caracteristici ale fracturii, dar nu a fost depus niciun înscris în acest sens, astfel că latura civilă nu este
întemeiată, motiv pentru care solicită respingerea acestei cereri. Face referire la Ghidul de aplicare a daunelor
morale în jurisdicţia naţională, în care instanţele trebuie să ţină cont că pe o zi de îngrijire medicală judecătorul
calculează printr-un raţionament logico-matematic nu mai mult de 38 de lei.
Inculpatul C_____ A_____ E______, personal, având ultimul cuvânt, arată nu a dorit să se ajungă la
această situaţie. Precizează că s-a simţit ameninţat. Menţionează că domnul a stat 15 secunde în faţa maşinii,
moment în care nu a reacţionat în niciun fel. Susţine că i-a fost teamă să coboare din maşină. Arată că în
momentul în care persoana vătămată a făcut pasul spre dreapta, astfel cu se observă şi pe filmare, piciorul
stâng l-a direcţionat sub roata maşinii. Solicită instanţei să observe faptul că persoana vătămată a făcut pasul
spre dreapta cu referire la piciorul stâng. Menţionează că nu a căutat să ________________________ că a
parcat şi a intrat în casă, iar acesta a venit după el. Susţine că nu mai ştie motivul pentru care s-a contrazis cu
persoana vătămată. Arată că nu are nimic de ascuns. Reiterează solicitarea de a fi analizată poziţia în care
persoana vătămată face pasul spre dreapta. Susţine că în momentul în care a făcut pasul spre dreapta a crezut
că s-a dat la o parte dar a poziţionat piciorul stâng sub maşină. Precizează că nu se poate observa acest
aspect din poziţia şoferului, crezând că s-a rezolvat şi îl lasă să plece. Menţionează că se poate observa că nu
a avut nicio intenţie de a-i face ceva persoanei vătămate şi regretă ce s-a întâmplat, dovadă că a rămas acolo,
dar i-a fost teamă să meargă. Precizează că i-a fost frică să nu vină cineva de la grădiniţă, astfel că a stat cât
mai aproape de casă pentru a __________________ se apere.
Instanţa reţine cauza în pronunţare.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 7609/P/2019 din 23.06.2020, întocmit de Par chetul de pe lângă Judecătoria Sector 1
Bucureşti, înregistrat pe rolul instanţei la data de 01.07.2020, sub nr. XXXXXXXXXXXXXX/a1, s-a dispus
trimiterea în judecată a inculpatului C_____ A_____ E______ pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte
violenţe, prev. de art. 193 alin. (2) C.pen..
În actul de sesizare s-a reţinut, în fapt, că la data de 30.07.2019, in jurul orelor 13:30, in timp ce se afla pe
______________________ Bucureşti, in dreptul imobilului cu nr. 35, inculpatul C_____ A_____ E______ in
calitate de conducător al autoturismului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, a călcat persoana vătămată
Ş_____ D_____ E___ cu roata stângă faţă a autovehiculul la nivelul piciorului, producându-i leziuni traumatice
ce au necesitat pentru vindecare un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale.
Pentru dovedirea situaţiei de fapt reţinute prin rechizitoriu au fost administrate următoarele mijloace de probă
administrate în cursul urmăririi penale :
- declaraţii suspect/inculpat C_____ A_____-E______ (filele 9, 17-18);
- proces-verbal de constatare a faptei (f. 29);
- fişa Departamentului U.P.U (f. 30);
- declaraţia persoanei vătămate Ş_____ D_____-E___ (f. 35-37);
- certificat medico-legal nr. A2/4167/01.08.2019 eliberat de Institutul N_______ de Medicină Legală „M___
Minovici” (f. 39-40);
- procesul-verbal de cercetare la faţa locului însoţit de planşa fotografică (f. 48-53);

Tipărit de Alexe Adriana la 16.10.2022. 3/14

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
- declaraţie martor P____ I____-A________ (f. 54-56);
- proces - verbal de vizionare a înregistrărilor video insotit de suport de stocare a datelor (f. 58-63).
Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 31.07.2020 , rămasă definitivă, judecătorul de
cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, administrării probelor şi efectuării actelor de
urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii faţă de inculpatul C_____ A_____ E______ .
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului de sesizare, instanţa a adus la
cunoştinţă inculpatului dispoziţiile art. 374 alin. (4) C.proc.pen. raportat la art. 396 alin. (10) C.proc.pen., privind
judecata în procedură simplificată, precum şi soluţiile posibile ca urmare a acestei proceduri.
Inculpatul a arătat că nu solicită ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate, prevăzută de art. 374
alin. (4) C.proc.pen. procedându-se astfel la judecarea cauzei în procedură obişnuită.
Astfel, în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a procedat la audierea inculpatului (f. 51), a părţii civile (f. 52)
şi vizionarea înregistrărilor video relevante.
Cu privire la latura civilă, instanţa ia act că, anterior începerii cercetării judecătoreşti, persoana vătămată a
arătat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 20.000 lei cu titlu de daune materiale şi 20.000
lei daune morale. În cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a luat act de precizarea pretenţiilor civile ale
persoanei vătămate, aceasta majorând daunele morale la suma de 40.000 lei.
De asemenea, instanţa ia act că S_______ U__________ de Urgenţă E____ s-a constituit parte civilă cu suma
de 852,50 lei, actualizată cu rata inflaţiei .
În cauză nu au fost dispuse măsuri preventive sau măsurii asiguratorii faţă de inculpat.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:
La ora 30.07.2019, in jurul orelor 13.19, inculpatul Chicos A_____ E______ a parcat autoturismul marca Dacia
Duster cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, în dreptul imobilului cu nr. 24, situat pe ______________________,
Bucureşti, unde domiciliază (imobil care figurează, în înregistrările de la dosarul cauzei, pe partea stângă,
având o copertină cărămizie), după care a coborât din interiorul acestuia.
Anterior, din înregistrările depuse la dosarul cauzei, rezultă că inculpatul s-a mai deplasat în zonă, apărând a
parca autoturismul său pe aceeaşi parte a străzii pe care se află şi imobilul în care locuieşte.
În aceste împrejurări, inculpatul a fost interpelat de către persoana vătămată Ş_____ D_____ E___, director in
cadrul ____________________, cu punctul de lucru la adresa din Bucureşti, ________________________,
sector 1, respectiv în imobilul care figurează, în înregistrări, vis-a-vis, având un gard alb-bej.
Cu această ocazie, se observă cum cei doi poartă o discuţie privind modalitatea de parcare a autoturismelor in
zona respectivă. Ambele persoane apar a gesticula într-o manieră specifică unei discuţii în contradictoriu,
inculpatul apărând a avea o stare de nervozitate mai accentuată.
Pe fondul acestei discuţii, inculpatul Chicos A_____ E______ s-a urcat la volanul autoturismului Dacia Duster,
şi a mutat autovehiculul în dreptul imobilului de vis-a-vis, respectiv în dreptul porţii de acces în curtea grădiniţei
administrată de către persoana vătămată. În acelaşi timp, se observă cum persoana vătămată traversează
______________________ spre intrarea pietonală a imobilului pe care îl administrează, apărând că nu doreşte
o continuare a discuţiilor.
În contextul în care persoana vătămată a observat că inculpatul a mutat autoturismul în dreptul porţii de acces
auto, şi-a încetat deplasarea spre intrarea în curtea imobilului şi a evidenţiat inculpatului faptul că maniera în
care a parcat blochează poarta de acces, gesticulând spre aceasta. Discuţia avea loc în timp ce inculpatul se
afla încă în autoturism iar persoana vătămată se afla pe partea carosabilă, în dreptul roţii stânga-faţă a
autoturismului inculpatului. Acesta din urmă a închis uşa autoturismului şi, deşi observa că persoana vătămată
se află aproape de traiectoria probabilă, a plecat cu autoturismul din faţa grădiniţei şi a întors maşina. În timpul
manevrei, autoturismul inculpatului a şters tricoul persoanei vătămate, aceasta rămânând exact în zona
mediană a părţii carosabile, pe linia ce desparte sensurile, reproşându-i inculpatului manevra anterioară.

Tipărit de Alexe Adriana la 16.10.2022. 4/14

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
Ulterior, în jurul orelor 13:21:30, inculpatul a oprit autoturismul, persoana vătămată rămânând în dreptul liniei ce
desparte sensurile de mers, în faţa autoturismului inculpatului, în dreptul farului stânga, continuând să
reproşeze maniera în care inculpatul i-a şters tricoul cu autoturismul cu ocazia primei manevre.
În momentele următoare, autoturismul inculpatului a început să se deplaseze uşor în faţă, timp in care
persoana vătămată au făcut un pas în lateral, rămânând însă pe traiectoria de deplasare a roţii stânga-faţă a
autoturismului. Autoturismul şi-a continuat deplasarea, se observă momentul în care roata stânga-faţă a
autoturismului se urcă pe piciorul persoanei vătămate, aceasta din urmă pierzându-şi în acelaşi timp sprijinul în
respectivul picior, sprijinindu-se cu mâinile pe capota maşinii şi lovind apoi cu pumnul în parbriz.
În final, inculpatul a continuat deplasarea şi a parcat autoturismul în poziţia iniţială, persoana vătămată căzând
pe partea carosabilă şi rămânând astfel până la sosirea echipajului de ambulanţă. În acest timp, inculpatul a
coborât din autoturism, a observat starea persoanei vătămate, a continuat să gesticuleze şi să se manifeste
agresiv iar apoi a intrat în imobilul în care locuieşte.
Întregul incident, a stfel cum a fost descris de către instanţă, a fost surprins cu deosebită claritate de sistemul
de supraveghere video amplasat in zonă, înregistrare depusă pe suport optic la dosarul de urmărire penală (f.
63 DUP).
Persoana vătămată a fost transportată la S_______ U__________ de Urgenţă E____, in vederea acordării de
îngrijiri medico-legale, fiindu-i stabilit diagnosticul de fractură baza metacarpian V stâng. Conform certificatului
medico-legal nr. A2/4167/01.08.2019 eliberat de Institutul N_______ de Medicină Legală „M___ Minovici” ,
persoana vătămată Ş_____ D_____-E___ a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin
comprimare între corpuri/planuri dure, posibil în condiţiile unui accident de trafic rutier (pieton). Leziunile pot
data din 30.07.2019 şi au necesitat pentru vindecare un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale.
Fiind audiat în cauză în cursul urmăririi penale, inculpatul C_____ A_____ E______ nu a recunoscut fapta
reţinută in sarcina sa. Acesta a afirmat că la data de 30.07.2019, în jurul orei 13.10, a sosit la adresa de
domiciliu cu autoturismul marca Dacia Duster, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX şi a parcat în dreptul
imobilului cu nr. 24 din ____________________. Acesta a precizat că, în momentul în care a ajuns în dreptul
imobilului unde domiciliază, a observat că un autoturism marca Mercedes încerca să parcheze, ocazie cu care
a rugat conducătorul acelui autoturism, (identificat in persoana numitului Ş_____ D_____-E___) să parcheze
în altă parte, însă acesta din urmă a avut un comportament nervos. Inculpatul a declarat că i-a transmis
persoanei vătămate să lase maşina în dreptul imobilului unde acesta domiciliază, după care el a parcat în
dreptul imobilului de vis-a-vis, de pe _________________.
După ce a parcat maşina, persoana vătămată i-a atras atenţia că a parcat în dreptul garajului său, solicitându-i
să o mute în altă parte. Inculpatul a afirmat că a vrut să mute autoturismul, însă persoana vătămată nu îi
permitea acest fapt si îi adresa injurii, astfel că s-a speriat gândindu-se că poate fi agresat. Cu această ocazie a
atins uşor persoana vătămată cu oglinda stângă. Acesta a declarat că a întors maşina cu intenţia de a o parca
în dreptul imobilului său, însă persoana vătămată s-a poziţionat în faţa maşinii sale, îndreptându-se către
portiera stângă a autovehiculul. Astfel, inculpatul s-a speriat, a intrat in panică si a pornit autoturismul pe
direcţia înainte, cu intenţia de a scăpa de persoana vătămată care părea a fi furioasă. Inculpatul a declarat că
înainte de a trece de persoana vătămată aceasta a lovit cu pumnul parbrizul care s-a spart, după care el a
parcat autovehiculul in dreptul imobilului unde locuieşte. Inculpatul a declarat că a observat persoana vătămată
căzută la nivelul solului, neputând preciza daca a constatat acest aspect după ce a ieşit din autoturism sau
după ce a ieşit din imobil.
În cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a arătat următoarele aspecte: Eu şi cu persoana vătămată suntem
vecini şi există un conflict mai vechi legat de modul în care se parchează autoturismele pe stradă. În concret,
persoana vătămată are un garaj pe care nu-l foloseşte niciodată, dar al cărui acces îl doreşte în mod constant
liber. Eu locuiesc în imobilul care, pe filmarea de la dosarul cauzei, are o copertină. Persoana vătămată deţine

Tipărit de Alexe Adriana la 16.10.2022. 5/14

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
imobilul ce se vede în partea opusă a străzii. Persoana vătămată a parcat în dreptul imobilului în care eu
locuiesc. Eu am sosit la domiciliu şi am parcat în spatele său. Aceasta a venit la maşina mea, iar ulterior spre
intrarea în imobil şi mi-a reproşat maniera în care reproşez constant persoanelor care veneau la imobilul său de
a-mi lăsa locul de parcare liber. Precizez că, deşi în faţa imobilului persoanei vătămate sunt locuri libere în mod
constant, maşinile care vin la aceasta, obişnuiesc să parcheze în faţa imobilului în care eu locuiesc, motiv
pentru care, au existat situaţii în care le-am solicitat să mute maşina din faţa imobilului în care eu locuiesc. Eu
am coborât din autoturism şi m-am îndreptat către intrarea în casă. Persoana vătămată m-a urmat, continuând
cu reproşuri şi jigniri. Dorind să sting conflictul, am zis să mut eu maşina în faţa imobilului său, lăsându-l
astfel să parcheze el în faţa imobilului meu. Persoana vătămată a venit la geamul meu şi mi-a spus că nu
pot lăsa maşina nici în a doua locaţie deoarece blochez accesul la garaj. Persoana vătămată stătea foarte
aproape de maşină. Am făcut o manevră pentru a ieşi din acel loc de parcare, maşina a şters persoana
vătămată, aceasta a aplicat o lovitură cu pumnul, eu m-am dus să întorc în intersecţia din apropiere şi când am
revenit, persoana vătămată era în faţa maşinii. Am stat aşa pentru aproximativ 15 secunde, timp în care
persoana vătămată mă ameninţa şi mă înjura. La un moment dat, am observat că persoana vătămată a
făcut un pas spre dreapta, dar a rămas cu piciorul sub maşină. D__ fiind conformaţia maşinii şi statura
mea, nu am putut să văd că persoana vătămată a rămas în faţa maşinii . Eu de altfel am şi făcut o manevră
către dreapta pentru a-l evita. În acele momente nu doream decât să ies din acea situaţie.
Afirmaţiile constante ale inculpatului nu corespund adevărului sub multiple aspecte, fiind corect combătute de
restul mijloacele de probă administrate în cauză.
Astfel, fiind audiată in cauză, persoana vătămată a afirmat că de 30.07.2019, în jurul orelor 13.00, a parcat
autoturismul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX vis-a-vis de imobilul de pe
_________________, sector 1. După ce a parcat, la faţa locului a sosit autoturismul marca Dacia Duster, al
cărui şofer, (identificat in persoana inculpatului) i-a solicitat să îşi mute maşina întrucât el locuieşte acolo.
Persoana vătămată a precizat că a mutat propriul autoturism, iar inculpatul a parcat autovehiculul marca Dacia
L____ in locul eliberat de către aceasta. Totodată, persoana vătămată a afirmat că a iniţiat o conversaţie cu
inculpatul, relatându-i că doreşte să aibă o relaţie de bună de vecinătate, în contextul în care anterior a
identificat anumite avarii produse asupra autovehiculelor ce aparţin societăţii comerciale pe care o
administrează, însă inculpatul i-a transmis că el parchează unde doreşte.
Astfel, inculpatul a mutat autoturismul marca Dacia în dreptul porţii de acces auto in fata sediului
societăţii comerciale administrate de către persoana vătămată, blocând astfel accesul in curtea
imobilului. Persoana vătămată a declarat că i-a reproşat acest aspect inculpatului, care fiind in stare de
nervozitate a pornit autoturismul fără să se asigure, astfel că a lovit-o cu oglinda stângă faţa in zona
stomacului. Inculpatul a întors autoturismul, iar când a revenit, persoana vătămată, poziţionată pe partea
carosabilă i-a arătat că a lovit-o având urme de praf pe tricou. Persoana vătămată a afirmat că inculpatul a oprit
iniţial, după care a turat puternic motorul şi a demarat, trecând cu roata stânga faţă peste piciorul stâng
acesteia. Totodată persoana vătămată a declarat că in momentul in care a fost călcată, din cauza durerii foarte
mari pe care a simţit-o, a lovit cu palma parbrizul autoturismului Dacia Duster solicitându-i inculpatului să
oprească. De asemenea, persoana vătămată a afirmat că a căzut la nivelul solului, iar inculpatul nu i-a oferit
ajutor, adresându-i însă injurii si proferând ameninţări la adresa acesteia in sensul că îi va închide afacerea si
,,o să îi arate cine este el si ce putere are în cartier,, .
Audiată în cursul cercetării judecătoreşti, persoana vătămată a arătat următoarele: După ce am parcat am
revenit la inculpat, m-am prezentat şi i-am cerut să facem într-un fel încât să ne înţelegem şi să nu mai existe
discuţiile ce au existat anterior. Inculpatul s-a enervat, mi-a spus că parchează maşina unde doreşte , că
soţia sa lucrează în cadrul unei companii în subordinea primăriei, s-a urcat din nou în autoturism şi l-a mutat în
faţa sediului firmei de catering. Am traversat, i-am solicitat să nu parcheze acolo că blochează calea de acces,

Tipărit de Alexe Adriana la 16.10.2022. 6/14

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
a refuzat, l-am informat că voi suna la 112, a revenit în autoturism, a plecat în viteză, şi m-a atins în zona burţii
cu oglinda retrovizoare. Nu a fost un impact puternic. Inculpatul s-a dus şi a întors maşina, eu am rămas în
intersecţie, în locul în care mă aflam, îi reproşam inculpatului că mi-a murdărit tricoul şi că nu se
comportă într-o manieră normală . Eu îi reproşam că m-a murdărit, iar inculpatul a plecat, s-a oprit cu maşina
pe piciorul meu şi atunci am lovit şi eu cu mâna în parbriz. Am fost internat 6 ore iar ulterior am stat cu piciorul
în ghips 31 de zile. În prezent am în continuare probleme cu piciorul şi urmează să am o operaţie la gleznă. Nu
am avut nici un conflict cu soţia inculpatului în ziua anterioară evenimentului. O singură dată am lovit parbrizul
autoturismului în momentul evenimentului. Nu, nu-mi aduc aminte să fi lovit maşina inculpatului la momentul la
care a plecat din dreptul porţii mele. Eu îi ceream explicaţii inculpatului pentru comportamentul avut anterior. Nu
mi-am imaginat că acesta ar putea, la un moment dat, să mă lovească cu maşina.
Astfel, declaraţia inculpatului cu privire la desfăşurarea incidentului este contrazisă de înregistrarea video care
se coroborează deplin cu declaraţia persoanei vătămate. Astfel, în primul rând, instanţa constată că procurorul
a făcut o amplă analiză a condiţiilor legitimei apărări reţinute în favoarea persoanei vătămate cu privire la fapta
de a lovi cu pumnul în parbriz autoturismului inculpatului, toate afirmaţiile inculpatului potrivit cărora acesta a
avut la rândul său calitatea de persoană vătămată fiind evident mincinoase. Se constată că persoana vătămată
a lovit parbrizul după ce autoturismul s-a urcat vizibil pe piciorul acesteia, acesta fiind singurul gest agresiv
exercitat de persoana vătămată.
În cel de-al doilea rând, inculpatul a parcat iniţial autoturismul marca Dacia Duster in dreptul imobilului unde
locuieşte, ulterior mutându-l demonstrativ în dreptul imobilului unde funcţionează societatea administrată de
către persoana vătămată, generând astfel prin propriul comportament conflictul avut cu persoana vătămată.
Explicaţia oferită de către inculpat, în sensul că a dorit stingerea conflictului, este lipsită de logică în condiţiile în
care conflictul dintre părţi avea ca obiect tocmai maniera în care se parchează autoturismele. Astfel, explicaţia
persoanei vătămate, potrivit căreia inculpatul a afirmat în acelaşi timp că poate parca oriunde doreşte, este cea
plauzibilă, iar nu susţinerile inculpatului.
În cel de-al treilea rând, analizarea înregistrării video demonstrează că persoana vătămată nu a avut o atitudine
agresivă care să determine o reacţie provocată de temere din partea inculpatului. Ambele persoane se aflau
într-un conflict, gesticulau, inculpatul apărând însă a avea o stare de nervozitate mult mai accentuată. Instanţa
constată că această stare a rămas constantă pe întreg parcursul evenimentului, inculpatul neapărând niciodată
a acţiona sub guvernarea unei stări de temere. După ce inculpatul a întors maşina, deşi persoana vătămată era
poziţionată pe partea caro sabilă, împiedicând circulaţia autoturismului, aceasta nu era agresivă, nu avea o
atitudine ostilă, încercând doar să îi arate inculpatului că a fost lovită cu oglindă, poziţionându-se in partea
stângă a autoturismului in raport cu direcţia de mers a acestuia.
Astfel, instanţa constată că apărările constante ale inculpatului în sensul că ar fi acţionat în stare de legitimă
apărare sau sub imperiul provocării sub evident nefondate, acţiunile persoanei vătămate rezumându-se la
nivelul unui scandal uzual între vecini şi la adresarea de reproşuri pe fondul manevrei de asemenea
periculoase a inculpatului prin care a şters cu autoturismul tricoul persoanei vătămate.

În drept, fapta inculpatului C_____ A_____ E______ care la data de 30.07.2019, in jurul orelor 13:30, in
timp ce se afla pe ______________________ Bucureşti, in dreptul imobilului cu nr. 35, in calitate de
conducător al autoturismului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, a călcat persoana vătămată Ş_____
D_____ E___ cu roata stângă faţă a autovehiculul la nivelul piciorului, producându-i leziuni traumatice
ce au necesitat pentru vindecare un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele
constitutive ale infracţiunii de loviri sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. (2) C.pen..
Sub aspectul laturii obiective , instanţa reţine că elementul material care o compune constă în exercitarea de
violenţe asupra persoanei vătămate. În concret, inculpatul a călcat cu roata stânga faţă a autoturismului piciorul

Tipărit de Alexe Adriana la 16.10.2022. 7/14

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
persoanei vătămate.
Urmarea imediată a infracţiunii a constat în producerea de leziune pentru a căror vindecare au fost necesare
30-35 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico - legal depus.
Legătura de cauzalitate dintre actele de violenţe exercitate de inculpat şi suferinţele fizice cauzate persoanei
vătămate se prezumă, aceasta rezultând din simpla comitere a faptei ( ex re ).
Sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârşit fapta cu forma şi modalitatea de vinovăţie a intenţiei
indirecte, conform art. 16 alin. (3) lit. b) C.pen., întrucât acesta a prevăzut rezultatul faptei sale şi, deşi nu l-a
urmărit, a acceptat şi a lăsat pe seama hazardului producerea acestuia prin săvârşirea infracţiunii.
În această privinţă, instanţa subliniază că nu prezintă nicio relevanţă penală împrejurarea că inculpatul nu a fost
în măsura a observa, din poziţia în care se afla, că persoana vătămată avea piciorul pe traiectoria de rulare a
roţii. Astfel, din perspectiva oricărui conducător auto minim diligent, situaţia de pericol creată ar fi justificat un
nivel sporit de atenţie, persoana vătămată aflându-se în mod evident în faţa autovehiculului fără a reprezenta
însă un pericol direct pentru integritatea inculpatului sau a autoturismului său.
Or, la momentul la care persoana vătămată a făcut un pas spre lateralul maşinii, instanţa apreciază că
inculpatul avea obligaţia cel puţin de a se deplasa cu o viteză mult mai redusă, iar nu de a prezuma fără nici un
temei factual că persoana vătămată s-a retras total, să iniţieze deplasarea şi să o continue chiar şi după ce se
observa vizibil că autoturismul s-a ridicat pe piciorul persoanei vătămate iar aceasta a început să se ţină cu
mâinile de capota autoturismului. Inculpatul a lăsat pe seama hazardului poziţia în care se află persoana
vătămată, adoptând o atitudine de dezinteres nepermis pe fondul unei stări de nervi, atitudinea confirmată de
altfel şi de atitudinea ulterioară evenimentului.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere pe lângă

atingerea scopului pedepselor şi dispoziţiile art.74 C.pen, respectiv împrejurările şi modul de comitere a
infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea
rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi
frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii
şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
Ca o chestiune prealabilă, instanţa constată că limitele de pedeapsă prevăzute de art. 193 alin. (2) C.pen.
pentru infracţiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată sunt 6 luni la 5 ani sau amenda.
În concret, instanţa va avea în vedere conţinutul constitutiv al infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului,
apreciind că fapta prezintă gravitate abstractă ridicată, în contextul necesităţii ocrotirii unei valori sociale
deosebit de importante, respectiv integritatea fizică în contextul violenţei în trafic. Din aceste motive, instanţa
apreciază că o soluţie de renunţare la aplicarea pedepsei nu poate fi aplicată, fapta săvârşită necesitând
existenţa unei sancţionări concrete a conduitei inculpatului, mai ales din perspectiva urmărilor. Instanţa are în
vedere că inculpatul a acţionat pe fondul unui conflict spontan, incapabil de a-şi stăpâni pornirile agresiva, în
lipsa vreunei provocări din partea persoanei vătămate. Instanţa are în vedere că inculpatul nu a avut nici un
motiv întemeiat pentru a acţiona astfel, toate explicaţiile date pe întreg parcursul procesului penal neputând,
sub nicio formă, să constituie o justificare, persoana vătămată având un comportament ce denota uimire
provocat însă tot de o manevră anterioară periculoasă a inculpatului.
În privinţa urmărilor, instanţa constată că acestea au fost de o gravitate ridicată, partea civilă având nevoie de
un număr ridicat de zile de îngrijiri medicale, urmările fiind produse şi pe plan psihologic, iar nu doar pe plan
fizic. Nu în ultimul rând, instanţa nu poate neglija potenţialul extrem de grav al acţiunii inculpatului, vătămările
ce puteau fi provocate în respectiva împrejurare putând cu mare uşurinţă conduce la reţinerea unor încadrări
juridice mult mai severe.
În ceea ce priveşte circumstanţele personale ale inculpatului, instanţa reţine că acesta este la primul contact cu

Tipărit de Alexe Adriana la 16.10.2022. 8/14

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
legea penală, apare ca fiind integrat social având un loc de muncă stabil şi o vârstă peste medie. Instanţa
constată că inculpatul a colaborat cu organele cu organele judiciare, însă nu a recunoscut săvârşirea faptei,
încercând pe întreg parcursul procesului penal să reducă potenţiala sa contribuţie şi să demonstreze, în ciuda
materialul probator indiscutabil, că acesta a avut calitatea de persoană vătămată. Mai mult, instanţa constată că
inculpatul nu a înţeles niciodată gravitatea faptei şi potenţialele urmări ale conduitei sale, fiind surprins de însăşi
existenţa prezentului proces penal, justificându-se astfel o sancţionare adecvată a conduitei sale.
Astfel, instanţa este chemată a efectua un just echilibru între necesitatea clară de sancţionare a inculpatului
care a săvârşit o infracţiune gravă şi rolul preponderent de reeducare al sancţiunii penale. Instanţa apreciază că
soluţiile de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei ar fi măsuri prea blânde în
raport de circumstanţele reale din speţă. Astfel spus, instanţa reţine că fapta săvârşită este una gravă,
inculpatul demonstrând o evidentă nepăsare faţă de dispoziţiile legale şi o incapacitate de stăpânire a
sentimentului de furie.
În atare condiţii, instanţa apreciază că se impune condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii orientate
spre mediu. În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei , văzând şi dispoziţiile art. 91 C.pen.,
în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de
acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de
îndreptare, instanţa consideră că aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia,
condamnatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o
perioadă determinată.
Totodată, în cauză sunt îndeplinite şi celelalte condiţii prevăzute de art. 91 C.pen. pentru suspendarea
executării pedepsei sub supraveghere, pedeapsa aplicată fiind închisoarea de cel mult 3 ani, infractorul nu a
mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute în art.
42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare iar inculpatul şi-a manifestat
acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii.
În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie şi pe cea complementară , instanţa reţine că, aşa cum a stabilit
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în cauza S____ şi P_______ contra României şi în cauza Hirst contra
Marii Britanii), exerciţiul unui drept poate fi interzis doar în măsura în care există o nedemnitate. În acelaşi sens,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, prin decizia 74/2007, a stabilit că interzicerea drepturilor
prevăzute de art. 64 lit. a teza I – lit. c din Codul penal nu se face în mod automat, ci se va supune aprecierii
instanţei în funcţie de criteriile stabilite în art. 74 alin. 1 C.pen.
În cauză, natura faptelor comise de inculpat reflectă o atitudine de sfidare a acestuia în raport cu valori sociale
importante, ceea ce relevă în mod indubitabil existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură
electorală prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b) C.pen.. În schimb, în ceea ce priveşte dreptul de a alege, având
în vedere cauza Hirst contra Marii Britanii – prin care Curtea Europeană a statuat că interzicerea automată a
dreptului de a participa la alegeri, aplicabilă tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu
închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând astfel o
încălcare a art. 3 din Protocolul 1 din Convenţie – instanţa apreciază că în speţă, în raport cu natura concretă a
faptelor comise de către inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu
îi va interzice exerciţiul acestui drept. De asemenea, faţă de gravitatea faptei reţinute şi de incapacitatea
acestuia de a-şi stăpâni manifestările violente în contextul conducerii unui autovehicul pe drumurile publice, în
ciuda potenţialului distructiv al unui asemenea obiect, instanţa urmează a-i interzice inculpatului şi dreptul de a
conduce vehicule pe drumurile publice.
Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 396 alin. (2) C.pr.pen. rap. la art. 193 alin. (2) C.pen., instanţa va
condamna pe inculpatul C_____ A_____ E______ la pedeapsa închisorii de 1 (unu) an şi 6 (şase) luni ,
pentru săvârşirea infracţiunii de loviri şi alte violenţe (fapta din 30.07.2019).

Tipărit de Alexe Adriana la 16.10.2022. 9/14

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
În temeiul art. 65 alin. (1) şi (3) C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.
de art. 66 alin. (1) lit. a), b), i) C.pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice,
dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a conduce vehicule pentru care
este necesară obţinerea unui permis de conducere), pe durata pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3)
C.pen., pedeapsa accesorie urmând a fi executată în cazul în care pedeapsa principală a închisorii devine
executabilă.
În temeiul art. 67 alin. (1) C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.
de art. 66 alin. (1) lit. a), b), i) C.pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice,
dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a conduce vehicule pentru care
este necesară obţinerea unui permis de conducere), pe o durată de 2 ani , pedeapsa complementară urmând
a se executa conform art. 68 alin. (1) lit. b) C.pen., respectiv de la rămânerea definitivă a hotărârii de
condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul art. 91 C .pen., instanţa va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va stabili
un termen de supraveghere de 2 (doi) ani , conform dispoziţiilor art. 92 alin. (1) C.pen., termenul de
supraveghere urmând a se calcula conform art. 92 alin. (2) C.pen..
În temeiul art. 93 alin. (1) C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte
următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dâmboviţa, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va urma un
program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţiile din
comunitate.
În temeiul art. 93 alin. (3) C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă
neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Tărtăşeşti sau în cadrul Primăriei Oraşului Răcari pe o
perioadă de 90 de zile.
Conform art. 94 alin. (1) C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la art. 93 alin. (1) lit. c)
- e) C.pen., se comunică Serviciului de Probaţiune Dâmboviţa.
Conform art. 94 alin. (2) C.pen., supravegherea executării obligaţiei prevăzute la art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen. se
face de către Serviciul de Probaţiune Dâmboviţa.
În baza art. 404 alin. (2) C.pr.pen., va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen. privind
revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Latura civilă. Cu privire la latura civilă, instanţa reţine că persoana vătămată Ş_____ D_____ E___ s-a
constituit parte civilă cu suma de 40.000 lei daune morale şi suma de 20.000 lei daune materiale. Pentru aceste
motive, instanţa urmează a verifica în ce măsură sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1357 şi urm. C.civ.
pentru a antrena răspunderea civilă delictuală a inculpatului.
Referitor la existenţa unei fapte ilicite , instanţa reţine că aceasta constă tocmai în infracţiunea de loviri şi alte
violenţe reţinută anterior în sarcina inculpatului.
În ceea ce priveşte prejudiciul moral suferit pe partea civilă, instanţa reţine fără dubiu că un asemenea
prejudiciu există, date fiind urmările agresiunilor a cărei victimă a fost, aceasta având de suferit nu doar fizic, ci
şi psihic. Deşi nu există criterii absolute pentru cuantificarea prejudiciului moral suferit de partea civilă, instanţa
apreciază că suma solicitată de aceasta este prea mare, mai ales prin raportare la împrejurarea că nu se

Tipărit de Alexe Adriana la 16.10.2022. 10/14

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
identifică repercusiuni cu caracter permanent. Practica judiciară nu a stabilit criterii precise de determinare a
daunelor morale, însă instanţa trebuie întotdeauna să stabilească un echilibru între acestea şi sumele de bani
acordate, astfel încât nici să nu reprezinte o despăgubire derizorie, dar nici să reprezinte o îmbogăţire fără justă
cauză a părţii civile.
Astfel, cuantumul stabilit trebuie să fie echitabil, de natură a oferi o compensaţie rezonabilă, prin raportare la
consecinţele negative concrete suferite de partea civilă pe plan psihic şi fizic, gravitatea vătămării, importanţa
valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, precum şi intensitatea cu care au fost percepute
consecinţele vătămării. Or, în speţa de faţă, partea civilă a suferit vătămări semnificative a căror vindecare au
presupus un număr ridicat de număr de zile de îngrijiri medicale.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat faptul că, deoarece este vorba de lezarea unor valori fără conţinut
economic şi de protejarea unor drepturi care ____________________ vieţii private, în sfera art. 1 din Convenţia
europeană, dar şi de valori apărate de art. 22 din Constituţie şi art. 58 C.civ., existenţa prejudiciului este
circumscrisă condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real şi efectiv
produs victimei. Prejudiciul moral a fost definit ca fiind orice atingere adusă uneia dintre prerogativele care
constituie atributul personalităţii umane şi care se manifestă prin suferinţa fizică sau/şi morală, pe care le
resimte victima. Prejudiciile care alterează sănătatea şi imaginea fizică aduc atingere unora dintre prerogativele
care constituie atributul personalităţii umane – dreptul la sănătate, integritate fizică şi psihică (art. 58 NCC) ca şi
componente ale dreptului la viaţă apărat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi trebuie să fie
reparate. Caracterul suferinţelor trebuie privit în legătură cu particularităţile individuale ale persoanei
prejudiciate, suferinţele morale (psihice) fiind frica, durerea, ruşinea, tristeţea, neliniştea, umilirea şi alte emoţii
negative. În ce priveşte modul de calcul, cuantumul posibilelor despăgubiri acordate, nici sistemul legislativ
românesc, dar nici normele comunitare nu prevăd un mod concret de evaluare a daunelor morale, iar acest
principiu, al reparării integrale a unui astfel de prejudiciu, nu poate avea decât un caracter estimativ, fapt
explicabil în raport de natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate bănesc. Aşadar,
ceea ce trebuie în concret evaluat nu este prejudiciul ca atare, ci doar despăgubirea ce vine să compenseze
acest prejudiciu şi să aducă acea satisfacţie de ordin moral celui prejudiciat. ( Decizia nr. 824 din 6 aprilie 2016
pronunţată în recurs de Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect acţiune în daune
morale)
Instanţa are în vedere intensitatea ridicată cu care partea civilă a resimţit consecinţele infracţiunii, starea de
stres prin raportare la starea de pericol foarte ridicat la care a fost expusă prin maniera în care a acţionat
inculpatul. Cu toate acestea, instanţa nu poate reţine o întindere în timp a vătămărilor suferite sau existenţa
vreunor urmări cu caracter permanent, partea civilă refăcându-se, după o perioadă medie de timp, în
integralitate.
Pe cale de consecinţă, pentru a asigura un echilibru echitabil între dimensiunea punitivă si cea reparatorie a
daunelor morale, dar şi a evita crearea premiselor pentru o eventuală îmbogăţire fără justă cauză a părţii civile,
neputându-se corecta consecinţele unei fapte ilicite printr-un abuz, instanţa urmează a admite în parte cererea
formulată de partea civilă sub acest aspect, în limita sumei de 30.000 lei daune morale, vătămările efectiv
produse trebuind să rămână elementul definitoriu în analiză. Instanţa subliniază din nou că urmările efectiv
produse se situează la un nivel minim prin raportare la potenţialele urmări pe care le puteau avea acţiunile
inculpatului
Cu privire la daunele materiale, instanţa reţine din declaraţia părţii civile acestea ar consta în beneficiu
nerealizat pe perioada concediului medical şi contravaloare îngrijiri medicale. Cu toate acestea, deşi instanţa a
acordat un termen de judecată expres pentru a permite părţii civile să depună probe din care să reiasă
cheltuielile reclamate, partea civilă a rămas în pasivitate, nefăcând în vreun fel dovada pretenţiilor sale
privitoare la daunele materiale.

Tipărit de Alexe Adriana la 16.10.2022. 11/14

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
În privinţa legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciile produse, instanţa reţine că aceasta este
îndeplinită în speţă, faptele inculpatului fiind unica acţiune care a condus la crearea prejudiciului moral încercat
de către partea civilă.
Având în vedere că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a inculpatului
pentru recuperarea daunelor provocate instanţa, în temeiul art. 397 alin. (1) C.pr.pen. rap. la art. 20 C.pr.pen.,
cu referire la art. 1349, art. 1357, art. 1381 şi art. 1385 C.civ., va admite în parte acţiunea civilă formulată de
partea civilă Ş_____ D_____ E___, astfel cum a fost precizată, şi va obliga inculpatul la plata sumei de 30.000
lei cu titlu de daune morale.
Instanţa ia act că S_______ U__________ de Urgenţă E____ s-a constituit parte civilă cu suma de 852,50 lei
actualizată cu rata inflaţiei, reprezentând cheltuieli de spitalizare.
Instanţa reţine că prejudiciul este probat cert, prin intermediul înscrisurilor depuse în cursul fazei de judecată.
În privinţa posibilităţii unităţii spitaliceşti de a solicita recuperarea prejudiciului produs, instanţa reţine că potrivit
art. 313 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, astfel cum a fost modificat, „ Persoanele care prin faptele lor aduc
daune sănătăţii altei persoane, precum şi daune sănătăţii propriei persoane, din culpă, răspund potrivit legii şi
au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective
ocazionate de asistenţa medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către
furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii
medicale se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi
dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti,
indiferent de faza de judecată.“ Aşadar, calitatea de parte civilă în procesele penale pentru recuperarea
despăgubirilor civile reprezentând cheltuieli efective ocazionate de asistenţa medicală acordată în condiţiile art.
313 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 revine furnizorilor de servicii medicale, în speţă, unităţilor spitaliceşti.
Instanţa observă că această normă este una specială, derogatorie, nefiind o răspundere subsidiară a
asiguratorului, subsecventă asigurării sociale de sănătate. Altfel spus, în cazul în care se angajează
răspunderea delictuală a unei persoane, aceasta sau persoană care se subrogă în drepturile şi obligaţiile sale
este ţinută să suporte cheltuielile de îngrijire medicală, iar nu asigurarea socială de sănătate a persoanei
vătămate.
Aşadar, în temeiul art. 397 alin. (1) C.pr.pen. rap. la art. 20 C.pr.pen., cu referire la art. 1349, art. 1357, art.
1381 şi art. 1385 C.civ., instanţa va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă S_______ U__________
de Urgenţă E____ şi va obliga inculpatul la plata sumei de 852,50 lei, cu titlu de daune materiale, sumă ce va fi
actualizată cu rata inflaţiei la data plăţii, prin raportare la data de 30.07.2019.

Cheltuieli judiciare. În temeiul art. 274 alin. (1) C.pr.pen., instanţa va obliga inculpatul la plata sumei de 2.000
de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (600 lei aferente urmăririi penale, 1.400 lei aferente
judecăţii).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:

În temeiul art. 396 alin. (2) C.pr.pen. rap. la art. 193 alin. (2) C.pen., condamnă pe inculpatul C_____ A_____
E______, fiul lui A________ şi I____, născut la data de 04.02.1958 în Mun. Bucureşti, cu domiciliul în
Bucureşti, __________________, sector 1, f.f.l. în ____________________________, jud. Dâmboviţa,
____________________. 19, CNP xxxxxxxxxxxxx, necunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa închisorii
de 1 (unu) an şi 6 (şase) luni , pentru săvârşirea infracţiunii de loviri şi alte violenţe (fapta din 30.07.2019).

Tipărit de Alexe Adriana la 16.10.2022. 12/14

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
În temeiul art. 65 alin. (1) şi (3) C.pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de
art. 66 alin. (1) lit. a), b), i) C.pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice,
dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a conduce vehicule pentru care
este necesară obţinerea unui permis de conducere), pe durata pedepsei principale, conform art. 65 alin. (3)
C.pen., pedeapsa accesorie urmând a fi executată în cazul în care pedeapsa principală a închisorii devine
executabilă.
În temeiul art. 67 alin. (1) C.pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de
art. 66 alin. (1) lit. a), b), i) C.pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice,
dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a conduce vehicule pentru care
este necesară obţinerea unui permis de conducere), pe o durată de 2 ani , pedeapsa complementară urmând
a se executa conform art. 68 alin. (1) lit. b) C.pen., respectiv de la rămânerea definitivă a hotărârii de
condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul art. 91 C .pen., dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen
de supraveghere de 2 (doi) ani , conform dispoziţiilor art. 92 alin. (1) C.pen., termenul de supraveghere
urmând a se calcula conform art. 92 alin. (2) C.pen..
În temeiul art. 93 alin. (1) C.pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte
următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dâmboviţa, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va urma un
program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţiile din
comunitate.
În temeiul art. 93 alin. (3) C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă
neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Tărtăşeşti sau în cadrul Primăriei Oraşului Răcari pe o
perioadă de 90 de zile.
Conform art. 94 alin. (1) C.pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la art. 93 alin. (1) lit. c)
- e) C.pen., se comunică Serviciului de Probaţiune Dâmboviţa.
Conform art. 94 alin. (2) C.pen., supravegherea executării obligaţiei prevăzute la art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen. se
face de către Serviciul de Probaţiune Dâmboviţa.
În baza art. 404 alin. (2) C.pr.pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen. privind
revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 397 alin. (1) C.pr.pen. rap. la art. 20 C.pr.pen., cu referire la art. 1349, art. 1357, art. 1381 şi art.
1385 C.civ., admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă Ş_____ D_____ E___, CNP
xxxxxxxxxxxxx, astfel cum a fost precizată, şi obligă inculpatul la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune
morale.
În temeiul art. 397 alin. (1) C.pr.pen. rap. la art. 20 C.pr.pen., cu referire la art. 1349, art. 1357, art. 1381 şi art.
1385 C.civ., admite acţiunea civilă formulată de partea civilă S_______ U__________ de Urgenţă E____ şi
obligă inculpatul la plata sumei de 852,50 lei, cu titlu de daune materiale, sumă ce va fi actualizată cu rata
inflaţiei la data plăţii, prin raportare la data de 30.07.2019 .
În temeiul art. 274 alin. (1) C.pr.pen., obligă inculpatul la plata sumei de 2.000 de lei, cu titlu de cheltuieli
judiciare avansate de stat (600 lei aferente urmăririi penale, 1.400 lei aferente judecăţii).

Tipărit de Alexe Adriana la 16.10.2022. 13/14

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei prezentei minute.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26.10.2020

PREŞEDINTE GREFIER
M_____ V_______ S________ V_____ D_____ Ţ______

Red. M.V.S./tehnored. V.D.Ţ./30.10.2020/2 ex.

Tipărit de Alexe Adriana la 16.10.2022. 14/14

Document Lege5 - Copyright © 2022 Indaco Systems.