Dosarul nr.

1-3091/2020
1-20143771-12-1-16112020
SENTINŢĂ
în numele Legii

13 septembrie 2023 mun.

Chișinău
Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani)
Instanța compusă din:
Președintele ședinței, judecător Tudor
Stambol
Grefier: Cătălina
Roșcovschi
Cu participarea
Procurorului Iulia Ghimp
Avocatului Cebotari Rodion
Inculpatului Alexandru
Șervan
Părții vătămate Diana Oprea
Avocatului părții vătămate Constantin Brînza

a examinat în ședința de judecată publică, în limba de stat, cauza penală de

învinuire în privința lui:
Șervan Alexandru *****, născut la *****, IDNP
*****, în satul *****, domiciliat în *****, cetățean al
Republicii Moldova, studii superioare incomplete, divorțat, un
copil minor la întreținere, nesupus militar, neangajat în
câmpul muncii, fără grade de invaliditate, nu deține titluri
speciale grade de calificare sau distincții de stat, posedă limba
de stat, anterior judecat, cu antecedente penale stinse,-

- de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Termenul de examinare a cauzei în prima instanță 23 decembrie 2022 – 13

septembrie 2023.
Cauza examinată în procedură generală.
Procedura de citare legal executată.
Acuzatorul de stat în Procuratura municipiului Chișinău oficiul reprezentare a
învinuirii în instanța de judecată Iulia Ghimp, a solicitat de a-l recunoaște culpabil pe
inculpatul Șervan Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d)
Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. De a fi admisă acțiunea civilă
înaintată de către Oprea Diana. Corpul delict să fie restituit către proprietar și anume lui
Oprea Diana, biletul de amanet să fie păstrat materialelor cauzei.
Apărătorul Rodion Cebotari în ședința de judecată a menționat că, în viziunea
apărării în cadrul urmăririi penale nu au fost acumulate probe incontestabile pentru a
demonstra pe deplin vinovăția inculpatului Șervan Alexandru, or, în cadrul cercetării
judecătorești s-a examinat în mare parte doar declarațiile părții vătămate. Mai mult ca
atât, partea acuzării s-a refuzat în cadrul cercetării judecătorești de proba cu martorul
Tihon Marcela ceea ce atrage după sine nulitatea acestei probe or, această probă cu
martorul Tihon Marcela chiar dacă a fost audiată la etapa urmăririi penale nu a fost
audiată în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată. Atrage atenția că, în cadrul
urmăririi penale a indicat că în procesul de învinuire a inculpatului organul de urmărire
penală precum că au fost admise mai multe încălcări și omisiuni în privința inculpatului,
și anume: actele de la paginile dosarului cu nr. 10, 11, 12, 13, 14, 35, 65 atunci când au
fost prezentate materialele de urmărire penală nu au fost certificate corespunzător lipsind
semnătura sau confirmarea corespunderii cu originalul iar dacă la moment aceste
omisiuni lipsesc aceasta denotă faptul că au fost corectate de către procuror la etapa
urmăririi penale fără a informa ulterior și avocatul despre corectarea acestor omisiuni.
Aceasta explică clar atârnarea procurorului de la urmărire penală față de apărare și de ce
adesea apărătorii în cadrul urmăririi penale evită să menționeze careva omisiuni sau
încălcări a organului de urmărire penală la etapa urmăririi penale dar preferă să invoce în
instanța de judecată or riscă ca în instanța de judecată să se trezească cel puțin spus într-o
situație neplăcută. Informația din revendicare parțial nu este în limba de stat. Aici deja
procurorul de la etapa urmăririi penale a lăsat revendicarea intactă. Originalele actelor
anexate în copii nu au fost prezentate spre cunoștință și apărării îndeosebi în situația în
care la prezentarea materialelor urmăririi penale mai multe acte nu au fost certificate
corespunzător. Așa dar, acțiunile inculpatului nu constituie elementele constitutive ale
componentei de infracțiune de furt potrivit art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal. În situația în
care, partea vătămată fiind audiată în cadrul cercetării judecătorești a confirmat că, i-a
transmis benevol inculpatului telefonul pentru ca inculpatul să se folosească de el iar
ulterior să-l returneze. Mai mult ca atât, în cadrul acțiunii procesul penale de confruntare
partea vătămată a declarat că, și laptopul a fost transmis benevol inculpatului deoarece
ultimul nu avea calculatorul său. Un fapt comun, atât la etapa urmăririi penale cât și la
etapa procesului penal este aceea că partea vătămată a declarat în ambele cazuri că, în
acea perioadă s-a aflat în relații de concubinaj cu inculpatul iar în asemenea caz nu este
furt ori specificul furtului sunt acțiunile de sustragere pe ascuns ceea ce nu a avut loc la
caz. Inculpatul și partea vătămată în situația în care aveau o relație de concubinaj puteau
să încheie un contract matrimonial prevăzut de codul familiei la art. 27-32 referitor la
regimul juridic al bunurilor personale și comune ca organul de urmărire penală să nu fie
pus în situația de a investiga regimul juridic al bunurilor unor persoane care au locuit în
concubinaj or laptopul a fost procurat prin credit în timpul concubinajului. Solicită
instanței de judecată să atragă atenția la faptul că, partea vătămată deși în plângerea
inițială de la pag. cu nr.7, 9, 16 și 25 a dosarului a indicat că telefonul mobil a fost sustras
din geantă, deja în cadrul cercetării judecătorești a declarat că de fapt nu a fost sustras din
geantă dar i-a dat voie inculpatului să se folosească de telefon. Referitor la declarațiile
martorului Becciv Ana și mai mult se confirmă că inculpatul cu partea vătămată au fost
într-o relație de concubinaj. În ceea ce privește acțiunea civilă înaintată de către partea
vătămată este una neîntemeiată și nefondată or în actul de învinuire nu este menționat
nimic de vreun prejudiciu în mărime de 31000 mii lei. Privitor, la cheltuielile pentru
asistență juridică urma a fi prezentat și borderoul de acțiuni cu cheltuielile de rigoare.
Ceea ce ține de solicitarea încasării de la inculpat a prejudiciului moral în mărime de 20
000 lei consideră că este neîntemeiată și neargumentată or acțiunea civilă nu servește o
posibilitate de îmbogățire fără justă cauză iar din cadrul procesului penal nu s-a desprins
precum că partea vătămată în cadrul procesului a avut nevoie de serviciile unui psiholog
ce ține starea emoțională sau de necesitatea reabilitării emoționale în cadrul prezentei
cauze penale. Astfel, consideră că partea vătămată urmează să se adreseze cu acțiunea
civilă în procedură civilă ori cum a mai declarat litigiul în sine este de natură civilă și nu
penală ori raporturile între inculpat și partea vătămată sunt relații civile dar nu reprezintă
comiterea unei fapte de ordin penal. Consideră că în cadrul examinării cauzei penale a
demonstrat prezența dubiilor în privința săvârșirii de către inculpat a infracțiunii indicate
în actul de învinuire ceea ce urmează a fi interpretat în relații civile fiind obiectul de
examinare eventual în ordine civilă. Astfel solicită constatarea nulității absolute a probei
cu martorul Tihon Marcela dat fiind faptul că partea acuzării s-a refuzat de această probă
pentru a fi audiată în cadrul cercetării judecătorești. Emiterea sentinței de achitare a
inculpatului Șervan Alexandru ***** născut la ***** învinuit de comiterea faptei
prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal al R.M. din motiv că fapta inculpatului nu
întrunește elementele infracțiunii.
În baza materialelor din dosar şi a probelor administrate în ședința de judecată,
instanța de judecată, -
constată:

Șervan Alexandru *****, la 15.05.2020, aflându-se în apartamentul ***** a

sustras din geanta lui Oprea Diana un laptop de model „Xiaomi MiNotebook Air 13,3”, la
prețul de 22 802 lei și un telefon mobil de model „Iphone 5”, la prețul de 8 000 lei, astfel,
cauzând părții vătămate o daună considerabilă în sumă de 30 802 lei.
Acțiuni încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 186 alin. (2) lit. d)
Cod penal.
Șervan Alexandru ***** în cadrul ședințelor de judecată, nu s-a prezentat, deși la
urmărirea penală acesta a fost prezent, respectiv se constată că ultimul cunoștea cu
certitudine despre cauza penală ce se examinează în privința sa. Astfel, în baza încheierii
Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 02.08.2021 s-a dispus aplicarea față de
Șervan Alexandru ***** măsura preventivă arestarea preventivă pe un termen de 30 de
zile, cu calcularea începutului termenului de arest preventiv din momentul reținerii cu
anunțarea în căutare a acestuia. Conform informației IP Ciocana în privința lui Șervan
Alexandru ***** a fost pornit dosar de căutare nr. 2021480319.
Reieșind din prevederile art. 321 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța
de judecată a dispus examinarea cauzei penale în lipsa inculpatului Șervan Alexandru
*****. Din considerentul judecării cauzei penale în lipsa inculpatului, instanța fiind în
imposibilitate de a verifica poziția acestuia față de învinuirea imputată și de a-l audia, în
ipoteza exercitării dreptului de a da declarații pe marginea faptei incriminate, în temeiul
prevederilor art. 368 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, s-a dat citire declarațiilor
inculpatului Șervan Alexandru ***** date la faza urmăririi penale, cuprinse de procesul-
verbal de audiere a învinuitului din 12.11.2020 (f. d. 137-139). Conform căruia a declarat
că, învinuirea înaintată îi este clară, vinovăția nu o recunoaște. Copia ordonanței a primit-
o. După înaintarea acuzării i-au fost explicate drepturile și obligațiile prevăzute de art. 66
din Codul de procedură penală, primind totodată informația în scris privind aceste
drepturi și obligații. Cu cetățeanca Oprea Diana se cunoaște de aproximativ un an și
jumătate. Aproximativ din decembrie 2019, din *****. Fiind în relații de concubinaj
aveau un buget comun format din salariul Dianei și veniturile sale. Într-o zi i s-a stricat
telefonul său mobil, iar fosta concubină a sunat părinții săi pentru a întreba dacă mai este
telefonul vechi al fratelui Dianei. Părinții au confirmat că telefonul este acasă. Ulterior,
cu acordul fratelui fostei concubine a primit de la Diana în folosință telefonul de model
„Iphone 5”. S-a folosit de telefonul mobil de model „Iphone 5” oferit de Diana din ziua
transmiterii și până în prezent. Locuind împreună ambii se foloseau de laptopul personal
a Dianei de model „Xiaomi Mi”. Astfel, el avea contul său creat în laptopul Dianei și s-a
folosit de acesta câteva luni. Într-o zi, deoarece trebuia să participe la un concurs, a fost
nevoit să plece în România și a cerut acordul Dianei să-i lase laptopul, la ce ultima a
căzut de acord. Din motiv că a fost instaurată situația de urgență în legătură cu pandemia,
nu i s-a permis trecerea frontierei de stat, iar în rezultat s-a întors acasă. Venind acasă a
restabilit relațiile cu fosta sa dragoste. Din acest motiv inițial nu i-a spus Dianei că nu i s-
a permis să trece frontiera de stat. Întâlnindu-se o săptămână cu Becciv Ana, în final,
totuși Diana venind la el acasă a realizat că deja se afla în altă relație. Din acest motiv
Diana a cerut telefonul și laptopul înapoi. Referitor la telefon poate comunica că a
discutat cu Diana și a fost de acord să îl lase câteva zile, iar cu referire la laptop comunică
că fără acordul Dianei l-a dat la un Lombard din sectorul Ciocana, mun. Chișinău, în
incinta parcării magazinului Green Hills. Faptul transmiterii laptopului a fost adus la
cunoștința Dianei la ce ultima i-a oferit un termen de câteva zile să îl restituie. Laptopul a
fost gajat contra unei sume de 2 800 lei. Până la moment nu a avut posibilitatea să
întoarcă Dianei laptopul și telefonul. Recunoaște că trebuie să întoarcă Dianei bunurile,
dar susține că nu a sustras nimic.
Potrivit procesului-verbal de reținere din 15.08.2023, Șervan Alexandru ***** a
fost reținut la data de 15.08.2023 ora 17:03 min.
Folosindu-se de dreptul la replică Șervan Alexandru ***** a comunicat că,
perioada cât nu a fost, a fost angajat la Academia de Științe ca specialist, nu are
antecedente, nu a avut antecedente nici până atunci, are un trai decent, are o pensie, a
lucrat oficial, ce e referitor la caz, acest notebook a fost dat la amanet, ambii împreună,
iar telefonul a fost dat de către mama ei, lui i s-a defectat telefonul și acel telefon era la
fratele ei acasă, i-a fost dat ca cadou, nu l-a sustras îl avea în folosință pentru ca era dat ca
cadou, ulterior după ce s-au despărțit a apărut cazul acesta. Este o persoană publica, nu a
furat nimic, a locuit la el acasă, a fost într-o situație neplăcută financiar, astfel au luat
împreună un credit, cât locuiau împreună. Laptopul era dat la amanet când erau împreună.
Concubina este gravidă, are experiență, și s-a ajungă la acest moment pentru așa prostie.
Probabil în 2004, a făcut o prostie, s-au pornit la mare pe 4 zile și a fost stopat, a avut
stres 5 zile. Au locuit 5 ani de zile, este gata să-i restituie notebook-ul și telefonul, are
familie, are un copil de 15 ani. Nu a anunțat că și-a schimbat adresa de domiciliu. Are
dovezi precum că din anul 2020 a fost angajat până acuma. Nu a fost plecat, nu s-a
ascuns. Nu a luat în calcul, credea că asta s-a finisat. S-a întâlnit cu ea și în stradă s-a
salutat.
Fiind audiat în cadrul ședinței de judecată, în calitate de parte vătămată Oprea Diana
a declarat că, în luna mai 2020, după ora 18:00, a plecat la Alexandru Șervan acasă ca să-
și i-a lucrurile personale, respectiv și-a strâns toate bunurile personale, și-a pus laptopul
în rucsac, ulterior a făcut un cerc în interiorul apartamentul să verifice daca nu a uitat
ceva din lucrurile sale. După ce verificat, și-a strâns lucrurile și a plecat cu prietena sa
Marcela spre casă. Ajungând acasă a deschis rucsacul și a observat că lipsește laptopul și
s-a gândit că cel mai probabil Alexandru i-a sustras laptopul, în timp ce era prin
apartament și verifica daca nu a uitat nimic. Menționează ca lui Alexandru i-a dat
telefonul mobil care a fost al fratelui său, care i l-a dat tot prin luna mai la care el i-a
promis că îl va restitui dar într-un final nu l-a mai întors, și a rămas și fără telefon.
Telefonul l-a dat cu retur/întoarcere. Când a ajuns acasă și a văzut ca nu este laptopul, l-a
sunat pe Alexandru, să-l întrebe daca el nu l-a luat, la care el i-a răspunse ca nu l-a luat.
La aceasta conversație a asistat și Marcela. L-a sunat mai târziu, peste câteva săptămâni
după, și atunci deja el a recunoscut că a luat laptopul. Alexandru i-a promis ca-i v-a
întoarce și laptopul și telefonul, dar acest lucru nu s-a întâmplat. A solicitat să îi întoarcă
laptopul, la care el i-a comunicat că la dat la lombard, chiar și poliția a depistat ca
laptopul este dat la lombard. Laptopul costa 22 mii lei și telefonul 8 mii lei. Solicită sa fie
încasate bunurile în suma de 31 mii lei, cheltuieli pentru asistența juridica în suma de 3
mii lei, și prejudiciu moral de 20 mii lei. Cu Șervan a fost în relații de concubinaj, la
moment nu este în nici un fel de relație. La acel moment locuia cu Șervan, în
apartamentul sau, deoarece concubina cu el, anume pe str. Maria Dragan, dar cu precizie
adresa nu o ține minte. Suma prejudiciului material este considerabilă pentru ea. În
perioada lunii mai nu i-a permis lui Alexandru să amaneteze laptopul și telefonul. În
geantă era doar laptopul, dar telefonul i l-a dat să se folosească pe perioada în care el nu
avea telefon. Nu au fost situații ca să lase laptopul lui Alexandru să se folosească sau să o
roage să-i lase acel laptop să se folosească. De lucrurile care erau în apartament se
foloseau ambii.
Fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în calitate de martor Becciev Ana a
declarat că, aproximativ cu 3 ani în urmă, probabil era anotimpul primăvara-vara, era
într-o relație cu Șervan Alexandru, la un moment dat, dimineața a bătut poliția în ușă,
menționează că era la el acasă. El a discutat în hol, cu poliția, nu a auzit, după care au
intrat în casă, nu mai ține minte ce au întrebat dar a fost chemată la inspectorat. A plecat
la inspector tot în acea zi, împreună cu Șervan. Acolo a depus declarații, cu precizie
acuma nu mai ține minte ce declarații cu exactitate a făcut, dar menține acele declarații,
din motiv că la moment nu ține minte. Dar țin minte ca era vorba despre un laptop, și
probabil o suma de bani dar nu este sigura. Poate să spună despre acel laptop că, la
momentul când a început relația cu el deja avea acel laptop. La scurt timp după acel caz,
a rupt relația cu el, și nu mai are careva legaturi cu el. Pe Oprea Diana, personal nu o
cunoaște, poate a vazut-o o data, dar după acest caz, a subînțeles că acel calculator este al
ei. Nu-și aduce aminte daca l-a văzut pe Șervan discutând cu Oprea Diana. Nu cunoaște
ce marcă era laptopul, nici culoarea nu-și aduce aminte. Înainte de a depune declarații,
Șervan a negat faptul ca a luat acel laptop, dar după ce a depus declarații nu ține minte
dacă a discutat despre așa moment. La acel moment probabil Alexandru se folosea de
telefon marca „iPhone”, dar cu precizie nu poate să spună, și nu-și aduc aminte câte
telefoane avea acesta. Până la relația cu Alexandru, din spusele acestuia, ultimul a fost în
relație cu Oprea Diana. Când a început relația cu Alexandru, avea acel laptop dar nu știe
cum a ajuns la el. Nu ține minte care a fost motivul ca Oprea Diana a venit la Alexandru,
probabil la fel mergea vorba despre acel laptop. Nu poate să spună dacă pe perioada
relației cu Alexandru, acel laptop în permanență era la el, deoarece nu era fixată pe acea
chestiune.
În ședința judiciară martorul Tihon Marcela, nu s-a prezentat conform informației
prezentate de Poliția de Frontieră, Tihon Marcela la data de 06.04.2023 a părăsit teritoriul
Republicii Moldova.
În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1), (2), (8) Cod de procedură penală,
procesul penal se desfășoară în strictă conformitate cu principiile şi normele unanim
recunoscute ale dreptului internațional, cu tratatele internaționale la care Republica
Moldova este parte, cu prevederile Constituției Republicii Moldova şi ale prezentului
cod. Dacă există neconcordanțe între prevederile tratatelor internaționale în domeniul
drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi
prevederile prezentului cod, prioritate au reglementările internaționale. Hotărârile
definitive ale Curţii Europene a Drepturilor Omului sânt obligatorii pentru organele de
urmărire penale, procurori şi instanţele de judecată.
Potrivit art. 371 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, citirea în şedinţa de
judecată a declarațiilor martorului depuse în cursul urmăririi penale, precum şi
reproducerea înregistrărilor audio şi video ale acestora, pot avea loc, la cererea părților, în
cazurile: când martorul lipseşte în şedinţă şi absenţa lui este justificată fie prin
imposibilitatea absolută de a se prezenta în instanţă, fie prin motive de imposibilitate de a
asigura securitatea lui, cu condiţia că audierea martorului a fost efectuată cu confruntarea
dintre acest martor şi bănuit, învinuit sau martorul a fost audiat în conformitate cu art.
109 şi 110.
Concomitent instanța de judecată reține că potrivit practicii CtEDO expuse în cauza
Diodor Neculai Vararu contra României (cererea nr. 35842/05; Secția a III-a, 3
decembrie 2013) și in cauza Auras Sica contra României (cererea nr. 12036/05; Secția a
III-a, 9 iulie 2013). Curtea a precizat, in cauza Al-Khawaja si Tahery vs. Regatul Unit
(Marea Camera, nr. 26766/05 si 22228/06, CEDO 2011), criteriile de apreciere a
capetelor de cerere formulate in temeiul art. 6 § 3 lit. d) din Convenție in ceea ce privește
absenta martorilor la ședința de judecata. S-a considerat ca era necesar ca acest tip de
capăt de cerere să fie supus unei examinări ținând seama de trei criterii. În primul rând,
Curtea trebuie să verifice dacă imposibilitatea apărării de a interoga sau de a obține
ascultarea unui martor al acuzării este justificata de un motiv serios. În continuare, în
cazul în care absența ascultării martorilor este justificată de un motiv serios, depozițiile
martorilor absenți nu trebuie să constituie, în principiu, unica proba a acuzării sau proba
decisivă. Cu toate acestea, admiterea cu titlu de proba a depoziției unui martor pe care
apărarea nu a avut ocazia să îl interogheze și care constituie unica probă sau proba
decisivă a acuzării nu implică automat încălcarea art. 6 § 1 din Convenție: procedura
poate fi considerată echitabilă în ansamblul sau în cazul în care există elemente care
compensează suficient inconvenientele privind admiterea unei astfel de probe, pentru a
permite o apreciere corectă și echitabila a fiabilității acesteia (Al-Khawaja si Tahery,
citata anterior, par. 146-147).
În cazul examinat, instanța de judecată reține că, martorul Tihon Marcela a fost în
imposibilitate de a se prezenta în instanța de judecată la audiere din motiv că locul aflării
acesteia nu este cunoscut, iar amânarea examinării cauzei în continuare va constitui o
încălcare a termenului rezonabil de examinare a acesteia, fiind prezente elemente
probatorii în ansamblul său care compensează suficient inconvenientele privind
admiterea unei astfel de probe, pentru a permite o apreciere corecta si echitabila a
circumstanțelor faptei.
Astfel, fiind audiată în cadrul urmăririi penale în calitate de martor Tihon Marcela, a
declarat că, aproximativ în luna martie 2020, prietena sa Diana i-a comunicat că are
intenția să i-a un credit pentru prietenul ei Alexandru. Ulterior, peste ceva timp, a apelat-
o pe Diana care i-a spus că a luat banii de la oficiul „Î. S. Poșta Moldovei” care se află
lângă cercul de la bd. Mircea cel Bătrân. A auzit că Diana s-a urcat în mașina sa în care
se afla și prietenul ei Alexandru. A auzit cuvintele „mi-au dat credit numai 3 000 lei, iar
Alexandru a spus mulțumesc și îi voi întoarce cât mai curând”. În luna mai 2020, a fost
telefonată de Oprea Diana, iar în urma discuțiilor s-au văzut și au mers împreună la filiala
„Sebo” amplasată pe bd. Mircea cel Bătrân. A rămas în mașină, iar Diana peste un timp a
venit și a spus că a luat credit în sumă de 10 000 lei, iar banii trebuia să îi transmită lui
Alexandru Șervan. Ulterior, au mers la domiciliul lui Alexandru Șervan din *****.
Mașina a fost parcată în fața blocului. A rămas în mașină, iar Diana a luat suma de 10 000
lei din portmoneu și în virtutea faptului că apartamentul se află la etajul 1, Diana i-a
transmis lui Șervan Alexandru respectiva sumă prin geam. Peste un timp, relația dintre
Diana și Alexandru a devenit una tensionată, iar ea fiind prietenă adevărată a sfătuit-o să-
și i-a lucrurile din casa lui Alexandru și să rupă în sfârșit relația care nu ducea la nimic
bun. Peste ceva timp Diana a sunat-o și a spus că se duce să-și i-a lucrurile de la
Alexandru. După ce Diana a ieșit din apartament a telefonat și i-a spus că și-a luat
lucrurile, între timp plângea. Imediat a venit l-a Diana acasă pe str. Miron Costin 3/1, ap.
18, mun. Chișinău. Venind la Diana la scară a liniștit-o, iar după ceva timp a ajutat-o să-și
ridice bagajul. Împreună s-au ridicat sus la et 5 și au pus lucrurile la intrare. A mers la
bucătărie unde au servit cafea. A stat aproximativ o oră și au vorbit. Apartamentul în acel
timp este sigură că a fost încuiat. După ce a vorbit a decis să despacheteze bagajul, iar
Diana fiind indispusă a zis că mai bine să se uite un film. Astfel, a rămas la Diana în
cameră, iar ultima a mers să-și i-a geanta de la intrare. A adus geanta de la intrare, iar în
momentul în care a deschis-o a depistat lipsa telefonului mobil și al notebook-lui. Față de
ea Diana l-a apelat pe Alexandru Șervan la numărul său de telefon, iar ultimul nu
răspundea. Într-un final, la apelurile insistente Alexandru a răspuns și foarte arogant a
negat sustragerea telefonului și notebook-lui. Aproximativ peste o săptămână, împreună
cu Diana a ieșit la plimbare la „Valea Morilor”. După plimbare Diana a dus-o cu mașina
acasă, iar pe drum din nou l-a apelat pe Alexandru fiind conectat telefonul la AUX-ul
automobilului. Alexandru a răspuns foarte arogant, iar în final a recunoscut că a luat
calculatorul și telefonul și a zis că a doua zi i le v-a restitui. Din câte am înțeles, a doua zi
a blocat-o pe Diana peste tot (f. d. 28-29).
În ședința de judecată au fost cercetate probele scrise după cum urmează:
- Proces - verbal de percheziție din 03.09.2020, care a fost întocmit în cadrul
efectuării percheziției la domiciliul lui Șervan Alexandru ***** din *****, prin care a
fost ridicat un telefon mobil de model „Iphone 5” și biletul de amanet cu Seria AH nr.
188918 (f. d. 80-82);
- Proces - verbal de cercetare la fața locului din 17.09.2020, prin care s-a stabilit
că biletul de amanet cu Seria AH nr. 188918 a fost eliberat lui Șervan Alexandru, BI-
A48146924, la 23.05.2020. Conform biletului de amanet, la S.R.L. „LOMBARD
BLAGO GROUP” a fost amanetat un laptop de model „Xiaomi”, la prețul de 2 500 lei,
iar termenul de rambursare a împrumutului a fost stabilit până la data de 06.06.2020.
Totodată, pe biletul de amanet este prezentă semnătura executorului și clientului Șervan
Alexandru (f. d. 83-84);
- Proces - verbal de confruntare din 08.09.2020, prin care s-a stabilit că, Șervan
Alexandru și Oprea Diana au locuit în relații de concubinaj aproximativ 5 luni de zile.
Telefonul de model „Iphone 5” de facto aparține fratelui Dianei pe nume Oprea Igor.
Permisiunea pentru înstrăinarea laptop-lui bănuitul nu a avut-o (f. d. 109-112).
Probele relevate și analizate supra sânt admisibile, dat fiind că sunt administrate în
conformitate cu prevederile codului de procedură penală.
Instanța reiterează că jurisprudența CtEDO a statuat în cauza „Prince HansAdam II
de Liechtteinstein vs. Allemagne din 17 ianuarie 2001” că statele semnatare și-au asumat
obligații de natură să asigure ca drepturile garantate de Convenție să fie concrete şi
efective, nu teoretice şi iluzorii, iar cele cuprinse în art. 6 au tocmai acest scop:
efectivitatea dreptului la un proces echitabil, impunându-se statelor o obligație de
rezultat: adoptarea în ordinea juridică internă a măsurilor corespunzătoare şi a mijloacelor
necesare realizării acestei obligații.
Conform art. 51 Cod penal, temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta
prejudiciabilă săvârșită, iar componența infracțiunii, stipulată în legea penală,
reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale. Răspunderii penale este supusă numai
persoana vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală.
Potrivit art. 52 alin. (1) Cod penal, se consideră componență a infracțiunii
totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite de legea penală, ce califică o faptă
prejudiciabilă drept infracțiune concretă.
În acest sens, la adoptarea sentinței, potrivit prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 1)-4)
Cod de procedură penală, instanța de judecată trebuie să soluționeze următoarele
chestiuni în următoarea consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia
este învinuit inculpatul; 2) dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat; 3) dacă fapta
întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea; 4)
dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.
Conform art. 389 alin. (1) și (2) Cod procedură penală, sentința de condamnare se
adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului
în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța
de judecată. Sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau, în mod
exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale și
citite în instanța de judecată în absența lor.
Potrivit art. 101 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să
fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenţei, utilității și veridicității ei,
iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Reprezentantul
organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele conform propriei
convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod
obiectiv, călăuzindu-se de lege.
În conformitate cu prevederile art. 384 Cod procedură penală, instanța hotărăște
asupra învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea sentinței de condamnare, de
achitare sau de încetare a procesului penal. Sentința se adoptă în numele legii. Sentința
instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Instanța își întemeiază
sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată.
În privința inculpatului a fost pornită urmărirea penală și derulată cu respectarea
legislației procesual penale în vigoare. La fel, prin prisma art. 6 alin. (3) a Convenției
pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, inculpatului i-a fost adus
la cunoștință atât natura și cauza acuzației, cât și probele pe care se fundamentează
acuzația, precum și calificarea juridică care a fost dată faptei săvârșite de acesta într-o
manieră detaliată prin rechizitoriul întocmit atât în limba de stat și primit de acesta contra
semnătură.
Cu privire la calificarea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal
se fac următoarele precizări:
În acest sens instanța relevă că, Obiectul juridic special al infracțiunii constatate îl
formează relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile. Aceste relații
sociale au fost afectate prin fapta comisă de inculpat. Circumstanțe care să înlăture
caracterul penal al faptei inculpatului la caz nu au fost stabilite.
Obiectul material al infracțiunii constatate îl reprezintă bunurile mobile care au o
existență materială - un laptop de model „Xiaomi MiNotebook Air 13,3”, la prețul de 22
802 lei și un telefon mobil de model „Iphone 5”, la prețul de 8 000 lei.
Latura obiectivă a infracțiunii constatate este exprimată prin: 1. fapta prejudiciabilă
săvârșită de inculpat; 2. Urmările prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial
efectiv, care la caz are un caracter considerabil - ori partea vătămată Oprea Diana a
invocat suportarea unui prejudiciu material considerabil în sumă totală de 30802 lei; 3.
Legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmărire prejudiciabile; și 4. Modul
ascuns. Latura obiectivă este demonstrată prin declarațiile părții vătămate Oprea Diana,
date în instanța de judecată, procesul - verbal de percheziție din 03.09.2020, (f. d. 80-82);
procesul - verbal de cercetare la fața locului din 17.09.2020 (f. d. 83-84); procesul -
verbal de confruntare din 08.09.2020, (f. d. 109-112).
Latura subiectivă a infracțiunii constatate este caracterizată prin intenția directă a
lui Șervan Alexandru, întrucât acesta își dădea seama de caracterul prejudiciabil al
acțiunii de sustragere pe ascuns a bunurilor ce aparțin lui Oprea Diana la data de
15.05.2020, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, și a dorit în mod conștient, survenirea
acestor urmări.
Scopul infracțiunii comise de Șervan Alexandru este cel de cupiditate.
Subiectul infracțiunii este persoana fizică responsabilă - Șervan Alexandru,
subiectul infracțiunii întrunește condițiile prevăzute la articolele 21 alin. (1) și 22 Cod
penal.
Luând în considerație cele expuse și ținând cont de probele administrate în cauza
penală, care au fost verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv, instanța de judecată
ajunge la concluzia că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate a fost
dovedită pe deplin și acțiunile lui se încadrează în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.
Având în vedere starea de fapt reținută pe baza declarațiilor părții vătămate Oprea
Diana, martorilor Tihon Marcela, Becciev Ana, date în cadrul cercetării judecătorești și la
faza de urmărire penală, mijlocele de probă administrate în faza de urmărire penală,
înscrisurile sus enumerate, instanța constată că fapta pentru care inculpatul a fost trimis în
judecată există și a fost săvârșită de acesta.
Instanța de judecată, și-a bazat constatările pe probele verbale și în scris prezentate
și pe analiza faptului dacă acuzările sunt bine justificate standardul de dovadă este acel al
„în afara dubiilor rezonabile”. Astfel de dovadă poate rezulta din coexistența deducerilor
suficient de puternice, clare și concordante sau a similarelor prezumții de fapt
necombătute; adițional, poate fi luat în considerație comportamentul părților când sunt
obținute dovezile (hotărârea Irlanda c. Regatului Unit din 18 ianuarie 1978, seria A nr.
25, p. 65, alin. 161).
Astfel, vinovăția inculpatului se dovedește cu certitudine prin probele administrate
și analizate în cadrul cercetării judecătorești. Partea acuzării a prezentat probe
concludente și utile care dovedesc vinovăția inculpatului la săvârșirea infracțiunii de
sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea unei daune în proporții
considerabile.
Declarațiile părții vătămate Oprea Diana, martorilor Tihon Marcela, Becciev Ana,
prezentate în cadrul audierii la organul de urmărire penală cât și în instanța de judecată
sunt consecvente și clare, coroborează cu probele prezentate în sprijinul învinuirii, care,
în ansamblu, combat versiunea inculpatului de ne recunoaștere a vinei și, respectiv,
dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii de sustragere pe
ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea unei daune în proporții considerabile.
Astfel, deși în ședința de judecată, inculpatul a insistat asupra nevinovăției sale
negând cu vehemență infracțiunea imputată, cumulul de probe administrate în cauză
denotă contrariul, fiind puse la baza concluziilor declarațiile martorului, care coroborează
cu împrejurările stabilite în cauză.
Se observă că, în confirmarea celor stabilite prin probele nominalizate supra vin și
declarațiile părții vătămate Oprea Diana, care în ședința de judecată a declarat că: „Când
a ajuns acasă și a văzut ca nu este laptopul, l-a sunat pe Alexandru, să-l întrebe daca el
nu l-a luat, la care el i-a răspunse ca nu l-a luat. La aceasta conversație a asistat și
Marcela. L-a sunat mai târziu, peste câteva săptămâni după, și atunci deja el a
recunoscut că a luat laptopul. Alexandru i-a promis ca îi va întoarce și laptopul și
telefonul, dar acest lucru nu s-a întâmplat. A solicitat să îi întoarcă laptopul, la care el i-
a comunicat că la dat la lombard.” Cele menționate de către partea vătămate sunt
susținute și de procesul - verbal de cercetare la fața locului din 17.09.2020, prin care s-a
stabilit că biletul de amanet cu Seria AH nr. 188918 a fost eliberat lui Șervan Alexandru,
BI-A48146924, la 23.05.2020. Conform biletului de amanet, la S.R.L. „LOMBARD
BLAGO GROUP” a fost amanetat un laptop de model „Xiaomi”, la prețul de 2 500 lei,
iar termenul de rambursare a împrumutului a fost stabilit până la data de 06.06.2020.
Totodată, pe biletul de amanet este prezentă semnătura executorului și clientului Șervan
Alexandru (f. d. 83-84).
De asemenea instanța de judecată remarcă faptul că, Șervan Alexandru fiind audiat
la faza de urmărire penală a comunicat că, „Referitor la telefon poate comunica că a
discutat cu Diana și a fost de acord să îl lase câteva zile, iar cu referire la laptop
comunică că fără acordul Dianei l-a dat la un Lombard din sectorul Ciocana, mun.
Chișinău, în incinta parcării magazinului Green Hills. Faptul transmiterii laptopului a
fost adus la cunoștința Dianei la ce ultima i-a oferit un termen de câteva zile să îl
restituie. Laptopul a fost gajat contra unei sume de 2 800 lei. Până la moment nu a avut
posibilitatea să întoarcă Dianei laptopul și telefonul. Recunoaște că trebuie să întoarcă
Dianei bunurile, dar susține că nu a sustras nimic.” Ulterior în cadrul ședinței de
judecată Șervan Alexandru a declarat că, „Laptopul era dat la amanet când erau
împreună” , fapt ce nu corespunde realității, iar declarațiile acestuia sunt făcute în
vederea evitării răspunderii penale.
Conform procesului - verbal de confruntare din 08.09.2020, s-a stabilit că, Șervan
Alexandru și Oprea Diana au locuit în relații de concubinaj aproximativ 5 luni de zile.
Telefonul de model „Iphone 5” de facto aparține fratelui Dianei pe nume Oprea Igor.
Permisiunea pentru înstrăinarea laptop-lui bănuitul nu a avut-o (f. d. 109-112). Totodată,
potrivit procesului - verbal de confruntare din 08.09.2020, Oprea Diana a comunicat că, „
din start nu a recunoscut, a recunoscut peste vreo 3 zile cînd eram în parc cu prietena
mea Marcela și din nou l-a telefonat pe Alexandru. Alexandru a zis că telefonul și
calculatorul este la el și îmi va întoarce peste cîteva zile”, atît Șervan Alexandru cît și
apărătorul acestuia nu au obiectat sau comentat răspunsul părții vătămate, iar conform
procesului - verbal de percheziție din 03.09.2020, care a fost întocmit în cadrul efectuării
percheziției la domiciliul lui Șervan Alexandru ***** din *****, a fost ridicat un telefon
mobil de model „Iphone 5” și biletul de amanet cu Seria AH nr. 188918 (f. d. 80-82)
 În ședința de judecată s-a stabilit că, în susținerea probelor indicate mai sus, prin
coroborare, vin și declarațiile martorului Tihon Marcela care a declarat că ” Aproximativ
peste o săptămână, împreună cu Diana a ieșit la plimbare la „Valea Morilor”. După
plimbare Diana a dus-o cu mașina acasă, iar pe drum din nou l-a apelat pe Alexandru
fiind conectat telefonul la AUX-ul automobilului. Alexandru a răspuns foarte arogant, iar
în final a recunoscut că a luat calculatorul și telefonul și a zis că a doua zi i le va restitui.
Din câte am înțeles, a doua zi a blocat-o pe Diana peste tot.”
Versiunea inculpatului și al avocatului reprezintă poziția de apărare, ce nu
corespunde adevărului și urmărește scopul de a evita răspunderea penală. Argumentele
invocate de partea apărării nu au suport probatoriu, iar în acest sens nu au fost prezentate
careva probe care în coroborare cu cele anexate la materialele cauzei ar demonstra
contrariul învinuirii.
Nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatului, devreme ce
probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate sau, după caz, verificate în ședința de
judecată, dovedesc cu certitudine săvârșirea infracțiunii respective de către inculpat.
Deopotrivă, instanța de judecată conchide, că prin totalitatea probelor s-a constatat
cu certitudine că inculpatul a sustras pe ascuns a bunurile altei persoane, cu cauzarea unei
daune în proporții considerabile,
Prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei
prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzute de
norma penală, instanța califică fapta constatată și reținută în sarcina inculpatului Șervan
Alexandru ***** în baza articolului 186 alin. (2) lit. d) Cod penal: sustragerea pe ascuns
a bunurilor altei persoane, cu cauzarea unei daune în proporții considerabile.
Sub aspectul individualizării pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului pentru
săvârșirea infracțiunii incriminate, instanța va lua în considerație limitele pedepsei
prevăzute de lege pentru fapta săvârșită, dar și de criteriile de individualizare a pedepsei,
prevăzute de art. art. 7, 75 Cod penal, și anume, de gradul de pericol social al faptei
săvârșite, de împrejurările în care a fost comisă fapta, de scopul urmărit de inculpat, de
persoana acestuia, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, dar și
circumstanțele lor personale.
Din examinarea textului de lege invocat, rezultă că aceste criterii sunt obligatorii și
trebuie de avut în vedere în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei.
Privind gravitatea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal,
conform prevederilor art. 16 alin. (3) Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor mai
puțin grave, săvârșite cu intenție.
Potrivit revendicării inculpatul are antecedente penale stinse, anterior fiind
condamnat pentru diferite categorii de infracțiuni fiindu-i aplicată pedeapsa cu
închisoarea și suspendarea executării acesteia (f. d. 93-94).
Conform materialelor din dosar inculpatul nu se află la evidența medicului psihiatru
și/sau narcolog (f. d. 94a – 95).
 Circumstanțe atenuante acuzatorul de stat nu a stabilit.
Circumstanță agravante acuzatorul de stat nu a stabilit.
În conformitate cu prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal, pedeapsa are drept scop
restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor
persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească
demnitatea persoanei condamnate.
Pentru ca pedeapsa să-și realizeze funcțiile și scopul, definite de legiuitor în
cuprinsul art. 61 Cod penal, aceasta trebuie să corespundă sub aspectul duratei și naturii
sale gravității faptei comise, potențialului de pericol social pe care în mod real, îl prezintă
persoana inculpatului, dar și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.
Instanța de judecată, pornind de la scopul pedepsei penale, reținând necesitatea
influenței pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării este necesar de a-i aplica o
pedeapsă echitabilă care ar contribui maximum la realizarea scopului pedepsei. În
particular, la corectarea inculpatului, reţinându-l de la comiterea altor infracțiuni, va duce
la corectarea și reeducarea acestuia, anterior a fost condamnat pentru diferite categorii de
infracțiuni, fiindu-i aplicată pedeapsa cu suspendarea executării, careva concluzii nu a
făcut și nici nu a dat dovadă de corijare. Astfel, instanța consideră rațional de aplicat față
de inculpatul Șervan Alexandru ***** o pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen
de 1 (unu) ani și 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
În baza încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 02.08.2021 s-a dispus
aplicarea față de Șervan Alexandru ***** măsura preventivă, arestarea preventivă pe un
termen de 30 de zile, cu calcularea începutului termenului de arest preventiv din
momentul reținerii. Conform informației IP Ciocana în privința lui Șervan Alexandru
***** a fost pornit dosar de căutare nr. 2021480319. Potrivit procesului-verbal din
15.08.2023, Șervan Alexandru ***** a fost reținut la data de 15.08.2023 ora 17:03 min.
Astfel, se include în termenul executării pedepsei aplicate lui Șervan Alexandru
***** termenul arestării preventive de la 15.08.2023 ora 17:03 min. până la 13.09.2023
inclusiv.
Temei de aplicare a art. 79 Cod penal instanța nu a constatat.
În conformitate cu prevederile art. 162 Cod de procedură penală, în cadrul
soluționării cauzei în fond, instanța hotărăște chestiunea cu privire la corpurile delicte.
Corpul delict: un telefon mobil de model „Iphone 5”, recunoscut în calitate de corp
delict prin ordonanța din 17.09.2020 și transmis în camera de păstrare a corpurilor delicte
a IP Ciocana al DP mun. Chișinău, conform chitanței din 17.09.2020 (f. d. 89) - de
restituit părții vătămate Oprea Diana după definitivarea sentinței.
Potrivit art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal
poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate
prejudicii materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună reputației profesionale
nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură
cu săvîrşirea acesteia.
 Conform art. 220 Cod procedură penală, (1) acțiunea civilă în procesul penal se
soluționează în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală. (2) normele
procedurii civile se aplică dacă ele nu contravin principiilor procesului penal şi dacă
normele procesului penal nu prevăd asemenea reglementari. (3) hotărîrea privind
acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele dreptului civil și ale altor domenii
de drept.
Prin ordonanța din 03.09.2020, Oprea Diana a fost recunoscută în calitate de parte
vătămată indicând că prin acțiunile infracționale ale lui Șervan Alexandru ***** i-a fost
cauzat un prejudiciu material în mărime de 30802 lei.
În cadrul examinării cauzei, partea vătămată Oprea Diana a înaintat acțiune civilă
prin care solicită încasarea de la Șervan Alexandru ***** a prejudiciului cauzat în
rezultatul comiterii infracțiunii, în suma de 31000 lei; a cheltuielilor pentru asistenta
juridica în suma de 3000 lei; a prejudiciului moral în suma de 20 000 lei.
Astfel, instanța de judecată v-a dispune încasarea din contul lui Șervan Alexandru
***** în beneficiul lui Oprea Diana *****, cu titlu de cheltuieli de judecată, în mărime
de 3000 (trei mii) lei (conform ordinului de plată nr. QL 676222 din 20.07.2020 (f. d.
201)), cu statut de asistență juridică.
Cu referire la încasarea din contul Șervan Alexandru ***** în beneficiul lui Oprea
Diana ***** a sumei bănești în mărime de 31000 (treizeci și una mii) lei, prejudiciu
material cauzat prin infracțiune, instanța de judecată menționează că telefonul mobil de
model „Iphone 5” în valoare de 8000 (opt mii) lei, recunoscut în calitate de corp delict
prin ordonanța din 17.09.2020 și transmis în camera de păstrare a corpurilor delicte a IP
Ciocana al DP mun. Chișinău, conform chitanței din 17.09.2020 (f. d. 89) urmează de
restituit părții vătămate după definitivarea sentinței, astfel se va dispune încasarea din
contul Șervan Alexandru ***** în beneficiul lui Oprea Diana ***** a sumei bănești în
mărime de 23 000 (douăzeci și trei mii) lei, prejudiciu material cauzat prin infracțiune.
În conformitate cu prevederile art. 1998 Cod civil, cel care acționează față de altul
în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile
prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.
Potrivit art. 2036 alin. (1), (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un
prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale,
precum şi în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige
persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de despăgubiri. Prejudiciul
moral se repară indiferent de existența şi întinderea prejudiciului patrimonial.
Conform art. 2037 alin. (1), (2), (3) Cod civil (1), mărimea despăgubirii pentru
prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi
gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie a
autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, şi de măsura în care
această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. (2)
Caracterul şi gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând în
considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților
de viaţă familială şi socială, precum şi statutul social al persoanei vătămate. (3) La
determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care,
pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări
similare şi, pe de altă parte, i-a în cont particularitățile cazului.
La stabilirea mărimii compensației pentru prejudiciu moral, conform art. 2036, 2037
Cod civil şi conform art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, instanţa de judecată ţine
cont de caracterul şi gravitatea suferințelor fizice şi psihice cauzate părții vătămate Oprea
Diana *****, gravitatea suferințelor psihice suportate de acesta, suferințele morale şi
prin ce s-au manifestat acestea, mărimea prejudiciu moral încasat urmează a fi
proporțional în raport cu suferințele psihice suportate în urma infracțiunii de furt,
inculpatul Șervan Alexandru ***** nu a recunoscut fapta comisă. Luându-se în
considerație și prejudiciul estetic cauzat, manifestat prin pierderea posibilității de
desfășurare a activității cotidiene, trăiri spirituale şi perturbarea moralului, din care
considerente cerința reparării prejudiciului moral cauzat, se v-a admite parțial solicitarea
părții vătămate Oprea Diana *****, astfel instanța v-a dispune încasarea din contul lui
Șervan Alexandru ***** a sumei de 10 000 (zece mii) lei în beneficiul părții vătămate
Oprea Diana ***** cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune.
Cheltuieli judiciare nu sunt.
Acțiunea civilă nu a fost înaintată.
Măsuri de ocrotire nu au fost aplicate.
În conformitate cu prevederile art. 175 alin. (3), pct. 11), Cod de procedură penală,
se aplicată lui Șervan Alexandru *****, măsura preventivă sub formă de arest preventiv
până la intrarea în vigoare a prezentei sentințe.
În conformitate cu prevederile art. 7, 16, 51, 52, 61, 67, 75, 186 alin. (2) Cod penal,
art. art. 101, 157, 159, 175, 384-386, 389 Cod de procedură penală, instanța de judecată, -

condamnă:

Șervan Alexandru *****, născut la *****, IDNP *****, se recunoaște vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, și în baza acestei
legi, i se stabilește o pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) ani și 8
(opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Termenul executării pedepsei aplicate lui Șervan Alexandru *****, se calculează
din 13 septembrie 2023, computând în termenul de executare a pedepsei, termenul
arestării preventive de la 15.08.2023 ora 17:03 min., până la 13.09.2023 inclusiv.
Corpul delict: un telefon mobil de model „Iphone 5”, recunoscut în calitate de corp
delict prin ordonanța din 17.09.2020 și transmis în camera de păstrare a corpurilor delicte
a IP Ciocana al DP mun. Chișinău, conform chitanței din 17.09.2020 (f. d. 89) - de
restituit părții vătămate Oprea Diana după definitivarea sentinței.
Se încasează din contul lui Șervan Alexandru ***** în beneficiul lui Oprea Diana
*****, cu titlu de cheltuieli de judecată, în mărime de 3000 (trei mii) lei (conform
ordinului de plată nr. QL 676222 din 20.07.2020 (f. d. 201), cu statut de asistență
juridică.
 Se încasează din contul Șervan Alexandru *****, în beneficiul lui Oprea Diana
*****, a sumei bănești în mărime de 23000 (douăzeci și trei mii) lei, prejudiciu material
cauzat prin infracțiune.
Se încasează din contul lui Șervan Alexandru *****, a sumei de 10 000 (zece mii)
lei, în beneficiul părții vătămate Oprea Diana *****, cu titlu de prejudiciu moral cauzat
prin infracțiune.
În conformitate cu prevederile art. 175 alin. (3), pct. 11), Cod de procedură penală,
se aplicată lui Șervan Alexandru *****, măsura preventivă sub formă de arest preventiv
până la intrarea în vigoare a prezentei sentințe.
Sentința cu drept de apel, la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 15 zile, prin
intermediul Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani).

Președintele ședinței,
judecător Tudor Stambol