UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea de Drept

Lucrul individual
la tema :

Mijlocul de proba: declaraţiile bănuitului, învinuitului,

inculpatului, ale părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile,
martorului;

Dr. Conf. Univ. Dumitru Roman

Axinoi Ion
Gr.1909, anul III

Chișinău 2021
1
Cuprins :
Introducere .............................................................................................................................3

1. Dosarul nr. 1ra-774/20 – incalcarea art.94 alin. (1) pct.3 ………………………….……..6

2. Dosarul nr. 4-1re-93/2021 – incalcarea art.94 alin. (1) pct.2, 8 ..........................................8

3. Dosarul nr. 4-1re-1523/10 – incalcarea art.94 alin. (1) pct.3 …………………………….10

4. Dosarul nr. 1ra-71/13 – incalcarea art.94 alin. (1) pct.2, 8 .................................................12

5. Dosarul nr. 4-lre-142/12 – incalcarea art.94 alin. (1) pct.2, 8 ...........................................15

6. Dosarul nr. 1 ra-940/10 – incalcarea art.94 alin. (1) pct.2 , 8 , 9 ........................................19

7. Dosarul nr. 1ra-2024/2020 – incalcarea art.94 alin. (1) pct. 3 ,8 ,9 ...................................23

Concluzie......................................................................................................................................24

2
Introducere .

Declaraţiile ca mijloc de probă. Sînt informaţii orale sau scrise, date de către o persoană, în
cadrul procesului penal. Nu sînt probe acele informaţii care nu au sursa sa. Exemplu: zvonurile.
Declaraţia este o mărturisire, o afirmare deschisă a unor convingeri, opinii sau sentimente ce vin
din partea unei persoane. Sînt recunoscute ca mijloc de probă separat doar declaraţiile depuse în
cadrul acţiunii procesuale, de exemplu: audierea, confruntarea, verificarea declaraţiilor la locul
acţiunii. Unele lămuriri obţinute în cadrul altor acţiuni procesuale (percheziţie), datele incluse în
procesul verbal de reţinere sau ordonanţele de punere sub învinuire, nu pot fi recunoscute ca
mijloc de probă. Pot fi recunoscute ca mijloc de probă doar datele care
sînt pertinente, concludente şi utile pentru cauza dată.
Declaraţiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, sînt informaţiile scrise depuse de ei, în
cadrul audierii. Recunoaşterea vinovăţiei de către o persoană bănuită sau învinuită de comiterea
infracţiunii, poate fi pusă la baza învinuirii doar atunci cînd a fost confirmată fapta. Bănuitul,
învinuitul, nu poate fi pus forţat să mărturisească împotriva sa sau a rudelor sale, ori să-şi
recunoască vinovăţia şi nu poate fi tras la răspundere pentru aceasta. Declaraţiile bănuitului,
învinuitului, inculpatului, nu pot servi ca probe. Ele se bazează pe informaţia a cărei sursă nu
este cunoscută, iar dacă aceste declaraţii se bazează pe spusele altor persoane, atunci ele trebuie
să fie identificate, şi, ulterior, audiate. Prin declaraţiile date de bănuit, învinuit, inculpat, se pot
înţelege nu numai date concrete dar şi presupuneri, ceea ce agravează descoperirea infracţiunii
rapid şi eficient. Bănuitul nu poate fi ascultat în prealabil ca martor, deoarece s-ar încălca dreptul
la informare.
Ascultarea (audierea) reprezintă actul procedural, prin care anumite persoane (învinuiți,
inculpați, celelalte părți, martori) cu privire la care există o certitudine, fie o presupunere că dețin
informații în legătură cu infracțiunea sau făptuitorul acesteia, sunt chemate să dea relații sau
explicații în fața organelor judiciare penale1 . Chiar din start reținem că procedeele tactice de
ascultare a persoanelor în procesul penal sunt elaborate în baza normelor procesului penal și au
menirea de a asigura deplina eficiență a acestora. Procedeele tactice au caracterul unor
recomandări, pe când normele procesual-penale, care reglementează audierea..., au caracter de
obligativitate, eludarea acestora nefiind permisă2 . În acest sens, ținem să menționăm că regulile
audierii (ascultării), realizate în procesul urmăririi penale, sunt specifice, în mare parte, și pentru
actul de audiere realizat în cadrul cercetării judecătorești. Astfel, metodologia, tactica și tehnica
audierii, elaborate pentru ofițerii de urmărire penală, sunt aplicabile, în special și pentru audierea
în cadrul ședinței de judecată. Însă, evidențiind ceea ce este general și specific audierii efectuate
de către ofițerul de urmărire penală și audierii desfășurate în ședința de judecată, este necesar, în
același timp, a evidenția particularitățile care delimitează audierea efectuată în cadrul cercetării
judecătorești de audierea înfăptuită (realizată) în procesul urmăririi penale. Urmează a mai
menționa că știința criminalisticii, elaborând detaliat și multilateral tactica și metodica audierii
efectuate de către organul de urmărire penală, nu acordă atenție suficientă elaborării tacticii și
metodicii de audiere în cadrul cercetării judecătorești. Practica desfășurării cercetării
judecătorești și, în particular, a efectuării audierii în cadrul ședinței de judecată, nu este studiată
3
suficient și din punct de vedere teoretic, nu este generalizată, fapt care nu poate fi justificat și
trecut cu vederea

Dosarul nr. 1ra-774/20

data de 21 octombrie 2020, mun.Chisinau.
Efectuat de Colegiul Penal in urmatoare componenta :

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecători: Toma Nadejda, Guzun Ion,
examinând admisibilitatea în principiu a
recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut
Dorina, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18
aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Pozdneakova Inga.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 29.06.2016 – 04.04.2017
Instanța de apel: 18.01.2019 – 18.04.2019
Instanța de recurs: 16.01.2020 – 21.10.2020

Prima Instanta . « Potrivit rechizitoriului Pozdneakova Inga a fost învinuită în aceea că la 15

aprilie 2016, în intervalul orelor 13:00 până la 13:30, aflându-se în biroul nr. 22 din sediul IP
Buiucani, mun. Chișinău, situat în mun. Chișinău, str. Calea Ieşilor, 12, unde era audiată în
calitate de parte vătămată în cadrul cauzei penale nr. XXXXX, fiind preîntâmpinată de
răspundere penală pentru prezentarea cu bună-știință a declarației mincinoase conform art. 312
Cod penal, intenționat, a declarat că persoane necunoscute, la 09 aprilie 2016, în intervalul orelor
00:15 până la ora 03:20, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în timp ce aceasta
se afla în incinta localului „XXXXX”, situat pe str. XXXXX, XXXXX, mun. Chișinău, din
geanta personală ce se afla pe scaun lângă o masă din sala de banchete, pe ascuns, au sustras un
telefon mobil de model „Samsung Galaxy S4”, la preț de 11 000 lei, cu nr. de IMEI XXXXX, în
care se afla cartela SIM XXXXX, cauzându-i un prejudiciu material în proporții considerabile.
În urma controlului efectuat, fiind constatat că nu există faptul infracțiunii prevăzute de art.
186 sau 192 Cod penal, din motiv că telefonul a fost pierdut de către partea vătămată
Pozdneakova Inga în urma neatenției și neglijenței, fapt confirmat de imaginile video ridicate din
localul „XXXXX”, la fel, din declarațiile suplimentare a acesteia în care Pozdneakova Inga
recunoaște că posibil să uitat telefonul în veceu, la data de 29 aprilie 2016, și astfel, în baza art.
275 pct. 1) și 284 alin. (2), pct. 2) alin. (4) Cod de procedură penală, a fost dispusă clasarea
procesului penal în cauza penală nr. XXXXX . «  ( Descriere a dosarului) .
Dupa celea descrise mai sus , s-a constatat ca , acțiunile lui Pozdneakova Inga, au fost
4
încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 312 alin. (2) lit. b) Cod penal,
prezentarea, cu bună-știință, a declarației mincinoase de către partea vătămată, dacă această
acțiune a fost săvârșită în cadrul urmăririi penale, acțiune legată de învinuirea de săvârșire a unei
infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave.
Dar , prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 04 aprilie 2017, Pozdneakova
Inga a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (2) lit.
b) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
In urma acestuia , Procurorul a contestat sentinta cu apel , solicitând casarea acesteia,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
prin care Pozdneakova Inga să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 312 alin. (2)
lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 50 unități
convenționale, echivalentul a 10 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un
termen de 2 ani.
În motivarea apelului procurorul a menționat că:
a) martorul XXXXX, care la fel fiind avertizată de răspundere penală pentru prezentarea, cu
bună-știință, a declarației mincinoase, a comunicat că Pozdneakova Inga, la întrebările sale
răspundea în limba de stat, deși se observa că este vorbitoare de limba rusă din cauza accentului,
iar inițial i s-a propus asistența unui interpret, însă aceasta a refuzat, din care motiv a fost audiată
în limba de stat, fapt ce atestă cu certitudine că Pozdneakova Inga cunoaște limba de stat;
b) toate acțiunile de urmărire penală la care a participat și 3 Pozdneakova Inga, inclusiv și
audierea acesteia în calitate de parte vătămată din 15 aprilie 2016, au fost materializate prin
procesele-verbale, în privința cărora inculpata nu a obiectat precum că nu-i este clar conținutul
declarațiilor sale consemnate sau că nu i s-a asigurat un interpret în condițiile legii, în contextul
în care drepturile și obligațiile i-au fost explicate contra semnătură;
Totodata , Instanța de apel a constatat că, inculpata cu certitudine nu cunoștea limba de stat, a
dat declarații în limba rusă, iar organul de urmărire penală le-a transcris și ulterior le-a tradus în
limba rusă, fapt ce atestă că inculpata nu cunoștea limba de stat, din care motiv instanța a avut
dubii cu privire la corectitudinea traducerii oferite de către organul de urmărire penală, care de
fapt nu poate avea calitatea de interpret.
De asemenea, instanța de apel a indicat, că învinuirea înaintată lui Pozdneakova Inga se
bazează pe declarația făcută în calitate de parte vătămată a acesteia în cadrul cauzei penale nr.
XXXXX, care a fost făcută cu încălcarea prevederilor legale și anume dreptul la un interpret,
deoarece atât din declarațiile inculpatei, precum și declarațiile martorilor audiați, se atestă că
Pozdneakova Inga este vorbitoare de limba rusă, iar ca să vorbească în fața instanței de judecată,
are nevoie de asistența unui interpret, astfel nu a fost respectate prevederile :
1) art. 111 alin. (2) Cod de procedură penală - Declaraţiile şi audierea părţii vătămate se fac
conform dispoziţiilor ce se referă la declaraţiile şi audierea martorilor, fiind aplicate în mod
corespunzător.
2) art. 90 alin. (12) pct. 8) Cod de procedură penală – Martorul este obligat , să facă declaraţii
în limba maternă sau în altă limbă pe care o posedă; să ia cunoştinţă de declaraţiile sale
înregistrate, să ceară corectarea sau completarea declaraţiilor sale;
Astfel pot sa mentionez ca , conform art.94 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, în
procesul penal nu pot fi admise ca probe și prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate
în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătoreștii, datele
care au fost obținute prin încălcarea dreptului la interpret, traducător al participanților la proces.

5
 Vreau sa mai mentionez ca ofiterul de urmarile penala a dactilografiat declarațiile inculpatei în
limba de stat, fără să-i asigure un traducător sau fără să-i acorde posibilitatea ca să facă
declarațiile în limba pe care o cunoaște, la fel si la audierea suplimentara , ofiterul de urmarire
penala ,de asemenea a dactilografiat declarațiile inculpatei în limba de stat, fără să-i asigure
prezența unui traducător sau fără să-i acorde posibilitatea ca să facă declarații în limba pe care o
cunoaște.
Dupa parerea mea incalcarea data , facuta de ofiterul de urmarire, este una lipsita de logica ,
odata ce se depisteaza ca persoana audiata nu vorbeste in limba de stat , in infomatia de mai sus
mentionata este bine vazut ca ofiterul de urmarire a constatat faptul ca persoana audiata nu
cunoaste limba de stat si necesita a fi audiata in prezenta unui traducator , el ingnora acest fapt si
continuie intomirea procesului cu incalcare . Procurorul a mentionat faptulca ofiterul de urmarire
a comunicat drepturile persoanei audiate , dar nu este de ajuns ca sa fie enumerate , dar si
constatarea ca persoana audiata le-a constientizat .

Dosarul nr. 4-1re-93/2021

data de 20 iulie 2021, mun.Chisinau.
Efectuat de Colegiul Penal in urmatoare componenta :

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Ţurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion și Boico Victor
examinând admisibilitatea în
principiu a recursului în anulare declarat de avocatul Rusnac Aliona în numele condamnatului,
prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 28 noiembrie 2019,
deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Bălți din 26 mai 2020 și deciziei Colegiului penal lărgit
al Curții Supreme de Justiție din 24 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui Rotari
Maxim

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.10.2018 – 28.11.2019;
Instanța de apel: 12.02.2020 – 26.05.2020;
Instanța de recurs ordinar: 04.08.2020 – 24.11.2020;
Instanța de recurs în anulare: 05.03.2021 – 20.07.2021;

Prima Instanta. S-a constat ca , Rotari Maxim la sfârșitul verii din anul 2014, data nu a
fost posibil de stabilit în cadrul urmăririi penale, aflându-se în XXXXX, în preajma gospodăriei
6
unde locuiește, având intenția de a-și satisface pofta sexuală, știind cu certitudine că Victoria
Casapciuc, născută la XXXXX, 2 nu a atins vârsta de 14 ani, intenționat, aplicând constrângerea
psihică și profitând de imposibilitatea pătimitei de a se apăra și de a-și exprima voința din cauza
vârstei fragede, cu forța a târât-o pe ultima în depresiunea (râpa) din preajma gospodăriei
menționate și a întreținut mai multe rapoarte sexuale forțate.
Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 28 noiembrie 2019, Rotari Maxim, a
fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal, la de 5 ani
închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.
Instanta de apel .
În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că:
- prima instanță a dat o apreciere justă a circumstanțelor cauzei și a calificat corect acțiunile
inculpatului Rotari Maxim în baza art.171 alin.(3) lit. b) Cod penal, însă la emiterea sentinței nu
a ținut cont de caracterul social periculos al faptei comise de către inculpat, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului și de atitudinea inculpatului față de fapta
prejudiciabilă comisă;
- prin stabilirea pedepsei sub formă de închisoare sub limita prevăzută de lege, prima instanță i-
a stabilit inculpatului Rotari Maxim o pedeapsă prea blândă și inechitabilă, care nu corespunde
categoriei și gravității faptei comise de către cel din urmă;
- este incorectă poziția instanței de fond privind respingerea solicitării de încasare a cheltuielilor
judiciare de la inculpat în mărime de 2182 lei în legătură cu efectuarea expertizei judiciare,
deoarece acestea sunt în legătură de cauzalitate directă cu acțiunile imputate inculpatului.
În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că:
- la audierea părții vătămate minore Casapciuc Victoria nu a fost invitat avocatul inculpatului,
astfel ultimul nu a avut posibilitate de a acorda întrebări care au importanță pentru elucidarea
tuturor circumstanțelor pe cauza dată. Astfel, se pune la îndoială veridicitatea declarațiilor părții
vătămate minore Casapciuc Victoria, considerând că această probă urmează a fi declarată nulă,
deoarece a fost obținută cu încălcarea dispozițiilor Codului de procedură penală;
Totodata , referitor la motivul dat invocat precum că „ la urmărirea penală, am înaintat o
cerere prin care am solicitat să fie audiată suplimentar partea vătămată minoră, deoarece nici
odată nu a fost invitată partea apărării şi avem un șir de întrebări față de ea. În baza cererii
noastre să nu-i fie încălcat dreptul la apărare lui Rotari Maxim, procurorul înaintează un
demers judecătorului de instrucție pentru audierea suplimentară a părții vătămate minore, însă
prin încheierea din 02.08.2018 a fost respins demersul procurorului, (…) astfel, fiind încălcat
dreptul la un proces echitabil ”.
Din spusele acestea , ar putea sa mentionat ca a fost incalcat art.1101 alin. (8) , deoarece dacă
bănuitul sau învinuitul doreşte să-i adreseze întrebări martorului minor, în baza unei cereri
motivate este organizată o audiere suplimentară în condiţiile prezentului articol. Audierea
repetată a minorului trebuie evitată în măsura în care acest lucru este posibil.
Dar , as vrea sa mentionez faptul ca , inculpatul cât și avocatul acestuia, care considerându-se
afectați într-un drept prevăzut de lege, nu au invocat necesitatea casării încheierii judecătorului
de instrucție din 02 august 2018 (f.d.120 vol. 1), nici la etapa examinării cauzei penale în fond și
nici la examinarea acesteia în instanța de apel. Mai mult, apărarea așa și nu a indicat concret – la
ce întrebări urma să dea răspuns partea vătămată minoră, care ar fi determinat necesitatea
audierii suplimentare a acesteia, alegațiile recurentului fiind invocate doar în mod declarativ, fără
o argumentare care să impună revictimizarea repetată a victimei violului.

7
 Instanta in recurs ordinar . În motivarea recursului, avocatul a menționat că:
- organul de urmărire penală și-a argumentat poziția sa în exclusivitate pe declarațiile părții
vătămate minore Casapciuc Victoria, care au fost controversate și neobiective, cu divergențe și
neclarități privitor la circumstanțele cauzei, fiind în contradicție cu declarațiile martorului
apărării și a inculpatului;
Dupa parerea mea , motivul dat nu este un motiv bine determinat , totodata este legat cu unele
argumente si dovezi care sa faca veridic informatia mai sus enuntata, astfel acest motiv nu este
unul bine vadit .
Un motiv clar si bine determinat este faptul ca sunt anexate declarațiile minorei Casapciuc
Victoria, fără a fi anexat vreun proces verbal al ședinței de judecată, necunoscând când, de către
cine a fost audiată minora, participanții la audierea minorei, cine a fost intervievator, datele celei
din urmă.
Cu toate că, potrivit art.1101 alin.(7) Cod de procedură penală, declarațiile martorului minor
audiat în condițiile prezentului articol se înregistrează prin mijloace audio-video şi se
consemnează integral într-un proces-verbal întocmit în conformitate cu art.art.260 și 261 Cod de
procedură penală. Instanța de judecată sigilează suportul informațional pe care a fost înregistrată
declarația martorului și îl păstrează în original împreună cu copia de pe procesul-verbal al
declarației;
Astfel minora trebuia sa fie audiata in conditii speciale , conform art.109 alin. (5), se va efectua
de către judecătorul de instrucție în spații special amenajate, dotate cu mijloace de înregistrare
audio/video, prin intermediul unui intervievator, din motiv ca , conform art.1101 alin. (1) ,
audierea martorului minor în vârstă de până la 14 ani în cauzele penale privind infracțiuni cu
caracter sexual, privind traficul de copii sau violența în familie, precum și în alte cazuri în care
interesele justiției sau ale minorului o cer.
Cu toate acestea , in dosar se mentioneaza ca , martorul minor a fost audiat de doua ori in
conditii speciale , dar nu este anexat nici un proces verbal al sentintei de judecata , astfel este
greu de spus daca a fost incalcat art.94 , dar au fost incalcate alte articole mentionate mai sus ,
ceia ce prevede audierea martorului minor , putem sa mentionez ca intr-o ipoteza putem sa
evidentem ca poate ca art.94 alin. (1) pct.2 prin încălcarea dreptului la apărare al bănuitului,
învinuitului, inculpatului, părţii vătămate, martorului; La fel eu as mai mentiona si art.94 ,
anume alin. (1) pct.8 , care prevede ca : cu încălcări esenţiale de către organul de urmărire
penală a dispoziţiilor prezentului cod;
In final , instanta a concluzionat ca instanțele de fond, de apel și de recurs, adoptând deciziile
contestate nu au comis erori de drept de natura unui viciu fundamental, iar recursul nominalizat
este unul vădit neîntemeiat.
Dupa parerea mea , ar fi trebuit ca sa fie executat o audiere suplimentara (dar din motiv ca
inculpatul nu invocat necesitatea casării încheierii judecătorului de instrucție din 02 august
2018 (f.d.120 vol. 1), nici la etapa examinării cauzei penale în fond și nici la examinarea
acesteia în instanța de apel, si totoadata apărarea așa și nu a indicat concret – la ce întrebări
urma să dea răspuns partea vătămată minoră, care ar fi determinat necesitatea audierii
suplimentare a acesteia, alegațiile recurentului fiind invocate doar în mod declarativ, fără o
argumentare care să impună revictimizarea repetată a victimei violului), in care inculpatul sa
poate acorda unele intrebari pe care le avea aparatorul acestuia , pentru a putea aduce mai multe
claritati dosarului dat , si pentru a putea fi excluse unele neintelesuri si care au importanță pentru
elucidarea tuturor circumstanțelor pe cauza dată.

8
 Dosarul nr. 4-1re-1523/10
data de 09 decembrie 2010, mun.Chisinau.
Efectuat de Colegiul Penal in urmatoare componenta :

preşedinte – Sergiu Furdui,

judecători – Andrei Harghel, Constantin Alerguş, Ion Arhiliuc, Elena Covalenco,
în camera de consiliu, în baza actelor din
dosar, fără citarea părţilor a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat
de către avocatul V. Catană în interesele condamnatului Tihanschi Alexandru împotriva sentinţei
Judecătoriei sectorului Centru, mun. Chişinău din 06 noiembrie 2008, deciziei Colegiului penal
al Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2009, şi deciziei Colegiului penal al Curţii Supreme
de Justiţie din 16 februarie 2010, în privinţa condamnatului Tihanschi Alexandru Afanasie

Prima Instanta . Prin sentinţa Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 06 noiembrie 2008,
inculpatul Tihanschi Alexandru a fost condamnat în baza art. 195 alin. (2) Cod penal la 12 ani
închisoare în penitenciar de tip închis.
La randul impotriva sentinţei instanţei de fond, a declarat apel avocatul V. Catană în interesele
inculpatului, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei noi hotărîri
potrivit modului stabilit pentru prima instanţă, prin care Tihanschi Alexandru să fie achitat, din
motivul că fapta lui nu întruneşte elementele infracţiunii.
Care prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2009, a fost
respins ca nefondat apelul avocatului în interesele inculpatului Al. Tihanschi cu menţinerea
sentinţei atacate.
Astfel , avocatul V. Catană făcînd trimitere la prevederile art. 453 alin. (1) pct.1) lit. a), pct.2)
lit. a),b) Cod de procedură penală, a declarat recurs în anulare în care, solicită casarea hotărîrii
precedente şi achitarea lui Tihanschi A. din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii.
Avocatul a mai invocat în recursul în anulare următoarele argumente:
a) La urmărirea penală nu a luat parte interpretul pentru a-i traduce învinuitului materialele în
limba rusă.
b) Învinuitului i s-a înmînat rechizitoriul tradus în limba rusă, însă acest document nu a fost
semnat de către procurorul care l-a întocmit.
Daca cu al doilea argumente este mai clar , dim motiv ca conform art. 16 alin. (4) Cod de
procedură penală actele procedurale ale organului de urmărire penală se înmînează bănuitului,
învinuitului, inculpatului fiind traduse în limba maternă sau în limba pe care acesta o cunoaşte,
însă legea nu cere neapărat ca aceste acte să fie semnate de persoana care a întocmit documentul.
Ce tine de primul argument , dupa parerea mea , este o incalcare a art.94 alin. (3) anume
încălcarea dreptului la interpret, traducător al participanţilor la proces;
Totodata ca argument din partea instante , pot mentiona ca fila dosarului nr.125 vol. V conţine
date scrise în procesul-verbal corespunzător din 21 ianuarie 2008, despre participarea
translatorului care, a şi semnat documentul. În caz contrar acelaşi avocat Catană V. apărîndu-i
legitim interesele învinuitului, nu era lipsit de dreptul de a reacţiona adecvat şi de a cere
participarea translatorului.

9
 Dosarul nr. 1ra-71/13
data de 26 februarie 2013, mun.Chisinau.
Efectuat de Colegiul Penal in urmatoare componenta :

Preşedinte – Ursache Petru

Judecătorii – Iurie Diaconu, Nicolae Gordilă, Elena Covalenco, Vladimir Timofti,
cu participarea procurorului
Sergiu Crijanovschi, avocatului Talambuţa Leonid, persoanei achitate Şcadin Alexei,
interpretului Elena Ăiiubova-Moraru, a judecat în şedinţă publică recursul ordinar declarat de
procurorul în Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău Radu Sîli, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău 18 iulie 2012 în cauza penală privindu-l pe Şcadin
Alexei Mihail

Termenul de examinare a cauzei în recurs este din

02 noiembrie 2012 pînă la 26 martie 2013.

Prima instanta . Prin sentinţa Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 27 martie 2012, Şcadin
Alexei, a fost condamnat în baza art. 217 alin.(3) lit.c) Cod penal la 2 ani închisoare, cu privarea
de dreptul de a exercita activităţi privind circulaţia substanţelor narcotice psihotrope sau
analoagelor lor pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchi.
Situatie o rezum in urmatorul abzat : « În fapt, instanţa de fond a constatat că, Şcadin Alexei,
în circumstanţe nestabilite de organul de urmărire penală, a intrat în posesia substanţelor
narcotice, pe care le păstra la domiciliul său, din str. Valea Dicescu 47, ap.45, mun. Chişinău.
Ulterior , la 05 mai 2011, ora 7.20 min, aflându-se la domiciliul său sus menţionat, în urma
efectuării percheziţiei, autorizată prin încheierea judecătorului de instrucţie sect. Centru, mun.
Chişinău, din 04 mai 2011, a fost depistat în baie sub cadă două fragmente din masă plastică
acoperite cu folie din aluminiu, găurite, pe pereţii interiori ale cărora, fiind prezente urme
uleioase de culoare cafenie, care conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 252 din
10 mai 2011prezintă substanţă narcotică – ulei de canabis, obţinută artizanal din planta de
10
cânepă cu masa totală de 0,13 gr (în formă uscată), care conform Hotărîrii Guvernului R.
Moldova nr. 1088 din 05 octombrie 2006, cu modificările ulterioare prevăzute de Hotărîrile
Guvernului nr. 626 din 02 iunie 2006, nr.43 din 26 ianuarie 2009, tabelul nr.1, lista nr. 1 a
substanţelor narcotice neutilizate în scopuri medicinale. »
Instanta de apel . Astfel , impotriva sentinţei a declarat apel avocatul Postu Aliona în
interesele inculpatului Şcadin Alexei, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinţei,
rejudecarea cauzei cu pronunţarea unei noi hotărîri de achitare în privinţa inculpatului Şcadin
Alexei.
În motivarea apelului s-a invocat, netemeinicia sentinţei pe motiv că instanţa de fond critic a
apreciat probele apărării şi anume declaraţiile martorilor Martirasian Iacob şi Crotov Ilia, şi a
inculpatului Şcadin Alexei.
In final apelul a fost admis , casată sentinţa, rejudecată cauza şi pronunţată o nouă hotărîre,
prin care în temeiul art. 390 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală, Şcadin Alexei a fost achitat
în baza art. 217 alin.(3) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârşită de inculpat.
În motivarea soluţiei date instanţa de apel, a luat la bază :
a) declaraţiile martorilor Martirasian Iacob, Crutov Ilii, Şcadin Tatiana, Baibecov Serghei;
b) procesul-verbal de percheziţie din 05.05.2011,
c) Raportul de constatare tehnicoştiinţifică din 10.05.2011, prin care s-a concluzionat faptul
că, ,,această substanţă prezintă substanţă narcotică, însă aceste acţiuni sunt efectuate până la
19.05.2011, adică cu 9 zile mai înainte de data pornirii urmării penale şi prin urmare nu are
putere juridică”.
Astfel , potrivit prevederilor :
1) art. 94 alin.(1) pct. 8 CPP, în procesul penal nu pot fi admise ca probe şi, prin urmare, se
exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanţa de judecată şi nu pot fi puse la baza sentinţei
sau a altor hotărâri judecătoreşti datele care au fost obţinute cu încălcări esenţiale de către
organul de urmărire penală ;
2) art. 279 CPP, organul de urmărire penală efectuează acţiunile de urmărire penală în strictă
conformitate cu prevederile prezentului cod şi numai după pornirea urmăririi penale, cu
excepţia acţiunilor prevăzute în art.118 (cercetare la faţa locului) şi în art.130 (percheziţia
corporală sau ridicarea), care pot fi efectuate şi până la pornirea urmăririi.
3) art.94 alin. (1) pct.2 CPP, prin încălcarea dreptului la apărare al bănuitului, învinuitului,
inculpatului, părţii vătămate, martorului; După cum rezultă din materialele dosarului, potrivit
procesului verbal al instanţei de apel, aceasta nu a cercetat potrivit ordinii şi modului stabilit pentru
prima instanţă martorii, a audiat doar inculpaţii, reprezentantul părţii vătămate si doi martori . Astfel
instanţa de apel nu era în drept să-şi întemeieze concluziile sale pe probele neverificate în şedinţa de
judecată a instanţei de apel, ceea ce contravine explicaţiilor pct. 14 al Hotărîrii Plenului Curţii Supreme
de Justiţie nr. 22 din 12.12.2005 cu modificările din 30 martie 2009 „Cu privire la practica judecării
cauzelor penale în odine de apel”.
Colegiul penal relevă, că instanţa de apel nu a supus verificării minuţioase probelor acuzării şi apărării,
cît şi audierea martorilor pe viu, precum şi altor probe administrate la dosar, conform procedurii
reglementate la art. 365-376 Cod de procedură penală.
Recurentul consideră, că instanţa de apel eronat a apreciat probele ce confirmă incontestabil
vinovăţia inculpatului în comiterea infracţiunii incriminate, decizia este întemeiată pe declaraţiile
inculpatului şi probele prezentate de apărare, fiind ignorate probele acuzării. Dar acesta nu
recunoaste ca declaratiile inculpatului a fost luate inainte de inceperea procedurei penale ,astfel

11
acestea probe nu pot fi considerata veridice , si o sa fie scoase din dosar.

Dosarul nr. 4-lre-142/12

data de 09 iulie 2012, mun.Chisinau.
Efectuat de Colegiul Penal in urmatoare componenta :

Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie - Mihai Poalelungr,

cu participarea procurorului Sergiu Crijanovschi şi avocatului Nico Cebotaru a
examinat în şedinţă publică recursul în anulare pronuntat impotriva deciziei Colegiului penal al
Curţii Supreme de justitie din 31 mai 2011 şi a deciziei Colegiului penal al Curţei de Apel
Comrat din 15 aprilie 2010, declarat de condamnatul Grossu Gherghe Pantelei

Termenul de examinare a cauzei :

Prima instanta : 29 iunie 2009.
Instanta de apel : 15 aprilie 2010.
Instanta de recurs ordinar : 31 mai 2010.
Instanta de recurs in anulare : 17.04.2012.

Prima Instanta .
S-a constatat ca : Grossu Gheorghe, prin rechizitoriu, a fost învinuit că la 15.07.2008,
aproximativ la ora 04.00, se afla la stîna sitJată în s.Dezghinja, r-nul Comrat, cînd a sosit
Făinescu G. cu motocicleta, în care se afla Dimitroglo N., iar în ataşul motocicletei se afla
Condrea Tatiana. La stînă, Făinescu G. ameninţînd-o pe Condrea Tatiana cu aplicarea forței
fizice, în vagon, a întreținut cu aceasta un raport sexual. Ulterior, în vagon, a intrat Grossu
Gherghe , care amenintand-o pe Condrea Tatiana , a intretinut cu aceasta in mod fortat un raport
sexual contrar vointei ei.
Astfel , Prin sentinţa Judecătoriei Comrat din 29 iunie 2009 Grossu Gheorghe a fost achitat de
sub învinuirea în săvîrşirea infracţiunii prevăzută de art.171 alin.(2) litc) CP, din motiv că fapta
inculpatulu nu întruneşte elementele infracţiunii.
In instanta de apel . Aceasta decizie a fost atacata de catre de catre Procuror , care a adus
urmatoarele argumente :
- instanţa de judecată n-a luat în considerație declarațiile părții vătămate Condrea T. care atît la
urmărirea penală, cît și în cadrul şedinţei de judecată a declarat că a fost violată de către Grossu
Gh.
- Aceste declarații au fost confirmate şi prin procesele-verbale de confruntare dintre partea
vătămată Condrea T. Si Grossu Gh., Dimitrioglo N. Făinescu G., Velichii G., precum şi prin alte
as probe prezentate în cauză.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 15 aprilie 2010, a fost admis
parțial apelul declarat de procuror, casată sentința atacată în partea achitării lui Grossu

12
Gheorghe şi pronunţată o nouă hotărîre, prin care Grossu Gheorghe a fost condamnat în baza
art.171 alin.(2) lit.c) ( violul, adica raportul sexual savarsit prin constrangerea fizica sau psihica,
savarsit de doua sau mai multe persoane .) CP la 7 ani închisoare in penitenciar de tip închis. In
rest, sentinţa a fost menținută.
Instanta de recurs ordinar .
Decizia nominalizată a fost atacată cu recurs ordinar de către condamnatul Grossu
Gh. care a solicitat casarea deciziei instanţei de apel și pronunţarea unei hotăriri de achitare,
motivînd că nu este de acord cu decizia atacată, el fiind condamnat ilegal deoarece n-a săvîrşit
infracțiunea imputată.
Prin decizia Colegiului penal al Curtii Supreme de Justiție din 31 mai 2011, a fost respins, ca
inadmisibil recursul ordinar declarat de condamnatul Grossu Gh., cu mentinerea hotăririi
atacate. Prin decizia Colegiului penal al Curtii Supreme de Justiție din 31 mai 2011, a fost
respins, ca inadmisibil recursul ordinar declarat de condamnatul Grossu Gh., cu mentinerea
hotăririi atacate.
Instanta de recurs in anulare . La 17.04.2012, condamnatul Grossu G. a declarat recurs
în anulare, în care solicită casarea hotărîrilor instanţei de recurs ordinar şi apel, cu dispunerea
rejudecării cauzei, motivînd că deciziile pronunțate sînt ilegale. Recurentul indică urmatoarele
argumente :
1. N-a săvîrşit infracțiunea imputată, condamnarea sa fiind bazată numai pe declarațiile părțiii
vătămate, care la diferite etape a procesului penal şi-a schimbat declarațiile sale, iar în şedinta de
judecată nu a putut explica divergențile din declarațiile depuse.
2. Instanţa de judecată n-a luat în considerație declarațiile martorilor date la ancheta
preliminară, iar în şedinţa instanţei de apel martorii nici nu au fost interogati.
Plenul conchide: admite recursul în anulare declarat de condamnat, casează decizia instantei
de recurs ordinar şi decizia instantei de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în apel de către
Curtea de Apel Cahul.

Astfel , al doilea argument in instanta de recurs in anulare este unul foarte important atat
pentru dosarul dat cat si pentru noi stundeti , unde putem constata un viciu fundamental a
procesului penal ,care a afectat hotararea pronuntata si anume : încălcarea esențială a dreptului
inculpatului (condamnatului) la un proces echitabil garantat de Conventia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăților fundamentale, de alte tratate internaţionale, de Constituția
Republicii Moldova şi de alte legi naționale (art.6 pct.44 CPP) . Vreau sa spun ca ,condamnarea
persoanei reprezintă un act important al justiției şi ea nu poate fi realizată decît în condiții strict
reglementate de lege, pentru a se preveni orice abuzuri ce ar conduce la arbitrar sau discretionar,
afectând grav şi direct valorile umane ce constituie esența personalităţii omului si că procesul
penal are ca scop, printre altele, și ca orice persoană care a săvîrşit o infracțiune să fie pedepsită
potrivit vinovăției sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală şi
condamnată.
Potrivit art. 1 alin.(3) din Constituție, Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în
care demnitatea omului, drepturile şi libertățile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane,
dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.
Prin urmare, persoana trasă la răspundere penală trebuie să fie condamnară numai în cazul în
care procesul penal se desfăşoară în strictă conformitate cu principiile şi normele unanim
recunoscute ale dreptului international, cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este

13
parte, cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova și ale Codului de procedură penală.
Astfel , am ajuns la importanta argumentului doi , din instanta de recurs in anulare , prin
urmare ,analizand bine acest dosar , am depistat ca la judecarea apelului procurorului declarat
împotriva sentinţei de achitare, n-a fost cercetat în ordinea prevăzută de lege inculpatul, adică
acesta n-a fost audiat.
Concomitent, se observă că, deşi la baza condamnării inculpatului au fost puse ca probe
prezentate de către procuror în instanţa de fond declarațiile martorilor Marin S., Dimitrioglo N.,
Făinescu G. şi Velichii G., aceste probe, la fel, n-au fost cercetate în ordinea prevăzută de lege,
adică martorii respectivi n-au fost audiați, deşi din conținutul procesului-verbal al şedinţei de
judecată din 13.11.2009 rezultă că instanţa de apel, prin încheiere, a admis cererea procurorului
Lungu R. privind reluarea examinării cauzei în legătură cu necesitatea cercetării probelor
(f.d.338), totuşi, instanţa n-a audiat inculpatul şi martorii în aşa mod, instanţa de apel, în
hotărîrea pronunţată, a pus la baza condamnării inculpatului Grossu Gh. probe, fără a le verifica
în şedinţa de judecată, sub aspectul cercetării nemijlocite.
Ca sa fie clar de ce acest fapt este o incalcare grava , trebuie sa mentionez ce este audierea
inculpatului , conform art.367 CPP, reprezintă un mijloc de probă important care se admistrează
în cadrul cercetării judecătoreşti în mod obligatoriu, cu exceptia cazurilor prevăzute la art.321
alin.(2) CPP, totodată reprezentând şi o importantă manifestare a dreptului de apărare.
Deaceea omisiunea audierii inculpatului, prezent în şedinţa de judecată, la judecarea apelului
împotriva sentinţei de achitare nu poate fi complinită cu luarea de cuvînt conform art.413 alin.(2)
CPP, sau prin ascultarea inculpatului cu ocazia ultimului cuvînt sau, cu atît mai mult, prin faptul
că a fost audiat in prima instantă.
Instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare, bazîndu-se exclusiu pe
dosarul din prima instanţă, care conține depozițiile martorilor şi declaratiile inculpatului, acelaşi
dosar, în temeiul căruia fusese achitat de prima instantă. Instanta de apel urmează să procedeze la
o nouă audiere atît a inculpatului, cât şi a anumitor martori ai acuzării solicitat de părți.
Mentionez ca , audierea martorului se poate a nu fi executata in unele cazuri , cum ar fi
moartea acestuia sau în scopul de a proteja dreptul martorului de a nu se auto-incrimina, totuşi,
aparent, această situatie nu a fost prezentată în cauză. Martorii acuzării se audiază din nou în
cazul în care depozitiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un
mod substantial condamnarea învinuitului.
Cercetarea părţii vătămate Condrea T. în şedinţa instanţei de apel s-a redus, în principiu la
răspunsuri cu privire la întrebările adresate, astfel, declarațiile din faza judecării cauzei în apel nu
sînt suficient de clare, conţinînd inadvertente care pun sub semnul întrebării sinceritatea victimei
şi relevanța declarațiilor ei pentru aflarea adevărului. De exemplu, la întrebarea procurorului,
partea vătămată Condrea T. răspunde: „Eu eram abătută şi nu mai fin minte dacă Grossu Gh. A
săvîrşit cu mine raport sexual" (f.d.373).
Analizînd continutul deciziei, se observă că instanţa de apel a preluat declarațiile inculpatului,
ale părții vătămate, ale martorilor din sentinţa primei instante, fără a proceda la un examen
propriu, specific activităţii de judecare a apelului, după o sentintă de achitare,
Astfel , rezultă că lipseşte o cercetare judecătorească adecvată cerintelor legii în cazul în care
se rejudecă cauza potrivit modului stabilit pentru prima instanţă (nu au fost audiați inculpatul și
martorii), astfel, nu a fost dată o apreciere obiectivă şi completă probelor puse la baza
condamnării, precum şi faptul că nu a fost analizat în modul corespunzător materialul
reglementării legale şi jurisprudentei în raport cu circumstanțele şi împrejurările cauzei.

14
 Contrar prevederilor art.389 alin. (1) şi (2) CPP, condamnarea lui Grossu Gh. se bazează pe
probe care n-au fost cercetate de instanţa de judecată, ceea ce este inadmisibil.
Prin urmare , conform Codului de procedura penala , a fost incalcate urmatoarele articole :
1. Art.94 alin. (1) pct.8 – incalcarile esentiale de catre organul de urmarire penala a dispozitiilor
prezentului cod .
2. Art.94 alin. (1) pct.2 – incalcarea dreptului de aparare al banuitului , inculpatului,invinuitului,
martorilor , partii vatamate .
( Toate concluziile date , sunt rezultatul informatiilor prezentate mai sus .)

In final . Recursul in anulare se admite . Dispunerea rejudecarii cauzei in apel de catre Curtea
de Apel Cahul.

Dosarul nr. 1 ra-940/10

data de 23 noiembrie 2010, mun.Chisinau.
Efectuat de Colegiul Penal in urmatoare componenta :

Preşedinte – Raisa Botezatu,

judecători – Petru Ursache, Vladimir Timofti, Constantin Alerguş, Iurie Diaconu,
cu participarea procurorului Sergiu Crijanovschi şi apărătorului Valeriu Cononenco,
a judecat în şedinţă publică recursurile ordinare declarate de
procuror în Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău Valentin Vdovîi şi de condamnatul
Străisteanu Gheorghe împotriva deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 26
aprilie 2010 şi sentinţei Judecătoriei Străşeni din 26 decembrie 2008 în cauza penală privindu-l
pe Străisteanu Gheorghe Ion
Termenul de examinare a cauzei :
Prima instanta : 29 iunie 2009.
Instanta de apel : 15 aprilie 2010.
Instanta de recurs ordinar : 31 mai 2010.
Instanta de recurs in anulare : 17.04.2012.

15
Prima instanta .
«  In şedinţa de judecată s-a constatat că inculpatul în seara de 12.02.2003 conducea
automobilul său de modelul „Opel” şi, oprind maşina în apropierea s.Codreanca, r-nul
Străşeni, a împuşcat din pistol, care la acel moment se afla la el în maşină. Faptul dat a fost
confirmat de martorii Oprea M., Perepeliţa M. Partea vătămată nu a negat faptul dat, deoarece
aflîndu-se în maşină, el la fel a auzit împuşcătura din pistol. »
Prin sentinţa Judecătoriei Străşeni din 26 decembrie 2008, Străisteanu Gheorghe a fost
condamnat în baza art. 349 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, iar potrivit art. 85 Cod penal,
la pedeapsa aplicată s-a adăugat parţial partea neexecutată a pedepsei fixate prin sentinţa
Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 01 februarie 2007, stabilindu-i-se pedeapsa definitivă
de 12 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.
Prin aceeaşi sentinţă, procesul penal în privinţa inculpatului Străisteanu Gh., învinuit în
săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, a fost încetat, cu tragerea lui la
răspundere administrativă în baza art. 165 CCA. Procedura contravenţiei administrative a fost
încetată, din motivul expirării termenului de prescripţie prevăzut de art. 37 CCA.
Instanta de fond a mentionat ca învinuire a lui Străisteanu Gh. în baza art.349 alin.(1) Cod
penal, instanţa de fond a conchis că partea acuzării nu a prezentat suficiente probe pentru a
demonstra vinovăţia inculpatului.
La fel , pe capătul acuzării lui Străistaenu Gh. în comiterea infracţiunii prevăzute de art.287
alin.(3) Cod penal, instanţa de fond a conchis că în acţiunile inculpatului lipseşte componenţa
huliganismului agravat. Instanţa a concluzionat că fapta inculpatului nu întruneşte elementele
infracţiunii şi constituie o contravenţie administrativă, motiv pentru care a încetat procedura
penală, cu atragerea lui Straisteanu Gh. la răspundere administrativă în baza art. 165 CCA,
deoarece el a efectuat o împuşcătură din arma de foc fără permisul corespunzător şi în locul
nedestinat pentru aceasta. În temeiul art.37 CCA, în legătură cu expirarea termenului de aplicare
a sancţiunii administrative, sa dispus încetarea procedurii administrative.
Instanta de apel. A fost atacata de catre Procuror , cu aurmatoarele afirmatii :
- inculpatul Străisteanu Gh. să fie condamnat în baza art. 349 alin. (1), art.287 alin. (3) Cod
penal, cu aplicarea art. 84 alin. (1) şi (4) Cod penal, la 17 ani închisoare, în penitenciar de tip
închis, motivînd că ameninţarea cu moartea a fost confirmată prin depoziţiile martorilor R.
Bejenari şi L. Mancuş, în afară de aceasta, episodul din 18.08.2006 în realizarea ameninţărilor cu
moartea lui Mistreţ, pe deplin s-a confirmat prin depoziţiile părţii vătămate, a martorilor I. Trocin
şi R. Bejenaru.
- instanţa de fond incorect a încetat procesul penal în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cu
tragerea lui la răspundere administrativă în baza art. 165 CCA şi a încetat procedura
administrativă, din motivul expirării termenului de tragere la răspundere administrativă, deoarece
în cadrul şedinţei instanţei de fond cu certitudine s-a constatat actul de huliganism săvîrşit de
către inculpat, deoarece el permanent urmărea scopul unic şi insistent de a-l intimida în public pe
Mistreţ Mihail, încălcînd grosolan ordinea publică, ameninţîndu-l cu aplicarea violenţei,
manifestate printr-o deosebită obrăznicie, în prezenţa mai multor oameni, aplicînd arma de foc.
La fel , decizia a fost atacata de catre inculpat , solicitand :
- să fie achitat de sub învinuirea adusă, motivînd că el nu a săvîrşit infracţiunea imputată, nu l-a
ameninţat pe Mistreţ M. cu moartea şi nu a săvîrşit nici un act de huliganism.
Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 18 mai 2009, a fost respins, ca
nefondat, apelul inculpatului Străisteanu Gheorghe şi a fost admis apelul procurorului, casată

16
sentinţa, rejudecată cauza şi pronunţată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima
instanţă, prin care Străisteanu Gheorghe a fost condamnat în baza art. 349 alin. (1) Cod penal la
3 ani închisoare, în baza art. 287 alin. (3) Cod penal - la 4 ani închisoare, iar conform art. 84 alin.
(1) Cod penal, pentru concurs de infracţiuni, prin cumulul parţial al pedepselor aplicate, i-a fost
stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare.
Instanta de recurs .
Hotărîrile adoptate au fost contestate cu recurs de către condamnatul Străisteanu Gh., care a
solicitat casarea acestora şi pronunţarea unei noi hotărîri, prin care să fie achitat de comiterea
infracţiunilor imputate, iar conform art. 218 CPP, să fie emisă o încheiere interlocutorie, prin
care să fie constatat faptul încălcării legislaţiei şi drepturilor sale constituţionale şi celor
prevăzute de Convenţia Europeană, cu atragerea la răspundere a persoanelor vinovate în
fabricarea dosarului penal şi condamnarea ilegală a sa, invocînd următoarele argumente:
- conform art. 413 alin. (1) CPP, instanţa de apel nu i-a prezentat materialele cauzei şi
procesul-verbal pentru a face cunoştinţă, iar instanţa de fond a refuzat să le prezinte;
- nu a primit copia apelului procurorului;
- la pronunţarea unei noi hotărîri, instanţa de apel i-a înrăutăţit situaţia, casînd total sentinţa
Judecătoriei Străşeni, iar potrivit art. 410 CPP, rejudecarea cauzei de către instanţa de apel se
desfăşoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima instanţă;
- instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel;
- instanţa de apel la finalizarea cauzei nu i-a înmînat dispozitivul deciziei de condamnare, cît şi
procesul verbal al şedinţei de judecată pentru a face cunoştinţă, astfel încălcînd art. 399 alin. (1),
336 alin. (4), (5) CPP;
- procesele-verbale ale şedinţelor de judecată redactate în instanţa de fond nu sînt semnate
de preşedintele şedinţei şi grefier, declaraţiile depuse în cadrul şedinţei de judecată au fost
modificate şi semnate de altcineva, semnăturile sale au fost falsificate, cît şi alte documente
procesuale;
- hotărîrea instanţei de fond a primit-o cu întîrziere, la 09.03.2009, astfel încălcîndu-se
prevederile art. 343 alin. (1) CPP;
- judecătorul N. Chisiliova a desfăşurat şedinţele de judecată în limba rusă, iar traducătorul
Baltag Stela a participat în şedinţele de judecată la 21.12.2007 - un an de la prima şedinţă de
judecată, care a avut loc la 10.10.2006 (vol. 1, f.d. 218), traducătorul nu participa la toate
şedinţele de judecată, prin ce s-a încălcat art. 337 alin. (2) CPP; « Din considerentele expuse,
apelul inculpatului în această parte a fost respins ca nefondat. De asemenea, a fost respinsă şi
solicitarea inculpatului de a recunoaşte nule procesele-verbale întocmite fără participarea
interpretului, netraduse în limba rusă pentru judecător, deoarece nu se pune la îndoială
cunoaşterea limbii de stat de către judecătorul N . Chiseliova, condiţie obligatorie la ocuparea
funcţiei de judecător, iar celelalte încălcări au fost apreciate ca minore, şi care nu afectează în
mare măsură autoritatea actului de justiţie şi nu influenţează asupra vinovăţiei inculpatului.»
- şedinţa de judecată din 10.10.2006 a avut loc în lipsa sa şi în lipsa avocatului, prin ce i s-a
încălcat dreptul la apărare şi la un proces echitabil;
- instanţa de fond intenţionat a tergiversat examinarea cauzei penale, deţinîndu-se în izolatorul
de anchetă a Penitenciarului nr.13 în condiţii inumane şi degradante;
- instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra declaraţiilor martorilor P. Drăguţă, V. Borş, L. Oca,
G. Ganea, Gh. Malic, V. Ursu, care au declarat că ameninţări în adresa lui M. Mistreţ nu au fost,
cît şi referitor la declaraţiile martorilor Prepeliţă Marin şi Oprea Mihai, care au făcut declaraţii

17
contradictorii atît în instanţa de fond şi în cadrul urmăririi penale;  
- instanţa de apel nu s-a expus asupra declaraţiilor martorului Radu Bejenaru, care este sub
învinuire pe cauza penală pornită în baza cererii sale şi are interes de a-l calomnia, asupra
procesului-verbal al şedinţei de judecată din 18.08.2006, care indică că el la şedinţa de judecată
nu a participat şi pe Mihail Mistreţ nu l-a văzut, tot odată nu s-a expus asupra certificatului
prezentat de Serviciul Hidrometeorologic de Stat din 10.09.2008 nr. 848/08, care prezintă date
contradictorii cu declaraţiile lui M. Mistreţ, că la 11-12 februarie 2003 era frig, temperatura de -
13 grade Celsius, gheţuş, averse de zăpadă;
- instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra ordonanţei Procuraturii Generale din 22.08.2006
privind reluarea urmăririi penale din 12.03.2003, peste 3 ani şi patru luni, încălcînd grav art. 287
alin. (4) CPP; - instanţele de fond şi de apel a ignorat în totalmente legislaţia în vigoare care
prevede că ameninţarea cu moartea trebuie să fie reală;
- instanţa de apel nu s-a expus asupra Hotărîrii CEDO din 07.04.2009, care a constatat arestul
său ca ilegal, iar conflictul dintre M. Mistreţ fiind o ceartă; - instanţa de apel greşit a calculat
începutul termenul executării pedepsei.
Astfel, prin decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie din 15 decembrie 2009, a
fost admis recursul ordinar declarat de condamnatul Străisteanu Gheorghe, casată total decizia
Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 18 mai 2009 şi dispusă rejudecarea cauzei penale
în privinţa acestuia de către aceiaşi instanţă de apel, în alt complet de judecată.
«  In continuarie o sa ma axez mai mult me argumentele evidentiate mai sus , care ating anume
incalcarele ce ating proba aleasa de mine. »
Astfel , s-a menţionat că instanţa de apel a dat o nouă interpretare probelor, adică şia întemeiat
soluţia pe baza probelor examinate de prima instanţă. Totodată, din procesul-verbal al şedinţei de
judecată rezultă că, atît inculpatul, cît şi partea vătămată şi respectiv martorii, nu au fost cercetaţi
în ordinea şi potrivit modului stabilit pentru prima instanţă. Aşa dar, modalitatea de motivare a
soluţiei pe cauza dată, fără a audia inculpatul, partea vătămată şi martorii, denotă faptul că
instanţa de apel nu a apreciat probele la justa valoare, în ansamblu, din punct de vedere al
coroborării lor, luînd la baza condamnării, doar declaraţiile părţii vătămate şi a unor martori,
ignorînd în acelaşi timp faptul că aceste declaraţii sunt contradictorii.
La fel, condamnatul Gh. Străisteanu la 21.04.2009 a depus o cerere suplimentară la apelul
declarat din 16.03.2009, solicitînd emiterea unei încheieri prin care să fie declarate nule:
procesele-verbale întocmite fără participarea interpretului, avocatului; procesele-verbale care nu
sunt semnate de preşedintele şedinţei de judecată – judecătorul N. Chiseliova, grefier şi interpret;
declaraţiile semnate prin uz de fals de alte persoane din numele lui, documente – probe care nu
au fost traduse în limba rusă pentru acest judecător, care nu posedă limba de stat, - dar au fost
puse la baza sentinţei de condamnare. Apelantul anexase material probatoriu pe 9 file.
Însă, instanţa de apel, nici nu a indicat în textul deciziei adoptate despre existenţa acestei
cereri suplimentare la apelul condamnatului Străisteanu Gh., or, în caz de constatare a acestor
omisiuni şi erori de drept, acestea afectează legalitatea procesului penal, iar în sensul art. 6
CEDO pot servi temei de recunoaştere a încălcării dreptului la un proces echitabil.
Potrivit art.6 §1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor
Fundamentale, care prevede dreptul la un proces echitabil, orice persoană are dreptul la
judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o
instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei oricărei
acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa.

18
 Concluzionad , pot spune ca , conform art.94 CPP , a fost incalcate urmatoarele prevederi:
1. Art.94 alin. (1) pct.8 -  cu încălcări esenţiale de către organul de urmărire penală a
dispoziţiilor prezentului cod; Cum ar fi faptul că declaraţiile depuse de recurent nu sînt semnate,
procesele-verbale nu sînt semnate de preşedintele şedinţei şi grefier ; Mai mult ca atît, instanţa
de apel, contrar principiului egalităţii armelor în proces, în mod inexplicabil a trecut sub tăcere
unele din cele mai importante argumente invocate în apelul condamnatului Straisteanu Gh. –
proba cu martori.
2. Art.94 alin. (1) pct.9 - fără a fi cercetate, în modul stabilit, în şedinţa de judecată; Din
procesul-verbal al şedinţei de judecată rezultă că, atît inculpatul, cît şi partea vătămată şi
respectiv martorii, nu au fost cercetaţi în ordinea şi potrivit modului stabilit pentru prima
instanţă. Aşa dar, modalitatea de motivare a soluţiei pe cauza dată, fără a audia inculpatul, partea
vătămată şi martorii, denotă faptul că instanţa de apel nu a apreciat probele la justa valoare.
3. Art.94 alin. (1) pct.2 - prin încălcarea dreptului la apărare al bănuitului, învinuitului,
inculpatului, părţii vătămate, martorului; Din motiv ca nu au fost audiati martorii ,nici inculpatul
, fiind ignorate obtinerea acestor probe . Aici se poate de adaugat faptul ca inculpatula a cerut ca
aparatorul sau sa fie prezent , dar a primit un raspuns negativ , astfel a fost incalcat si un alt
articol , si anume art.104 alin. (1) CPP ,care prevede « Audierea bănuitului, învinuitului,
inculpatului se face numai în prezenţa unui apărător ales sau a unui avocat care acordă
asistenţă juridică garantată de stat, imediat după reţinerea bănuitului sau, după caz, după
punerea sub învinuire, dacă acesta acceptă să fie audiat. Nu se permite audierea bănuitului,
învinuitului, inculpatului în stare de oboseală, precum şi în timpul nopţii, decît doar la cererea
persoanei audiate în cazurile ce nu suferă amînare, care vor fi motivate în procesul-verbal al
audierii. »
In final , admite recursul ordinar declarat de condamnatul Străisteanu Gheorghe, casează
sentinţa Judecătoriei Străşeni din 26 decembrie 2008 şi decizia Colegiului penal al Curţii de Apel
Chişinău din 26 aprilie 2010 în cauza penală privindu-l pe Străisteanu Gheorghe Ion în partea
condamnării în baza art.349 alin.(1) Cod penal şi aplicării prevederilor art.85 Cod penal şi
dispune achitarea lui Străisteanu Gheorghe Ion de sub învinuirea de săvîrşire a infracţiunii
prevăzute de art.349 alin.(1) Cod penal, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii.
Se exclude aplicarea prevederilor art.85 Cod penal. În rest, decizia instanţei de apel, prin care a
fost dispusă încetarea procesului penal în privinţa lui Străisteanu Gheorghe Ion în baza art.287
alin.(3) Cod penal, din motivul existenţei altor circumstanţe, care exclud sau condiţionează
pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală, se menţine. Recursul procurorului se
respinge ca inadmisibil. Decizia este irevocabilă.

19
 Dosarul nr. 1ra-2024/2020
data de 08 decembrie 2020, mun.Chisinau.
Efectuat de Colegiul Penal in urmatoare componenta :

Preşedinte Iurie DIACONU

Judecători Liliana CATAN ; Ion GUZUN ; Victor BURDUH ; Galina STRATULAT
a judecat, fără participarea părţilor, recursul ordinar declarat de procurorul în
Procuratura de circumscripție Chişinău, ŢURCANU Svetlana prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 01 iulie 2020, în cauza penală privindu-l
pe COLOT Alexandru
Termenul de examinare a cauzei :
Prima instanță: 04.04.2018–26.06.2019;
Instanța de apel: 03.06.2020 – 01.07.2020;
Instanța de recurs: 18.09.2020–08.12.2020.

Prima instanţă a reţinut că, COLOT Alexandru, acționând de comun acord cu GĂLAŢANU
Ludmila, în perioada lunilor noiembrie-decembrie 2017 a săvârșit trafic de influență în
următoarele circumstanţe: COLOT Alexandru a pretins şi a primit mijloace băneşti de la
BOGHINSCAIA Olga care activa la SRL „Numina”, în cuantum de 300 euro care conform ratei
oficiale de schimb a BNM constituia 6150 lei, pretinzând că poate influența persoanele publice
în vederea urgentării întocmirii şi semnării procesului-verbal de recepție finală a obiectivului
„Cazangeria lit. F(14) construită în mun. Chişinău, str. Maria Drăgan 11”.
În perioada 09.11.2017-14.11.2017, COLOT Alexandru în vederea realizării obligațiunilor
asumate, aflându-se în biroul de serviciu a lui GĂLAŢANU Ludmila, amplasat în mun.
Chişinău, str. Veronica Micle 10, a oferit şi dat lui GĂLAŢANU Ludmila mijloace băneşti în
sumă de 250 euro care conform ratei oficiale de schimb BNM constituia 5125 lei, iar ultima a
acceptat şi primit aceste mijloace băneşti, pentru a întocmi procesul-verbal de recepție finală a
obiectivului „Cazangeria lit. F(14) construită în un. Chişinău, str. Maria Drăgan 11”, cu
includerea în acesta a comisiei de recepție finală formată din specialiștii atestați în domeniul
construcțiilor (proiectant, diriginte de șantier, responsabil tehnic, expert tehnic), precum şi să
influențeze membrii comisiei la semnarea acestui proces-verbal.
În rezultat, GĂLAŢANU Ludmila a întocmit procesul-verbal de recepție finală a obiectivului
menţionat, incluzând în comisia de recepție finală pe MOCANU Anatol (responsabilul tehnic),
BURCĂ Ion (diriginte de șantier) şi GOITU Victor (proiectant), cărora le-a transmis câte 50 euro
din suma de 250 euro, iar ultimii au acceptat şi primit aceste mijloace băneşti, pentru ca contrar
Hotărârii Guvernului nr. 285 din 23.05.1996, cu privire la aprobarea Regulamentului de recepție
a contracțiilor şi instalațiilor aferente, fără a examina construcția prin cercetarea vizuală şi
analiza documentelor conținute în Cartea tehnică a construcției, să semneze şi să aplice ștampila
pe procesul-verbal de recepție finală din 10.11.2017.
Instanta de apel. A fost atacat cu apel decizia , de catre Proruror , cu urmatoarele argumente:

20
 1) Pedeapsa stabilită nu corespunde prevederilor art. 75 Cod penal, fiind incorect
individualizată pedeapsa, or numai pedeapsa cu amendă va extinde efectele sancționării pe о
perioadă mai extinsă, сееа се îi va determina revizuirea comportamentului și integrarea socială,
cu renunțarea la săvârșirea infracțiunilor;
2) Instanţa incorect a dispus trecerea cheltuielilor judiciare în contul statului, ele fiind suportate
anume în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale, fapt ce indică să acestea cad sub incidența
prevederilor art. art.227 alin.(1) și (2) pct. 5) Cod de рrосеdură реnаlă.
La fel a fost declarat apel de catre avocatul inculpatului , DONCIU Anatolie , cu urmatoarele
argumente :
1) Urmărirea penală a avut loc cu derogări de la normele de procedură penală, motiv pentru
cate toate probele administrate în cadrul acesteia urmează a fi declarate nule;
2) Prima instanţă a omis să indice în textul hotărârii că la şedinţa de judecată a participat şi
interpretul şi nu s-a expus asupra cerințelor apărării cu privire la ilegalitatea acțiunilor de
urmărire penală, punând la baza sentinţei de condamnare doar declaraţiile făcute de COLOT
Alexandru în calitate de bănuit şi negate în şedinţa judiciară;
Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău 01 iulie 2020 a fost respins ca
nefondat apelul procurorului şi admis apelul avocatului, în numele inculpatului, casată total
sentinţa și pronunțată o nouă hotărâre prin care COLOT Alexandru a fost achitat de învinuirea
adusă în baza art. 42 alin. (2), art. 326 alin. (2) lit. b), d) Cod Penal, din motiv că fapta nu
întrunește elementele infracțiunii.
La fel ,a fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului în
beneficiul statului cheltuielile de judecată în sumă de 6799, 4 lei.
Argumentele instantei , fata de apelul nefondat a Prorurorului :
1) Partea acuzării nu a prezentat probe directe care să dovedească faptul că inculpatul a
pretins, a primit şi a dat mijloace de bani pentru a obține un rezultat dorit la perfectarea
procesului-verbal de recepție a obiectivului„Cazangeria lit. F(14) construită în un. Chişinău, str.
Maria Drăgan 11”; )
2) Solicitările de încasare a cheltuielilor judiciare din contul inculpatului în beneficiul statului
sunt nefondate, or achitarea salariului acuzatorului de stat şi cheltuielile legate de procurarea
rechizitelor (hârtie, pix, etc.) nu sunt incluse la categoria cheltuielilor judiciare, ci sunt achitate
din bugetul de stat potrivit Legii.
Instanat de recurs ordinar. Împotriva deciziei recurs ordinar a declarat procurorul
ŢURCANU Svetlana motivând că instanţa de apel a apreciat în mod greșit probele, preluând
selectiv conținutul acestora, neexpunându-se asupra stării de fapt ce rezultă din declaraţiile:
1) Inculpatului potrivit cărora el a transmis 250 euro Liudmilei GĂLĂŢANU pentru ca aceasta
să perfecteze procesul-verbal a dării în exploatare a obiectivului„Cazangeria lit. F(14) construită
în un. Chişinău, str. Maria Drăgan 11”, primind actul indicat tapat şi cu semnăturile
specialiștilor şi că a îndeplinit aceste acţiuni în vederea obținerii unei reduceri la produsele
comercializate de SRL NUMINA şi de întâlniri cu BOGHINSCHI Olga, persoană pe care o
simpatiza;
2) Martorilor BURCĂ Ion şi GOITU Victor potrivit cărora au primit mijloacele băneşti de la
intermediarul GĂLĂŢANU Ludmila după semnarea procesului-verbal de dare în exploatare a
obiectivului„Cazangeria lit. F(14) construită în un. Chişinău, str. Maria Drăgan 11”;
3) Martorului BOGHINSCHI Olga potrivit cărora inculpatul s-a oferit să o ajute în scopul
grăbirii dării în exploatare a obiectivului„Cazangeria lit. F(14) construită în un. Chişinău, str.

21
Maria Drăgan 11”, ultimul îndeplinindu-şi promisiunea prin prezentarea actului perfectata şi
semnat în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Mai mult, ordonanța de scoatere de sub urmărire penală emisă în privinţa Olgăi
BOGHINSCHI nu confirmă nevinovăția lui COLOT Alexandru, ultimul fiind pus sub învinuire
nu numai pentru pretindere şi primire a mijloacelor băneşti, dar şi pentru darea mijloacelor
băneşti în scopul influențării membrilor Comisiei de recepție finală în vederea obținerii
rezultatului scontat
Totodata , a fost depusă de avocatul DONCIU Anatolie, în numele inculpatului, referință, în
conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) p. 11 ) Cod de procedură penală, prin care se
solicită respingerea recursului ca inadmisibil.
Colegiul Penal constată că recursul ordinar a fost depus în termen legal, pronunțarea integrală a
deciziei având loc la 29 iulie 2020, iar recursul datează cu 28 august 2020 şi nu este în mod vădit
nefondat în sensul art. 432 Cod de procedură penală, fiind admisibil.

Astfel , in speta data , este prezentă eroarea de drept de la pct. 6) alin. 1) art. 427 Cod de
procedură penală, ea rezultând din încălcarea prevederilor art. 24 şi 101 Cod de procedură penală
raportate la cele ale art. 414 Cod de procedură penală.
Din textul deciziei recurate se reține că acuzarea a invocat în calitate de probă a confirmării
învinuirii declarațiile martorului Goitu Victor, date în cadrul primei instanțe, „verificate prin
citire în instanța de apel” , însă o asemenea probă, aşa cum rezultă din procesul-verbal al
ședinței de judecată, nu a fost invocată de acuzare şi nu a fost obiect de cercetare în instanţa de
apel.
Se menționează şi că, chiar dacă, în şedinţa de judecată, părțile au indicat la probe ca procesul-
verbal de audiere al bănuitului HARBUR Victor , revendicare , proces-verbal de informare
despre terminarea urmăririi penale şi proces-verbal de prezentare a materialelor de urmărire
penală , instanţa de apel a omis să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității acestora.
La fel , au mai fost comise incalcari , si nu sau luat in seama , urmatoarele probe  pe
care ,instanţa de apel a omis să dea apreciere juridică:
1) Declarațiilor inculpatului potrivit cărora a intervenit pe lângă BOGHINSCAIA Olga să o
ajute în vederea obținerii de favoruri din partea ultimii cât şi a angajatorului acesteia şi că a
transmis intermediarului Liudmilei GĂLĂŢANU mijloace băneşti proprii pentru a fi „tapat” şi
semnat de specialiști conținutul procesului-verbal de dare în exploatare a obiectivului
„Cazangeria lit. F(14) construită în un. Chişinău, str. Maria Drăgan 11”;
2) Declarații martorului BOGHINSCAIA Olga potrivit cărora inculpatul a obținut rezultatul
scontat – eliberarea procesului-verbal semnat de specialiștii, care nu au întreprins acţiuni în
vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.
3) Declarațiilor martorilor BURCĂ Ion şi GOITU Victor potrivit cărora au primit mijloacele
băneşti de la intermediarul GĂLĂŢANU Ludmila după semnarea procesului-verbal de dare în
exploatare a obiectivului„Cazangeria lit. F(14) construită în un. Chişinău, str. Maria Drăgan 11”,
remunerarea considerând-o ilegală.
Deja , putem sa mentionam ca a fost incalcat art.94 , si sa calificam acestea date ca ne admise ,
astfel :
a) art.94 alin. (1) pct.8 , care prevede ca « cu încălcări esenţiale de către organul de urmărire
penală a dispoziţiilor prezentului cod; » Acest fap l-am evedentiat in informatiile mai sus , a fost
incalcari din partea instantei in aspectul a mai multor probe , enumerate mai sus , astfel pot sa

22
spun ca este prezent incalcarea acestui punct din articol.
b) art.94 alin. (1) pct.9 , care prevede ca « fără a fi cercetate, în modul stabilit, în şedinţa de
judecată;”.
Din continutul acestei spete , si din decizia Colegiului penal , se mentioneza ca instant de fond si
instant de apel , gresit au cercetat probele . În sensul celor menţionate supra se reține că hotărârea
judecătorească trebuie să fie legală şi motivată, fiind întemeiată numai în baza probelor la a căror
cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură, instanţa fiind obligată să motiveze în
hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate, răspunzând
argumentat la criticile şi mijloacele de apărare invocate de părți, or, doar astfel se demonstrează
că acestea au fost auzite în cadrul examinării cauzei.
c) art.94 alin. (1) pct.3 , si anume “prin încălcarea dreptului la interpret, traducător al
participanţilor la proce ». Incalcarea acestui articol , il argumentez astfel , , instanţa de apel a
declarat inadmisibilitatea probei declaraţiile bănuitului şi învinuitului, indicând la încălcarea
dreptului la interpret, fără a se expune că inculpatul este de naționalitate moldovean , nu a sesizat
organul de urmărire penală despre încălcarea dreptului la interpret, a semnat procesele-verbale de
audiere, inclusiv la rubricile „limba în care urmează a fi depuse declaraţiile”, „recunoașterea
bănuielii/învinuirii” şi prin înscris autentic, în grafie latină şi în limba de stat a indicat că „Din
cauza stării sănătății la moment mă abțin să fac careva declarații” , „Declaraţiile sunt scrise din
cuvintele mele, corect, de mine citite, obiecții nu am, fapt pentru ce semnez” şi „Susţin
declaraţiile date în calitate de bănuit. P-V este scris de mine personal pentru ce semnez” şi a
fost asistat de apărătorul DOGOTARI Ian, ce înțelege limba procesului, a cărui servicii nu au
contestate de COLOT Alexandru, care de asemenea nu a făcut o sesizare în acest sens la etapa
audierii sau la cea de informare despre terminarea urmăririi penale şi de prezentare a materialelor
de urmărire penală.
Deci, coroborând materialele cauzei penale la prevederile art. 24 Cod de procedură penală, se
conchide că a fost adusă atingere principiului contradictorialității, rezultată din întemeierea
concluziilor pe probe necercetate ședință, prin omitere de apreciere a admisibilității sau
inadmisibilității probelor invocate de părți şi neexpunere asupra afirmațiilor apelanților, ceea ce
echivalează cu nerezolvarea fondului apelurilor depuse, or în lumina jurisprudenței CtEDO, deși
instanțele nu sunt obligate să se expună asupra motivelor de respingere a fiecărui argument a
unei părți acestea nu sunt scutite 7 de obligația de a examina în modul corespunzător principalele
motive invocate și de a le da un răspuns .

23
Concluzie .
Particularitățile audierii în cadrul ședințelor de judecată nu pot să nu fie elaborate și luate în
calcul în activitatea practică a instanțelor de judecată. La momentul de față, elaborarea teoretică a
acestor particularități ale audierii în cadrul cercetării judecătorești trebuie să devină una din
sarcinile primordiale ale criminalisticii. În virtutea tuturor argumentelor invocate în cadrul
articolului dat, ar fi incorect dacă ne-am axa pe ideea finală că efectuarea audierii în cadrul
cercetării judecătorești este mult mai simplă și ușoară, în comparație cu realizarea aceleiași
acțiuni în procesul urmăririi penale. A realiza audierea în ședința de judecată într-o anumită
latură a acesteia este simplu și ușor, iar cu referire la o altă latură, aceeași audiere în ședința de
judecată poate fi însoțită de anumite complicări și dificultăți. Astfel, iscusința realizării actul de
audiere trebuie să fie un atribut indispensabil atât pentru judecător, cât și pentru ofițerul de
urmărire penală și procuror. Ținem a menționa și faptul că nu există și nici nu pot exista dosare
identice. Din acest considerent, nu va avea sorți de izbândă încercarea de a elabora anumite
metode și reguli tactice unice, aplicabile pentru toate situațiile vieții, care ar avea utulizabilitate
largă în cazul realizării audierii în orice dosar penal. Acest moment, desigur, nu exclude
necesitatea și posibilitatea elaborării de către teorie și practică a regulilor de bază, a căror
aplicare ar asigura efectuarea corectă și cu succes a audierii în cadrul ședinței de judecată.

24