Dosarul nr.

1ra-1073/2022
1-18211054-01-1ra-20072022
Curtea Supremă de Justiţie
DECIZIE

20 iunie 2023 mun. Chişinău

Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie,

în componenţă:
Preşedinte – Guzun Ion,
Judecători – Daguța Sergiu, Talpă Boris, Eremciuc Ghenadie, Donos Aliona
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, de către
avocatul Isiumbeli Valeriu în numele inculpaților Uzun Fiodor și Dzeașovî Valeri și
de către inculpatul Cîvîrjic Gheorghi, prin care solicită casarea deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2022 și a sentinţei Judecătoriei Anenii
Noi, (sediul Central) din 29 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui
Uzun Fiodor XXXXX, născut la XXXXX, domiciliat
XXXXX;
Cîvîrjic Gheorghi XXXXX, născut la XXXXX, domiciliat
XXXXX;
Dzeaşovî Valeri XXXXX, născut la XXXXX, domiciliat
XXXXX.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
1. 20.07.2014 – 29.11.2017 (prima instanţă);
2. 11.01.2018 – 24.09.2018 (instanţa de apel);
3. 15.03.2019 – 18.06.2019 (instanţa de recurs ordinar);
4. 19.08.2019 – 03.03.2022 (instanța de apel);
5. 20.07.2022 – 20.06.2023 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal
lărgit al Curţii Supreme de Justiţie,

A CONSTATAT:

1. Prin sentinţa din 29 noiembrie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi, (sediul

Central):
Cîvîrjic Gheorghi XXXXX a fost recunoscut vinovat şi condamnat în baza art.
187 alin. (4) Cod penal, la 9 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis.
1
 În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de
infracţiuni, la pedeapsa stabilită i-a fost adăugată parţial pedeapsa aplicată prin
sentinţa din 19.03.2014 a Judecătoriei Comrat, în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f)
Cod penal, fiindu-i stabilită prin concurs parţial, pedeapsa definitivă de 10 ani
închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis;
Uzun Fiodor XXXXX a fost recunoscut vinovat şi condamnat în baza art. 187
alin. (4) Cod penal, la 8 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis;
Dzeaşovî Valeri XXXXX a fost recunoscut vinovat şi condamnat în baza art.
187 alin. (4) Cod penal, la 8 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip
semiînchis.
A fost admisă acţiunea civilă înaintată de partea vătămată Chicu Nicolai, fiind
încasat în mod solidar de la inculpaţi în beneficiul lui Chicu Nicolai, prejudiciul
material în sumă de 1000 lei, prejudiciul moral în sumă de 20000 lei, iar în total
suma de 21000 lei.
A fost admisă acţiunea civilă înainată de ÎCS „Funny Pig”, fiind încasat în mod
solidar de la inculpaţi în beneficiul ÎCS „Funny Pig” prejudiciul material în sumă de
82350 lei.
A fost dispus ca corpul delict: automobilul de model „Audi A4” cu n/î
XXXXX, care se păstrează la parcarea specială din or. Anenii Noi, de eliberat
proprietarului de drept.
1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, la 15 noiembrie
2013, aproximativ ora 17:00, Uzun Fiodor, Cîvîrjic Gheorghi şi Dzeaşovî Valeri,
urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, împreună şi după o
înţelegere prealabilă, având cagule pe cap şi fiind înarmaţi cu o bucată de metal
armat, au pătruns în încăperea operatorului de la ferma de porci din XXXXX, ce
aparţine ÎCS „Funny Pig” SRL, unde, aplicându-i cu ranga metalică mai multe
lovituri peste corp operatorului casier, Chicu Nicolai, i-a pricinuit ultimului vătămări
corporale neînsemnate, după care, în mod deschis, i-au sustras telefonul mobil de
model „Nokia ASHA 305” cu valoarea de 1000 lei, iar din casa întreprinderii au
sustras suma de 82350 lei, în total aducând un prejudiciu părţilor vătămate în
proporţii mari în mărime de 83350 lei.
Acţiunile inculpaţilor Uzun Fiodor, Cîvîrjic Gheorghi şi Dzeaşovî Valeri au
fost încadrate în baza art. 187 alin. (4) Cod penal, după indicii calificativi – „jaful,
adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârşit de mai multe
persoane, mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea violenţei
nepericuloase pentru viaţă sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de prejudicii în
proporţii mari.”
2. Sentinţa primei instanţe, a fost atacată cu apeluri de către:
2.1 Procurorul în Procuratura r-nului Anenii Noi, Plămădeală Dumitru, prin
care a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță prin care a-i stabili definitiv lui Cîvîrjic G.
pedeapsa sub formă de 11 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis,
2
lui Uzun F. şi Dzeaşovî V., pedeapsa sub formă de 9 ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis, asupra automobilului de model „Audi A4” cu n/î
XXXXX de aplicat confiscarea specială, în conformitate cu prevederile 106 Codul
penal, ca obiect rezultat din infracţiuni, în rest sentinţa să fie menţinută, invocând
că:
- sentinţa este ilegală în ceea ce priveşte refuzul de a satisface demersul acuzării
privind confiscarea specială, în conformitate cu prevederile art. 106 Cod penal a
corpului delict, automobilul de model „Audi A4” cu n/î XXXXX, ca obiect rezultat
din infracţiuni şi faptul că pedeapsa aplicată inculpaţilor este prea blândă şi nu
corespunde gravităţii faptei imputate şi circumstanţelor cazului;
- în procesul urmăririi penale şi în cadrul cercetării judecătoreşti s-a constatat
că, după comiterea infracţiunii de jaf, inculpatul Uzun F., cu banii obţinuţi în
rezultatul comiterii jafului, şi-a procurat de la consăteanul Taşci M. automobilul de
model ”Audi A4” cu n/î XXXXX;
- faptul procurării automobilului menţionat a fost confirmat prin declaraţiile
martorului Taşci M.;
- instanţa de fond nu a ţinut cont de circumstanţele comiterii infracţiunii,
atitudinea criminală a inculpatului faţă de consecinţele comiterii infracţiunii şi
eventualele consecinţe;
- pedeapsa aplicată de instanţă de judecată este prea blândă;
- la stabilirea pedepsei, instanţa, urma să ia în consideraţie faptul că inculpaţii
nu şi-au recunoscut vinovăţia, nu au întreprins careva acţiuni în vederea reparării
prejudiciului cauzat şi faptul că inculpaţii Cîvîrjic G. şi Dzeaşovî V. anterior au fost
condamnaţi.
2.2 Avocatul Isiumbeli Valeriu, în numele inculpaţilor Uzun Fiodor şi Dzeaşovî
Valeri, prin care a solicitat casarea sentinței cu pronunţarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanţă, inclusiv şi din oficiu în temeiul art. 409 Codul
de procedură penală, prin care să fie achitaţi din lipsa elementelor constitutive ale
infracţiunii imputate, măsura preventivă în privinţa lui Uzun F. şi Dzeaşovî V. -
arestul preventiv să fie revocat, invocând că:
- inculpaţii Uzun F. şi Dzeaşovî V. nu recunosc vina în comiterea infracţiunii
prevăzute de art. 187 alin. (4) Cod penal, dat fiind faptul că nu ei au săvârşit
infracţiunea imputată, iar vina lor nu este dovedită, nu sunt întrunite elementele
constitutive ale infracţiunii;
- sentinţa este bazată doar pe presupuneri, nimeni din audiaţi nu indică la ei că
au săvârşit infracţiunea;
- în motivarea sentinţei instanţa face trimitere la declaraţiile părţii vătămate
Chicu N., care a indicat că infractorii erau slabi, ceia ce nu pot fi aplicabile faţă de
inculpaţi care la înfăţişare nu sunt slabi. Mai mult, în şedinţa de judecată el nu i-a
cunoscut nici la înfăţişare şi nici după voce, iar în opinia lui infractorii de statură
erau scunzi;
- dacă la săvârşirea jafului participă şi alte persoane în calitate de organizatori,
3
instigatori sau complici, acţiunile lor trebuie calificate situaţiei concrete (un autor
sau doi şi mai mulţi), potrivit art. 42 şi alin. (4) art. 187 sau alin. (2) art. 187 Codul
penal, exemplu, dacă o persoană (instigatorul) a determinat-o să săvârşească jaf,
acţiunile autorului trebuie calificate potrivit alin. (4) art. 187, iar acţiunile
instigatorului - potrivit art. 42 şi alin.(4) art. 187 Codul penal, în cazul în care
instigatorul a determinat două persoane la săvârşirea jafului, acţiunile lui trebuie
calificate potrivit art. 42 şi potrivit prevederilor din lit. b) alin. (2) al art. 187 din
Codul penal, iar coautorilor - potrivit lit. b) art. 187 din Codul penal;
- în rechizitoriu, cât şi actul de inculpare de către partea acuzării nu au fost
dovedite nici printr-o probă faptul, că Uzun Fiodor şi Dzeaşovî Valeri sunt subiecții
infracţiunii incriminate;
- în cadrul examinării cauzei în instanţa de judecată, de asemenea nu au fost
prezentate probe ce atestă faptul că Uzun Fiodor şi Dzeaşovî Valeri au săvârşit
infracţiunea imputată, circumstanţe, data şi locul săvârşirii, rolul lor concret în
săvârşirea infracţiunii. Nu au fost prezentate probe contrare, celor examinate în
instanţa de judecată, ce atestă faptul, că ei nu au fost la ferma de porci şi nu au
participat nemijlocit la jaf;
- încadrarea juridică nu a fost corect aplicată, dat fiind faptul că în ordonanţa
de înaintare a învinuirii, în rechizitoriu şi nici în sentinţă nu este specificat rolul şi
acţiunile concrete ale infractorilor, încadrarea lor în temeiul art. 42 Cod penal;
- în ordonanţa de pornire a urmăririi penale din 15 noiembrie 2013, din
declaraţiile părţii vătămate Chicu Nicolae şi a martorului Radu Petru, Roşu Mihail
la săvârşirea infracţiunii au participat două persoane, dar la răspundere penală sunt
atraşi trei persoane, nu este clar cine a săvârşit jaful şi cine a favorizat săvârşirea
acestei infracţiuni;
- la urmărirea penală şi în instanţa de judecată Dzeaşovî Valeriu a declarat, că
el pentru prima dată a aflat despre infracţiune de la colaboratorii de poliţie, care şi i-
au spus ce să declare şi ce să spună;
- în sentinţă se face trimitere la faptul că Dzeaşovî Valeri în declaraţiile lui la
faţa locului a spus că, i-a luat pe doi din apropierea sat. XXXXX, pe când el a
menţionat că nimeni nu i-a spus nimic despre jaf, el nu putea să cunoască despre
infracţiune, aşa probe în dosar nu sunt;
- în ansamblul de probe prezentate de acuzarea de stat şi luate ca bază de către
instanţa de fond rezultă că, infracţiunea a avut loc, dar cine a săvârşit în ce
împrejurări şi ce sumă a fost sustrasă nu s-a stabilit prin probe pertinente;
-din probele anexate la materialele cauzei, se atestă faptul că inculpaţii nu sunt
subiecţi ai infracţiunii şi nu au participat la jaf;
- suma prejudiciului de 82350 lei este neprobată şi este artificial alcătuită de
firmă;
- din analiza probelor, examinându-le conform art.101 Cod de procedură
penală, a stabilit că acţiunile inculpatului Uzun Fiodor nu se încadrează în
infracţiunea prevăzută de art. 187 alin. (4) Cod penal;
4
 - suma prejudiciului a fost indicat la momentul intentării dosarului penal
(ordonanţa de pornire a urmăririi penale din 15.11.2013 ora 18.30) în mărime de
82350 lei, fără a fi probat cu documente contabil-financiare, dar cu demers oficial
întreprinderea s-a adresat tocmai la 28.11.2013 ca să fie încasată suma de 82350 lei.
Conform calculelor prezentate mai sus, la sfîrşitul zilei urma a fi numai suma de
50781 de lei, ceia ce nici de cum nu formează proporţii mari;
- din conţinutul rechizitoriului reiese că toţi trei au aplicat lovituri cu ranga
metalică, au pătruns în încăperea operatorului casier Chicu N., ceea ce este în
contrazicere cu declaraţiile lui Chicu N., indicate în rechizitoriu;
- prima instanţă nu a aplicat prevederile art. 70 alin. (7) pct. 2) Cod de procedură
penală, art. 60 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură şi nici hotărîrea Guvernului
care a aprobat mandatele care urmează a fi aplicate de către avocaţi, nu a considerat
ca nule în temeiul art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, declaraţiile bănuitului
Dzeaşovî V., deoarece mandatele anexate la dosar nu corespund legislaţiei şi
semnătura nici a lui Dzeaşovî şi nici a lui Cîvîrjic nu sunt, lipseşte temeiul apărării
din oficiu a avocatului;
- din ansamblu de probe rezultă că infracţiunea a avut loc, dar cine a săvârşit,
în ce împrejurări şi în ce sumă a fost sustras, nu s-a stabilit prin probe pertinente;
- instanţa de fond a conchis injust că la caz a fost dovedită culpa lui Dzeaşovî
Valerii şi Uzun Fiodor în săvârşirea infracţiunii de jaf, prevăzute de art. 187 alin.(4)
Codul penal, nu s-au atestat elementele infracţiunii de jaf în acţiunile lor şi s-a ajuns
la soluţia incorectă de condamnare a inculpaţilor;
- vinovăţia lui Uzun şi Dzeaşovî nu este dovedită şi din conţinutul sentinţei apar
dubii, deoarece ea nu este bazată pe probe pertinente, concludente, utile şi veridice
prezentate spre cercetare de către partea acuzării.
2.3. Inculpatul Cîvîrjic Gheorghi, prin care a solicitat casarea sentinței,
invocând că:
- în timpul examinării cauzei au fost efectuate erori, fiindu-i încălcate
drepturile, nu recunoaşte vina, fiind prezentate mai multe probe ce nu au fost luate
în consideraţie;
- martorul Cozac A. a confirmat clar că, tot timpul la data de 15.11.2013 s-a
aflat cu el, în sectorul Botanica, mun. Chişinău şi telefonul mobil se afla cu el;
- inculpatul Uzun F., care a confirmat că el a rămas acasă la Cozac A. în sectorul
Botanica;
- declaraţiile inculpatului Dzeaşovî V., care a confirmat că nu s-a întâlnit cu el,
iar martorul Dilsis V. a confirmat că cu el nu este cunoscut şi nu a avut careva
contacte cu acesta, martorul Prodan I. nu indică asupra sa, cât şi alţi martori, la fel.
3. Prin decizia din 24 septembrie 2018 a Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău, s-au respins ca nefondate apelurile declarate cu menținerea sentinței.
3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță corect
a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia privind vinovăţia
inculpaților Uzun Fiodor, Cîvîrjic Gheorghi şi Dzeaşovî Valeri, împrejurări care au
5
fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect
apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și corect și
echitabil a stabilit pedepsele inculpaţilor.
4. Decizia instanţei de apel, a fost atacată cu recursuri ordinare de către:
4.1 Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, prin
care invocând ca temei prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală,
a solicitat casarea parţială a deciziei, în partea ce ţine de soluţia dispusă cu privire la
confiscarea specială în conformitate cu prevederile art. 106 Cod penal, a corpului
delict, automobilul de model „Audi A4” cu n/î XXXXX, ca obiect rezultat din
infracţiuni şi dispunerea rejudecării cauzei în această parte, în instanţa de apel în alt
complet de judecată, invocând:
- cele indicate de instanţa de apel nu pot fi considerate motive ce ar justifica
neaplicarea prevederilor art. 106 Cod penal;
- în cazul în care instanţa de apel nu este de acord cu aprecierea probelor de
către procuror şi a ajuns la concluzia de menţinere a sentinţei contestate, urma să
dezvăluie această concluzie, expunându-şi punctul său de vedere asupra fiecărei
probe aduse în sprijinul învinuirii, inclusiv şi asupra confiscării speciale a
automobilului de model A4 cu n/î XXXXX, în conformitate cu prevederile 106
Codul penal, ca rezultat din infracţiuni;
- acuzarea de stat prin prezentul recurs ordinar nu contestă calificarea şi
pedeapsa stabilită inculpatului, însă critică decizia instanţei de apel doar în partea
aplicării prevederilor art. 106 Cod penal;
- conform celor constatate în cadrul şedinţei de judecată şi anume din
declaraţiile martorului Taşci Mihail (f.d. 60-61, vol. 1), reiesă că automobilul de
model ”Audi A4” n/î XXXXX, l-a vândut lui Uzun Fiodor la data de 19 sau 20
noiembrie 2013. I-a fost transmisă suma de 26000 lei în bancnote de 100 şi 200 lei.
Infracţiunea a fost comisă la 15.11.2013.
4.2 Avocatul Isiumbeli Valeriu în numele inculpaţilor Uzun Fiodor şi Dzeaşovî
Valeri, prin care invocând ca temeiuri prevederile art. 427 alin.(1) pct. 1), 2), 5), 6),
8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și a sentinței cu
adoptarea unei noi hotărâri, prin care inculpaţii să fie achitaţi din lipsa elementelor
constitutive ale infracţiunii imputate, invocând aceleaşi motive pe care le-a indicat
în apel, suplimentar menţionând că:
- instanţele de fond au examinat cauza cu încălcarea prevederilor art. 358 alin.
(5) şi art. 417 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, dat fiind faptul că incorect
au indicat datele de identitate faţă de inculpatul Uzun F., cu toate că a fost prezentat
certificatul de căsătorie şi naştere a copilului minor, pe când în hotărâri este indicat
că este holtei şi nu are la întreţinere copil minor;
-procedura examinării apelului a fost alcătuită din colegiul din 3 judecători şi
anume Preşedintele şedinţei de judecată Pleşca Ion, judecătorii Spoială Alexandru şi
Negru Maria, ulterior completul a fost modificat, în proces a intervenit judecătorul
Furdui Sergiu şi procedura de examinare a continuat mai departe, fără a fi luat de la
6
început, ceia ce este contrar prevederilor art. 31 alin. (2) Cod de procedură penală;
- instanţa de apel în procedura examinării apelului nu l-a citat pe reprezentantul
părţii vătămate ICS „Funny Pig” SRL, Prodan Ion;
- în apel a fost indicat faptul că la săvîrşirea infracţiunii au participat două
persoane, dar instanţa a judecat 3 persoane;
- instanţa de apel nici cum nu s-a pronunţat asupra motivelor indicate în apel în
ceea ce priveşte corectitudinea prejudiciului aplicat de instanţa de fond, menţinută
de instanţa de apel a sumei de 82350 lei. În pct. 1, 2, 3, 4 este cert stabilit prin
documente mijloacele băneşti ale întreprinderii SRL „Funny Pig”, cu trei zile pînă
la ziua săvârşirii infracţiunii şi analiza cecurilor de casă la ziua săvîrşirii infracţiunii;
- suma prejudiciului de 82350 lei este neprobată şi este artificial alcătuită de
firmă;
- din analiza probelor, examinându-le conform art. 101 Cod de procedură
penală, s-a stabilit că acţiunile inculpatului Uzun Fiodor nu se încadrează în
infracţiunea prevăzută de art. 187 alin. (4) Cod penal. Acestea argumente au fost
prezentate instanţei de fond, care nu le-a analizat şi nici nu le-a combătut. Instanţa
de apel toate acestea temeiuri nu le-a analizat, în pct. 7 al deciziei nici nu le-a invocat,
şi nu s-a expus asupra corectitudinii analizei date cu contraargumentarea acestor
probe în scris;
- instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra temeiului nulităţii proceselor verbale
de audiere în calitate de bănuiţi a lui Dzeaşovî Valeriu şi Cîvîrjic Gh, cu lezarea
drepturilor la apărare, deoarece avocaţii care au participat la audierea lor au prezentat
mandate semnate de către bănuiţi şi fără ca să cuprindă temeiul participării
avocatului din oficiu. În aşa situaţie instanţa de fond nu a aplicat prevederile art. 70
alin. (7) pct. 2) Cod de procedură penală, art. 60 alin. (2) al Legii cu privire la
avocatură şi nici hotărîrea Guvernului care a aprobat mandatele care urmează a fi
aplicate de către avocaţi. Asupra acestui motiv, instanţa de apel nu s-a pronunţat şi
nici nu l-a indicat;
- ambele instanţe greşit au dat apreciere la descifrările convorbirilor telefonice;
- instanţa de apel la examinarea cauzei a comis un şir de erori, astfel potrivit
declaraţiilor părţii vătămate şi a martorilor, infracţiunea a fost comisă de 2 persoane,
iar în conţinutul hotărârilor sunt atraşi la răspundere penală 3 persoane.
4.3 Inculpatul Cîvîrjic Gheorghi, prin care invocând ca temei prevederile art.
427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, invocând:
- că în acţiunile şi inacţiunile sale nu sunt întrunite elementele infracţiunii, nu
au fost prezentate careva probe în confirmarea vinovăţiei sale în comiterea
infracţiunii incriminate;
- că nu a participat la comiterea infracţiunii prevăzute de art. 187 Cod penal,
fapt confirmat şi de martori în prima instanţă şi că la momentul comiterii infracţiunii
se afla în or. Chişinău, fapt confirmat şi prin localizarea telefonului său mobil, că se
afla în sectorul Botanica;
- în cauza penală nu doar au fost efectuate încălcări ale Codului de procedură
7
penală, dar a fost aplicată şi forţa fizică, despre care fapt confirmă expertizele
medico-legale, în privinţa la toţi inculpaţii pe caz şi materialele cauzei penale;
- au fost încălcate termenele de examinarea a cauzei, aflându-se în Penitenciarul
nr. 13, ilegal mai mult de un an;
- prima instanță a admis serioase încălcări în privinţa sa şi nu s-a expus asupra
prevederilor art. 385 Cod de procedură penală, iar instanţa de apel nu s-a expus
asupra încălcărilor primei instanţe;
- nici la o etapă a urmăririi penale, nici unuia din învinuiţi nu i-a fost prezentat
interpret, fiind prezentat doar în şedinţa de judecată;
- necorespunderea declaraţiilor martorilor din sentinţă cu declaraţiile acestora
din înregistrarea audio a şedinţei de judecată.
5. Prin decizia din 18 iunie 2019 a Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de
Justiție, s-a admis recursurile ordinare declarate, s-a casat total decizia instanței de
apel și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel.
5.1 Pentru a decide astfel, instanța de recurs a constatat că, instanţa de apel la
judecarea cauzei nu a examinat-o sub toate aspectele şi nu a dat răspuns la motivele
esenţiale invocate de apelanţi în ordine de apel.
Colegiul penal lărgit a indicat că, instanţa de apel nu s-a expus în general asupra
principalelor motive invocate în apelul procurorului cu privire la confiscarea
specială în conformitate cu prevederile art. 106 Cod penal, a corpului delict,
automobilul de model „Audi A4” cu n/î XXXXX, ca obiect rezultat din infracţiuni
şi asupra argumentelor avocatului Isiumbeli Valeriu în numele inculpaţilor Uzun
Fiodor şi Dzeaşovî Valeri şi a inculpatului Cîvîrjic Gheorghi, ce ţine de vinovăţia
inculpaţilor şi că aceştia nu au participat la comiterea infracţiunii.
6. Prin decizia din 03 martie 2022 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău:
S-a respins ca fiind nefondat apelul avocatului Isiumbeli Valeriu, în interesele
inculpaţilor Uzun Fiodor şi Dzeaşovî Valeri, apelul inculpatului Cîvîrjic Gheorghi;
S-a admis apelul procurorului în Procuratura r-lui Anenii Noi, Plămădeală
Dumitru;
S-a casat parţial sentinţa cu pronunţarea unei noi hotărâri potrivit modului
stabilit pentru prima instanţă după cum urmează:
S-a recunoscut vinovat Cîvîrjic Gheorghi XXXXX în săvârșirea infracţiunii
prevăzute de art. 187 alin. (4) Cod penal şi în conformitate cu art. 34 al. (2), art. 82
alin. (2) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de
9 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis;
În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracţiuni, la
pedeapsa stabilită inculpatului Cîvîrjic Gheorghi XXXXX prin sentinţa din
19.03.2014 a Judecătoriei Comrat, în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal,
prin cumul parţial i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un
termen de 10 ani cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip închis;
S-a recunoscut vinovat Uzun Fiodor XXXXX în săvârșirea infracţiunii
prevăzute de art. 187 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe
8
un termen de 8 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;
S-a recunoscut vinovat Dzeaşovî Valeri XXXXX în săvârșirea infracţiunii
prevăzute de art. 187 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă cu închisoare
pe un termen de 8 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;
În rest, sentinţa s-a menţinut.
6.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanță, deşi a
recunoscut vinovăţia a toţi trei inculpaţi în comiterea infracţiunilor imputate, nu a
diferenţiat rolul fiecărui inculpat la comiterea infracţiunii de jaf și nu a dat o
apreciere cuvenită prevederilor legale ce guvernează speţa dedusă judecăţii.
În continuare instanța de apel a constatat:
Uzun Fiodor XXXXX la 15 noiembrie 2013, aproximativ la orele 17:00,
urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, împreună şi după o
înţelegere prealabilă cu Cîvîrjic Gheorghi şi Dzeaşovî Valeri, deplasându-se
împreună cu automobilul de model „Citroen Berlingo” cu n/î XXXXX s-au deplasat
în XXXXX, unde Uzun Fiodor şi Cîvîrjic Gheorghi, având cagule pe cap, iar Uzun
Fiodor fiind înarmat cu o bucată de metal armat, au pătruns în încăperea operatorului
de la ferma de porci din XXXXX, ce aparţine ICS „Funny Pig” SRL, unde Uzun
Fiodor i-a aplicat cu ranga metalică mai multe lovituri peste corp operatorului-casier,
Chicu Nicolai, provocându-i vătămări corporale neînsemnate, după care, în mod
deschis i-au sustras telefonul lui mobil de model „Nokia ASHA 305” cu valoarea de
1000 lei, iar din casa întreprinderii au sustras suma de 82350 lei. În total au fost
cauzate prejudicii în proporţii mari în valoare de 83350 lei. Dzeaşovîi Valeri, la
rândul său îi aştepta într-un loc dinainte înţeles cu automobilul său, după care Uzun
şi Cîvîrjic cu cele sustrase s-au urcat în automobilul lui Dzeşovîi Valeri şi au plecat
de la locul comiterii infracţiunii.
Astfel, prin acţiunile sale inculpatul Uzun Fiodor XXXXX a comis
infracţiunea prevăzută de art. 187 alin. (4) Cod penal, după indicii calificativi: jaful,
adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârşit de mai multe
persoane, mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea violenţei
nepericuloase pentru viaţă sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de prejudicii în
proporţii mari.
Cîvîrjic Gheorghi XXXXX la 15 noiembrie 2013, aproximativ la orele 1700,
urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, împreună şi după o
înţelegere prealabilă cu Cîvîrjic Gheorghi şi Dzeaşovî Valeri, deplasându-se
împreună cu automobilul de model „Citroen Berlingo” cu n/î XXXXX s-au deplasat
în XXXXX, unde Uzun Fiodor şi Cîvîrjic Gheorghi, având cagule pe cap, iar Uzun
Fiodor fiind înarmat cu o bucată de metal armat, au pătruns în încăperea operatorului
de la ferma de porci din XXXXX, ce aparţine ICS „Funny Pig” SRL, unde Uzun
Fiodor i-a aplicat cu ranga metalică mai multe lovituri peste corp operatorului-casier,
Chicu Nicolai, provocându-i vătămări corporale neînsemnate, după care, în mod
deschis i-au sustras telefonul lui mobil de model „Nokia ASHA 305” cu valoarea de
1000 lei, iar din casa întreprinderii au sustras suma de 82350 lei. În total au fost
9
cauzate prejudicii în proporţii mari în valoare de 83350 lei. Dzeaşovîi Valeri, la
rîndul său îi aştepta într-un loc dinainte înţeles cu automobilul său, după care Uzun
şi Cîvîrjic cu cele sustrase s-au urcat în automobilul lui Dzeşovîi Valeri şi au plecat
de la locul comiterii infracţiunii.
Astfel, prin acţiunile sale Cîvîrjic Gheorghi XXXXX a comis infracţiunea
prevăzută de art. 187 alin. (4) Cod penal, după indicii calificativi: jaful, adică
sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârşit de mai multe persoane,
mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru
viaţă sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de prejudicii în proporţii mari.
Dzeaşovî Valeri XXXXX la 15 noiembrie 2013, aproximativ la orele 1700,
urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, împreună şi după o
înţelegere prealabilă cu Cîvîrjic Gheorghi şi Dzeaşovî Valeri, deplasându-se
împreună cu automobilul de model „Citroen Berlingo” cu n/î XXXXX s-au deplasat
în XXXXX, unde Uzun Fiodor şi Cîvîrjic Gheorghi, având cagule pe cap, iar Uzun
Fiodor fiind înarmat cu o bucată de metal armat, au pătruns în încăperea operatorului
de la ferma de porci din XXXXX, ce aparţine ICS „Funny Pig” SRL, unde Uzun
Fiodor i-a aplicat cu ranga metalică mai multe lovituri peste corp operatorului-casier,
Chicu Nicolai, provocându-i vătămări corporale neînsemnate, după care, în mod
deschis i-au sustras telefonul lui mobil de model „Nokia ASHA 305” cu valoarea de
1000 lei, iar din casa întreprinderii au sustras suma de 82350 lei. În total au fost
cauzate prejudicii în proporţii mari în valoare de 83350 lei. Dzeaşovîi Valeri, la
rîndul său îi aştepta într-un loc dinainte înţeles cu automobilul său, după care Uzun
şi Cîvîrjic cu cele sustrase s-au urcat în automobilul lui Dzeşovîi Valeri şi au plecat
de la locul comiterii infracţiunii.
Astfel, prin acţiunile sale inculpatul Dzeaşovî Valeri XXXXX a comis
infracţiunea prevăzută de art. 187 alin. (4) Cod penal, după indicii calificativi, jaful,
adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârşit de mai multe
persoane, mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea violenţei
nepericuloase pentru viaţă sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de prejudicii în
proporţii mari.
Aceste împrejurări, instanţa de apel le-a constatat din totalitatea de probe
acumulate la cauza penală şi care fiind analizate şi apreciate, respectându-se
prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenţei,
concludenţii, utilităţii şi veridicităţii ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de
vedere al coroborării lor.
Instanța de apel, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității şi
coroborării lor, a ajuns la concluzia că, s-a demonstrat vinovăţia inculpaţilor Cîvîrjic
Gheorghi, Dzeaşovî Valerii şi Uzun Fiodor de comiterea infracţiunii prevăzute de
art. 187 alin. (4) Cod penal, după indicii calificativi - jaful, adică sustragerea
deschisă a bunurilor altei persoane, săvârşit de mai multe persoane, mascate, prin
pătrundere în încăpere, cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţă sau
10
sănătatea persoanei, cu cauzarea de prejudicii în proporţii mari.
Astfel, ţinând cont de limitele învinuirii şi a apelurilor declarate, instanţa de
apel a constatat cu certitudine faptul că, Cîvîrjic Gheorghi, Dzeaşovî Valerii şi Uzun
Fiodor au comis infracţiunea prevăzute de art. 187 alin. (4) Cod penal, fiecare din ei
au avut rolul său, şi anume: jaful a fost comis de inculpaţii Uzun Fiodor şi Cîvîrjic
Gheorghi, iar inculpatul Dzeaşovî Valeri a asigurat transportarea acestora la locul
comiterii infracţiunii, prin urmare săvîrşind infracţiunea în circumstanţele descrise
mai sus.
Instanța de apel a respins alegaţiile avocatului în interesele inculpaţilor prin
care invocă că, suma prejudiciului cauzat în mărime de 82350 lei nu a fost probată,
or, potrivit declaraţiilor părţii vătămate Chicu Nicolai se constată că, după amiază,
pe teritoriul fermei de porcine pentru procurarea porcilor s-a prezentat reprezentantul
ÎI „Dilsis Valentina”, Dragni Constantin, care pentru porcinele procurate a achitat
suma de 50780 lei, cât si datoria de 29000, în total achitând suma de 79780 lei, ceea
ce se confirmă prin banda de control si darea de seamă financiară eliberate de ICS
„Funny Pig” SRL (f.d. 41, vol. I), iar potrivit bonului de plată eliberat la ora 16:17
din data de 15.11.2013, în contul casei a mai fost achitată suma de 2550 lei de către
Furtuna Dumitru pentru un porc viu, astfel prejudiciul total cauzat constituie suma
de 82350 lei solicitată prin acţiunea civilă (f.d. 39-42, vol. I).
Instanța de apel a respins și alegaţiile avocatului Isiumbeli Valeriu, prin care
invocă că, încadrarea juridică nu a fost corect aplicată, dat fiind faptul că, în
ordonanţa de înaintare a învinuirii, în rechizitoriu si nici în sentinţă nu este specificat
rolul si acţiunile concrete ale infractorilor, or, potrivit rechizitoriului se constată că,
Dzeasovî Valeri cu automobilul de model „Citroen Berlingo” cu n/î XXXXX s-a
deplasat împreună cu Uzun Fiodor si Covîrjic Gheorghi în XXXXX, unde este
aplasată ferma de porci ce aparţine SRL „Funny Pig”, prin ce se constată că,
Dzeasovî Valeri a asigurat transportarea inculpaţilor Uzun Fiodor si Cîvîrjic
Gheorghi, iar acestea din urmă au săvârsit jaful nemijlocit, pe când Dzeasovî Valeri
a rămas să-i astepte cu automobilul lângă gunoiștea din apropierea fermei de porci,
mașina era albă, cu numărul de înmatriculare străin, după care s-a pornit spre satul
Mereni, fapt constatat din declaraţiile martorului Radu Valeri, care se completează
prin declaraţiile inculpatului Dzeasovî Valeri care a declarat că, într-o zi, pe data de
15 s-a învoit de la serviciu pentru câteva ore si a plecat în satul XXXXX, la
rugămintea verisorului său, Uzun Fiodor, care urma să meargă în r-l Anenii noi, în
satul Chica să i-a porci, au plecat cu automobilul de model Citroen cu n/î XXXXX,
care-i aparţinea tatălui său Dzeasovî Vasile.
La fel, instanța de apel a respins argumentele apărării precum că, nu pot fi
atribuite faţă de făptuitori declaraţiile martorului Radu Valeri, care a văzut lângă
gunoişte din apropierea fermei de porci automobilul de culoare albă, cu placă roşie,
deoarece conform procesului verbal de folosire a chinologului, ultimul a invocat că,
cânele a luat urma şi a dus-o în lanul de arbuşti, unde s-a pierdut urma, or, martorul
Radu Valeri a mai declarat că, după ce a închis caprele s-a întors şi a văzut că, maşina
11
s-a pornit şi se ducea spre Mereni, nu a observat câte persoane erau în maşină, maşina
se deplasa pe drum de ţară, prin urmare evenimentele puteau lua o întorsătură
neplanificată de către inculpaţi, aceştia din urmă nu s-au aşteptat că vor fi urmăriţi
şi au fugit în direcţia satului Mereni, unde mai târziu s-a apropiat Dzeaşovî Valeri
cu automobilul de model Citroen n/î XXXXXX, de unde i-a luat pe Uzun Fiodor şi
Cîvîrjic Gheorghi şi toţi trei au mers în mun. Chişinău.
Prin urmare, au fost respinse şi argumentele avocatului precum că, atât partea
vătămată Chicu Nicolai, cât şi martorii audiaţi Radu Petru şi Roşu Mihai au declarat
că, infracţiunea a fost săvârşită de către două persoane, iar prin rechizitoriu se
învinuiesc trei persoane, or, s-a constatat cu certitudine că, jaful a fost comis de
inculpaţii Uzun Fiodor şi Cîvîrjic Gheorghi, iar inculpatul Dzeaşovî Valeri a asigurat
transportarea acestora la locul comiterii infracţiunii şi anume, la ferma de porci din
XXXXX, cât şi deplasarea de la locul faptei spre Chişinău, prin urmare toţi trei
inculpaţi au fost implicaţi în comiterea acestei infracţiuni.
Instanța de apel a respins raționamentele inculpatului Dzeaşovî Valeri precum
că, nu a fost la locul faptei şi că, nu a comis infracţiunea imputată lui, or, fiind audiat
la faza urmăririi penale, cât şi la verificarea declaraţilor la faţa locului, inculpatul
Dzeaşovî Valeri a descris toate momentele petrecute la data de 15.11.2013 şi anume
cum au ajuns în satul XXXXX, unde la întâlnit pe Uzun Fiodor, care era împreună
cu Cîvîrjic Gheorghi, cât şi locul unde i-a aşteptat, în satul Mereni (f.d. 40-43, vol.
II).
Subsecvent, au fost apreciate critic şi declaraţiile inculpatului Cîvîrjic Gheorghi
care a declarat că, el nu a fost cu Uzun Fiodor în XXXXX, or, Dzeaşovî Valeri a
declarat că, ei erau împreună şi când i-a întâlnit, Cîvîrjic Ghorghi s-a urcat pe banca
din faţă a pasagerului, iar verişorul lui Uzun Fiodor s-a urcat în portbagaj, deoarece
maşina cu care era are doar două locuri unul pentru şofer şi al doilea pentru pasager
(f.d. 41, vol. II).
Prin urmare şi declaraţiile inculpatului Cîvîrjic Gheorghi, prin care declară că,
după reţeaua telefonului mobil se vede că, el nu a ieşit din sectorul Botanica în acea
zi, or, fiind audiat în prima instanță, inculpatul Cîvîrjic Gheorghi a invocat că, în
acea zi după masă a dat telefoanele sale la reparaţie, se ocupa cu alte chestiuni, Uzun
s-a întors undeva pe la orele 17 apoi au mers cu taxiul la gara de sud, s-au întors
acasă cu maşina de ocazie, deoarece era târziu, astfel, se constată că, de pe teritoriul
sectorului Botanica mun. Chişinău nu au ieşit telefoanele inculpatului Cîvîrjic
Gheorghi, care au fost lăsate la reparaţie, însă, inculpatul Cîvîrjic Gheorghe
împreună cu Uzun Fiodor şi Dzeaşovî Valeri s-au deplasat în XXXXX şi au comis
jaful la ferma de porci ce aparţinea SRL „Funny Pig”.
Faptul că, anume inculpaţii Uzun Fiodor cu Dzeaşovîi Valeri au fost la data de
15.11.2013 în XXXXX, se mai confirmă şi prin descifrările apelurilor telefonice
(f.d. 125, 131, vol. I), tot prin aceste descifrări telefonice se vede clar că, Covîrjic
Gheorghi nu avea telefoanele mobile cu el, la momentul comiterii infracţiunii, or, de
pe nr. XXXXX ce aparţine inculpatului Cîvîrjic Gheorghi, la data de 15.11.2013
12
ultimul apel de ieşire a fost efectuat la ora 11:07 ziua, abonatul aflându-se pe
teritoriul r-l Hînceşti (f.d. 128, vol. I), astfel afirmaţiile că, după descifrările
telefonice se vede că, el nu a părăsit sectorul Botanica, mun. Chişinău nu se atestă,
prin ce urmează a fi apreciate critic.
Nu a reţinut instanța de apel nici versiunea invocată de apărătorul inculpaţilor
precum că aceştia nu au sustras în mod deschis bunurile părţilor vătămate, dar care
totodată invocă că, acţiunile inculpaţilor urmau a fi încadrate în prevederile art. 187
alin. (2) Cod penal, făcând trimitere la Hotărârea Guvernului RM nr. 951 din
20.12.2012 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie,
prognozat pentru anul 2013, publicat la 25.12.2012 în MO nr. 270-272 art. Nr. 1026
mărimea salariului este de 3850 lei x 20 = 77000 de lei, ceia ce constituie daună
considerabilă.
În acest context, instanţa de apel a subliniat că, prin Legea nr. 207 din
29.07.2016, în conţinutul art. 126 alin. (1) Cod penal au fost introduse modificări,
conform cărora se consideră proporţii mari valoarea bunurilor sustrase, valoarea
pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depăşeşte 20
salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărâre de Guvern, în
vigoare la momentul săvârşirii faptei, suma de 83350 lei, constituie proporţii mari,
or, potrivit Hotărârii Guvernului RM nr. 951 din 20.12.2012 privind aprobarea
cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2013,
publicat la 25.12.2012 în MO nr. 270-272, art. 1026 mărimea salariului este de 3850
lei, astfel încât 20 salarii medii pe economie constituiau suma de 77000 lei (3850 x
20 = 77000), astfel, suma de 83350 depăşeşte 20 salarii medii lunare pe economie
prognozate la data comiterii infracţiunii, ceea ce constituie proporţii mari şi
depăşeşte dauna considerabilă, după cum invocă apărarea.
Referitor la pedepsele stabilite inculpaților, instanţa de apel a reţinut că
infracţiunea prevăzută la art. 187 alin. (4) Cod penal, conform art. 16 din Codul
penal, se atribuie la categoria infracţiunilor grave, careva circumstanţe atenuante a
atragerii la răspunderea penală a inculpaţilor Uzun Fiodor şi Cîvîrjic Gheorghi - nu
sunt, iar în privinţa inculpatului Dzeaşovî Valeri Vasili, se reţine - prezenţa copilului
minor în familia vinovatului, la locul de trai, inculpaţii se caracterizează satisfăcător,
la evidenţa medicului psihiatru şi narcolog nu se află.
Ca circumstanţele agravante a atragerii la răspunderea penală a inculpaţilor
Uzun Fiodor, Cîvîrjic Gheorghi şi Dzeaşovî Valeri conform art. 77 Cod penal, se
reţine - săvîrşirea infracţiunii prin participaţie, iar în privinţa lui Cîvîrjic Gheorghi
şi comiterea infracţiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru
infracţiune similară.
La stabilirea pedepsei inculpatului Dzeaşovî Valeri, instanța de apel a reţinut
că, anterior acesta a fost atras la răspundere penală şi judecat în baza art. 186 alin.
(2) Cod penal, urmărirea penală fiind încetată în legătură cu amnistia, judecat prin
sentinţa din 04.04.2005 a Judecătoriei Ceadîr Lunga în baza art. 186 alin. (2), lit.
b),c),d) Cod penal la 2 ani închisoare, iar în baza art. 90 CP pedeapsa stabilită fiind
13
suspendată condiţionat cu stabilirea termenului de probă 1 an.
La aplicarea pedepsei inculpatului Cîvîrjic Gheorghi instanța de apel a luat în
consideraţie că anterior acesta de mai multe ori a fost judecat şi atras la răspundere
penală şi anume: la 30.03.2005 prin sentinţa Judecătoriei r-lui Ceadîr Lunga în baza
art. 186 alin. (2), lit. b),c),d) Cod penal la 2 ani închisoare, în baza art. 90 Cod penal
pedeapsa stabilită fiind suspendată condiţionat cu stabilirea termenului de probă 1
an; la 20.07.2006 prin încheierea Curţii de Apel Cahul în baza art. 287 alin. (2) lit.
b) Cod penal şi 179 alin. (2) Cod penal la 5 ani închisoare; la 27.04.2010 prin decizia
CSJ în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea art. art. 34 alin. (1), 82 Cod
penal la 5 ani închisoare; la 19.03.2014 prin sentinţa Judecătoriei Comrat în baza art.
187 alin. (2), lit. b),e),f) Cod penal, cu aplicarea art. 34 alin. (2), 82 Cod penal la 5
ani închisoare de tip închis. Prin urmare infracţiunea incriminată lui Cîvîrjic
Gheorghe în conformitate cu prevederile art. 34 alin. (2) Cod penal şi 82 alin. (2)
Cod penal, a fost comisă de către acesta în stare de recidivă periculoasă.
Cu referire la cerinţa acuzatorului de stat în cererea de apel în privinţa corpului
delict automobilul de model ”Audi A4” cu n/î XXXXX cu privire la confiscarea
specială, că acesta este obiect rezultat în urma infracţiunii, instanța de apel a conchis
că urmează a fi respinsă, or aceasta atât din materialele cauzei, cât şi în cadrul
şedinţei de judecată nu a fost probată că anume acest automobil a fost procurat din
acei bani sustraşi de la ÎCS ”Funny Pig” SRL.
7. Decizia instanţei de apel, este atacată cu recursuri ordinare de către:
7.1 Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin,
prin care invocând ca temei prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură
penală, solicită casarea deciziei din 03 martie 2022 a Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău în partea individualizării pedepsei și în partea aplicării confiscării
speciale conform art. 106 Cod penal, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de
apel, invocând:
- instanța de apel a pronunțat o soluție eronată, prin ce se constată că s-a aplicat
pedepse greșit individualizate;
- instanţa de apel, diminuând pedepsele inculpaților spre minimul sancţiunii nu
a ţinut cont de coraportul circumstanţelor atenuante (care pe caz lipsesc) şi celor
agravante stabilite, precum şi de faptul că pedeapsă redusă până la minimul prevăzut
de sancţiune se consideră echitabilă atunci când s-au constatat un cumul de
circumstanţe atenuante din cele enumerate la art. 76 Cod penal;
- instanţa de apel nu s-a expus în mod clar şi explicit asupra solicitării
procurorului a fi aplicate pe caz prevederile art. 106 Cod penal şi a fi dispusă
confiscarea specială a automobilului de model ”Audi A4” cu n/î XXXXX în
conformitate cu prevederile 106 Codul penal, ca obiect rezultat din infracţiuni;
- prin probele cercetate a fost dovedit cu certitudine că infracţiunea a fost
comisă la data de 15.11.2013, infracţiunea prin care inculpaţii au sustras suma de
82350 lei, din declaraţiile martorului Taşci Mihail /f.d.60 - 61 vol. 1/, s-a dovedit că
automobilul de model „Audi A4” n/î XXXXX l-a vîndut lui Uzun Fiodor la data de
14
19 sau 20 noiembrie 2013, ca rezultat i-a fost transmisă suma de 26000 lei în
bancnote de 100 şi 200 lei;
- prin omiterea instanţei de apel a aplica pe caz institutul confiscării speciale în
temeiul art. 106 Cod penal, instanţa a derogat de la prevederile art. 436 alin. (2) Cod
de procedură penală, care prevede că pentru instanţa de rejudecare, indicaţiile
instanţei de recurs sunt obligatorii...., fiind constatat că anterior „instanţa de apel nu
s-a expus asupra principalelor motive invocate în apelul procurorului cu privire la
confiscarea specială în conformitate cu prevederile art. 106 Cod penal...,,,
circumstanţe de care instanţa de apel nu a ţinut cont la rejudecarea cauzei şi în mod
greşit nu s-a pronunţat asupra acestui aspect.
7.2 Avocatul Isiumbeli Valeriu în numele inculpaților Uzun Fiodor și Dzeașovî
Valeri și de către inculpatul Cîvîrjic Gheorghi, prin care invocând ca temei
prevederile art. 427 alin.(1) pct. 1), 2), 5), 6), 8), 12) Cod de procedură penală,
solicită casarea deciziei din 03 martie 2022 a Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău și sentinţei din 29 noiembrie 2017 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul
Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații să fie achitați, invocând
argumente similare cu cele indicate în recursul său și în apelul declarat (pct. 4.2; din
prezenta decizie), menționând suplimentar:
- instanței de apel i-a fost prezentat interpelarea în adresa Companiei telefoniei
mobile ”Moldcell” din 05.12.2019 și răspunsul din 27.12.2018 prin care se atestă că
locația exactă a abonatului nu poate fi depistată, putea fi în sat. XXXXX sau sat.
Mereni. Din acestea considerente declarațiile date de către Dzeașovî V. și Uzun
Fiodor se aflau în regiunea satului Mereni și se sunau pentru ca să fie luat Uzun F.
de la Mereni pentru a fi dus la Chișinău corespund cu vremea convorbirilor și sunt
la o distanță de mai mult de 3 km de la locul săvârșirii infracțiunii. Din analiza
aceste-i probe, la care instanța de apel nu a dat nici o apreciere și nici nu a combătut-
o cu altă probă se constată că este neîntemeiată soluția instanței de fond, al organului
de urmărire penală că convorbirile de pe telefonul cu nr. 79129916 ce aparține lui
Uzun Fiodor și de pe numărul XXXXX ce aparține lui Dzeașovî Valeri pe data de
15.11.2013 ora 16:08:44; 16:19:27 și 17:07:59 (momentul săvârșirii infracțiunii
indicat de către partea vătămată și martorii) erau telefonați la locul crimei. Tot odată
atrage atenția colegiului penal că la data de 15.11.13 ora 16.30 lui Dzeașovî V. sună
Dobrev Nicolai cu care lucrează Dzeașovî V. Prin ce se confirmă faptul că el este la
lucru, dar la 17.01 în aceiași zi la sunat de pe telefonul XXXXX în regiunea sat.
Chetrosu, ceia ce încă odată denotă faptul că Dzeașovî Valeriu era la locul săvârșirii
infracțiunii, deoarece XXXXX de la XXXXX se află la o distanță de mai mult de 10
km. Aceste descifrări în coroborare cu răspunsul la interpelarea avocatului atestă
faptul că Dzeașovî Valeriu de la lucru s-a pornit ca să-l ia pe Uzun Fiodor, dat fiind
faptul că ultimul nu s-a întâlnit cu Dilsiz V. pentru a procura porcine și a solicitat ca
Dzeașovî V. să-l ia la Chișinău de la Mereni de la stația de alimentare;
- instanța de apel în mod declarativ fără a fi prezentate careva probe a ajuns la
concluzia că Dzeașovî Valeri a participat la săvârșirea infracțiunii, deoarece s-a
15
deplasat cu Uzun F. și cu Cîvîrjic Gh. în XXXXX la ferma de porci. Acestea
concluzii al colegiului sunt în contradicție cu probatoriu acumulat din considerentul
că automobilul de marca invocată în rechizitoriu organului de urmărire penală nu a
fost pusă la dispoziția martorului Radu Valerii pentru a fi stabilit că cu acest
automobil infractorii au fugit de la locul săvârșirii infracțiunii, care a invocat că în
regiunea gunoiștii a observat un automobil de culoarea albă cu plăcuțe roșii, care
după ce l-a depășit s-a îndreptat spre Mereni. Automobilul cu nr. de înmatriculare
XXXXX cu care conform rechizitoriului Dzeașovî V. s-a deplasat în sat. XXXXX
cu Uzun și Cîvîrjic a fost restituit proprietarului nu a fost ca corp delict pe dosar, dat
fiind faptul că nu a fost stabilit că anume cu acest automobil a fost săvârșit
infracțiunea. Mai mult ca atât în temeiul ordonanței privind admiterea cererii din
10.04.2014 lui Dzeașovî Valeriu au fost restituite bunurile ridicate, care nu au
importanță pentru cauza penală și nu sunt recunoscute ca corpuri delicte;
- în rechizitoriul tradus în limba rusă lipsește capătul învinuirii aduse lui
Dzeașovî Valeriu precum că el cu mașina împreună cu Uzun și Cîvîrjic sau deplasat
în sat. XXXXX la ferma de porci, de asemenea lipsește sintagma că ei au plecat cu
mașina lui Dzeașovî Valeri, care îi aștepta în locul dinainte înțeles și au plecat de la
locul comiterii infracțiunii. Conform rechizitoriului în limba rusă semnat de către
traducătorul PAUC B. Se atestă că : Дзяшовы Валери XXXXX 15 ноября около
17.00 часов, преследуя цель открытого хищения имущества другого лицаб
вместе и по предварительному сговору с Узун Фёдором XXXXX и Кывыржик
Гергий XXXXX имея маску на голове и будучи вооружен металлическим
прутом, проник в помещение оператора свиноводческой фермы
расположенной в с XXXXX которое принадлежит ПМК ”Funny Pig” ООО где
несколько раз ударил металлическим прутом по телу оператора-кассира Кику
Николая причинив незначительный вред здоровии затем открыто похитил у
последнего мобильный телефон марки ”Nokia ASHA 305” стоимостью 1000
лей, а из кассы предприятия, деньги в сумме 82350 лей. В общем был причинен
ущерб в крупных размерах в сумме 82 350 лей…» (copia rechizitoriului în limba
rusă se anexează). Același conținut este indicat și în privința lui Cîvîrjic Gh;
- din celea indicate rechizitoriul în limba de stat cu cel tradus nu corespunde
adevărului. Conform dispozițiilor art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, este
lovit de nulitate și se invocă la orice etapă al examinării în instanță;
- instanța de apel a lăsat fără apreciere încheierea din 28.02.2022 a
judecătorului de instrucție de la judecătoria Anenii Noi, Cașacaval Andrei prin care
au fost declarate ca nule ordonanțele procurorului și procurorului ierarhic superior
în privința colaboratorilor de poliție care au participat la maltratarea lui Uzun Fiodor.
Acestea circumstanțe pun la îndoială declarațiile lui Dzeașovî V. date la urmărirea
penală respectiv la faptul că el a luat de la Mereni pe două persoane unul Uzun
Fiodor și altul pe numele Georghii. În instanța de judecată Dzeașovî V. a dat
declarații corecte care colaborează cu alte probe din dosar (descifrările locului
convorbirilor telefonice) declarațiile celor doi inculpați a martorului Cazacu
16
Alexandru;
- instanța de apel a respins demersul apărării în partea audierii în calitate de
martor a lui Dobrev Nicolae cu care Dzeașovî Valeri lucra împreună, care putea
confirma instanței cronologia lucrului în ziua de 15.11.2013 a lui Dzeașvî Valeri
pentru a demonstra faptul că el nu a putut participa la săvârșirea infracțiunii
imputate, deoarece a fost în ziua ceia la lucru și a lipsit numai pe perioada când l-a
dus pe Uzun F. pentru a procura porcine de la ferma de porci din s. XXXXX ca să
se întâlnească cu Dilsiz V;
- instanța de apel în procedura examinării apelului nu l-a citat pe reprezentantul
părții vătămate ÎCS ”Funny Pig” SRL Prodan Ion, și nici partea vătămată Chicu
Nicolae (a se vedea pct.34 al deciziei).
7.3 Inculpatul Cîvîrjic Gheorghi, prin care neindicând nici un temei prevăzut
de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei din 03 martie
2022 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, cu achitarea sa, invocând:
- instanța de apel nu a luat în considerare declarațiile martorului Cozac
Alexandr, martorului Dilsiz V, inculpatului Uzun Fiodor, inculpatului Dzeașov
Valerii;
- faptul că nu a părăsit sectorul Botanica este confirmat de către martori și de
telefonul mobil;
- nici un martor al acuzării nu a confirmat vinovăția inculpatului Cîvîrjic.
8. Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit
constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.
În speţă se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală şi au declarat recursurile ordinare în termen.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
judecând recursul, instanţa de recurs este în drept să admită recursul şi să dispună
rejudecarea de către instanţa de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanţa de recurs.
Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanţa de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de
prima instanţă, conform materialelor din cauza penală şi în baza oricăror probe noi
prezentate instanţei de apel. În vederea soluţionării apelului, instanţa de apel poate
da o nouă apreciere probelor. Instanţa de apel se pronunţă asupra tuturor motivelor
invocate în apel.
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunţat sau trebuia să se pronunţe prima
instanţă şi care prin apel se transmit instanţei de apel sunt: dacă fapta reţinută ori
numai imputată s-a săvârşit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat şi în ce
împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului
de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.
La chestiuni de drept se referă cele ce ţin de faptul: dacă fapta întruneşte
elementele infracţiunii, dacă infracţiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a
fost individualizată şi aplicată just; dacă normele de drept procesual penal au fost
17
corect aplicate şi hotărârea adoptată să conţină răspuns la toate motivele invocate.
În acelaşi context, Colegiul penal lărgit menţionează, că hotărârile pronunţate
de instanţele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât şi în drept, în
corespundere cu prevederile legislaţiei în vigoare, pentru a permite instanţei ierarhic
superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunţate cu legea. Necesită a se
avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar şi motivarea insuficientă sau
motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Colegiul penal
constată că aceste prevederi legale deşi sunt obligatorii, nu au fost întocmai
respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.
Din textul recursurilor declarate, se atestă că recurenții critică decizia instanţei
de apel prin prisma temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 1), 2),
5), 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală.
Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în
recurs și temeiurile de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că criticile
aduse de către recurenți și-au găsit confirmare parțial în speța dedusă judecății, iar
hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, deoarece la o nouă rundă a
procedurilor de judecare a cauzei în ordine de apel, nu au fost respectate pe deplin
prevederile Codului de procedură penală cu privire la rejudecarea cauzei.
Totodată, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că potrivit art. 436 alin. (2)
Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs
sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la
soluționarea recursului.
În conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de
către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea
cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.
Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii,
nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot
fi corectate în ordinea procedurii de recurs, întrucât decizia contestată nu conține
motive clare pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Având în vedere prevederile legale citate, instanța de recurs ordinar remarcă,
că în decizia din 18 iunie 2019 a Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
prin care a fost dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, au fost
evidențiate erorile care urmau a fi înlăturate de către instanța de apel la o nouă
rejudecare, însă aspectele evidențiate au fost lăsate fără soluționare sau examinate
superficial.
Potrivit apelului declarat de procurorul în Procuratura r-nului Anenii Noi,
Plămădeală Dumitru, criticându-se sentinţa primei instanţe, s-a solicitat casarea
parțială a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie aplicată confiscarea
specială în conformitate cu prevederile art. 106 Cod penal, ca obiect rezultat din
infracțiuni asupra automobilului de model „Audi A4” cu XXXXX, invocând că:
„...în procesul urmăririi penale şi în cadrul cercetării judecătoreşti s-a
constatat că, după comiterea infracţiunii de jaf, inculpatul Uzun F., cu banii obţinuţi
18
în rezultatul comiterii jafului, şi-a procurat de la consăteanul Taşci M. automobilul
de model Audi A 4 cu n/î XXXXX, faptul procurării automobilului menţionat a fost
confirmat prin declaraţiile martorului Taşci M.....”
Anume asupra acestui motiv invocat în apel de procurorul în Procuratura r-
nului Anenii Noi, Plămădeală Dumitru, instanţa de apel s-a pronunţat superficial,
fără o argumentare clară, ori din motivarea deciziei în aspectul dat nu rezultă în baza
căror circumstanțe de fapt susținute prin probe cercetate și verificate în instanța de
apel, ultima a ajuns la concluzie că automobilul de model ”Audi A4” cu nr./î
XXXXX a fost procurat de către inculpatul Uzun F. din alți bani decât cele sustrase
prin infracțiune imputată, devreme ce procurarea acestui automobil de către
inculpatul Uzun F. s-a produs în fapt la diferența de 4-5 zile de la comiterea
infracțiunii în prezenta cauza penală, iar prețul plătit de către inculpat este
comparabil cu suma mijloacelor bănești sustrase prin infracțiune de către toți 3
inculpați și revenite fiecăruia din ei.
Mai mult, Colegiul penal lărgit indică faptul că prin în decizia din 18 iunie 2019
a Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, prin care a fost dispusă
rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, a fost evidențiat faptul că instanța de
apel nu s-a expus asupra motivelor invocate de procuror ce ține de aplicabilitatea
prevederilor art. 106 Cod penal asupra automobilului sus indicat, indicații ce au fost
ignorate de instanța de apel.
Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel a ignorat prevederile
art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărora „pentru instanța de
rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația
de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului”, și nu a ținut cont de
indicațiile instanței de recurs.
În acest sens, Colegiul penal lărgit mai statuează că potrivit jurisprudenţei
constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenţiei, s-a conchis că
o hotărâre motivată demonstrează că părţile au fost auzite în cadrul procesului penal
(Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov şi alţii c. Rusiei (2007) §85).
De asemenea, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19
decembrie 1997, pct. 60, se reţine că noţiunea de proces echitabil necesită ca o
instanţă internă care nu şi-a motivat decizia, fie prin însuşirea motivelor furnizate de
o instanţă inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuşi în mod real chestiunile
esenţiale supuse atenţiei sale.
Ne pronunțarea instanţei de apel asupra tuturor motivelor relevante invocate în
apel echivalează cu nerezolvarea fondului apelului şi a fondului cauzei, în acest caz,
decizia atacată urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de
apel, conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
întrucât asemenea erori judiciare nu pot fi corectate de către instanţa de recurs
ordinar.
În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanţa de apel a emis o decizie,
ignorând prevederile 436 alin. (2) Cod de procedură penală, nu a clarificat aspectele
19
esențiale descrise, prin ce a fost afectată soluţia adoptată, or, instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor indicate în apel, decizia instanței de apel nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia, astfel recursurile declarate urmează
a fi admise, iar decizia instanţei de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei
de către aceeași instanța de apel în alt complet de judecată.
Totodată, Colegiul penal lărgit indică faptul că, prin Legea nr. 247 din 29 iulie
2022, după pronunțarea deciziei instanței de apel din 03 martie 20222, au fost
modificate prevederile art. 187 alin. (4) Cod penal.
La moment dispoziția art. 187 alin. (4) Cod penal, prevede răspunderea penală
pentru: „Acțiunile prevăzute la alin. (1) – (4), dacă valoarea bunurilor depășește 40
de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern
în vigoare la momentul săvârșirii faptei.”
Astfel, ținând cont că fapta a fost săvârșită la 15 noiembrie 2013, salariul mediu
lunar prognozat pe economie pentru anul 2013, stabilit prin Hotărârea nr. 951 din
20.12.2012 a Guvernului RM, era de 3850 lei, valoarea bunurilor sustrase de
inculpați este de 83350 lei, Colegiul penal lărgit conchide că valoare bunurilor
sustrase de inculpați nu depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate
stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, or, 40 de
salarii medii lunare pe economie stabilite pentru anul 2013 este echivalentul a 154
000 lei.
Potrivit art. 10 alin. (1) Cod penal: „Legea penală care înlătură caracterul
infracţional al faptei, care uşurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situaţia
persoanei ce a comis infracţiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra
persoanelor care au săvîrşit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei
legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat
pedeapsa, dar au antecedente penale.”
Colegiul penal lărgit constată că urmează a fi admise recursurile ordinare
declarate de către avocatul Isiumbeli Valeriu în numele inculpaților Uzun Fiodor și
Dzeașovî Valeri și de către inculpatul Cîvîrjic Gheorghi, pentru a face posibilă
examinarea cauzei complet și obiectiv de către instanța de apel și în raport cu cele
menționate în recursurile declarate, în scopul asigurării contradictorialității și
echității procesului penal în cauză conform standardelor legislației naționale și a
jurisprudenței CtEDO.
9. La rejudecarea cauzei, instanţa de apel urmează să se conducă de dispoziţiile
art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare şi limitele
acesteia, să se pronunţe la modul cuvenit şi în strictă conformitate cu prevederile
legii procesual penale – asupra motivelor esenţiale indicate în cererile de apel şi
chestiunile esenţiale supuse atenţiei sale, şi în măsura competenţei sale asupra
motivelor din recursurile ordinare declarate, nominalizate în prezenta decizie, să ţină
cont de toate circumstanţele de fapt şi de drept ale cauzei, să elucideze faptele
importante pentru soluţionarea justă şi promptă a cauzei date, să-şi argumenteze clar
concluziile sale în decizia adoptată, şi în dependenţă de circumstanţele constatate,
20
ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunţe o hotărâre legală şi
întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală şi
jurisprudenţa CtEDO.
10. În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
DECIDE:
Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, de către avocatul Isiumbeli Valeriu în
numele inculpaților Uzun Fiodor și Dzeașovî Valeri și de către inculpatul Cîvîrjic
Gheorghi, casează total decizia din 03 martie 2022 a Colegiului penal al Curţii de
Apel Chișinău în cauza penală privindu-i pe Uzun Fiodor XXXXX, Dzeaşovî
Valeri XXXXX și Cîvîrjic Gheorghi XXXXX, cu dispunerea rejudecării de Curtea
de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu este supusă căilor de atac.
Decizia motivată pronunțată la 12 septembrie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Daguța Sergiu

Taplă Boris

Eremciuc Ghenadie

Donos Aliona

Notă: Din motivul imposibilității semnării deciziei motivate de către judecătorul Ion
Guzun, din cauza aflării în concediul de odihnă de la 14 august 2023 și demisiei lui din funcție
de la 25 august 2023, prezenta decizie motivată este semnată de către Președintele interimar al
Curții Supreme de Justiție, judecătorul Viorica Puica, în conformitate cu prevederile art. 339
alin.(8) Cod de procedură penală.

21