Examen DR Familiei Rezolvare

I.
Termenele de prescriptie in dreptul familiei

1.Definiti termenul de prescriptive
Termenul de prescripție înseamna dreptul la acțiune, posibilitatea reclamantului de a sesiza instanța de judecată
într-un caz concret pentru apărarea unui drept subiectiv încălcat sau contestat. În perioada curgerii termenului de
prescripție, persoana poate să-și apere dreptul subiectiv încălcat printr-o acțiune în justiție. În dreptul familiei,
institutia prescriptiei extinctive nu este folosita, doar cu unele exceptii. Aceasta se lamureste prin faptul că
obiectul de reglementare al dreptului familiei îl constituie relațiile personale nepatrimoniale si patrimoniale
născute din căsătorie, rudenie, adopție si alte forme de protecție a copiilor rămași fără ocrotire părintească. Fiind
de o durată îndelungată, raporturilă juridice familiare au nevoie de ocrotire pe tot parcursul existenței lor, ceea ce
înseamnă că protecția drepturilor familială pe calea actiunii în justitie nu este limitată în timp, titularii acestor
drepturi putind cere oricând sprijinul organelor de justitie in apararea si ocrotirea acestor drepturi.
2. Analizati termenele de prescriptive in dreptul familiei
Legislatia in vigoare prevede aplicarea termenelor de prescriptive extinctive ca exceptie in urmatoarele cazuri:
 Termenul de 3 ani de zile pentru cererea unuia dintre soti privind declararea nulitatii conventiei incheiate
de celalalt sot care a stiut sau trebuia sa fi stiut ca al doilea sot este impotriva incheierii conventiei
respective; (art.21, alin 4)
 Termenul de 3 ani de zile pentru împărtirea bunurilor proprietate comuna in devalmasie a sotilot
divortati. In acest caz, nu se indica de la ce data incepe curgerea termenului de prescriptive. Aici trebuie
luat in vedere faptul ca termenul de prescriptive se aplica numai in cazurile cind sotii au desfacut
casatoria. Curgerea termenului in acest caz, va incepe de la data cind unul dintre fostii soti a aflat sau
trebuia sa afle despre incalcarea dreptului de proprietate. (art.25, alin 8)
 Termenul de 1/un an de zile pentru contestarea paternitatii sau maternitatii, acest termen curge din
momentul cand persoana a aflat sau trebuua sa fi aflat despre înscrierea privind paternitatea(maternitatea) ,
sau din momentul atingerii majoratului, unui minor. (art.49, alin 4)
 Termenul de 3 ani de zile pentru incasarea pensiei de intretinere pentru perioada anterioare. Termenul de
prescriptive se calculeaza din momentul prezentarii contractului privind plata pensiei de intretinere sau a
titlului executoriu. Respectiv, daca aceste acte nu sint prezentate instantei judecatoresti, termenul de
prescriptive nu incepe sa curga. (art.104, alin 1)
Curgerea termenului de prescriptive incepe din momentul indicat in aceste exceptii, iar in cazurile cind nu se
contine astfel de termene, se calculeaza de la data cind persoana a aflat sau trebuia sa afle despre incalcarea
dreptului.
3.Speta. Cererea privind contesctarea paternitatii (maternitatii) poate fi depusa timp de un an din momentul cind
persoana inscrisa drept tata sau mama sau persoanele care sint mama sau tatal firesc al copilului au aflat sau
trebuiau sa fi aflat drepre inscrierea privind paternitatea (maternitatea). Deci, daca din anumite motive persoana
nu a stiut si nici nu a putut sa stie despre inregistrarea nasterii copilului pe numele ei, termenul nu curge.
1
II. Obligaţia de întreţinere dintre alţi membri ai familiei
1.Definiţi obligaţia de întreţinere şi enumeraţi categoriile altor membri ai familiei.

Obligatia de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloace
necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale si – in cazul obligatiei de intretinere a parintilor
fata de copiii lor minori- mijloacele pentru educarea , invatatura si pregatirea lor profesionala.
Parintii si copii, precum si sotii sunt cei mai apropiati membri ai familiei care au obligatia de a se intretine
reciproc. Legislatia in vigoare, pentru unele cazuri cind incasarea pensiei de intretinere de la parinti, copii,
soti este imposibila, impune aceasta obligatie altor membti ai familiei. Acesti alti membti ai familiei sunt
fratii si surorile minore sau majore inapte de munca, bunicii, nepotii minori si majori inapti de munca,
parintii vitregi inapti de munca si persoanele inapte de munca care au intetinut si educat copii
minori( numiti educatori).
2.Analizaţi condiţiile necesare pentru apariţia obligaţiei de întreţinere dintre alţi membri ai
familiei.
Obligatia de intretinere dintre membrii familiei ia nastere numai atunci cind nu exista posibilitatea de a
primi intretinerea de la soti, parinti si copii majori si , deci, este o obligatie subsidiara. Conform CF, frattii
si surorile minore au dreptul de a primi intretinerea de la fratii si surorile majore apte de munca
daca indeplinesc urmatoarele conditii: (art.86, alin 1)
 Necesita sprijin material, adica fratii si surorile minore nu au nici un fel de venituri sau veniturile de care
dispun sunt insuficiente;
 Fratii si surorile minore sunt in imposibilitate de a primi intretinerea de la parinti din cauza ca acestia au
decedat, sunt declarati disparuti, sunt grav bolnavi, se eschiveaza de la plata intretinerii, etc.
Obligatia de intretinere poate fi impusa numai surorilor si fratilor majori, apti de munca si care dispun de
mijloacele suficiente pentru a plati intretinerea. Deasemenea, fratii si surorile majori, apti de munca sunt
obligati sa-si intretina surorile si fratii majori, daca acestia: Sunt inapti de munca- invalizi de gr. I, II,III sau au
atins virsta de pensionare; Necesita sprijin material, adica nu au venituri; Nu au posibilitatea de a primi
intretinerea de la persoanele obligate la plata in primul rind.
Conform CF, obligatia nepotilor majori apti de munca si care dispun de mijloace suficiente de a-si
intretine bunicii, in cazul in care bunicii: (art.88, alin)
 Sunt inapti de munca din cauza invaliditatii sau a virstei generale de pensionare;
 Necesita sprijin material neavind mijloace care le-ar asigura un nivel de trai decent;
 Sunt in imposibilitatea de a primi pensia de intretinere de la copiii majori apti de munca, de la sot sau
fostul sot.
Parintilor vitregi li se acorda dreptul de a pretinde plata pensiei de intretinere de la copiii vitragi in urmatoarele
cazuri:
 Nu au posibilitatea sa primeasca intretinerea de la copiii lor firesti, majori apti de munca sau de la soti
sau fostii soti;
 Sunt inapti de munca avind un grad de invaliditate sau au atinc virsta de pensionare si necesita sprijin
material;
 Copiii vitrgi majori apti de munca dispun de mijloace suficiente pentru plata pensiei de intretinere.
Conform legislatiei, dreptul educatorilor de a primi intretinerea de la copii educati si intretinuti de ei apare in
urmatoarele conditii:
 Educatorul este inapt de munca; El necesita sprijin material; Sa stabilit imposibilitatea intretinerii
educatorului de catre proprii copii majori apti de munca sau de catre sot, fostul sot.
3.Speta. Instanta judecatoreasca este in drept sa scuteasca copiii vitregi de obligatia de asi intregine parintii
vitregi daca acestia iau intretinut si educat mai putin de 5 ani sau nu siau onorat obligatiile de educare si
intretinere a copiilor vitrgi. Acesta este un drept al instantei de judecata si nu o obligatie, de aceea la examinarea
cauzei si iau in vedere astfel de circumstante ca: din ce motive parintii votregi nau participat la cresterea si
educarea copiilor si sint sau nu ele oare intemeiate, au avut ei oare un comportament parintesc fata de copii, iau
intretinut si dupa majorat au savirsit abuzuri fata de copii, se eschivau de la intretinerea lor, etc.
2
III. Luarea copiilor fără decădere din drepturile părinteşti.
1.Numiţi temeiul (temeiurile) legale pentru luarea copilului de la părinţi. (art.71)

Conform CF, copilul poate fi luat de la parinti la cererea autoritatii tuteloare in baza hotaririi judecatoresti.
Unicul temei pentru luarea copilului este ca aflarea copilului impreuna cu parintii prezinta pericol pentru viata si
sanatatea lui. Desigu, pot fi si alte temeiuri, dar legislatia nu le enumera. Se poate intimpla cazul cind copilul
este luat de la ambii parinti, deoarece nici unul dintre ei nu este in stare sa aiba grija de copil, si transmis
bunicilor spre educare.
2.Analizaţi procedura luării copilului

CF prevede ca in cazuri exceptionale, daca exista un pericol iminent pentru viata si sanatatea copilului,
autoritatea tutelara poate decide luarea copilului de la parinti. In acest caz, autoritatea tutelara este obligata:
 Sa anunte procurorul timp de 24 ore;

 Sa porneasca in termen de cel mult 3 zile o actiune in instanta judecatoreasca privind luarea copilului de
la parinti sau decaderea parintilor din drepturile parintesti.
Instanta judecatoreasca va examina cauza si daca va lua hotarirea privind luarea copilului de la parinti, acestuia i
se va asigura un plasament intr-o institutie educativa sau curativa sau sub tutela (curatela); daca instanta va
constata ca pericolul pentru care a fost luat copilul a decazut, se va pronunta o hotarire despre inapoierea
copilului parintilor. Copilul va fi innapoiatsi in cazul cind autoritatea tutelara nu va respecta termenul de 3 zile
pentru adresarea in instanta judecatoreasca.
In urma luarii copilului de la parinti, acestia pierd dreptul de a comunica cu copilul, de a participa personal la
educatia lui si de ai reprezenta interesele. In unele cazuri, parintilor li se poate permite de catre autoritatea
tutelara intrevederea cu copilul. Desigur aceste intrevederi nu trebuie sa influenteze negativ asupra copilului.
Daca dupa o perioada de timp, parintii se trateaza si sunt constienti de comportamentul lor fata de copil, ei pot
depune o cerere in instanta judecatoreasca despre inapoierea copilului. Cererea va fi examinata de catre instanta
de judecata cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare care va examina conditiile de trai ale copilului si ale
persoanei care pretinde la educatia copilului si va prezenta avizul respectiv. Acest aviz este foarte important, dar
intrucit nici o proba nu poate avea putere doveditoare instanta va lua in consideratie toate probele in ansamblu.
Daca hotarirea instantei judecatoresti este contrara avizului autoritatii tutelare, ea trebuie sa contina motivatia
respectiva.
3.Speta.
IV.Noţiunea şi importanţa adopţiei.
1.Definiţi adopţia.
Doctrina confera notiunii de adoptie o tripla acceptiune: de act juridic, de raport juridic si de institutie juridice.
Insumind cele trei laturi ale notiunii, putem mentiona ca adoptia poate fi definita ca actul juridic încuviințat de
organul respectiv competent- instanta de judecata- in rezultatul caruia intre adoptat si descendentii sai si
adoptator si rudele acestuia apar drepturi si obligatii asimilate de lege cu cele dintre parinti si copii si inceteaza
drepturile si obligatiile adoptatului fata de rudele sale de provenienta. Scopul adoptiei este de a crea condiții
prielnice si adecvate de dezvltare fizica si spirituala pentru copii ramasi fara grija parinteasca
2.Determinaţi importanţa adopţiei şi domeniul ei de aplicare.
Conform legislatiei in vigoare, sensul adoptiei consta in asigurarea intereselor si drepturilor copilului orfan sau
lipsit de ocrotirea parinteasca. Scopul de baza al adoptiei consta in crearea conditiilor prielnice si adecvate de
dezvoltare fizica si spirituala pentru acesti copii. Concomitent se face posibila satisfacerea necesitatii vitale a
unor persoane de a educa, de a-i purta grija parinteasca copiilor, ai iubi, a simti atasamentul reciproc, a se
realiza ca parinti. In urma adoptiei se stabilesc relatii de rudenie intre adoptat si adoptatori si rudele acestora, se
largeste familia, devenind completa, se infaptuieste un scop uman al societatii si fiecarei persoane in parte de a
avea grija de copiii ramasi orfani. La rindul sau, copiii, fiind crescuti si educati intro atmosfera de dragoste,
stima si intelegere, sint suport la adinci batrinete pentru parintii adoptivi.
Adoptia se efectuiaza in interesul suprem al copilului; ea este menita sa asigure copilului lipsit de grija
parinteasca un mediu familial adecvat, o educatie buna, etc.
Adoptia acroda posibilitatea cuplurilor care nu au copiii sa se realizaze ca parinti. Adoptia are ca scop
inlaturarea pricinilor care influenteaza negativ la formarea personalitatii copilului.
Consideram ca adoptia este un act juridic de dreptul familiei, deoarece el se incheie la consimtamintul partilor,
la constatarea faptului ca copilul este adoptabil iar persoanele care sau adresat cu cererea de adoptie au calitatea
de adoptatori si numai dupa indeplinirea tuturor conditiilor de fond urmeaza adoptarea hotaririi de adoptie de
catre instanta de judecata.
3.Comparaţi adopţia cu alte forme de ocrotire a copiilor orfani şi a celor lipsiţi de grija părintească
Formele plasamentului copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca sunt:
 Adoptia;
 Tutela asupra copiilor in virsta de pina la 14 ani si curatela asupra copiilor in virsta de la 14 ani la 18
ani;
 Casele de copii de tip familial;
 Institutiile de stat pentru copii orfani si cei ramasi fara ocrotire parinteasca, de orice tip ( educative, de
instruire, curative, de asistenta sociala). Aceasta forma se aplica doar in cazurile cind nu exista alte
posibilitati de plasament familial pentru copil.
Din toate formele de plasament cea mai reusita este adoptia, deoarece prin adoptie copilului i se ofera o familie
in care el creste si se bucura de grija parinteasca ca un copil firesc. Totodata, aceasta este o forma de plasament
permanenta, spre deosebire de celelalte forme care sunt temporare. Copii sunt plasati temporar atunci cind lipsa
ocrotirii parintesti este de scurta durata sau atunci cind nu se poate gasi copilul orfan sau abandonat o familie
care sal adopte. Indiferent de forma plasamentului ales, autoritatea tutelara tine controlul asupra conditiilor de
intretinere , crestere si educare a copiilor aflati in evidenta ei., Familia adoptiva, de regula, este supravegheata in
primii ani dupa ce copilul a fost adoptat. Daca autoritatea tutelara sa convins ca relatiile intre adoptat si adoptator
sau stabilit definitiv si educatia decurge intrun mod normal, supravegherea inceteaza si copilul este scos de la
evidenta. In cazul plasarii copilului sub tutela/ curatela in case de copii de tip familial sau intro institutie de stat
pentru copii, autoritatea tutelara, in dependenta de cauza din care copilul este lipsit de ocrotirea parinteasca,
controleaza procesul de educare a copilului si acorda ajutorul necesar tutorilor, curatorilor, parintilor- educatori
sau educatorilor si prelungeste cautarea unei familii potrivite pentru plasarea permanenta a copilului.
4
V. Desfacerea căsătoriei la organele de înregistrare a actelor de stare civilă.
1.Definiţi divorţul şi conceptele lui.

Prin divort intelegem un act juridic de desfacere a casatoriei printro hotarire judecatoreasca, la cererea oricaruia
dintre soti, atunci cind continuarea acesteia a devenit imposibila din motive temeinice, pentru cel care cere
desfacerea.Divortul poate fi cerut de unul sau ambii soti, iar in cazul declararii unuia dintre soti ca fiind
incapabil- de catre tutorele acestuia.
Doctrina cuprinde mai multe conceptii juridice despre divort, avind la baza natura motivelor care au dus la
desfacerea casatoriei. Acestea sunt:
 Conceptia divortului- sanctiune- autorii acestei conceptii sustin ca divortul se pronunta la cererea unuia
dintre soti ca o sanctiune pentru conduita culpabila necorespunzatoare vietii de familie a celuilalt sot.
Asadar, divortul apare ca o pedeapsa civila sau de dreptul familiei;
 Conceptia divortului- remediu- are un caracter mai leberal aceasta conceptie si reflecta o adevarata
necesitate sociala, ceea ce inseamna ca el se produce pentru a dezlega o situatie imposibila de mentinut
si este o mare usurare atit pentru soti, cit si pentru copiii lor;
 Conceptia mixta- aceasta conceptie distinge 2 variante: -divortul este o sanctiune si numai prin exceptie
poate fi un remediu; -divortul este intotdeauna un remediu, dar de cele mai multe ori el presupune culpa
unuia sau ambilor soti.
2.Analizaţi condiţiile desfacerii şi stabiliţi momentul încetării căsătoriei.
Desfacerea casatoriei la cererea ambilor soti, la organele de inregistrare a actelor de stare civila se efectuiaza
daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: Sotii si-ua exprimat reciproc acordul pentru desfacerea casatoriei;
Sotii nu au copii comuni minori, inclusiv copii adoptati de ambii; Intre soti nu exista litigii referitoare la
partajarea bunurilor proprietate comunca in devalmasie a lor sau la plata intretinerii pentru sotul inapt de munca
si care are nevoie de ajutor.
Desfacerea casatoriei la organele de stare civila poate fi efectuata in baza cererii unuia dintre soti indiferent de
faptul daca au sau nu au copii comuni minori atunci cind celalalt sot:
 A fost declarat incapabil; A fost declarat disparut; A fost condamnat la privatiune de libertate pe un
termen mai mare de 3 ani.
Desfacerea casatoriei in instanta judecatoreasca are loc in cazurile cind:
 Atunci cind sotii au copii minori comuni; Unul dintre soti nu este de acord sa desfaca casatoria; Exista
acordul ambilor soti pentru defacerea casatoriei insa unul din ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare
civila pentru solutionarea problemei.
Legislatia in vigoare prevede ca desfacerea casatoriei poate avea loc daca se va constata: -existenta unor motive
temeinice; -acestea au vatamat grav raporturile dintre soti; -convietuirea sotilor si pastrarea familiei in continuare
sunt imposibile.
Momentul incetarii casatoriei:In cazul desfacerii casatoriei la organele de inregistrare a actelor de stare civila,
casatoria inceteaza din ziua inregistrarii divortului. Daca casatoria a fost desfacuta pe cale judecatoreasca, ea
inceteaza din ziua cind hotarirea instantei judecatoresti a ramas definitiva.
3.Speta.Daca unul dintre soti nu se poate prezenta personal la OSC pentru a depune declaratia de divort, acordul
lui poate fi perfectat printr-o declaratie separata.Semnatura sotului trebuie sa fie autentificata notarial sau de seful
OSC de la locul aflarii lui.
5
VI. Modul de plată a pensiei de întreţinere în baza hotărârii instanţei judecătoreşti.
1.Numiţi persoanele care au dreptul la adresare în instanţa judecătorească.

In lipsa unui acord privind plata pensiei de intretinere, membrii familiei care pretind intretinerea pot porni in
instanta judecatoreasca o actiune privind incasarea pensiei de intretinere. Actiunea o poate porni una din
persoanele care, conform legislatiei in vigoare, are dreptul de a primi intretinerea de la alti membri ai familiei
chiar si in cazul cind plata se efectuiaza in mod benevol, dar fara incheierea contractului privind plata pensiei de
intretinere.
2.Determinaţi data de la care se încasează pensia de întreţinere şi cazurile în care se aplică ordonanţa
judecătorească.
Intretinerea se stabileste pentru viitor de la data adresarii persoanei indreptatite de a o primi (creditorul) in
instanta judecatoreasca. Conform CF, se permite incasarea intretinerii pentru perioada anterioara adresarii, fara a
fi indicata aceasta perioada in urmatoarele cazuri:
 Cel indreptatit sa primeasca intretinerea a intreprins masuri de acordare a intretinerii ca, de exemplu,
incercarea de a incheia un contract privind plata intretinerii, de a stabili locul de trai, de munca,
veniturile debitorului, etc.;
 Cel obligat sa plateasca s-a eschivat de la plata intretinerii, cum ar fi nedorinta de a incheia un contract
privind plata intretinerii cu toate ca a promis, schimbarea locului de trai, a locului de munca si ascunderea
acestor fapte de creditorul intretinerii.
Pensia de intretinere poate fi stabilita de la o data anterioara, tinindu-se cont doar de cele doua conditii numite
mai sus. Aceasta nu se poate aplica in cazurile cind instanta judecatoreasca a stabilit peternitatea debitorului fata
de copilul caruia ii datoreaza intretinerea.
3.Speta. Pentru persoanele care nu sint angajate in cimpul muncii nu este prevazuta de megislatie modalitatea de
incasare a pensiei de intretinere. Dar totusi, ca sa fie protejati membrii familiei minori sau inapti de munca si care
au nevoie de sprijin material, CF a introdus prevederi noi care, intr-o oarecare masura este o siguranta pentru
creditor. Conform acestor prevederi, in caz ca debitorul intretinerii nu are salariu sau alte venituri sau acestea
sunt insuficiente pentru asi onora obligatia, pensia de intretinere se va incasa:
 Din mijloacele banesti depuse de catre debitor in institutiile financiare sau transmise organizatiilor
comerciale. Exceptie este cazul cind aceste mijloace le-au fost transmise in proprietate;
 Daca debitorul nu dispune de mijloace banesti sau acestea sunt insuficiente pentru asi onora obligatia,
pensia de intretinere se va incasa din contul bunurilor mobile si imobile care, conform legislatiei
procesuale civile, pot pot fi urmarite.
Urmarirea bunurilor debitorului se face in ordinea prevazuta de codul de procedura civila, care consta in
sechestrarea lor silita. Sumele incasate sint transmise creditorului pentru achitarea pensiei de intretinere. Nu pot
fi urmarite bunurile strict necesare debitorului si enumerate de codul de procedura civila.
6
VII. Rudenia şi importanţa ei juridică.
1.Definiţi noţiunea de rudenie. Rudenia este un izvor al raporturilor juridice familiale.

Conform art.45 din Codul Familei, rudenia este legatura de descendenta a unei persoane din alta persoana sau
pe descendenta mai multor persoane de la un ascendent comun.
2.Analizaţi felurile şi determinaţi gradele rudeniei.

Sirul de persoane intre care exista rudenie se numeste linie de rudenie. Ea poate fi dreapta sau colaterala, in
dependenta de felul cum sint nascute persoanele- una din alta sau de la un autor comun. Linia de rudenie dreapta
poate fi ascedenta si descedenta. Stabilirea legaturii de rudenie se numeste filiatie.
Rudele pot fi apropiate sau indepartate. Distanta dintre rude se masoara cu gradul de rudenie. Stabilirea gradului
de rudenie se face prin socotirea numarului de nasteri intervenite intre generatii.
La rudenia pe linie dreapta gradul de rudenie se socoteste dupa numarul nasterilor intervenite intre doua
persoane. Astfel, tatal si fiul sint rude de gradul I, bunicul si stranepotul sint rude de gradul III.
La linia pe colaterala gradul de rudenie se socoteste dupa numarul nasterilor, pornind de la una din rude in linie
ascendenta pina la autorul comun si apoi de la acesta in linie descedenta pina la cealalta ruda. Dupa aceasta
numarul nasterilor se aduna. Asadar fratii sint rude de gradul II, verii primari- rude de gradul IV. 3.Argumentaţi
importanţa juridică a rudeniei în dreptul familiei şi în alte ramuri de drept.
Rudenia biologica, fiind reglementata de lege, produce anumite efecte juridice. In dreptul familiei, rudenia
produce efecte pina la un anumit grad. Existenta legaturii de rudenie are importanta indiferent de gradul de
rudenie la instituirea tutelei, curatelei asupra copiilor lipsiti de ocrotirea parinteasca. La adoptia unui copil la fel
se da prioritate rudelor, indiferent de gradul de rudenie, daca aceasta nu contravine intereselor copilului.
Rudenia prezinta interes si pentru alte ramuri de drept: drept civil, drept procesual civil, dreptul protectiei
sociale, dreptul procesual penal, etc.
-In dreptul civil, dovada rudeniei trebuie facuta in cazul aplicarii titlului III din cartea a patra- mostenirea legala,
in cazul determinsarii actelor juridice a caror incheiere este oprita si anume intre tutore, sotul, o ruda a tutorelui
pina la dradul al IV inclusiv pe de o parte, si minor pe de alta parte.
- In dreptul procesual civil, rudenia are importanta la recuzarea judecatorului, expertului, specialistului,
interpretului, grefierului si a executorului judecatoresc.
-In dreptul protectiei sociale, rudenia este importanta la stabilirea cercului de persoane care au dreptul de a primi
o pensie de urmasi in cazul decesului intretinatorului.
-In dreptul ptocesual penal, rudenia este temei pentru inlaturarea martorilor propusi spre ascultare.
7
VIII. Restanţa la plata pensiei de întreţinere.
1.Definiţi noţiunea de restanţă la plata pensiei de întreţinere.

Pensia de intretinere se incaseaza nu de la data prezentarii titlului executoriu sau a contractului privind plata
pensiei de intretinere, dar de la data indicata in titlul executoriu in conformitate cu hotarirea instantei
judecatoresti sau de la data stipulata in contract. De regula, aceste date nu coincid si pentru perioada cind plata
pensiei de intretinere pentru membrii familiei nu sa incasat, se formeaza restanta. Deci, restanta la pensia de
intretinere se formeaza numai dupa pronuntarea hotaririi instantei judecatoresti privind incasarea intretinerii sau
incheierea contractului privind plata pensiei de intretinere.
2.Analizaţi condiţiile şi ordinea de determinare a cuantumului restanţei.
Pensia de intretinere se incaseaza pentru perioada anterioara in baza contractului privind plata de intretinere sau a
titlului executoriu, in limitele a cel mult 3 ani din momentul prezentarii contractului sau titlului executoriu
respectiv.Acest termen este unul dintre termenele de prescriptie aplicate in dreptul familiei ca exceptie.
Prescriptia actioneaza numai in cazurile cind plata nu s-a efectuat din motive obiective si nu este culpa celui
obligat sa plateasca intretinerea.
Daca pensia de intretinere este stabilita intr-o suma baneasca fixa, calcularea restantei nu prezinta dificultati,
deoarece suma lunara se inmulteste la numarul de luni in care nu a fost efectuata plata si se obtine suma totala a
restantei.
In cazul copiilor minori, cind cuantumul intretinerii a fost stabilit in cote-parti din veniturile debitorului, restanta
se va calcula pornindu-se de la acestea.Se iau in vedere toate veniturile pe care le-a avut debitorul in perioada cit
nu a fost platita pensia de intretinere.Daca debitorul intretinerii nu a lucrat in perioada pentru care sa format
restanta sau nu a prezentat actele ce confirma salariul sau ai alte venituri ale sale, suma restantei la pensia de
intretinere se determina de catre instanta judecatoreasca.
Legea nu prevede expres modalitatea de calculare a cuantumului restantei, dar practica judiciara reiese din
salariul mediu pe tara la momentul calcularii restantei. Suma restantei la pensia de intretinere poate fi contestata
atit de debitor, cit si de creditorul intretinerii.
Conform CF, debitorul care plateste intretinerea in baza contractului privind plata pensiei de intretinere poate fi
scutit de plata restantei la pensia de intretinere sau aceasta renstanta poate fi micsorata, cu exceptia cazurilor cind
pensia se plateste copiilor minori.
3.Speta. Instanta de judecata este in drept sa-l elibereze pe debitor de plata restantei sau sa o micsoreze cind sunt
indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
 Restanta sa format din motive intemeiate, cum ar fi salariul foarte mic al debitorului si existenta altor
copii minori la intretinere, boala grava a lui, scaderea brusca a veniturilor, calamitati naturale in
localitatea unde locuieste si activeaza;
 La data examinarii cererii este imposibila lichidarea restantei la pensia de intretinere, reiesind din
situatia materiala si familiara a debitorului.
Daca copilul pentru care se plateste intretinerea sa stabilit cu traiul la debitor, acesta la fel poate fi scutit de plata
restantei celuilalt parinte sau a ocrotitorului legal al copilului.
8
IX. Noţiunea şi ordinea de creare a caselor de copii de tip familial.
1.Definiţi noţiunea casei de copii de tip familial.

Casa de copii de tip familial este o institutie particulara creata pe baza unei familii, tinindu-se cont de situatia
materiala si nivelul spiritual al acesteia, in scopul intretinerii partiale si educatiei copiilor orfani si a celor ramasi
fara ocrotire parinteasca.
2.Determinaţi organul împuternicit pentru crearea caselor de copii de tip familial, persoanele ce pot
pretinde acest drept şi actele necesare.
Casa de copii de tip familial poate fi create in baza cererii unui cuplu familial, in care ambii soti au implinit
virsta de 25 ani, dispun de calitati morale, stare a sanatatii si pregatire in domeniul ingrijirii si educatiei copilului.
Procedura de creare a casei de copii de tip familial incepe cu depunerea la autoritatea tutelara de catre ambii soti
a unei cereri. La primirea cererii, autoritatea tutelara formeaza o comisie de experti compusa din pedagogi,
medici, juristi si asistenti sociali care urmeaza sa verifice, daca persoanele in cauza indeplinesc conditiile
prevazute de legislatia in vigoare si nu exista impedimente pentru ca sa li se permita crearea unei case de copii de
tip familial.
In acest scop solicitantii vor prezenta la autoritatea tutelara date privind activitatea lor de munca, actul medical
despre starea sanatatii tuturor membrilor familiei, certificate privind :veniturile familiei, spatial locative al
familiei si starea sanitaro-igienica a spatiului locative.
Autoritatea tutelara este obligate sa efectueze un control a datelor prezentate, a conditiilor de trai alre
solicitantilor sis a intocmeasca ancheta sociala a acestora. In baza anchetei sociale si a concluziei comisiei de
experti, autoritatea tutelara va elibera un aviz care, impreuna cu cererea solicitantilor, va fi prezentata
autoritatilor administratiei publice locale pentru adoptarea deciziei referitor la infiintarea casei de copii de tip
familial.
3.Speta.
9
X. Izvoarele dreptului familiei.
1.Definiţi noţiunea de izvor de drept.

In sfera notiunilor de izvor real, material a dreptului intra elementele dictate de situatiile economice, de cele
sociale, precum si preocuparile de ordin material si ideologic ale societatii. Prin izvor in sens formal se inteleg
formele de exprimare a normelor juridice. 2.Determinaţi izvoarele dreptului familiei.
Formele specifice de exprimare a normelor de drept familial constituie izvoare ale dreptului familiei.Din ele fac
parte actele normative ce reglementeaza raporturi sociale care constituie obiectul dreptului familiei si legislatia
familiala si alte acte normative ce contin norme juridice de dreptul familiei. Varietatea actelor normative impune
o anumita ierarhizare a acestora ce se stabileste in functie de caracterul si ierarhia organului de stat care le
edicteaza.
In cadrul legilor, principalul izvor al dreptului familiei il constituie Codul Familiri, in vigoare la 26 aprilie 2001,
structurat in 7 titluri.
Alt izvor al dreptului familiei este Legea privind actele de stare civila din 26 aprilie 2001, in vigoare din 17
august 2001., structurata in 10 capitole.
Codul Civil al RM, in vigoare din 12.06.2003;
Legea privind drepturile copilului din 15 decembrie 1994- stabileste statutul juridic al copilului ca subiect
independent, etc. Contine 6 capitole
Codul de procedura civila in vigoare la 12 iunie 2003 Codul cu privire la contraventiile administrative; etc.
3.Apreciaţi corelaţia izvoarelor naţionale cu izvoarele internaţionale rezolvînd problema: care va fi soluţia
în cazul în care un tratat internaţional, ce nu vizează drepturile omului, ratificat de Parlament vine în
contradicţie cu Constituţia.
Parlamentul adopta legi constitutionale, legi ordinare si organice. In ierarhia izvoarelor dreptului familiei pe
primul loc se afla constitutia. Toate celelalte legi sint adoptate in conformitate cu prevederile acesteia si nu
trebuie sa contravina acestora.
10
XI. Stabilirea filiaţiei faţă de mamă şi contestarea maternităţii.
1.Definiţi noţiunea de filiaţie şi explicaţi importanţa ei juridică.

Filiatia este raportul de descendenta dintre un copil si fiecare din parintii lui.
Acest principiu este de ordine publica, intrucit priveste insasi starea civila a persoanei, astfel incit, chiar in
absenta unui text de lege, trebuie sa se admita ca orice conventie care ar avea ca obiect stabilirea maternitatii
copilului fata de o alta femeia decit aceea care la nascut, este lovita de nulitate absoluta.
2.Analizaţi ordinea de stabilire a filiaţiei faţă de mama în mod obişnuit şi în cazul folosirii mijloaceror
artificiale de reproducere.
Filiatia fata de mama reprezinta legatura de descedenta rezultata din faptul nasterii copilului de catre femeia care
este considerata mama acestuia.Aceasta inseamna ca temeiul filiatiei fata de ama il constituie simplul fapt al
nasterii copilului.Stabilirea filiatiei fata de mama este un drept fundamental al mamei si copilului realizat imediat
dupa nasterea copilului fara nici o discriminare bazata pe imprejurarea ca mama este casatorita ori celibatara.
Acest principiu este de ordine publica, intrucit priveste insasi starea civila a persoanei, astfel incit, chiar in
absenta unui text de lege, trebuie sa se admita ca orice conventie care ar avea ca obiect stabilirea maternitatii
copilului fata de o alta femeie decit aceea care l-a nascut, este lovita de nulitate absoluta.
Desigur, dreptul nu poate face abstractie de ultimele progrese in materia procreatiei asistate medical, care permit
sa fie folosita asa-numita „maternitate de substitutie”, prin fecundarea unei femei- „mama de subrogatie” sau
|”subrogata”- recurgind la tehnicile de procreatie artificiala. In astfel de cazuri trebuie sa se tina seama de
anumite principii fundamentale, precum:
 Orice conventie sau acord intre „mama de subrogatie” si persoana sau cuplul pentru care se va naste
copilul nu poate fi invocat in drept ca izvor de obligatii;
 „mama de subrogatie” nu poate primi nici un fel de foloase sau avantaje materiale de pe urma
interventiei;
 „mama de substitutie” poate sa opteze la nasterea copilului sa-l pastreze.
La declararea nasterii copilului nascut in urma implantarii embrionului unei alte femei, sotii vor depune,
impreuna cu actul medical constatator al nasterii, si actul eliberat de unitatea sanitara din care sa rezulte acordul
lauzei (femeia care a nascut) prentru inscrierea lor in calitate de parinti.
Filiatia de mama se stabileste prin actul medical constatator al nasterii, eliberat de unitatea sanitara in care a avut
loc nasterea. Desi actul medical constatator este documentul de baza in temeiul caruia se stabileste filiatia de
mama, sunt situatii in care acest act edical lipesete. Dovada filiatiei fata de mama in acest caz se face in baza
certificatului medical de nastere eliberat de unitatea sanitara privata, de medicul care a asistat nasterea sau la care
s-a adresat mama dupa nastere, ori un medic privat care a asistat nasterea.
3.Speta.
Maternitatea poate fi contestata prin orice mijloc de proba pt a se stabili adevarul.Conform CF maternitatea poate
fi contestata numai in instanta de judecata de catre persoanele inscrise drept tata si drept mama in timp de un an
de la data cind a aflat ca copilul i-a fost inlocuit
11
XII.Contractul privind plata pensiei de întreţinere.
1.Definiţi noţiunea şi enumeraţi caracterele juridice ale contractului.

Prin contractul de întreţinere una dintre părţi înstrăinează un bunsau plăteşte o sumă de bani (capital), iar cealaltă
parte se obligă să-i asigure întreţinerea în natură (deregulă, hrană, îmbrăcăminte, îngrijiri medicale etc.)
Contractul privind plata pensiei de intretinere prezinta urmatoarele caractere juridice:
 Este contract bilateral, adica se incheie intre 2 parti;
 Subiecte ale contractului pot fi numai persoane fizice cu capacitate deplina de exercitiu;
 Este un contract uniobligational- adica numai una dintre partisi anume debitorul intretinerii isi asuma
obligatia de intretinere;
 Este un contract consensual- obligatia de a plati pensia apare in momentul incheierii contractului;
 Titlul gratuit;
 Este obligatorie forma scrisa si autentificata notarial.
2.Analizaţi conţinutul contractului.
Continutul contractului consta in stabilirea cuantumului si a modului de plata a pensiei de intretinere. Cuantumul
pensiei de intretinere stabilite prin contract se determina de catre parti la incheierea contractului. Partile reies din
situatia materiala si familiala a debitorului intretinerii, cit si din necesitatile creditorului. La fel pot fi luate in
consideratie si alte circumstante, referitoare la o situatie sau alta.
In cazul minorilor, stabilirea pensiei de intrtinerem trebuie sa corespunda pevederilor CF referitoare la
aceasta.Pentru copii majori inapoti de munca, partile nu pot sa prevada un cuantum mai mic decit cel pe care
copilul major inapt de munca putea sa-l primeasca la incasarea pensiei de intretinere in baza hotaririi
judecatoresti.
3.Comparaţi contractul privind plata pensiei de întreţinere cu alte contracte similare:

a) Cu contractul de donaţie sub formă de prestaţii periodice;
b) Cu contractul de rentă gratuită viageră;
c) Cu contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă.
12
XIII. Desfacerea căsătoriei în instanţa de judecată.
1.Definiţi noţiunea divorţului şi conceptele lui.

Prin divort intelegem un act juridic de desfacere a casatoriei printro hotarire judecatoreasca, la cererea oricaruia
dintre soti, atunci cind continuarea acesteia a devenit imposibila din motive temeinice, pentru cel care cere
desfacerea.Divortul poate fi cerut de unul sau ambii soti, iar in cazul declararii unuia dintre soti ca fiind
incapabil- de catre tutorele acestuia.
Doctrina cuprinde mai multe conceptii juridice despre divort, avind la baza natura motivelor care au dus la
desfacerea casatoriei. Acestea sunt:
 Conceptia divortului- sanctiune- autorii acestei conceptii sustin ca divortul se pronunta la cererea unuia
dintre soti ca o sanctiune pentru conduita culpabila necorespunzatoare vietii de familie a celuilalt sot.
Asadar, divortul apare ca o pedeapsa civila sau de dreptul familiei;
 Conceptia divortului- remediu- are un caracter mai leberal aceasta conceptie si reflecta o adevarata
necesitate sociala, ceea ce inseamna ca el se produce pentru a dezlega o situatie imposibila de mentinut
si este o mare usurare atit pentru soti, cit si pentru copiii lor;
 Conceptia mixta- aceasta conceptie distinge 2 variante: -divortul este o sanctiune si numai prin exceptie
poate fi un remediu; -divortul este intotdeauna un remediu, dar de cele mai multe ori el presupune culpa
unuia sau ambilor soti.
2.Analizaţi temeiurile şi procedura desfacerii căsătoriei în instanţa de judecată.
Desfacerea casatoriei in instanta judecatoreasca are loc in cazurile: Atunci cind sotii au copii minori comuni;
Unul dintre soti nu este de acord sa desfaca casatoria; Exista acordul ambilor soti pentru desfacerea casatoriei
insa unul din ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila pentru solutionarea problemei.
Actiunea de desfacere a casatoriei se intenteaza la instanta de judecata de la locul de trai al sotilor. Primind
cererea de desfacere a casatoriei, judecatorul ii cheama pe unul sau pe ambii soti la o convorbire,pentru a
clarifica caracterul relatiilor care sau creat intre ei si atitudinea acestora fata de desfacerea casatoriei.Desfacerea
casatoriei va avea loc daca se va constata:
 Existenta unor motive temeinice;
 Acestea au vatamat grav raporturile dintre soti;
 Convietuirea sotilor si pastrarea familiei in continuare sunt imposibile;
Instanta de judecata depune staruinta pentru a cunoaste realitatea motivelor de divot, fara a se limita la ceea ce se
invoca in actiune. In practica judiciara au fost considerate motive temeinice de divort: -infidelitatea unuia dintre
soti sub forma adulterului; -atitudinea necorespunzatoare a unuia dintre soti, care se exprima in actele de violenta
si alte asemenea manifestari; -alcoolismul cronic al unuia dintre soti, care a dus la degradarea personalitatii lui; -
existenta unor nepotriviri de ordin fiziologic, care afecteaza raporturile conuugale; -existenta unei boli grave,
incurabile, de care sufera unul dintre sati si necunoscuta de celalalt sot decit ulterior incheierii casatoriei; -rele
purtari de ordin moral, concretizate in fapte concrete de destramare a vietii de familie;
-interesele contradictorii ale sotilor de ordin intelectual, financiar si alte contradictii care fac imposibila
continuare vietii de familie.
Toate motivele sunt examinate de judecatorul care cheama la convorbire sotii, clarifica caracterul relatiilor ce sau
stabilit intre ei, atitudinea lor fata de desfacerea casatoriei si ia masuri in vederea impacarii sotilor.Daca din
circumstantele constatate rezulta ca este posibila mentinerea familiei si daca unul dintre soti nu-si da acordul la
divort, instanta judecatoreasca va amina examinarea cauzei, stabilind un termen de o luna pina la 6 luni.
Casatoria se desface,daca instanta stabileste ca viata comuna de mai departe a sotilor si mentinerea familiei au
devenit imposibile.
3.Speta.(inceputul din punctul 2) Instanta de judecata va solutiona problema privind locul de trai al copiilor
minori, reiesind sin interesul copiilor si posibilitatile fiecaruia dintre parinti de a le acorda conditiile necesare
pentru cresterea si educatia lor.
13
XIV. Obligaţia de întreţinere dintre foştii soţi.
1.Definiţi noţiunea obligaţiei de întreţinere.

necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale si – in cazul obligatiei de intretinere a parintilor fata de
copiii lor minori- mijloacele pentru educarea , invatatura si pregatirea lor profesionala.
2.Analizaţi condiţiile de apariţie a dreptului de întreţinere între foştii soţi.
Pentru ca sa se nasca obligatia de intretinere intre fostii soti este necesar ca unul dintre ei sa se afle in conditiile:
a) fosta soţie în timpul gravidităţii;
b) fostul soţ, care necesită sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului comun timp de 3 ani după naşterea
acestuia;
c) fostul soţ, care necesită sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului comun invalid pînă la vîrsta de 18 ani
sau a copilului comun invalid de gradul I din copilărie;
d) fostul soţ, care necesită sprijin material, devenit inapt de muncă în timpul căsătoriei sau timp de un an după
desfacerea acesteia;
e) fostul soţ care necesită sprijin material şi a atins vîrsta de pensionare, în termen de cel mult 5 ani din
momentul desfacerii căsătoriei, dacă soţii au fost căsătoriţi cel puţin 15 ani.
O alta conditie este:sotul care pretinde intretinerea sa fie inapt de munca sis a necesite sprijin material neavind
un venit propriu sufficient.
O alta conditie este: sotul obligat la plata intretinerii sa aiba mijloace suficiente pentru intretinerea sa si pentru
plata intretinerii atit fostului sot, cit si a altor membri ai familiei. 3.Speta.
Conform CF,dreptul de a pretinde întreţinere de la fostul soţ pe cale judecătorească îl are: fostul soţ, care necesită
sprijin material, devenit inapt de muncă în timpul căsătoriei sau timp de un an după desfacerea acesteia.
14
XV. Raportul juridic familial.
1.Definiţi raportul juridic familial.
Raporturile juridice familiale sint relatiile de familie reglementate de normele de drept in acea masura in care
statul poate actiona asupra purtarii membrilor familiei pentru a-i indrepta in partea ce coincide dezvoltarii
societatii umane.
2.Analizaţi elementele raportului juridic familial.
Doar persoanele fizice sunt subiecti in dreptul familiei / in raporturile de drept al familei. O persoana ca subiect
de drept, poate avea mai multe calitati, in diverse raporturi juridice - o femeie poate fi si sotie, si mama, si fiica,
si bunica etc. Capacitatea juridica in dreptul familiei tine de capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu
ale persoanei. Capacitatea de exercitiu nu apare odata cu nasterea, in dreptul familiei – dreptul de a incheia o
casatorie, de a infaptui adoptia, de a stabili numele unui copil; dreptul de desface o casatorie. (Capacitate de
folosinta – capacitate de exercitiu -?)Actele juridice se incheie personal de fiecare persoana.
Obiectul raportului juridic de drept al familiei - actiunile si bunurile (proprietatea comuna in devalmasie).
Continutul raportului juridic – totalitatea de drepturi si obligatii care apar in cadrul unui raport juridic de drept al
familiei.
Faptul juridic – imprejurarea care determina aparitia, modificarea sau incetarea unui raport juridic. Faptele
juridice pot fi – actiuni (se petrec cu vointa individului) sau evenimente (se petrec fara implicarea factorului
uman). Actiunile pot fi licite si ilicite. Evenimentele – absolute (omul nu le poate influenta) si relative (au loc cu
implicarea relativa a factorului uman)
Faptele juridice - care duc la nasterea raporturilor juridice, la modificarea lor, la incetarea lor, la impiedicarea
sau la restabilirea lor. Impedicarea – sotul nu poate inainta cerere de chemare in judecata cu privire la
desfacerea casatoriei, fara acordul sotiei, in perioada in care sotia este insarcinata. Restabilire - parintii decazuti
din drepturi parintesti, isi schimba comportamentul si devin responsabili, iar statul le acorda din nou, dreptul de a
ingriji de copiii lor.
Clasificare: Dupa continut :- personale ( raporturele ce apar la incheierea casatoriei, stabilirea
paternitatii,adoptiei, instituirea tutelei etc.); - raporturi patriminiale( rapoturile dintre soti referitor la bunurile ce
le apatin in timpul casatoriei si in caz de divort, raporturile de intretinere pe care membrii familiei sunt obligati
sa o acorde unul altuia)
Dupa caracterul de aparare: A. drepturile relative care un caracter absolut de aparare contra incalcarii din partea
altor persoane(dreptul parintilor la educarea copiilor,sau al reprezentantilor legali) ; B. drepturile absolute cu
unele semne ale raporturilor juridice relative( dreptul sotilor asupra patrimoniului comun care este absolut in
cazul cand se opune persoanelor straine si manifesta caracterul relativ in cazul examinarii dreptului comun de
proprietate); C. raporturile relative care nu au caracter de aparare absolut( drepturile personale ce apar intre soti
in urma incheierii casatoriei si care sunt aparate in raport cu celalalt sot.)
Dupa temeiurile aparitiei: A .raporturi de casatorie care apar in urma incheierii casatoriei; B .raporturi dintre
copii parinti care apar in rezultatul nasterii copiilor; C raporturile asimilate de lege cu raportulile dintre copii
parinti si care apar in urma adoptiei, tutelei, curatelei. ; D intre rude frati si surori bunici si nepoti.
3.Comparaţi criteriile de clasificare a raportului juridic familial cu raportul juridic civil. Expuneţi-vă
propria opinie vis-a-vis de raporturile familiale personale Raporturile juridice familiale pot fi: - Dupa
continut: personale; patrimoniale. –Dupa caraterul de aparare: drepturi relative care au un caracter absolut de
aparare contra incalcarilor din partea altor persoane; drepturi absolute cu unele semne ale raporturilor juridice
relative; raporturile relative care nu au un caracter de parare absolut;
S-au stabilit raporturi avind ca baza temeiul aparitiei raporturilor juridice dintre parinti si copii. Cf.58 parintii au
drepturi si obligatii egale fata de copii indiferent de faptul daca copiii sunt nascuti in casatorie sau in afara ei,
daca locuiesc impreuna cu parintii ori separat.
15
XVI. Noţiunea şi temeiurile încetării căsătoriei.
1.Definiţi noţiunea de încetare a căsătoriei.

Prin incetarea casatoriei intelegem incetarea raporturilor juridice dintre soti izvorite din casatoria legala in urma
survenirii anumitor fapte juridice. 2.Analizaţi temeiurile încetării căsătoriei. Temeiurile incetarii casatoriei
sunt:
 Decesul unuia dintre soti- in acest caz nu apare necesitatea savirsirii unor actiuni in vederea incetarii
casatorie. |Casatoria se considera incheiata din ziua decesului sotului sau din ziua cint hotarirea instantei
de judecata despre declararea persoanei ca fiind decedata a ramas definitiva, daca in hotarire nu este
indicata o alta data a mortii prezumate;
 Declararea pe cale judecatoreasca a decesului unuia dintre soti- persoana este declarata decedata printr-o
hotarire a instantei de judecata daca timp de 3 ani la domicilul sau lipses stiri descpre locul unde se afla
sau 6 luni daca a disparut in imprejurari ce prezentau primejdie de moarte sau care dau temei a presupune
ca a decedat in urma unui anumit accident.
 Desfacerea casatoriei prin divot- divortul poate fi cerut de unul sau ambii soti, iar in cazul declararii
unuia dintre soti ca fiind incapabil- de catre tutorele acestuia.
Legislatia reglementeaza 2 modalitati de desgacere a casatoriei:
1 judiciara- prin instanta de judec
2 administrativa—prin intermediul organelor de inregistrare a actelor de stare civila 3.Speta.
principiul constitutional – monogamia—reprezinta faptul ca barbatul /femeia care este casatorita nu poate sa se
casatoreasca fara a fi desfacut casatoria anterioara. In situatia data poligamia este sanctionata prin desfacerea
ambelor casatorii . In cazul daca nu ar fi existat o cerere la fel din partea Mariei Olaru , Pantea Olga putea sa se
adreseze cu o cerere privind declararea absentei fara veste a sotului cea ce va simplifica procedura divortului insa
doar dupa expirarea termenului de 3 ani.
16
XVII. Obligaţia copiilor majori de a-şi întreţine părinţii.
1.Definiţi noţiunea obligaţiei de întreţinere.

2.Determinaţi condiţiile în care apare obligaţia copiilor majori de a-şi întreţine părinţii
Copiii majori apţi de muncă sînt obligaţi să-şi întreţină şi să-şi îngrijească părinţii inapţi de muncă care necesită
sprijin material. Dacă nu există un contract privind întreţinerea părinţilor inapţi de muncă care necesită sprijin
material, problema achitării pensiei de întreţinere de către copiii majori se soluţionează pe cale judecătorească.
Cuantumul pensiei de întreţinere se stabileşte de instanţa judecătorească într-o sumă bănească fixă plătită lunar,
ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a părinţilor şi a copiilor, de alte circumstanţe importante.
La stabilirea cuantumului pensiei, instanţa judecătorească este în drept să ţină cont de toţi copiii majori ai
părintelui respectiv, indiferent de faptul dacă acţiunea a fost pornită faţă de unul, cîţiva sau toţi copiii.
Copilul poate fi eliberat de obligaţia de a-şi întreţine părinţii inapţi de muncă care necesită sprijin material dacă
instanţa judecătorească va stabili că aceştia s-au eschivat de la îndeplinirea obligaţiilor părinteşti faţă de acest
copil.
Copiii ai căror părinţi sînt decăzuţi din drepturile părinteşti se scutesc de obligaţia de întreţinere a acestora.
În circumstanţe excepţionale (boală gravă, mutilare sau alt viciu al părintelui etc.), copiii majori pot fi obligaţi de
către instanţa judecătorească să participe la cheltuielile suplimentare generate de aceste circumstanţe dacă
lipseşte un contract între părţi sau dacă copiii refuză să participe benevol la aceste cheltuieli.
Instanţa judecătorească este în drept să elibereze copiii majori de participarea la cheltuielile suplimentare în
favoarea părinţilor dacă se va stabili că aceştia s-au eschivat de la îndeplinirea obligaţiilor părinteşti faţă de aceşti
copii, chiar şi în cazul cînd copiii plătesc pensia de întreţinere.
3.Speta.
Parintii sunt in drept sa pretinda pensia de intretinere de la unul sau de la toti copiii majori apti de munca. Daca
parintii inainteaza actiunea catre unul dintre copiii majori, instant de judecata este in drept sa atraga la
examinarea cauzei si stabilirea cuantumului pensiei de intretinere pe toti copiii majori apti de munca sis a
incaseze intretinerea de la toti, tinind cont de situatia materiala si familial a partilor. In caz ca parintii nu doresc
ca pensia de intretinere sa fie incasata de la toti copiii, instant judecatoreasca poate oblige de plata numai pe unul
dintre copii, dar la stabilirea cunatumului se va lua in vedere ca ceilalti copii acorda intretinerea in mod benevol.
17
XVIII. Drepturile copiilor minori.
1.Numiţi cadrul legislativ internaţional şi naţional în materie.

Conventia ONU privind drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, ratificata de RM prin hotarirea
Parlamentului nr 408-XII din 12.12.1990
Constitutia RM
Legea privind drepturile copilului nr 338-XIII din 15.12.1994
Codul Familiei
2.Analizaţi drepturile reglementate de legislaţia în vigoare.
 dreptul copilului de a fi educat in familie- anume abitatia si educatia in familie ii ofera garantia
dezvoltarii fizice normala, spirituala, intelectuala si sociala a copilului ca el sa devina o personalitate.
Fiecare copil are dreptul sa locuiasca in familie, sa-si cunoasca parintii, sa beneficieze de grija lor, sa
coabiteze cu acestia.
 Dreptul copilului de exprimarea opiniei- copilul are dreptul sa-si exprime opinia la solutionarea in familie
a problemelor care ii ating interesele si sa fie audiat in cursul dezbaterilor judiciare sau administrative;
 Dreptul de a primi intretinerea de la parintii sai, iar in cazul lipsei acestora- de la surorile, fratii majori
apti de munca sau de la bunei;
 Dreptul de proprietate asupra veniturilor obtinute, al bunurilor primite in dar, mostenite sau dobindite
intr-un alt mod si asupra tuturor bunurilor procurate din mijloacele lui;
 Dreptul copilului de posesie si folisinta a bunurilor parintilor;
 Dreptul copilului la securitate sociala;
 Etc.
3.Decideţi asupra realizării drepturilor patrimoniale ale copiilor minori în Republica Moldova, aplicînd
prevederile actelor normative ale altor norme de drept.
18
XIX. Obligaţia părinţilor de a-şi întreţine copiii majori inapţi de muncă.
1.Definiţi noţiunea obligaţiei de întreţinere şi numiţi caracterele ei.

Caracterele:
 Caracterul strict personal, care reiese din faptul ca exista o legatura strinsa a persoanei care beneficiaza
de pensia de intretinere, precum si a persoanei obligate sa o presteze cu insasi obligatia;
 Obligatia este reciproca;
 Are un caracter indelungat sau succesiv- din momentul nasterii obligatiei si pina la incetarea ei se scurge
un timp destul de indelungat;
 Temeiurile nasterii obligatiei de intretinere sunt stabilite de lege, ceea ce inseamna ca es este o indatorire
ca es este o indatorire ce se impune pe tot timpul cit creditorul se afla in nevoie din cauza incapacitatii de
a munci, ceea ce fac partile sa no poata inlatura sau restringe anticipat prin acte juridice.
2.Analizaţi condiţiile apariţiei obligaţiei de întreţinere a părinţilor faţă de copiii majori. Părinţii sînt
obligaţi să-şi întreţină copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material.
În caz de litigii privind achitarea pensiei de întreţinere, instanţa judecătorească stabileşte cuantumul acesteia
pentru copiii majori inapţi de muncă într-o sumă bănească fixă plătită lunar, ţinîndu-se cont de starea materială şi
familială, de alte circumstanţe importante.
Numai incapacitatea de munca a copilului major nu serveste temei pentru a incasa intretinerea de la parinti.
Trebuie sa fie indeplinite in mod cumulative ambele conditii: necesitatea sprijinului material care se datoreaza
incapacitatii de munca.
Se considera inapt de munca copilul major care sia pierdut capacitatea de munca, fiind incadrat in unul dintre
gradele de invaliditate stabilite de lege-I,II,III. La stabilirea gradelor de invaliditate se iau in vedere natura,
graviditatea, particularitatile si evolutia bolii, precum si influenta acesteia asupra capacitatii de munca,
posibilitatea de recuperare a acesteia.
3.Speta.
Faptul ca copilul major inapt de munca este casatorit si sotia sa lucreaza, avind olbigatia legala de a-l intretine ,
instant judecatoreasca va stabili cuantumul intretinerii de la parinti, tinind cont de aceste fapte.
XX.Noţiunea căsătoriei şi natura ei juridică.

19
1.Definiţi căsătoria, reieşind din prevederile legale.
Casatoria este uniunea liber consimtita dintre un barbat si o femeie, incheiata potrivit dispozitiilor legale, cu
scopul de a intemeia o familie, fiind reglementata de dispozitiile imperative ale ei.
2.Determinaţi caracterele juridice ale căsătoriei şi natura ei juridică.

Caracterele juridice:
 Casatoria este o uniune dintre un barbat si o femeie;
 Este liber consimtita;
 Este monogama, deoarece poate fi incheiata numai de persoane care nu sint intr-o alta casatorie la
momentul incheierii ei;
 Se incheie in formele cerute de lege si are un caracter solemn;
 Are un caracter personal, deoarece poate fi incheiata numai in prezenta sotilor care isi exprima liber
consimtamintul;
 Are un caracter civil care se exprima prin faptul ca efecte juridice produce numai casatoria inregistrata la
OSC;
 Casatoria se incheie pe viata;
 Se intemeiaza pe deplina egelitate in drepturi dintre barbat si femeie;
 Se incheie in scopul intemeierii unei familii.
Concepte cu privire la casatorie :
- Casatoria este un contract, deoarece pentru incheierea ei, este necesar acordul de vointa al partilor.
- Teoria institutionala – conform careia casatoria este o institutie juridica , ce confera celor casatoriti un
statu reglementat de lege.
- Casatoria are o natura mixta – teoria contractual-institutionala – conform careia (devenita dominanta in
perioada actuala) casatoria este foarte asemanatoare cu un contract, dar totodata si cu o institutie
juridica, natura careia se deosebeste de contract : in cazul contractului, fiecare parte urmareste un scop
diferit de al celeilalte, pe in cazul casatoriei, scopul este unic – intemeierea familiei ; contractul poate fia
fectat de modalitati, pec and casatoria nu poate fi afectata de modalitati ; efectele contractului sunt
determinate de parti, iar efectele de casatorie sunt determinate de lege. In caz de neindeplinire a
obligatiei, contractul poate fi reziliat, rezolvit, pec and casatoria poate fi desfacuta doar in ordinea
stabilita de lege art.37 din C.F.
3.Exprimaţi-vă opinia asupra teoriei contractuale a căsătoriei, folosind argumentele doctrinare.

O autoare mentioneaza: acordul privind incheierea casatoriei dupa natura sa juridica nu se deosebeste de
contractul civil.In acea parte in care este reglementat de legislatie si da nastere la efecte juridice el este un
contract.In partea in care nu este reglementata de normele de drept , casatoria poate fi considerata de cei ce se
casatoresc ca juramint dat in fata lui Dumnezeu, obligatie morala sau o conventie patrimoniala.
XXI. Plata întreţinerii pentru copiii minori.

20
1.Numiţi data de la care se plăteşte pensia de întreţinere pentru copiii minori.
Intretinerea pentru copii minori se achita din momentul nasterii copilului si pina la atingerea majoratului de catre
acesta, adica pina la virsta de 18 ani.
2.Determinaţi cuantumul pensiei de întreţinere pentru copii minori şi veniturile din care poate fi încasată
aceasta.
Legislatia a stabilit incasarea pensiei de intretinere pentru copiii minori in trei forme:
 Pe cote-parti din veniturile parintilor;
 Intr-o suma baneasca fixa;
 In cumularea acestor doua forme de plata
Incasarea pensiei de intretinere se face din salariu si din toate tipurile de venituri ale parintelui dupa ce acestea au
fost impozitate in ordinea stabilita de legislatia fiscala.
Pensia de întreţinere pentru copilul minor se încasează din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor în
mărime de 1/4 - pentru un copil, 1/3 - pentru 2 copii şi 1/2 - pentru 3 şi mai mulţi copii.
Cuantumul cotelor stabilite poate fi micşorat sau majorat de instanţa judecătorească, ţinîndu-se cont de starea
materială şi familială a părinţilor, de alte circumstanţe importante.
În cazul în care unii copii rămîn cu un părinte, iar alţii - cu celălalt, pensia de întreţinere plătită în favoarea
părintelui mai puţin asigurat se stabileşte într-o sumă bănească fixă, determinată intr-o suma baneasca fixa.
3.Speta.
21
XXII. Metoda de reglementare a dreptului familiei.
1.Definiţi noţiunea metodei de reglementare a dreptului familiei.

Metoda dreptului familiei contituie totalitatea procedeelor, mijloacelor si formelor de reglementare a relatiilor
care formeaza obiectul dreptului familiei.
2.Analizaţi specificul metodei de reglementare în dreptul familiei. Metoda de reglementare a dreptului

familiei este una permisiv-imperativa
De vazut art.16 din CF
Normele permit un comportament, iar daca subiectul nu e de acord si nu se conformeaza prevederilor – intervine
norma imperativa. Normele dispozitive stabilesc mai multe variante de comportament, dintre care subiectul
alege.Raporturile juridice de familie apar din astfel de fapte juridice cum este casatoria, rudenia, adoptia, etc.
Raporturile juridice de familie au o durata indelungata.Raporturile de familie au un caracter strict personal (art.5
alin.2 CF).Raporturile de familie sunt gratuite.
Normele dreptului de familie – norme de situatie – cand membrii familiei sunt obligati sa se intretina reciproc,
atunci suma contributiilor e stabilita de instanta de judecata, pornind de la veniturile castigate, starea materiala si
alte circumstante care tin de plata intretinerii etc.; in cazul divortului dintre parinti, instanta de judecata si
autoritatea tutelara prin aviz stabileste in grija cui ramane copilul, daca exista loc de munca, loc de trai etc.
3.Comparaţi metoda de reglementare a dreptului familiei cu metoda de reglementare în dreptul civil.

Expuneţi-vă asupra autonomiei dreptului familiei.
In doctrina se discuta promblema corelatiei dreptului familiei cu dreptul civil. Astfel s-au creat 2 opinii
1 dreptul familiei este o parte componenta a dreptului cuvil, o subramura a cestuia
2 dreptul familiei este o ramura de sinestatatoare distimcta de dreptul civil.
La baza primei opinii se afla asemanarea obiectului dreptului familiei cu obiectul dreptului civil- raporturile
personale si patrimoniale care apar intre mem brii familiei si metoda de reglementare care este mai mult
dispozitiva cat si lipsa altor criterii materiale care ar deosebi relatiile de familie de relatiile reglementate de alte
ramuri de drept. Pentru a sprijini a 2 ideie se aduc argumente:
--- existenta unui domeniu important de relatii sociale cu particularitati specifice a determinat delimitarea
relatiilor de familie de relatiile de drept civil
---- aceste relatii sunt reglementate separat din punct de vedere juridic: de codul familiei si de codul civil. --- un
alt criteriu este metoda de reglementare a dreptului familiei care are un caracter permisiv-imperativ.
Normele dreptului familiei reglementeaza raporturile personale dintre membrii familiei , cele patrimoniale fiind
derivate de la primele. Spre deosebire de dreptul civil relatiile patrimokniale in dreptul familiei caracterizeaza
legaturile personale dintre membrii familiei nu sunt niste relatii marfa- bani, adica nu fac parte din circuitul
economic.
--- dreptul familiei este o ramura autonoma de drept care are scopurile sale ce determina principiile fundamentale
care stau la baza ei.
22
XXIII. Obligaţia de întreţinere dintre soţi.
1.Definiţi obligaţia de întreţinere şi numiţi caracterele ei.

Caracterele:
 Caracterul strict personal, care reiese din faptul ca exista o legatura strinsa a persoanei care beneficiaza
de pensia de intretinere, precum si a persoanei obligate sa o presteze cu insasi obligatia;
 Obligatia este reciproca;
 Are un caracter indelungat sau succesiv- din momentul nasterii obligatiei si pina la incetarea ei se scurge
un timp destul de indelungat;
 Temeiurile nasterii obligatiei de intretinere sunt stabilite de lege, ceea ce inseamna ca es este o indatorire
ca es este o indatorire ce se impune pe tot timpul cit creditorul se afla in nevoie din cauza incapacitatii de
a munci, ceea ce fac partile sa no poata inlatura sau restringe anticipat prin acte juridice.
2.Analizaţi condiţiile de apariţie a dreptului la pensia de întreţinere şi cuantumul ei.
Soţii îşi datorează întreţinerea materială reciprocă.

Cererea sotului privind plata pensiei de intretinere poate fi satisfacuta daca :
 Sotii sunt casatoriti legal;
 Sotul care cere intretinerea este inapt de munca si necesita sprijin material sau este expres prevazut in
lege ca cel ce poate pretinde intretinerea;
 Sotul care datoreaza intretinerea dispune de mijloace material suficiente pentru plata intretinerii celuilalt
sot.
În cazul refuzului de a acorda întreţinere şi dacă între soţi nu există un contract privind plata pensiei de
întreţinere, dreptul de a porni o acţiune în instanţa judecătorească privind încasarea acesteia de la celălalt soţ îl
au:
a) soţul inapt de muncă (care a atins vîrsta de pensionare sau este invalid de gradul I, II sau III) şi care necesită
sprijin material;
b) soţia în timpul gravidităţii;
c) soţul care îngrijeşte copilul comun timp de 3 ani după naşterea acestuia;
d) soţul care îngrijeşte pînă la vîrsta de 18 ani un copil comun invalid sau care îngrijeşte un copil comun invalid
de gradul I din copilărie, dacă acest soţ nu lucrează şi copilul necesită îngrijire.
Pensia de întreţinere se plăteşte persoanelor enumerate numai în cazul cînd acestea nu au un venit propriu
suficient, iar soţul care datorează întreţinere are posibilitatea de a o plăti.
3. Fostul sot este obligat sa ii acorde sprijin material fostei sale sotiicare a devenit inapta de munca inca in
perioada casatoriei. Cauza din care fostul sot a devenit inapt de munca nu are vreo importanta , este important
doar momentul cand fostul sot a devenit invalid.
23
XXIV.Obiectul de reglementare al dreptul familiei.
1.Definiţi obiectul dreptului familiei.

Obiectul de reglementare al dreptului familiei il constituie raporturile personale nepatrimoniale si cele
patrimoniale care apar intre membrii familiei – art.3 din Codul familiei al RM.
2.Analizaţi relaţiile sociale reglementate de dreptul familiei.
 Raporturile de casatorie- CF stabileste conditiile si modalitatea de incheiere, incetare si declarare a
nulitatii casatoriei, reglementeaza relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale nascute din casatorie;
 Raporturile care rezulta din rudenie- acestea sunt raporturile personale si patrimoniale care apar intre
parinti si copii in urma atestarii provenientei acestora, cit si a raporturilor dintre frati si surori, bunici si
nepoti si obligatia de intretinere dintre aceste persoane;
 Raporturile ce rezulta din adoptie si alte forme de ocrotire a copiilor orfani si a celor lipsiti de grija
parinteasca;
 Modul de inregistrare a actelor de stare civila.
3.Comparaţi relaţiile sociale reglementate de dreptul familiei cu relaţiile sociale reglementate de dreptul
civil şi decideţi asupra autonomiei dreptului familiei.
Ambele disciplini reglementeaza si relatii sociale diferite dar si unele categorii de relatii care nu sunt
autonomr,,relatiile sociale ale dr F tin de casatorie ,adoptie,paternitate,maternitate,daca la desfacerea casatoriei
exista m multe probleme de inpartirea averii sau privind calcularea termenelor de prescriptie sau repararea
prejudiciului material si moral sau privind plata pensiei de intretinere sau declararea nulitatii casatoriei aceste
relatii sociale prevazute in C civil de aici reese ca au o autonomie directa cu relatiile sociale reglementatea de dr
familiei.
24
XXV. Noţiunea şi elementele contractului matrimonial.
1.Definiţi noţiunea contractului matrimonial.

Contractul matrimonial este conventia incheiata intre soti sau viitori soti, in care se determina
drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor, in timpul casatoriei si/sau in caz de divort.
2.Analizaţi elementele contratului matrimonial.
Subiectele- persoanele care doresc sa se casatoreasca sau sotii. Cei ce doresc sa incheie
contractul matrimonial trebuie sa aiba capacitatea juridica ce presupune prezenta
capacitatii de folosinta si de exercitiu.
Obiectul- il constituie drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor, in mod prioritar ,
partea ce reglementeaza regimul juridic al bunurilor sotilor;
Continutul contractului- reprezinta prin sine alegerea si constatarea regimului juridic
matrimonial dintre soti sau viitorii soti
Conform art.29 contractul matrimonial poate stabili ca toate bunurile dobandite de fiecare dintre
soti, vor fi proprietate personala a sotului care le-a dobandit (regim de separatie de a bunurilor).
In contractul matrimonial pot fi incluse clauze cu caracter mixt, astfel incat unele bunuri sa constituie
proprietatea comuna in devalmasie, iar altele – bunuri ale proprietatii personale.
Contractul matrimonial poate reglementa obligatia sotilor de intretinere reciproca
In Contractul matrimonial pot fi incluse clauze cu privire la ordinea de participare a fiecaruia dintre soti la
cheltuielile patrimoniale.
Pot fi incluse clauze privind ordinea de participare a sotilor la veniturile reciproce. Pot fi incluse si clauze privind
impartirea bunurilor in caz de divort. In contractul matrimonial pot fi incluse sanctiuni patrimoniale pentru sotul
culpabil de desfacerea casatoriei (violenta inf amilie, dependenta de alcool, infidelitate conjugala).
Alin.6 - Contractul matrimonial nu poate reglementa relatiile personale dintre soti ; nu pot fi incluse clauze care
sa reglementeze drepturile si obligatiile dintre parinti si copii ; nu pot fi incluse clauze care ar afecta capacitatea
juridica (de exercitiu) a sotilor ; nu pot fi incluse clauze care ar limita dreptul sotilor la adresarea in instanta de
judecata ; nu pot fi incluse clauze care ar limita dreptul sotului inapt de munca si care necesita sprijin material, la
intretinere ; nu pot fi incluse clauze care ar limita drepturile si interesele sotilor sau clauze care contravin
principiilor si naturii relatiilor familiale.
3.Speta. Subiectii Cm pot fi sotii sau pers care dorescsa se casatoreasca conform CF art 10 pers care doresc sa se
casatoreasca acestea sunt pers care au depus declaratia la starea civila, ,reesin din continutul spetei Vladimir si
Tamara nu au depus declaratie si pers care nu au depus acesata declaratie ,intentia de a inregistra casatoria nu
este determinata si deci C incheiat in asa mod va fi lipsit de importanta.Conditia contractuala ce tine de drepturile
copiilor parintii nu au dreptul sa stipuleze in CM,la fel nu este just includerea in CM a prevederilor ar16 dearece
acesta face parte din categoria dr personale ale sotilor care nu pot forma obiectul CM,iar
includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.
25
XXVI. Instituirea tutelei (curatelei) asupra minorilor.
1.Relataţi despre persoanele asupra cărora poate fi instituită tutela şi curatela şi scopul acesteia.
Tutela se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca pina la implinirea de catre acestia a virstei de
14 ani.
Curatela se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca in virsta de la 14 ani la 18 ani. 2.Analizaţi
ordinea şi organele competente pentru instituirea tutelei şi curatelei.
Importanta pe care o acorda statul si societatea ocrotirii minorilor se reflecta prin faptul ca tutela si curatela
urmeaza sa fie instituita in termen de o luna de zile de la data primitii informatiei despre necesitatea instituirii.
Numirea tutorelui sau curatorului se face de catre organul administratiei publice locale cu acordul persoanei care
pretinde a fi numit si acordul scris al autoritatii tutelare.
Acest din urma acord trebuie sa decurga din rezultatele controlului conditiilor de trai ale copilului, conditiilor de
trai si calitatilor morale ale persoanei care doreste sa exercite tutela sau curatela asupra minorului.
3.Speta.
La numirea tutorelui (curatorului) se iau în considerare calităţile morale şi alte calităţi personale, posibilităţile
candidatului de a-şi îndeplini obligaţiile de tutore (curator), relaţiile lui şi ale membrilor familiei lui cu copilul.
Numirea tutorelui la copilul care a atins vîrsta de 10 ani se face numai cu acordul copilului.
Nu poate fi numită tutore (curator) persoana:
a) minoră;
b) declarată incapabilă sau cu capacitate de exerciţiu limitată;
c) decăzută din drepturile părinteşti;
d) declarată incapabilă de a fi tutore (curator) din cauza stării de sănătate;
e) care a fost adoptator, dar adopţia a fost anulată din cauza exercitării necorespunzătoare a obligaţiilor de
adoptator;
f) căreia i s-a restrîns exerciţiul unor drepturi politice sau civile, fie în temeiul legii, fie prin hotărîre
judecătorească, precum şi persoana cu rele purtări;
g) ale cărei interese vin în conflict cu interesele persoanei puse sub tutelă (curatelă);
h) înlăturată, prin act autentic sau prin testament, de către părintele care exercita singur, pînă la momentul
morţii, ocrotirea părintească;
i) care, exercitînd o tutelă (curatelă), a fost îndepărtată de la ea;
j) care suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie;
k) care se află în relaţii de muncă cu instituţia în care este internat copilul asupra căruia se instituie tutela
(curatela);
l) care nu are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova.
P-uca sa fie numit tutore este mai intii nevoie de acordul persoanei in cazul nostru al dl Vasile,in al doilea rind
dlVasle este bolnav si starea sanatatii lui nu-i permite sa educe copilul aceasta este o calitate pu care nu i se poate
da tutela asupra copilului.Cerintele stipulate in cod:la numirea se iau in consideratie calitatile morale si alte
calitati personale,starea sanatatii lui sa-i permita sa educe copilul si sa-i apere interesele si dr legale ale
copilului,posibilitatea de asi indeplini obligatiile,relatiile membrilor familiei lui cu copilul.Dac copilul a atin
svirsta de 10 ani numai cu acordul copilului
26
XXVII. Persoanele care au dreptul să ceară declararea nulităţii căsătoriei.
1.Noţiunea de căsătorie nulă.

Casatoria nula, intr-o acceptiune reprezinta o masura a raspunderii juridice familiale, in cazul in care ambii soti
sau unul dintre ei au actionat la incheierea casatoriei stiind ca incalca legea.
In alta aceeptiune, casatoria nula reprezinta o masura de ocrotire impotriva comportamentului ilicit obiectiv, in
cazul cind ambii soti nu au cunoscut si deci nu este culpa lor, existenta impedimentului la incheierea casatoriei.
2.Analizaţi cercul persoanelor care pot înainta acţiunea în anulare a căsătoriei.
Dreptul de a cere declararea nulităţii căsătoriei îl au următoarele persoane:

a) soţul minor, părinţii lui (tutorii), autoritatea tutelară sau procurorul, dacă căsătoria a fost încheiată de o
persoană care nu a atins vîrsta matrimonială şi această vîrstă nu a fost redusă în modul stabilit. După atingerea de
către soţul minor a vîrstei de 18 ani, dreptul de a cere declararea nulităţii căsătoriei îi aparţine numai lui;
b) soţul ale cărui drepturi au fost încălcate prin încheierea căsătoriei, precum şi procurorul în cazurile viciului de
consimţămînt;
c) soţul care nu a ştiut despre existenţa impedimentelor la căsătorie, tutorele soţului declarat incapabil, soţul din
căsătoria precedentă nedesfăcută, alte persoane ale căror drepturi şi interese au fost lezate în urma căsătoriei
încheiate cu încălcarea prevederilor art.15, precum şi autoritatea tutelară sau procurorul, în cazurile menţionate
mai sus;
d) soţul de bună-credinţă şi procurorul, în cazul în care a fost încheiată o căsătorie fictivă.
Examinarea cererii privind declararea nulităţii căsătoriei încheiate cu un minor care nu a atins vîrsta
matrimonială sau cu o persoană declarată incapabilă are loc cu participarea obligatorie a reprezentantului
autorităţii tutelare.
3.Speta. Nu se admite încheierea căsătoriei între:
a) persoane dintre care cel puţin una este deja căsătorită;
b) rude în linie dreaptă pînă la al IV-lea grad inclusiv, fraţi şi surori, inclusiv cei care au un părinte comun;
c) adoptator şi adoptat;
d) adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă, pînă la al II-lea grad inclusiv;
e) curator şi persoană minoră aflată sub curatela acestuia, în perioada curatelei;
f) persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu;
g) persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada cînd ambele îşi ispăşesc pedeapsa;
h) persoane de acelaşi sex.
27
XXVIII. Stabilirea paternităţii în instanţa de judecată.
1.Definiţi noţiunea de paternitate.

Filiatia fata de tata reprezinta legatura juridica intre un copil si barbatul care e considerat, in conditiile legii, tatal
acestuia.Stabilirea paternitatii este actiunea in justitie care are ca scop determinarea legaturii de filiatie dintre
copilul nascut in afara casatoriei si tatal sau.
2.Determinaţi cercul persoanelor care pot înainta acţiunea în instanţa de judecată şi actele care se
anexează la cerere.
Cererea in vederea stabilirii paternitatii o pot depune:
 Unul dintre parinti;
 Tutorele. Curatorul copilului;
 Copilul la atingerea majoratului
La cerere se anexeaza certificatul de nastere al copilului in care rubrica tatal copilului este completata cu numele
de familie al mamei, iar prenumele tatalui este inscris la indicarea mamei, sau aceasta rubrica a ramas
necompletata, ceea ce este o dovada ca filiatia a fost stabilita numai fata de mama.
3.Propuneţi argumentele care pot stabili paternitatea şi faptul paternităţii
Paternitatea copilului din casatorie se stabileste prim prezumtia de paternitate,paternitate se stabileste in baza
certificatului de casatorie a sotilor,este necesar de prezentatactul medical constatator al nasterii
copilului,documentele de identitate a parintilor,un argument este faptul ca casatoria a fost incheiata inaintea
conceperii copilului,convetuirea mamei copilului cu pretinsul tata,pretinsul tata a acordat benevol intretinere
copilului,mama si pretinsul tata au ewducat impreuna copilul ,expertiza medico-legala,insa cel mai veridic
argument este ca sotul mamei copilului este tatal copilului.
28
XXIX.Noţiunea de căsătorie nulă şi cauzele de nulitate.
1.Relataţi despre noţiunea şi felurile nulităţii la căsătorie.
Felurile nulitatii:
 Nulitate absoluta,care sanctioneaza casatoria incheiata cu nerespectarea cerintelor legii, fapt pentru care
se aduce atingerea intereselor generale ale societatii;
 Nulitatea relativa, care se aplica pentru sanctionarea casatoriei incheiate prin vicierea consimtamintului
unuia dintre viitorii soti.
2.Analizaţi cauzele de nulitate a căsătoriei.
Instanţa judecătorească va declara nulă căsătoria dacă aceasta:
a) a fost încheiată cu încălcarea consimtamintului, fara ca viitorii soti sa fie supusi unui examen medical,
casatoria a fost incheiata intre persoane ce nu au atins varsta matrimoniala; casatoria afost incheiata cu o
persoana care deja este casatorita.,apararea principiului monongamiei adica barbatul /femeia poate sa se afle in
acelasi timp numai intro singura casatorie.
b) a fost încheiată cînd soţii sau unul dintre ei nu a avut intenţia de a crea o familie (căsătorie fictivă).
a)persoanele casatorite sunt:
 persoane dintre care cel puţin una este deja căsătorită;
 rude în linie dreaptă pînă la al IV-lea grad inclusiv, fraţi şi surori, inclusiv cei care au un părinte comun;
 adoptator şi adoptat;
 adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă, pînă la al II-lea grad inclusiv;
 curator şi persoană minoră aflată sub curatela acestuia, în perioada curatelei;
 persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu;
 persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada cînd ambele îşi ispăşesc pedeapsa;
 persoane de acelaşi sex.
Căsătoria declarată nulă se consideră ca atare din momentul încheierii ei.

Instanţa judecătorească este obligată să transmită, în termen de 3 zile de la data cînd hotărîrea privind declararea
nulităţii căsătoriei a rămas definitivă, o copie a acesteia oficiului de stare civilă din raza teritorială a instanţei
judecătoreşti.
3. In situatia creata se poate desface casatoria la OSC la cererea unui sot cu o persoana ce este condamnata pe un
termen mai mare de 3 ani insa A a incalcat legislatia si in special principiul monogamiei. Instanta poate decide sa
declare nula 1 casatorielasand in vigoare a 2 casatorie dat fiind faptul ca au 2 copii si relatiile lor sunt foarte
bune.
29
XXX.Datoriile soţilor.
1.Relataţi despre noţiunea de datorie şi categoriile ei.
Datoriile dintre soti sint determinate de regimul jur al bunurilor sotilor si de felul obligatiei. Ele pot aparea din
cauzarea de daune de catre soti sau copii lor minori,restanta la posesia de intretinere,obligatiile nascute din
raporturile de munca s.a
Conditiile si ordinea raspunderii sotilor pentru datoriile lor sint determinate de regimul juridic al bunurilor sotilor
si de felul obligatiei.
Datoriile sotilor pot fi:
 personale- care au aparut pina la casatorie sau in timpul casatoriei, dar in legatura cu proprietatea
personala a unuia dintre soti si nu sint presupuse pentru a fi folosite in interesul celuilalt sot sau al
intregii familii.
 Comune- ele au aparut in timpul casatoriei din aceeasi baza juridica.
2.Determinaţi care sunt temeiurile juridice ale apariţiei datoriilor personale şi ale datoriilor comune.
Personale- in legatura cu proprietatea......din definitie din punctul 1
Comune- acestea pot fi datoriile aparute dintr-o conventie incheiata de ambii soti in puterea careia sotii siau
asumat obligatiuni patrimoniale.
Datoriile personale-sint acele datorii care au aparut pina la casatoria sau in timpul casatoriei ,dar in legatura cu
proprietatea personala unuia dintre soti si nu sint presupuse pu a fi folosit in interesul celuilalt sot sau al intregii
familiei.Personale sunt si obligatiile patrimoniale care au un caracter personal si nu pot fi transmise ex datorii la
plata pensieide intretinere pu membrii minori,Conf CF fiecare sot raspunde pu datoriile proprii cu bunurile
proprietate personala a lui.Comune-atunci cind ele au aparut in timpul casatoriei din aceasi baza jur.Acestea sunt
datorii aparute dintr-o conventie incheitata de ambii soti in puterea careia sotii si-au asumat obligatiuni
patrimoniale.NU are nici o importanta daca conventia a fost semnata de ambii soti sau numai de unul din
ei.Comuna este si obligatia xare rezulta din cauzarea de daune in comun de soti si cea care rezulta din
dobindireanelegitima a averii de catre ambii soti din contul terteloor pers.P-u datoriile comune sotii raspund cu
bunurile care constituie proprietate comuna in devalmasie iar daca aceasta nu acopera creantele sotii raspund
solidar cu bunurile care le apartin cu dr de proprietate personala.
3.Decideţi care bunuri pot fi urmărite:
A)în cazul răspunderii părinţilor pentru prejudiciul cauza de copilul lor minor, care a săvîrşit o infracţiune. .
conform legislatie civile parintii recupereaza prejudiciul cauzat de minorul de pina la 14 ani , dacă nu
demonstrează lipsa vinovăţiei lor în supravegherea sau educarea minorului. In cazul minorilor de la 14-18 ani
ei răspund personal pentru prejudiciul cauzatin cazul in care nu are bunuri sau venituri suficiente pentru
repararea prejudiciului cauzat, acesta trebuie reparat, integral sau în partea nereparată, de către părinţi
(adoptatori) sau curator dacă nu demonstrează că prejudiciul s-a produs nu din vina lor. In cazul executarii
silite se urmaresc bunurile proprietate comuna in devalmasie, B)în cazul cînd un soţ a luat un împrumut să
facă reparaţie în apartamentul care îi aparţine cu drept de proprietate personală, Fiecare soţ răspunde pentru
obligaţiile proprii cu bunurile proprietate personală şi cu cota-parte din proprietatea în devălmăşie, care poate
fi determinată de către instanţa judecătorească la cererea creditorului C)în cazul cînd soţii au încheiat un
contract matrimonial. . in cazul prezentei contractului matrimonial in cazul in care prevederile legale vor fi
respectate, sotul va raspunde doar din bunurile personale sau din cota parte din proprietate comuna in
devalmasie.comf codulu de executare unele benuri nu pot fi urmarite9Ex hainele personale)
30
31. Corelaţia dreptului familiei cu alte ramuri de drept.
1.Relataţi despre noţiunea corelaţiei ramurilor de drept. Deşi fiecare ramură de
drept are un obiect propriu de reglementare, ramurile dreptului nu sunt izolate
unele de altele, ele aflându-se într-o strânsă legătură. Această legătură este determinată
de existenţa unor
principii comune pentru toate ramurile dreptului, precum şi de faptul că fiecare ramură de
drept include nu
numai raporturi specifice ramurii respective, ci şi raporturi de alt gen, legate de cele
specifice.
Dat fiind faptul că relaţiile sociale reglementate de legislaţia familială sunt extrem de
complexe, în multe cazuri
ele au caracteristici sau trăsături proprii mai multor ramuri de drept. Astfel, normele
cuprinse în diferite ramuri
de drept se aplică separat sau concomitent cu normele de drept familial, potrivit cu
materia care o
reglementează, soluţionându-se în aşa mod problema corelaţiei ramurilor de drept.
Dreptul familiei prezintă strânse legături cu o serie de ramuri de drept, printre care putem
aminti: dreptul civil şi
dreptul de procedură civilă; dreptul administrativ; dreptul protecţiei sociale şi dreptul
muncii; dreptul penal şi
dreptul de procedură penală etc. In cele ce urmează, vom puncta unele interferenţe ale
dreptului familiei şi alte
ramuri de drept.
2.Analizaţi corelaţia dreptului familiei cu dreptul civil.
Faptul că dreptul familiei s-a desprins din ramura dreptului civil, devenind o ramură de
sine stătătoare relativ
recent (odată cu intrarea în vigoare a Codului căsătoriei şi familiei al Republicii Moldova,
ne permite să
afirmăm că, între aceste două ramuri de drept există legături reciproce, în sensul că
normele de dreptul familiei
se completează cu numeroase norme ale dreptului civil, pe de o parte, iar pe de altă parte
reglementările codului
civil se completează cu unele dispoziţii ale codului familiei. Astfel, în prima categorie
putem include:
- calitatea de persoană fizică a subiectelor de drept familial care se face prin nume,
domiciliu, stare civilă.
- capacitatea de folosinţă a subiectelor de drept familial care reiese din prevederea
dreptului civil: "Capacitatea
de a avea drepturi şi obligaţii civile este recunoscută în mod egal tuturor cetăţenilor
Republicii Moldova...".
- capacitatea de exerciţiu a subiectelor de drept familial - aptitudinea lor de a-şi dobândi
prin acţiunile proprii
orice drept personal nepatrimonial ori patrimonial şi de a-şi asuma orice obligaţie, adică
de aşi realiza
capacitatea de folosinţă care îi aparţine. Toate contractele încheiate de către soţi, inclusiv
contractul matrimonial şi contractul privind plata pensiei de întreţinere se întocmesc în
conformitate cu normele codului civil.
31
Cu toate că dreptul civil şi dreptul familiei au ca obiect de reglementare atât raporturi
patrimoniale cit şi ne
patrimoniale, relaţiile familiale au unele momente specifice.
In primul rând, dacă raporturile de drept civil apar din fapte juridice obişnuite (convenţii),
atunci relaţiile de
familie apar din fapte juridice speciale: de căsătorie, de rudenie şi adopţie.
În al doilea rând, în relaţiile de familie prioritare sunt relaţiile personale nepatrimoniale
(încheierea şi
desfacerea căsătoriei, statutul de soţi, drepturile şi obligaţiile părinţilor pentru educarea
copiilor etc.) şi apoi
cele patrimoniale (proprietatea comună şi proprie a soţilor, obligaţia de întreţinere), pe
cînd în dreptul civil
situaţia este alta -prevalează relaţiile patrimoniale în baza dreptului de proprietate şi a
relaţiilor de marfă - bani,
iar cele personale au un rol nesemnificativ.
În al treilea rând, drepturile şi obligaţiile familiale sunt legate de titularii lor şi nu pot fi
cedate
persoanelor terţe. Drepturile şi obligaţiile civile, însă, pot fi transmise persoanelor terţe cu
întoarcere sau fără.
În dreptul civil predomină normele de reglementare dispozitive, pe cînd în dreptul familiei
majoritatea
normelor sunt cele imperative.
32.Efectele juridice ale nulităţii căsătoriei. 1.Definiţi noţiunea de nulitate a căsătoriei.

2.Analizaţi efectele nulităţii faţă de soţi şi copii.

Declararea nulitatii casatoriei nu afecteaza drepturile copiilor nascuti din aceasta casatorie.
Constatind nulitatea casatoriei, instanta judecatoreasca trebuie, in lipsa acordului parintilor in privinta copiilor
minori, sa dispuna caruia dintre ei urmeaza sai fie incredintati copiii si cine trebuie sa plateasca intretinerea
pentru copii si in marime. Drepturile succesorale intre cipii si parinti ramin nestinse. In cazul ddeclararii nulitatii
casatoriei, fata de copiii nascuti sau conceputi in aceasta casatorie se aplica materia divortului.
3.Evaluaţi efectele nulităţii în cazul căsătoriei putative.
32
Casatoriea putativa este aceea care, desi nula, produce totusi unele efecte fata de sotul care a fost de buna
credinta la incheierea ei.
In scopul ocrotirii drepturilor si intereselor legale ale sotului de buna credinta, instanta judecatoreasca este in
drept:
 sa-l oblige pe celalalt sot la plata pensiei de intretinere ;
 la impartirea bunurilor dobindite in comun pina la declararea nulitatii casatoriei sa se apllice regula
conform careia aceste bunuri sunt proprietate ind evalmasie a sotilor;
 sa recunoasca valabil, total sau partial contractul matrimonial, daca aceasta corescpunde intereselor
sotului de buna credinta;
 sotul de buna credinta este in drept sa ciara, in modul stabilit de legislatia civila, repararea prejudiciului
moral si material cauzat.
 Sotul de buna credinta, dupa declararea casatoriei nule, este in drept sasi pastreze numele de familie ales
la incheierea acesteia.
33.Condiţiile de fond şi lipsa impedimentelor la căsătorie. 1.Definiţi noţiunea de condiţie şi noţiunea de

impediment.
Impedimente- circumstanta de fapt sau de drept, prezenta carora impiedica incheierea casatoriei, 2.Analizaţi
condiţiile de fond pentru încheierea căsătoriei şi impedimentele la încheierea căsătoriei. Condiţiile d e
f on d la încheier ea căs ător iei s unt acele condiţii c a r e tr ebuie s ă existe p e n t r u a s e p u t e a
încheia
căs ător ia. L i p s a lor d e t e r m i n ă impos ibilit atea încheierii căsătoriei, d e a c e e a ele s e
înfăţiş eaz ă s u b f o r m ă
pozitivă.
Condiţiile d e fo nd sunt:
A ) Diferenţa d e sex;
B ) V ârs ta matrimonială;
C ) C o n s i m ţ ă m â n t u l la căsătorie;
D ) C o m u n i c a r e a reciprocă a stării sănătăţii viitorilor soţi.
33
Impedimente la căsătorie
(1) Nu se admite încheierea căsătoriei între:
a) persoane dintre care cel puţin una este deja căsătorită;
b) rude în linie dreaptă pînă la al IV-lea grad inclusiv, fraţi şi surori, inclusiv cei care au un părinte comun;
c) adoptator şi adoptat;
d) adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă, pînă la al II-lea grad inclusiv;
e) curator şi persoană minoră aflată sub curatela acestuia, în perioada curatelei;
f) persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu;
g) persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada cînd ambele îşi ispăşesc pedeapsa;
h) persoane de acelaşi sex.
(2) Orice persoană poate face opunere la căsătorie, dacă există un impediment legal ori dacă nu sînt îndeplinite
alte cerinţe ale legii, expunîndu-şi în scris motivele şi anexînd dovezile invocate. Organul de stare civilă este
obligat să verifice opunerile şi, dacă acestea se confirmă, să refuze încheierea căsătoriei.
3.
34.Noţiunea şi importanţa tutelei şi curatelei.

1.Definiţi noţiunea şi caracterele instituţiei de tutelă şi curatelă.
Tutela si curatela minorilor ese una din formele de ocrotire a copiilor prin care se asigura educatia in familie,
apararea drepturilor si intereselor oresonale si patrimoniale cu ajutorul tutorilor sau curatorilor.
T ut el a ş i curatela s e instituie a s u p r a copiilor r ă m a ş i fără ocrotire pă ri nt ea s c ă în s c o p u l
educaţiei şi instruirii
aces tora, p r e c u m şi al apărării drepturilor şi intereselor lo r legiti me.
T u t e l a s e instituie a s u p r a co pi il or c a r e n u a u atins vâ rs ta d e 1 5 ani. L a at in ge re a vâ rs te i d e
1 5 ani, tutela se
transformă în curatela, fără adoptarea d e către autoritatea tutelară a unei hotărâri
suplimentare.
34
C u r a t e l a s e instituie a s u p r a copiilor în v âr s t ă d e la 1 5 la 1 8 ani.
T u t e l a şi curatela s e instituie d e către autorităţile adminis tra ţie i p u b l i c e locale, î n t e r m e n
d e cel m u l t o l un ă d i n
m o m e n t u l primirii cererii res pective, în b a z a avizului scris al autorităţii tutelare.
2.Determinaţi cercul persoanelor care pot fi numite tutori (curatori) şi cercul persoanelor asupra cărora
poate fi instituită tutela sau curatela.
D r e p t tutori (curatori) p o t fi n u m i t e n u m a i p e r s o a n e m a j o r e c a r e d i s p u n d e ca pa ci t a te
d ep li nă d e exerciţiu.
L a n u m i r e a tutorelui (curatorului) s e i au în c on s i de ra re calităţile m o r a l e şi alte calităţi
pers onale, posibilităţile
candidatului d e a-şi îndeplini obligaţiile d e tutore (curator), relaţiile lui şi ale m e m b r i l o r
familiei lui cu copilul.
N u m i r e a tutorelui l a copilul c a r e a atins vârs ta d e 1 0 an i s e f a c e n u m a i c u a c o r d u l
copilului.
N u p ot fi nu mi ţi tutori (curatori) pers oanele:
a ) d e c ă z u t e d i n d re pt ur il e părinteş ti ;
b ) înlăturate anterior d e la îndeplinirea obligaţiilor d e tutore (curator) d i n c u l p a lor;
c ) c a r e a u fos t ad op ta to ri , d a r a d o p ţ i a a fos t d e s f ă c u t ă d i n c u l p a lor;
d ) care, d i n c a u z a stării d e s ănătate, n u p o t în de pl in i obligaţiile d e tutore (curator);
e) c a r e s u f e r ă d e a l c o o l i s m c r o n i c s a u d e n a r c o m a n i e ;
f) care nu au domiciliul p e teritoriul Republicii Moldova.
Tutela s e instituie as up ra minorilor lipsiti d e orctorirea parinteas ca p i n a la implinir ea
virstei d e 1 4 ani.
C ur at el a- a s u p r a m in or il or lipsiti d e ocrotirea pa ri nt ea s c a i n virsta d e la 1 4 la 1 8 ani. 3.
35. Momentul încetării căsătoriei în cazul divorţului. Efectele juridice ale desfacerii căsătoriei. 1.Relataţi
despre momentul încetării căsătoriei.
35
Î n ca zu l des facerii căs ătoriei la oficiul d e stare civilă, a ce as ta în ce te a ză d i n z iu a
înregistrării divorţului.
D e s f a c e r e a căs ătoriei ş i eliberare a certificatului d e d iv or ţ a u lo c d u p ă e x p i r a r e a
t e r m e n u l u i d e o l u n ă d in z iu a
depunerii cererii d e divorţ. L a data stabilită, funcţionarul oficiului s tare civilă, în prezenţa
ambilor sau a unuia
dintre soţi, c o m p l e t e a z ă actul d e divorţ şi îl elibirează a m b i l o r soţi.
I n c a z u l de s f ac er ii că s ă to ri ei p e c a l e j u d e c ă t o r e a s c ă , c ă s ă t o r i a î n c e t e a z ă d i n z i u a c â n d
hotărîrea instanţei
j ud ec ăt or eş t i a r ă m a s definitiv ă.
S oţii n u a u dr ep tu l s ă î n c h e i e o n o u ă căs ătorie p â n ă la ob ţi ne re a certificatului d e di vo rţ d e
la oficiul d e stare
civilă, î n a cărui r az ă teritorială s e află domicil iul acestora.
I n s t a n ţ a j u d e c ă t o r e a s c ă e s t e o b l i g a t ă s ă t r a n s m i t ă , î n t e r m e n d e 3 zile d e la d a t a c î n d
h ot ăr âr ea p r i v i n d
d e s f a c e r e a căs ătoriei a r ă m a s definitivă, o c o p i e a aces teia oficiului d e s tare civilă d i n r a z a
ei teritorială.
R es ta bi li r ea căs ătoriei î n c a z u l apariţiei s oţului d e c l a r a t d e c e d a t s a u dis părut.

Î n c a z u l apariţiei s oţului de cl ar at î n m o d u l stabilit d e lege, d e c e d a t s a u dis părut, şi anulării
hotărîrii
r es pe ct iv e a ins tanţei judecătoreş ti, oficiul d e s tare civilă p o a t e res tabili c ăs ăt or ia
respectivă, la cererea c o m u n ă
a soţilor, d a c ă celălalt s o ţ n u a în ch ei a t o n o u ă căs ătorie.
în c a z u l restabilirii căs ătoriei, s e c o n s i d e r ă c ă ac ea s t a n u a fost întreruptă. B u n u r i l e
dobândite în perioada de
a b s e n ţ ă a u n u i a d in tr e soţi, a p a r ţ i n s o ţu lu i c a r e le- a d o b â n d i t .
2. Analizaţi efectele juridice ale desfacerii căsătoriei.

D e s f a c e r e a c ăs ăt or ie i p r o d u c e e f e c t e p e n t r u viitor şi n u p e n t r u trecut. P r i n e f e c t e a le
des facerii căs ătoriei
s e înţeleg a c e l e c o n s e c i n ţ e p e c a r e le p r o d u c e d iv or ţu l c u privire la relaţiile p e r s o n a l e ş i
p a t r i m o n i a l e a t â t di nt re
foştii soţi, cât şi dintre părinţi şi copii.
Efectele divorţului c u privire la relaţiile p er s on al e dintr e soţi.O d a t ă c u des facerea
căs ătoriei î n c e t e a z ă p e n t r u viitor calit atea d e soţ. S oţii d e v i n foşti soţi, i n d e p e n d e n ţ i u n u l
faţă d e celălalt. F i e c a r e di nt re soţii di vo rţ aţ i e s t e î n d r e p t s ă s e r e c ă s ă t o r e a s c ă , d u p ă c u m
s e p o t r e c ă s ă t o r i în tr e
ei. C a u r m a r e a încetării calităţii d e soţ, î nc et ea z ă obligaţia d e sprijin m o r a l , la fel n u m a i
exis tă o bl ig aţ i a d e
fidelitate, drepturile şi obligaţiile conjugale.
Î n ca zu l în ca re divorţul are l oc m a i înainte d e împlinir ea vârs tei d e 1 8 a ni d e către u n u l
d in tr e soţi, n u s e p i e r d e
c a p a c i t a t e a d e p l i n ă d e e xe rc iţ i u, d o b â n d i t ă d e c ă t r e a c e l soţ, o d a t ă c u î n c h e i e r e a
c ă s ătoriei.
S o ţ u l c a r e ş i-a s c h i m b a t n u m e l e d e fa mi li e la în ch ei er e a căs ătoriei, l u â n d n u m e l e d e
familie al celuilalt soţ s a u
u n n u m e d e f a m i l i e d u b l u p r i n c o n e x a r e , a r e d r e p t u l s ă-şi m e n ţ i n ă a c e s t n u m e şi d u p ă
desfacerea căsătoriei s a u
36
s ă r e v i n ă la n u m e l e d e f am il i e d e p â n ă la căs ătorie, indiferent d e te me iu r il e d es fa ce ri i
aces teia. D e c i z i a s a o v a
c o m u n i c a în ziua întocmirii s a u completării actului d e divorţ.
Efectele căsătoriei c u privire la relaţiile patr im oniale dintre soţi. L a des facerea căsătoriei,
soţii p o t p r e z e n t a
ins tanţei judecătoreş t i u n a c o r d p ri vi nd î mp ăr ţi r ea b u n u r i l o r lor proprietat e î n d e v ă l m ă ş i e
şi p la ta p e n s i e i d e
întreţinere a copiilor şi soţului i na pt d e m u n c ă c e neces ită sprijin material, i n d i c â n d
m ăr im e a acesteia, p r e c u m şi
privind d et er mi n ar e a părintelui î m p r e u n ă c u care v o r locui copiii mi no ri c o m u n i (art.38,
alin.l, C.F.).
T ot uş i, i ns ta nţ a d e j u d e c a t ă e s t e d a t o a r e d e a verifica î n v o i a l a pr ez en ta t ă, c u privire la
î m p ă r ţ i r e a proprietăţ ii î n d e v ă l m ă ş i e a soţilor, p e n t r u c a a c e a s t a s ă n u a s c u n d ă s c o p u r i
ilicite: uş ur ar ea divorţului; f ra ud ar ea drepturilor creditorilor etc.
Învoiala soţilor p o a t e a v e a c a obiect fie n u m a i stabilirea întinderii drepturilor fiecăruia
d in tr e s oţ i a s u p r a
b u n u r i l o r c o m u n e , fie d e t e r m i n a r e a î n n a t u r ă a lucrurilor p e c a r e u r m e a z ă s ă le p r i m e a s c ă
fiecare. S oţii p o t
c o n v e n i s ă î m p a r t ă fie toate b u n u r i l e c o m u n e , fie n u m a i o pa rt e d i n ele.
Î n ca zu l în ca re există copii m i n o r i s e p u n e p r o b l e m a încredinţării aces tora.
36.Principiile esenţiale ale dreptului familiei.

1.Definiţi noţiunea de principii ale dreptului.
T e r m e n u l "principiu" provine din l im ba latină "principium" ceia ce în s e am nă "început",
"element fundamental".
O r i c e p ri nc ip iu este, deci, u n î n c e p u t î n p l a n ideal, el p o a t e fi d e a s e m e n e a o s urs ă, o
c a u z ă a activităţii. P ri n
principii în d re pt î n ţ e l e g e m a c e l e idei catalizatoare, î n c o n f o r m i t a t e c u c ar e s e
r e g l e m e n t e a z ă relaţiile s o ci al e şi
c ar e s ta u la b a z a activităţii juridice.
C aracteris t ic p e n t r u u n principiu f u n d a m e n t a l d e d re pt familial es te faptul c ă el
g u v e r n e a z ă t o a t e r eg ul il e d e
drept familial.
2.Analizaţi principiile esenţiale ale dreptului familiei.
Conţinutul principiilor dreptului familial se află nemijlocit în normele dreptului familial în
C ons tituţie (art. 4 8) ,
d u p ă c u m p o t fi d e d u s e şi di n alte legi. în s is t em ul Părţii g e n e r a l e a dreptului familiei,
instituţia principiilor s e
s t u d i a z ă î m p r e u n ă c u a s e m e n e a instituţii c a o bi ec tu l, m e t o d a , s tr uc tu ra , is toria dezvoltării
dreptului familiei,
izvoarele d re pt ul ui famili ei f o r m â n d alături d e ele e l e m e n t e l e d e b a z ă ale r am ur ii dreptului
familiei.
S is temul principiilor dreptului familiei, d u p ă c u m rezultă din izvoarele indicate, cuprinde
următoare le principii:
- ocrotirea familiei d in partea statului; - m o n o g a m i a ;
37
- căs ătoria liber c o n s i m ţ i t ă între b ă r b a t şi f e m e i e ; - egalitatea î n drepturi a soţilor î n
familie;
- sprijinul reciproc material şi moral; - fidelitatea co nj ug al ă ;
- prioritatea educaţiei copilului în familie;
- m a n i f e s t a r e a grijii p e n t r u întreţinerea, e d u c a ţ i a şi a p ă r a r e a d re pt ur il or şi interes elor
m em br il or minori şi a
celor inapţi d e m u n c ă ;
- soluţionare a p e cale a mi ab i lă a tuturor p r o b l e m e l o r vieţii familiale;
- inadmis ibil itat ea a m e s t e c u l u i deliberat î n relaţiile familial e, a cc es ul liber la apărarea, p e
cale judecătorească,
a drepturilor şi intereselor l eg it i me al e dreptului familiei, etc.
3. Se va aplica pr solutionarii pe cale amiabila a tuturor problemelor vietii familiale,toate conflictele trebuie sa se
solutioneze amiabil prin intelegere si medirate.Primarul va lua toate masurile pu a impaca partile,adica va disuta
poate vor ajunge la un numitor comun.
37.Condiţiile de fond pentru adopţie.

1.Definiţi noţiunea de condiţie şi noţiunea de impediment.
Impedimente- circumstanta de fapt sau de drept, prezenta carora impiedica incheierea casatoriei,
2.Analizaţi condiţiile necesare pentru încheierea actului juridic al adopţiei.

A d o p ţ i a (înfierea) este actul juridic c o m p l e x , în te me iu l căruia s e stabilesc raporturi d e
r u d e n i e î nt re a d o p t a t ş i d e s c e n d e n ţ i i s ăi, p e d e o p ar te , ş i a d o p t a t o r ş i r u d e l e a c e s t u i a , p e
d e al tă p a r t e . A c e s t e
l eg ăt ur i d e r u d e n i e c e s e s t a b i l e s c s u n t a s e m ă n ă t o a r e c u c e l e c a r e e x i s t ă î n c a z u l rudeniei
fireşti. Raporturile
d in tr e a d o p t a t o r ş i a d o p t a t s u n t a s e m ă n ă t o a r e a c e l o r a e x i s t e n t e între părinţi ş i copii. P r i n
adopţie, copilul c ar e
38
este lipsit de părinţi sau de o îngrijire corespunzătoare este primit în familia adoptatorului,
unde urmează a fi
crescut ca şi un copil firesc al adoptatorului.
Pot fi adoptaţi numai copii minori, cu excepţia celor care au obţinut capacitatea deplină de
exerciţiu sub vârsta de 18 ani."
Adopţia fraţilor şi surorilor de către persoane diferite este interzisă, cu excepţia cazurilor
când această cerinţă
contravine intereselor copiilor sau când unul dintre fraţi (surori) nu poate fi adoptat din
motive de sănătate.
Adopţia unui copil care este cetăţean al Republicii Moldova de către cetăţeni străini sau
apatrizi se admite
numai în cazuri excepţionale când nu există posibilitatea ca acest copil să fie adoptat sau
pus sub tutelă
(curatelă):
a) de către rudele copilului, indiferent de cetăţenia lor;
b) de către alte persoane cetăţeni ai Republicii Moldova. Adopţia, în aceste cazuri, se face
în conformitate cu
prevederile
generale şi dacă s-a dovedit că, timp de cel puţin 6 luni din momentul luării copilului la
evidenţă, acesta nu a
fost acceptat pentru adopţie sau luat sub tutelă (curatelă):
a) de către rudele sale, indiferent de cetăţenia lor;
b) de către cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini sau apatrizii cu domiciliul în
Republica Moldova.
Prevederile indicate anterior nu se aplică dacă:
a) soţul adoptă copilul celuilalt soţ;
b) copilul suferă de o boală gravă care necesită un tratament special ce nu poate fi
acordat în Republica
Moldova.
3.
39
38.Condiţiile de fond pentru adopţie
1. Definiţi noţiunea de condiţie şi noţiunea de impediment la adopţie.Pentru incuviintarea adoptiei este
necesara prezenta anumitor circumstante pe care le prevede legislatia, si anume : Conditiile, adica acele
circumstante ce trebuie sa existe pentru incheerea actului juridic de adoptie, si Impedimentele,acele imprejurari
de fapt dau de drept,existenta carora nu permite incheerea adoptiei.
2. Analizaţi condiţiile de fond pentru încheierea actului juridic al adopţiei.
Pot fi adoptati copii minori,cu exceptia celor ce au dobindit cap de ex pina la virsta de 18 ani. O conditie de fond
este interesul copilului, el fiind scopul oricarei adoptii, adica de la adoptator se cere garantii morale si materiale
necesare dezvoltarii armonioase a copilului,el avind nevoie de sanatate fizica si psihica(asigurarea copilului cu
conditii de trai ,alimente,imbracaminte,jucarii,ajutor medical) si de o dezvoltare spirituala(dragoste,prietenie) o a
doua conditie estew virsta adoptatorilor, minim 25 ani,avind capacitate de exercitiu, virsta maxima a
adoptatorului fiind 50 ani. O alta cerinta de fond este formata de aptitudinea de a adopta a persoanei sau a
familiei ce doreste sa adopte,verificarea data se face in etapa administrativa a procedurii de incuviintare,putind fi
adoptatori doar pesr. Ce prezinta garantii morale si spirituale pu dezvoltarea armonioasa a copilului. O alta
conditie este dictata de diferenta de virsta dintre adoptatot si si adoptata, cel putin 15 ani(exceptie 10 ani)
Consimtamintul la adoptie reprezinta o alta conditie si se refera la consimtamintul celui ce adopta,fiind de
neinlocuit,fiind necesar de a veni de la o persoana cu discernamint si care are aptitudinea de a adopta. O alta
conditie legata de consimtamint se refera la consimtamintul parintilor,care
trebuie exprimat in scri,autentificata de notar sau autoritatea tutelara si in unele cazuri este cerut consimtamintul
celui ce urmeaza a fi adoptat, consimtamintuyl dat se cere copiilor ce au implinit virsta de 10 ani
3. Pentru aprecierea situaţiei date trebuie de constatat dacă mama copilului se eschivează nemotivat de la
întreţinerea şi educaţia copilului sau nu. Conform situaţiei mama nu avea posibilitatea să întreţină copilul, pentru
care fapt şi a plecat peste hotare. De aceea consider că nu este întrunită situaţia în care mama nu locuieşte cu
copilul şi se eschivează nemotivat de la întreţinerea şi educaţia copilului mai mult de 6 luni, mai mult ca atît că
ea a manifestat intenţia şi dorinţa de a lua copilul.În această situaţie consider că s-a încălcat procedura pentru
încuviinţarea adopţiei, deoarece nu s-a prezentat acordul scris al părinţilor la adopţia copilului (în cazul nostru al
mamei) şi din aceste considerente ea poate solicita desfacerea adopţiei.
Articolul 290. Pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare Organul de tutelă şi curatelă prezintă în judecată
avizul cu următoarele anexe: f) acordul scris al părinţilor la adopţia copilului, cu excepţia cazurilor prevăzute la
art.125 din Codul familiei; Articolul 125. Adopţia copilului fără acordul părinţilor. Nu este necesar acordul
părinţilor pentru adopţia copilului dacă aceştia: a) sînt decăzuţi din drepturile părinteşti; b) sînt declaraţi
incapabili; c) sînt declaraţi dispăruţi; d) nu sînt cunoscuţi; e) nu locuiesc împreună cu copilul şi se eschivează
nemotivat de la întreţinerea şi educaţia acestuia mai mult de 6 luni.
Apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale copiilor se pune pe seama autorităţii tutelare în cazurile de deces
al părinţilor, de decădere a lor din drepturile părinteşti, de abandon, de declarare a părinţilor ca fiind incapabili,
de boală sau absenţă îndelungată, de eschivare de la educaţia copiilor, de la apărarea drepturilor şi intereselor lor
legitime, inclusiv în cazul refuzului părinţilor de a-şi lua copiii din instituţiile educative, curative sau din alte
instituţii în care se află aceştia, precum şi în alte cazuri de lipsă a grijii părinteşti. Instanţa judecătorească este în
drept să desfacă adopţia şi în alte cazuri, dacă aceasta o cer interesele adoptatului.
Hotărîrea instanţei judecătoreşti privind încuviinţarea adopţiei poate fi pronunţată numai atunci cînd copilul s-a
aflat în îngrijirea viitorilor adoptatori (adoptator) nu mai puţin de 6 luni.
În unele cazuri, adopţia poate fi încuviinţată şi fără stabilire acestui termen de încercare, motivele menţionîndu-
se în hotărîrea instanţei judecătoreşti.
40
39.Proprietatea comună în devălmăşie a soţilor
1. Definiţi noţiunea de proprietatea comună în devălmăşie.
Proprietate comuna in devalmasie reprezinta totalitatea bunurilor dobindite de catre soti in timpul
casatoriei, un bun este comun daca el este dobindit de oricare dintre soti in tipmul casatoriei si nu face parte din
categoria bunurilor personale
2. Analizaţi temeiurile apariţiei dreptului de proprietate comună în devălmăşie a soţilor.

temei pentru aparitia proprieteatii comune in devalmasie este casatoria incheiata in forma prevazuta de
lege, adica inregistrata la oficiul de stare civila.concubinajul,indiferent de durata lui, nu serveste drept temei
pentru aparitia proprietatii in devalmasie. Temeiuri ce reies din temeiul genereal, adica incheierea casatoriei sunt:
apartitia veniturilor, detinerea unor bunuri ce nu fac parte din categoria celor personale
3. Potrivit art 21 al CF,fiecare sot are dreptul sa dispuna de bunurile mobile ce se afla in proprietate comuna in
devalmasie ,acordul celuilalt sot, fiind prezumat. In aceste cazuri o mare importanta o are interesul familiei in
acest caz, piritul neavind intentii personale, ci a actionat in interesul intregii familii si respectind necesitatile
prioritare a bunastarii intregii familiei, adica spre a avea un spatiu de trai decent si ca copii sa-si contiunie
studiile,din acest fapt reiese ca in acest caz conventia nu va fi declarata nula, insa in situatia in care piritul ar fi
actionat in interes propriu,cheltuind banii in folosul ei, conventia urma sa fie declarata nula
Restabilirea in drepturile parintesti

1. decaderea din drepturile parintesti este o sanctiune care poate fi aplicata fata de parinti care din culpa grava
nu-si indeplinesc obligatiunile fata de copii ori fac abuz de drepturile lor parintesti Sanctiunea data are o
destinatie tripla
• scopul principal al sanctiunii este de proteja sanatatea psihica si fizica a copilului si de a-I crea conditii
normale de viata
• de a pedepsi parintii pentru comportamentul lor daunator
• pentru a preintampina comportamentul negativ a parintilor fata de copii.
2. conform art.70 cf parintii pot fi restabiliti in drepturile parintesti daca

• au incetat imprejurarile care au condus la decaderea lor din aceste drepturi
• daca restabilire in drepturile parintesti este in interesul copilului
• daca copilul nu este adoptat
Restabilirea in drepturile parintesti se face numai pe cale judecatoresaca la cererea persoanei decazute din aceste
drepturi si cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare. La depunerea cererii parintele trebiue sa anexeze
toate probele care dovedesc ca el si-a schimbat modul de viata, are un venit stabil, un spatiu locativ si poate sa
educe copilul cu respectarea drepturilor lui. Autoritatea tutelara v-a da un aviz in vederea posibilitatilor de a
educa copilul bazat pe un control riguros. Autoritatea tutelara se v-a expune daca restabilirea parintilor in
drepturi coincide intereselor copilului . daca copiulul are deja varsta de a10 ani v-a fi audiat personal pentru a
afla opinia lui privind restabilire parintelui in drepturi.
3.in cazul cand copilul a carui parinti a fost decazuti din drepturile parintesti a fost adoptat si adoptia nu a fost
desfacuta, restabilirea in drepturi nu poate avea loc deoarece nu este in interesul copilului de a-l desparti de
adoptatori pe care el ii considera parinti si care ii asiguira o copilarie fericita. Conform art.121 persoana care a
fost decazuta din drepturile parintesti nu poate adopta un alt copil.
41
40. Reglementarea juridica a raporturilor parinti copii in prezenta elementului de extranietate. 1.
cetatenii straini si cu domiciliul pe teritoriul RM in relatiile familiale au aceleasi drepturi si obligatii ca si
cet.RM, deci legea aplicabila este Codul Familiei.
2. modul de stabilire a maternitatii si paternitatii se determina pe terit.RM de legislatia nationala. Indiferent de

faptul daca copilul este nascut din cet. Straini apatrizi ori este cet.RM . legea nationala guverneaza stabilirea si
contestarea maternitatii si paternitatii indiferent de domiciliul copulului cet.RM. paternitatea poate fi stabilita
prin depunerea declaratiei comune tatalui impreuna cu mama copilului la OSC sa prin instanta de judecata. Daca
parintii copilului locuiesc in strainatate ei sunt in drept sa se adreseze cu o declaratie privind stabilirea paternitatii
ori maternitatii la misiunile diplomatiece ori oficiile consulare RM cu conditia ca macar unul dintre parinti este
cet.RM.
3. parintii sunt obligati sa intretina copiii. Pensia de intretinere a copiilor minori se incaseaza din salariul sau din
alte venituri ale parintilor in marime de 1/3 pentru 2 copii. Cuantumul pensiei poate fi micsorat / majorat de
instanta tinandu-se cont de satrea materiala si familiala a parintilor.chiar daca parintii s-au despartit ei trebuie sa-
si respecte obligatia de intretinere a copiilor.
Proprietatea personala a sotilor
1. proprietatea personala este aceea care apartine numai unuia dintre soti si care dispune de ea independent
de celalalt sot
2. categoriile proprietatii personale asotilor sunt:

---- bunurile care au apartinut fiecaruia dintre soti pana l-a incheierea casatoriei--- pentru determinarea unui bun
ca fiind proprietate personala urmeaza sa fie concreticzata data l-a care a fost dobantit bunul. Daca aceasta data
este anterioara datei la care a fost incheiata casatoria acest bun v-a avea calitate de bun personal important este ca
trebuie sa existe o dovata ca aceste bunuri au fost dobandite pana la incheierea casatoriei. Tot proprietate
personala a unuia dintre soti vor fi bunurile procurate de unul dintre ei in timpul casatoriei pe banii care i-au
apartinut sau care i-a dobandit din realizarea unui bun personal.
---- bunurile primite in dar, obtinute prin mostenire ori in baza altor conventii gratuite de catre unul dintre soti in
timpul casatoriei—bunurile primite in dar sunt proprietate personala in cazurile cand au fost primite de unul
dintre soti in baza unui contract de donatie / in calitate de dar de la diferite institutii pentru merite diferite
--- lucrurile de uz personal(imbracamintea, in caltamintea si alte obiecte cu exceptia bijuteriilor de pret si a altor
obiecte de lux- sunt proprietate personala lucrurile de uz personal indiferent de modul de dobandire si timpul
dobandirii lor.
3. conform codului civil bunurile care au apartinut sotilor inainte de incheierea casatoriei precum si cele
dobandite de ei in timpul casatoriei in baza unui contract de donatie sau mostenire sunt proprietate exclusiva a
sotului care le-a dobandit. Instanta de judecata poate hotara restituirea a jumatate din suma pe care au investit-o
sotii pentru reparatia capitala a imobilului adica 25 000 lei.
42
Contestarea paternitatii si a maternitatii
1. conform codului familiei contestarea maternitatii /paternitatii poate fi efectuata doar pe cale
judecatoreasca de catre persoanele inscrise drept mama/tata sau de catre persoanele care sunt mama/tatal
firesc al copilului, de catre copil la atingerea majoratului, de catre tutorele copilului/tutorele parintelui
declarat incapabil.
2. contestarea maternitatii: poate fi efectuata rezultand din certificatul de nastere eliberat pe baza inregistrarii
nasterii. Starea civila se dovedeste cu certificatele de stare civila eliberate in baza actelor de stare civila in modul
stabilit de lege. Datele inscrise in certificatele de nastere se prezuma absolute deci si filiatia fata de mama este
absoluta dar nu este exclus faptul ca prezumtia nu corespunde realitatii.
Contestarea paternitatii: este posibila in acele cazuri cand in registrul de inregistrare a nasterilor nu este inscris
tatal care este de fapt.contestarea paternitatii se intampla atunci cand se pune problema fortei juridice a
prezumtiei de paternitate si a concordantei acesteia cu realitatea . prezumtia de paternitate nu are caracter absolut
pentru ca legea permite sa se faca dovada contrara acestei prezumtii. Imposibilitatea ca persoanele indicate sa fie
tatal copilului poate fi : de natura fizica( lipseste capacitatea de procreare) de natura sociala(imposibilitatea de
coabitare a sotilor datorita unei privatiuni de libertate, unei disparitii, unei misiuni in strainnatate) ori morala(
conflicte grave intre soti in timpul conceperii copilului). Pentru a rasturna prezumtia de paternitate inst trebuie sa
recurga la probele care demonstreaza paternitatea precum si alte probe stiintifice in scopul aflarii adevarului.
3. conform codului familiei art 47 alin 3 : copilul nascut din parinti casatoriti ori in timp de 300 de zile din
momentul desfacerii casatoriei, declararii casatoriei nule sau decesul sotului mamei copilului are ca tata pe sotul
(fostul sot) al mamei daca nu a fost stabilit contrariul. O data ce a fost inscris ca tata a copilului nu poate fi
razuit numele lui , insa adeverirea poate fi contestata prin probe ori prin metode stiintifice ca el nu este tatl
biologic al copilului.
43
Actele de stare civilă şi modul de înregistrare a acestora.
1. Definiţi actele de stare civilă. –sunt inscrisuri autentice de stat pri care se confirma faptele si
evenimentele ce influenteaza aparitia,modificarea sau stingerea dr si obligatiilor persoanelor si se
caracterizeaza statutul de dr al acestora.
2. Determinaţi faptele juridice care urmează a fi înregistrate la organele de înregistrare a actelor de stare
civilă şi persoanele care se pot adresa.Sunt inregistrate urmatoarele fapte cum ar fi nasterea ,moartea,ca urmare
a incheierii unor acte juridice:casatoria,adoptia,recunoasterea filiatiei,sau pronuntarea si raminerea definitiva a
unor hotatariri jud cu efecte asupra starii civile:hotarirea de divort,de stabilire sau contestarea a paternitatii,de
declarare a casatoriei nule,de declarare a mortii.Persoanele care se pot adresa sunt in dependenta de caz in caz de
divort unul dintre soi sau ambii,in caz adoptie pers care doreste sa adopte un copil s.a
3.Din iunie 2000 cetăţenii RM soţii Vicol lucrau în baza unui contract în Franţa, venind acasă numai în concediu.
În 2005 relaţiile între ei s-au înrăutăţit şi ei au divorţat în Franţa, la locul de trai, în conformitate cu legislaţia
franceză. Peste un an soţul Ion Vicol s-a întors în ţară şi a vrut să se recăsătorească. La depunerea declaraţiei de
căsătorie la OSC cu cet.Neagu A. el a prezentat hotărîrea instanţei de judecată din Franţa, tradusă în limba
română şi legalizată în ordinea stabilită de lege. Şeful Oficiului de Stare Civilă i-a propus să perfecteze
desfacerea căsătoriei în conformitate cu legislaţia RM.
Decideţi asupra cerinţelor Şefului OSC şi argumentaţi răspunsul. Cererea de perfectare este neintemeiata deoare
ce conf CF In RM este recunoscuta valabila desfacerea casotorie intr-un stat strain cu conditia ca au fost
respectate prevederile legislatiei statului corespunzator privind competenta organelor care au adoptat hotarirea
si privind desfacerea casatoriei.
44
I. Termenele de prescriptie in dreptul familiei – 1
II. Obligaţia de întreţinere dintre alţi membri ai familiei- 2
III. Luarea copiilor fără decădere din drepturile părinteşti. – 3
IV. Noţiunea şi importanţa adopţiei. – 4
V. Desfacerea căsătoriei la organele de înregistrare a actelor de stare civilă. – 5
VI. Modul de plată a pensiei de întreţinere în baza hotărârii instanţei judecătoreşti. – 6
VII. Rudenia şi importanţa ei juridică. - 7
VIII. Restanţa la plata pensiei de întreţinere. – 8
IX. Noţiunea şi ordinea de creare a caselor de copii de tip familial. – 9
X. Izvoarele dreptului familiei. – 10
XI. Stabilirea filiaţiei faţă de mamă şi contestarea maternităţii. – 11
XII. Contractul privind plata pensiei de întreţinere. – 12
XIII. Desfacerea căsătoriei în instanţa de judecată. – 13
XIV. Obligaţia de întreţinere dintre foştii soţi. – 14
XV. Raportul juridic familial. - 15
XVI. Noţiunea şi temeiurile încetării căsătoriei. - 16
XVII. Obligaţia copiilor majori de a-şi întreţine părinţii. - 17 XVIII. Drepturile copiilor minori. -18
XIX. Obligaţia părinţilor de a-şi întreţine copiii majori inapţi de muncă. – 19 XX. Noţiunea căsătoriei şi
natura ei juridică. – 20
XXI. Plata întreţinerii pentru copiii minori. -21
XXII. Metoda de reglementare a dreptului familiei.- 22 XXIII. Obligaţia de întreţinere dintre soţi. - 23
XXIV. Obiectul de reglementare al dreptul familiei. - 24 XXV. Noţiunea şi elementele contractului
matrimonial. – 25 XXVI. Instituirea tutelei (curatelei) asupra minorilor. - 26
XXVII. Persoanele care au dreptul să ceară declararea nulităţii căsătoriei. – 27
XXVIII. Stabilirea paternităţii în instanţa de judecată. – 28
XXIX. Noţiunea de căsătorie nulă şi cauzele de nulitate. – 29 XXX. Datoriile soţilor. -30
XXXI. Corelaţia dreptului familiei cu alte ramuri de drept. – 31 XXXII. Efectele juridice ale nulităţii
căsătoriei. – 32
XXXIII. Condiţiile de fond şi lipsa impedimentelor la căsătorie. – 33
XXXIV. Noţiunea şi importanţa tutelei şi curatelei. -34
XXXV. Momentul încetării căsătoriei în cazul divorţului. Efectele juridice ale desfacerii căsătoriei.
XXXVI. Principiile esenţiale ale dreptului familiei. - 36
XXXVII. Condiţiile de fond pentru adopţie.- 37 XXXVIII. Condiţiile de fond pentru adopţie- 38
XXXIX. Proprietatea comună în devălmăşie a soţilor – 39
XL. Restabilirea in drepturile parintesti – 39
XLI. Reglementarea juridica a raporturilor parinti copii in prezenta elementului de extranietate.-40
XLII. Proprietatea personala a sotilor – 40
XLIII. Contestarea paternitatii si a maternitatii – 41
XLIV. Actele de stare civilă şi modul de înregistrare a acestora. -42
45

Examen DR Familiei Rezolvare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examen DR Familiei Rezolvare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I.

Termenele de prescriptie in dreptul familiei

1.Definiţi obligaţia de întreţinere şi enumeraţi categoriile altor membri ai familiei.

1.Numiţi temeiul (temeiurile) legale pentru luarea copilului de la părinţi. (art.71)

2.Analizaţi procedura luării copilului

 Sa anunte procurorul timp de 24 ore;

1.Definiţi divorţul şi conceptele lui.

1.Numiţi persoanele care au dreptul la adresare în instanţa judecătorească.

1.Definiţi noţiunea de rudenie. Rudenia este un izvor al raporturilor juridice familiale.

2.Analizaţi felurile şi determinaţi gradele rudeniei.

1.Definiţi noţiunea de restanţă la plata pensiei de întreţinere.

1.Definiţi noţiunea casei de copii de tip familial.

1.Definiţi noţiunea de izvor de drept.

1.Definiţi noţiunea de filiaţie şi explicaţi importanţa ei juridică.

1.Definiţi noţiunea şi enumeraţi caracterele juridice ale contractului.

3.Comparaţi contractul privind plata pensiei de întreţinere cu alte contracte similare:

1.Definiţi noţiunea divorţului şi conceptele lui.

1.Definiţi noţiunea obligaţiei de întreţinere.

1.Definiţi noţiunea de încetare a căsătoriei.

1.Definiţi noţiunea obligaţiei de întreţinere.

1.Numiţi cadrul legislativ internaţional şi naţional în materie.

1.Definiţi noţiunea obligaţiei de întreţinere şi numiţi caracterele ei.

XX.Noţiunea căsătoriei şi natura ei juridică.

2.Determinaţi caracterele juridice ale căsătoriei şi natura ei juridică.

3.Exprimaţi-vă opinia asupra teoriei contractuale a căsătoriei, folosind argumentele doctrinare.

XXI. Plata întreţinerii pentru copiii minori.

1.Definiţi noţiunea metodei de reglementare a dreptului familiei.

2.Analizaţi specificul metodei de reglementare în dreptul familiei. Metoda de reglementare a dreptului

3.Comparaţi metoda de reglementare a dreptului familiei cu metoda de reglementare în dreptul civil.

1.Definiţi obligaţia de întreţinere şi numiţi caracterele ei.

2.Analizaţi condiţiile de apariţie a dreptului la pensia de întreţinere şi cuantumul ei.

Soţii îşi datorează întreţinerea materială reciprocă.

1.Definiţi obiectul dreptului familiei.

1.Definiţi noţiunea contractului matrimonial.

Contractul matrimonial poate reglementa obligatia sotilor de intretinere reciproca

1.Noţiunea de căsătorie nulă.

2.Analizaţi cercul persoanelor care pot înainta acţiunea în anulare a căsătoriei.

Dreptul de a cere declararea nulităţii căsătoriei îl au următoarele persoane:

1.Definiţi noţiunea de paternitate.

3.Propuneţi argumentele care pot stabili paternitatea şi faptul paternităţii

Căsătoria declarată nulă se consideră ca atare din momentul încheierii ei.

3.Decideţi care bunuri pot fi urmărite:

32.Efectele juridice ale nulităţii căsătoriei. 1.Definiţi noţiunea de nulitate a căsătoriei.

2.Analizaţi efectele nulităţii faţă de soţi şi copii.

3.Evaluaţi efectele nulităţii în cazul căsătoriei putative.

33.Condiţiile de fond şi lipsa impedimentelor la căsătorie. 1.Definiţi noţiunea de condiţie şi noţiunea de

34.Noţiunea şi importanţa tutelei şi curatelei.

R es ta bi li r ea căs ătoriei î n c a z u l apariţiei s oţului d e c l a r a t d e c e d a t s a u dis părut.

2. Analizaţi efectele juridice ale desfacerii căsătoriei.

36.Principiile esenţiale ale dreptului familiei.

37.Condiţiile de fond pentru adopţie.

2.Analizaţi condiţiile necesare pentru încheierea actului juridic al adopţiei.

2. Analizaţi temeiurile apariţiei dreptului de proprietate comună în devălmăşie a soţilor.

Restabilirea in drepturile parintesti

2. conform art.70 cf parintii pot fi restabiliti in drepturile parintesti daca

2. modul de stabilire a maternitatii si paternitatii se determina pe terit.RM de legislatia nationala. Indiferent de

Proprietatea personala a sotilor

2. categoriile proprietatii personale asotilor sunt:

S-ar putea să vă placă și