Test 1

Termenele de prescripţie în dreptul familiei

1.1. Definiţi termenul de prescripţie.

termenul de prescriptie inseamna dreptul la actiune, posibilitatea reclamantului de a sesiza
instanta de judecata intr-un caz concret pentru apararea unui drept subiectiv incalcat sau
contestat
1.2. Analizaţi termenele de prescripţie în dreptul familiei.
in perioada curgerii termenului de prescriptie,persoana poate sa isi apere dreptul subiectiv
incalcat printr-o actiune in justitie. In dreptul familiei,prescriptia extinctiva nu este
folosita,doar cu unele exceptii,existenta acestor exceptii este dedusa din art 8 alCF,care
prevede ca cerintele ce tin de relatiile familiale sunt imprescriptibile,cu exceptia cazurilor
cind termenele pentru apararea dreptului lezat in cazurile exprese prevazute de
lege,prescriptia extinctiva, se aplica.:1.termenul de 3 ani,pu cererea unuia dintre soti privind
declararea nulitatii conventiei incheiate de celalalt sot care a stiut sau trebuia sa fi stiut ca al
2-lea sot este impotriva conventiei respective 2.termenul de 3 ani pu impartirea bunurilor ce
sunt in devalmasie 3.un an pu contestarea paternitatii 4. 3 ani pu incasarea pensiei de
intretinere pu perioada anterioara. Curgerea termenului de prescriptie incepe din momentul
indicat in articolul respectiv al C.F., in cazul in care termenul nu e prevazut,termenul se
calculeaza de la data cind persoana a aflat sau trebuia sa afle despre incalcarea dreptului.In
dreptul familiei mai exista si alte termene,in cadrul carora pot fi exercitate anumite drepturi:
dretul copilui de a primi pensia de intretinere de la parinti din momentul nasterii si pina la
implinirea virstei de 18 ani, dreptul sotiei gravide sau a unuia dintre soti ce ingrijeste de un
copil comun pina la virsta de 3 ani,sau de un copil invalid,pina la virsta de 18 ani de a primi
intretinerea de la celalt sot, insa dupa axpirarea termenului dat, aceste drepturi nu mai pot fi
realizate. Legislatia familiala prevede anumite termene: 1 de asteptare,fara de care nu pot fi
efectuate anumite acte juridice(inregistrarea desfacerii casatoriei la organele de stare civila-o
luna) 2 termene necesare pu aparitia anumitor rap. Jur. (virsta de incheere a casatoriei)3.
termene minimale de indeplinire a obligatiilor familiale prevazute de legislatie pentru a
dobindi dr. La intretinere(5 ani) 4. Termene in limitele carora trebuie sa se produca anumite
fapte juridice ce dau nastere la rap jur (pu ca tata al copilui sa fie inscris fostul sot al
mamei,copilul tre sa se nasca in timp de 300 zile de la mom desfacerii casatoriei. 5 alte
termene stabilite in scopul ocrotirii dr. Copilului si familiei(declaratia de nastere a copilului
sde face in termen de cel mult 3 luni din ziua nasterii)
1.3Este posibila contestarea paternitatii asupra persoanei ce a fost inscrisa drept tata al
copilului,fapt consfintit de articolul 49 CF,care prevede contestarea patrenitatii de catre tatal
firesc al copilui, in termen de un an, din momenutl din care a stiut sau trebuia sa stie de
inregistrarea ca tata a copilului pe alta persoana, decit el, el fiind sotul mamei.indiferent,
daca din momenul inregistrarii paternitatii au trcut un an si 6 luni, sau doar 6 luni, legislatia
prevede ca termenul de un an incepe sa curga din momentul in care a aflat sau trebuia sa afle
ca ca tata a opilului a fost inregistrata alta persoana
2.Condiţiile de fond pentru adopţie

2.1. Definiţi noţiunea de condiţie şi noţiunea de impediment la adopţie.Pentru

incuviintarea adoptiei este necesara prezenta anumitor circumstante pe care le prevede
legislatia, si anume : Conditiile, adica acele circumstante ce trebuie sa existe pentru
incheerea actului juridic de adoptie, si Impedimentele,acele imprejurari de fapt dau de
drept,existenta carora nu permite incheerea adoptiei.

2.2. Analizaţi condiţiile de fond pentru încheierea actului juridic al adopţiei.pot fi

adoptati copii minori,cu exceptia celor ce au dobindit cap de ex pina la virsta de 18 ani. O
conditie de fond este interesul copilului, el fiind scopul oricarei adoptii, adica de la adoptator
se cere garantii morale si materiale necesare dezvoltarii armonioase a copilului,el avind
nevoie de sanatate fizica si psihica(asigurarea copilului cu conditii de trai
,alimente,imbracaminte,jucarii,ajutor medical) si de o dezvoltare
spirituala(dragoste,prietenie) o a doua conditie estew virsta adoptatorilor, minim 25 ani,avind
capacitate de exercitiu, virsta maxima a adoptatorului fiind 50 ani. O alta cerinta de fond este
formata de aptitudinea de a adopta a persoanei sau a familiei ce doreste sa adopte,verificarea
data se face in etapa administrativa a procedurii de incuviintare,putind fi adoptatori doar
pesr. Ce prezinta garantii morale si spirituale pu dezvoltarea armonioasa a copilului. O alta
conditie este dictata de diferenta de virsta dintre adoptatot si si adoptata, cel putin 15
ani(exceptie 10 ani) Consimtamintul la adoptie reprezinta o alta conditie si se refera la
consimtamintul celui ce adopta,fiind de neinlocuit,fiind necesar de a veni de la o persoana cu
discernamint si care are aptitudinea de a adopta. O alta conditie legata de consimtamint se
refera la consimtamintul parintilor,care trebuie exprimat in scri,autentificata de notar sau
autoritatea tutelara si in unele cazuri este cerut consimtamintul celui ce urmeaza a fi adoptat,
consimtamintuyl dat se cere copiilor ce au implinit virsta de 10 ani
2.3. Pentru aprecierea situaţiei date trebuie de constatat dacă mama copilului se eschivează
nemotivat de la întreţinerea şi educaţia copilului sau nu. Conform situaţiei mama nu avea
posibilitatea să întreţină copilul, pentru care fapt şi a plecat peste hotare. De aceea consider
că nu este întrunită situaţia în care mama nu locuieşte cu copilul şi se eschivează nemotivat
de la întreţinerea şi educaţia copilului mai mult de 6 luni, mai mult ca atît că ea a manifestat
intenţia şi dorinţa de a lua copilul.
În această situaţie consider că s-a încălcat procedura pentru încuviinţarea adopţiei, deoarece
nu s-a prezentat acordul scris al părinţilor la adopţia copilului (în cazul nostru al mamei) şi
din aceste considerente ea poate solicita desfacerea adopţiei.

Test nr. 2
1. Desfacerea căsătoriei în instanţa de judecată

1.1. Definiţi noţiunea divorţului şi conceptele lui.

prin divort intelegem un act juridic de desfacere a casatoriei pintr-o hotatrire
judecatoreasca ,la cererea oricaruia dintre soti atunci cind continuarea acesteia a devenit
imposibila din motive serioase pentru cel care solicita desfacerea.In literatura de specialitate
se cunosc urmatoarele concepte:a)conceptia divortului-sanctiune care se prezinta ca o
sanctiune pt comportamentul culpabil al sotului nespecific vietii de familie la cererea unuia
din soti;b)conceptia divortului-remediu care sustine ideea ca divortul se produce pt a dezlega
o situatie imposibila de mentinut si este o usurare pt soti.;c)conceptia mixta presupune doua
modalitati:-divortul este intotdeauna un remediu dar de cele mai deseori el presupune vina
unuia sau ambilor soti;-divortul este o sanctiune si doar prin exceptie poate fi un remediu.
1.2. Analizaţi temeiurile şi procedura desfacerii căsătoriei în instanţa de judecată.
temeiurile:sotii au copii minori;lipsa acordului la divort a unuia din soti;cind exista acordul
dar dar unul din ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila;convetuirea sotilor si
pastrarea familiei mai in continuare devine imposibila;infidelitatea unuia dintre soti sub
forma adulterului;actele de violenta;alcolismul cronic al unuia dintre soti;interesele
contradictorii ale sotilor de ordin intelectual;existenta unei boli grave de care sufera unul
dintre soti si necunoscuta de celalalt sot decit doar dupa incheierea
casatoriei.procedura:actiunea de divort se intenteaza la instanta de judecata de la locul de
trai al sotului pirit iar in cazul in care la locul de trai al reclamantului se afla afla copii minori
sau din cauza sanatatii deplasarea lui este imposibila –la instanta de judecata de la locul
aflarii reclamantului,in instanta sint examinate toate motivele de desfacere a casatoriaei de
catre judecatorul care cheama la convorbire sotii,,daca din unele circumstante constatate de
judecator rezulta ca este posibila mentinerea familiei sau unul din soti nu-si da acordul la
divort atunci se amina examinarea cauzei acordindu-se un termen de impacare de la 1 la 6
luni iar daca masurile de impacare nu au dat rezultate si sotii continua sa insiste asupra
divortului instanta va satisface cererea respectiva
1.3.
Consider drept teminic motivul indicat de catre sotul care cere divortul deoarece faptul
ca sotia face abuz de alcool si este violenta in familie afecteaza grav raporturile dintre
soti,astfel instanta de judecata va constata prin expertiza faptul ca sotia consuma alcool si in
ce masura afecteaza acest consum relatiile de familie,ca motiv in acest sens se poate
prezenta doar alcoolismul cronic.referitor la litigiile care se solutioneaza in procesul de
desfacere a casatoriei,in CF este stipulat expres ca in cadrul acestui proces se examineaza
doar litigiile cu privire la partaj la copii si la intretinere,acordarea pensiei iar cererea
decaderii mamei din drepturile parintesti nu poate fi examinata in procesul de divort.astfel la
cerere poate fi stabilit locul de trai al copilului iar din oficiu instanta se poate pronunta
aspupra decaderii din drepturile parintesti a mamei.

2. Obligaţia de întreţinere dintre alţi membri ai familiei

2.1. Definiţi obligaţia de întreţinere şi enumeraţi categoriile altor membri ai familiei.
obligatia de intretinere-expresia solidaritatii fata de familie,indatorire legala,morala impusa
unei persoane de a acorda altuia mijloace necesare traiului,educatiei.Alti membrii ai familiei
sunt fratii si surorile minore si majore inapte de munca,bunicii,nepotii minori si majori inapti
de munca,parintii vitregi inapti de munca,educatorii.
2.2. Analizaţi condiţiile necesare pentru apariţia obligaţiei de întreţinere dintre alţi membri ai
familiei.
incapacitate de munca-adica persoanele invalide de gradul 1,2,3, sau au atins virsta de
pensionare.Consider ca prin incapacitate de munca nu trebuie sa se inteleaga o incapacitate
absoluta,ci si ca icapacitate care deriva din satisfacerea unor cerinte de ordin social
incapacitatea de munca poate fi totala sau partiala,astfel intretinerea se acorda proportional
cu gradul de incapacitate;
starea de nevoie-acesta este situatia in care este o persoana care nu-si poate procura cele
necesare traiului,care nu are venituri dobindite prin munca sau produse de bunurile
sale,consider ca o persoana nu poate cere intretinere daca are bunuri care nu-i sunt neaparat
necesare si care ar putea fi vindute pentru procurarea celor necesare traiului.
comportarea corespunzatoare fata de cel ce asigura intretinerea-acela care se face vinovat
fata de cel obligat la intretinere de fapte grave nu are dreptul de a cere intretinerea de la acea
persoana
o persoana are obl de-a acorda intretinere daca dispune de mijloace suficiente de plata-adica
se tine cont de veniturile persoanei,se intelege deasemenea ca persoana fara mijloace
materiale ori venituri dar capabila de munca nu poate fi obligata la prestarea intretinerii in
perioadele de timp in care exista cauze teminice de exonerare cum ar fi boala sau executarea
serviciului militar sa situatia de somaj;
sa nu existe o persona obligata inaintea sa potrivit ordinii stabilite de lege-aceasta conditie
presupune ca exista mai multe persoane care au obligatia de a acorda intretinere insa o
acorda doar persoana care a fost investita prima prin lege in acest sens.
2.3.
Consider ca va obtine incasarea pensiei de la fiul Anei deoarece In codul familiei este
reglementat dreptul sotului la intretinere care neceseta sprijin material timp de un an dupa
desfacerea acestuia, deasemenea mai este stipulat faptul ca parintii vitregi deasemenea au
dreptul de a cere intretinerea de la copii care ia intretinut si ia educat in timpul casatoriei.

Test 3
1. Rudenia şi importanţa ei juridică
1.1. Definiţi noţiunea de rudenie.

Rudenia reprezinta un izvor al raporturilor juridice familiale si este legatura bazata pe

descendenta unei persoane dintr-o alta persoana(linie dreapta) sau pe faptul ca mai multe
persoane au un ascendent comun(linie colaterala)
1.2. Analizaţi formele şi determinaţi importanţa rudeniei. Rudenia poate fi dreapta si
colaterala, in depndenta de cum cum sunt nascute persoanele, una din alta sau de la un autor
comun. Persoanele nascute unele din altele, in sensul ca una este copilul celeilalte, sau chiar
daca nu sunt nacute una din alta(barbatii_, dar intre ele nu s-a intrerupt legatura de la parinte
la copil, sunt rude in linie dreapta(bunica,mama,fiul,nepotul de la fiu). Legatura de singe
dintre 2 persoane care nu sunt nascute una din alta,dar au un autor comun,se numeste rudenie
in linie colaterala (fratii intre ei,verii primari,veri de-a 2-lea) linia de Rudenie dreapta poate
fi ascendenta (copil-parinte-bunic) sau descendenta(parinte-copil) Pudele pot fi apropiate sau
indepartate,aceasta poate fi stabilita dupa gradul de rudenie,in cazul rudeniei pe linie
dreapta,gradul rudeniei se socoteste dupa nr nasterilor intervenite intre 2 pesoane (tatal,fiul,
gradul 1).la rudenia pe linie colaterala,gradul de rudenie se stabileste dupa numarul nasterilor
pornind de la una din rude in linie ascendenta pina la autorul comun,apoi de la acesta in linie
descndenta pina la cealalta ruda(fratii-grad 2,verii 4).Deasemenea avem rudenie biologica si
rudenie ce rezulta prin adoptie (rudenie civila) In dreptul civil dovada rudeniei trebuie facuta
in cazul mostenirii legale,in dreptul procesual civil rudenia are importanta la recuzarea
judecatorului, expertului,specialistului,grefierului,executorului. In dreptul protectiei sociale,
rudenia este importanta la stabilirea cercului de persoane ce au dreptul de a primi o pensie de
urmasi in cazul decesului intretinatorului. In dr penal, rudenia este temei pu inlaturarea
martorilor presupusi spre audiere
1.3.
casatoria nu poate fi incheiata,datorita faputlui ca legislatia familiei interzice casatoria intre
rudele de pina la gradul IV. Si dat fiind faptul ca efectele juridice ale rudeniei de singe sunt
identice cu cele ale rudeniei civile incheerea casatoriei este imposibila, fapt consfintit si de
art 15 al CF (1, litera b si e)

2.Restanţa la plata pensiei de întreţinere

2.1. Definiţi noţiunea de restanţă la plata pensiei de întreţinere.
pensia la intretinere se incaseaza de la data indicata in titlul executoriu in conformitate cu
hotarirea instantei judecatoresti, nu de la data prezentarii titlului executoriu sau a contractului
privind plata pensiei de intretinere, de regula aceste date nu coincid si de aceea se formeaza
restante, deci restanta se formeaza numai dupa pronuntarea hot inst judecatoresti
2.2. Analizaţi condiţiile şi ordinea de determinare a cuantumului restanţei.
restanta la pensia de intretinere se determina de executorul judecatoresc,la calcularea sumei
acesta se va conduce de cuantumul pensiei de intretinere stabilit de instanta judecatoreasca
sau de contractul privind plata pensiei de intretinere, daca pensia este stabilita intr-o suma
baneasca fixa, calcularea restantei nu prezinta dificultati, deoarece suma lunara se imulteste
la numarul de luni in care nu a fost efectuata plata si se obtine suma totala, in cazul
minorilor,cind cuantum,ul intretinerii a fost stabilit in cote parti din veniturile
debitorului,restanta se va calcula pornindu0se de la aceasta.Se iau in vedere toate veniturile
debitorului. Legea nu prevede expres modalitatea de calculare a cuantumului restantei,dar in
practica reiese din salariul mediu pe tara la momentul calcularii restantei.Suma restantei
poate fi contestata de ambele parti
2.3. Prin hotărîrea instanţei de judecată din 23 mai 2003 Panfilov P. a fost obligat la plata
pensiei de întreţinere pentru fiul Vitalii. Peste 1 an de zile debitorul a dispărut şi a încetat
plata pensiei de întreţinere. În anul 2006 a fost stabilit locul aflării cet.Panfilov P., şi fiind
impus la plata pensiei de întreţinere i s-a calculat o restanţă în sumă de 6000 lei. Debitorul s-
a adresat în instanţa de judecată cu rugămintea de a fi eliberat de plata restanţei, deoarece fiul
Vitalii a împlinit vîrsta de 18 ani, dar şi pînă atunci el nu se afla în stare de nevoie, pe cînd el
(debitorul) plăteşte întreţinerea pentru un copil din altă căsătorie şi sănătatea nu-i permite să
lucreze permanent.
1. In dreptul familiei, ca si in dreptul civil o mare importanta o are institutia bunei credinte,
consider ca daca in cazul in care P anfilov, nu se eschiva de la plata de intretinere, prin
disparitia lui, ci se adresa in inctanta de judecata, invocind imposibilitatea de plata, instanta
putea sa-i modifice sau sa-l scuteasca de plata intretinerii ,insa in acest caz debitorul va fi in
drept de a aincasa restanta
2 dat fiind faptul ca se intrunesc cele 2 conditi,adica1 restanta s-a format din motive
temeinice, salariu mic, stare de sanatate rea, prezenta altor copii minori la intretinere 2.la
momentul dat debitorul nu poate achita restanta....instanta jud va hotari fie modificarea fie
scutirea in dependenta de cercetarea administativa,adica daca cele expuse corespun realitatii

Test nr. 4
1. Stabilirea filiaţiei faţă de mamă şi contestarea maternităţii

1.1. Definiţi noţiunea de filiaţie şi explicaţi importanţa ei juridică.

filiatia - desemneaza un sir neintrerupt nasteri care leaga o persoana de un stramos al ei,un
sir neintrerupt de persoane intre care faptul nasterii a stabilit legatura de la parinte la copil in
sens restrins filiatia este raportul de descendenta dintre un copil si fiecare din parintii lui,ce
se intemeiaza pe legatura de singe dintre copil si parinti care rezulta din faptul nasterii si cel
al conceptiei.importanta juridica-filiatia stabileste provenienta copilului si respectiv
stabileste si dr si obl reciproce ale parintilor si copiilor
1.2. Analizaţi ordinea de stabilire a filiaţiei faţă de mama în mod obişnuit şi în cazul
folosirii mijloacelor de reproducere medical asistată.
Ordinea de stabilire a filiaţiei faţă de mama în mod obişnuit constituie simplu fapt al nasterii
copilului,adica filiatia se stabileste fata de mama care a nascut copilului,in cazul folosirii
mijloacelor de reproducere medical asistata orice conventie intre mama surogat si cuplul
pentru care se va naste copilul nu poate fi invocat in drept ca izvor de obligatii,iar mama de
substitutie nu poate sa primeasca avantaje materiale de pe urma interventiei.ulterior nasterii
copilului se poate reglementa transferul filiatiei de la mama de substitutie la mama
substituita.
1.3.Maternitatea poate fi contestata prin orice mijloc de proba pt a se stabili
adevarul.Conform CF maternitatea poate fi contestata numai in instanta de judecata de catre
persoanele inscrise drept tata si drept mama in timp de un an de la data cind a aflat ca
copilul i-a fost inlocuit

2.Proprietatea comună în devălmăşie a soţilor

2.1. Definiţi noţiunea de proprietatea comună în devălmăşie.

Proprietate comuna in devalmasie reprezinta totalitatea bunurilor dobindite de catre soti in
timpul casatoriei, un bun este comun daca el este dobindit de oricare dintre soti in tipmul
casatoriei si nu face parte din categoria bunurilor personale
2.2. Analizaţi temeiurile apariţiei dreptului de proprietate comună în devălmăşie a soţilor.
temei pentru aparitia proprieteatii comune in devalmasie este casatoria incheiata in forma
prevazuta de lege, adica inregistrata la oficiul de stare civila.concubinajul,indiferent de
durata lui, nu serveste drept temei pentru aparitia proprietatii in devalmasie. Temeiuri ce
reies din temeiul genereal, adica incheierea casatoriei sunt: apartitia veniturilor, detinerea
unor bunuri ce nu fac parte din categoria celor personale
2.3. Potrivit art 21 al CF,fiecare sot are dreptul sa dispuna de bunurile mobile ce se afla
in proprietate comuna in devalmasie ,acordul celuilalt sot, fiind prezumat. In aceste cazuri o
mare importanta o are interesul familiei in acest caz, piritul neavind intentii personale, ci a
actionat in interesul intregii familii si respectind necesitatile prioritare a bunastarii intregii
familiei, adica spre a avea un spatiu de trai decent si ca copii sa-si contiunie studiile,din acest
fapt reiese ca in acest caz conventia nu va fi declarata nula, insa in situatia in care piritul ar fi
actionat in interes propriu,cheltuind banii in folosul ei, conventia urma sa fie declarata nula

Testu nr.5
1. raportul juridic familial.
1.1 raportul juridic familial- relatiile de familie reglementate de normele de drept in acea
masura in care statul poate actiona asupra purtarii membrilor familiei pentru ai indrepta in
partea ce coincide dezvoltarii societatii umane
1.2 ---- dupa continut. ---
A . personale ( raporturele ce apar la incheierea casatoriei, stabilirea paternitatii,adoptiei,
instituirea tutelei etc.)
B raporturi patriminiale( rapoturile dintre soti referitor la bunurile ce le apatin in timpul
casatoriei si in caz de divort, raporturile de intretinere pe care membrii familiei sunt obligati
sa o acorde unul altuia)
------ dupa caracterul de aparare------------------
A drepturile relative care un caracter absolut de aparare contra incalcarii din partea altor
persoane(dreptul parintilor la educarea copiilor,sau al reprezentantilor legali)
B drepturile absolute cu unele semne ale raporturilor juridice relative( dreptul sotilor asupra
patrimoniului comun care este absolut in cazul cand se opune persoanelor straine si
manifesta caracterul relativ in cazul examinarii dreptului comun de proprietate)
C raporturile relative care nu au caracter de aparare absolut( drepturile personale ce apar
intre soti in urma incheierii casatoriei si care sunt aparate in raport cu celalalt sot.)
-------------dupa temeiurile aparitiei------------
A raporturi de casatorie care apar in urma incheierii casatoriei
B raporturi dintre copii parinti care apar in rezultatul nasterii copiilor
C raporturile asimilate de lege cu raportulile dintre copii parinti si care apar in urma adoptiei,
tutelei, curatelei.
D intre rude frati si surori bunici si nepoti.
1.3 s-au stabilit raporturi avind ca baza temeiul aparitiei raporturilor juridice dintre parinti si
copii. Cf.58 parintii au drepturi si obligatii egale fata de copii indiferent de faptul daca copiii
sunt nascuti in casatorie sau in afara ei, daca locuiesc impreuna cu parintii ori separat.
2 restabilirea in drepturile parintesti
2.1 decaderea din drepturile parintesti este o sanctiune care poate fi aplicata fata de parinti
care din culpa grava nu-si indeplinesc obligatiunile fata de copii ori fac abuz de drepturile lor
parintesti
Sanctiunea data are o destinatie tripla
---- scopul principal al sanctiunii este de proteja sanatatea psihica si fizica a copilului si de a-
I crea conditii normale de viata
---- de a pedepsi parintii pentru comportamentul lor daunator
---- pentru a preintampina comportamentul negativ a parintilor fata de copii.
2.2 conform art.70 cf parintii pot fi restabiliti in drepturile parintesti daca
----- au incetat imprejurarile care au condus la decaderea lor din aceste drepturi
---- daca restabilire in drepturile parintesti este in interesul copilului
---- daca copilul nu este adoptat
Restabilirea in drepturile parintesti se face numai pe cale judecatoresaca la cererea persoanei
decazute din aceste drepturi si cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare. La depunerea
cererii parintele trebiue sa anexeze toate probele care dovedesc ca el si-a schimbat modul de
viata, are un venit stabil, un spatiu locativ si poate sa educe copilul cu respectarea drepturilor
lui. Autoritatea tutelara v-a da un aviz in vederea posibilitatilor de a educa copilul bazat pe
un control riguros. Autoritatea tutelara se v-a expune daca restabilirea parintilor in drepturi
coincide intereselor copilului . daca copiulul are deja varsta de a10 ani v-a fi audiat personal
pentru a afla opinia lui privind restabilire parintelui in drepturi.
2.3 in cazul cand copilul a carui parinti a fost decazuti din drepturile parintesti a fost
adoptat si adoptia nu a fost desfacuta, restabilirea in drepturi nu poate avea loc deoarece nu
este in interesul copilului de a-l desparti de adoptatori pe care el ii considera parinti si care ii
asiguira o copilarie fericita. Conform art.121 persoana care a fost decazuta din drepturile
parintesti nu poate adopta un alt copil.

Testul 6
1 obligatia copiilor majori de a-si intretine parintii.
1.1 obligatia de intretinere reprezinta – obligatia copiilor majori apti de munca de a intretine
si de a ingriji parintii inapti de munca care necesita sprijin material.
Caracterele:
---legatura de rudenie dintre parinti si copii sa fie dovedita prin actele de stare civila
--copilul sa fie major si sa fie apt de munca
---parintii sa fie inapti de munca,adica invalizi de gradul1,2,3 sau sa aiba virsta de
pensionare(femei-57ani,barbati-62ani)
---parintii sa necesite sprijinul material,adica nu au posibilitatea sa isi asigure existenta si
traiul din cauza ca nu primesc pensie ori ca sunt mici.
1.2 conform legislatiei in vigoare art 80 copiii majori sunt obligati de a-si intretine parintii :
-- copii majori apti de munca sunt obligati sa intretina si sa ingrijeasca parintii inaoti de
munca care necesita sprijin material.
-- daca nu exista un contract privind intertinerea parintilor inapti de munca care necesita
spreijin material problema achitarii pensiei de intretinere de catre copii majori se
solutioneaza pe cale judecatoreasca
--- cuantumul pensiei de intretinere se stabileste de instanta de judecata intr-o suma baneasca
fixa platita lunar tinandu-se cont de starea materiala si familiala a parintilor si a copiilor
--- la stabilirea cuantumului pensiei instanta judecatoreasca este in drept sa tina cont de toti
copii majori ai parintelui respectiv indiferent de faptul daca actiunea a fost pornita fata de
unul ori toti copiii.
--- copilul poate fi eliberat de obligattia de intretinete a parintilor inapti de munca daca
instanta de judecata v-a stabili ca acestea s-au eschivat de la indeplinirea obligatiilor
perintesti fata de acest copil.
--- copiii ai carort parinti sunt decazuti din drepturi se scutesc de obligatia de intretinere
1.3 in caz ca parintii nu doresc ca pensia de intretinere sa fie incasata de la toti copii instanta
de judecata poate obliga la plata numai pe unul duntre copii dar l-a stabilirea cuantumului se
v-a lua in vedere ca ceilalti copii acorda intretinerea benevol.

2notiunea su temeiurile incetarii casatoriei

2.1 incetarea casatoriei—incetarea raporturilor juridice dintre soti izvorite din casatoria
legala i9n urma survenirii anumitor fapte juridice.
2.2 temeiurile incetarii casatoriei sunt:
---decesul unuia dintre soti : casatoria se consitera incetata din siua decesului sotului
documantul ce serveste ca dovada este certificatul de deces eliberat de OSC
--- declarare pe cale judecatoreasca a decesului unuia dintre soti: persoana poate fi declarata
decedata printr-o hot a instantei daca timp de 3 ani la domiciliul sau lipseste informatia
despre locul unde se afla ori dupa 6 luni daca a disparit in imprejurati ce prezenta o primejdie
pentru moarte. Declararea de catre instanta de judec nu exclude faptul reaparitiei persoanei,
in urma acestui fapt sotul aparut se restabileste in toate drepturile civile. Casatoria se
restabileste in baza cererii ambilor soti cu acordul acestora. Casatoria nu poate fi restabilita
daca celalalt sot a incheiat o noua casatorie.
---- desfacerea casatoriei prin divort: la desfacerea casatiriei prin divort este necesar acordul
ambilor soti bazate pe motive temeinice care au vatamat grav raporturile dintre soti. Dreptul
de desface casatoria o au fiecare dintre soti cu exceptia cand sotia este gravida si timp de un
an de la nasterea copilului..
Legislatia reglementeaza 2 modalitati de desgacere a casatoriei:
1 judiciara- prin instanta de judec
2 administrativa—prin intermediul organelor de inregistrare a actelor de stare civila
2.3 principiul constitutional – monogamia—reprezinta faptul ca barbatul /femeia care este
casatorita nu poate sa se casatoreasca fara a fi desfacut casatoria anterioara. In situatia data
poligamia este sanctionata prin desfacerea ambelor casatorii . In cazul daca nu ar fi existat o
cerere la fel din partea Mariei Olaru , Pantea Olga putea sa se adreseze cu o cerere privind
declararea absentei fara veste a sotului cea ce va simplifica procedura divortului insa doar
dupa expirarea termenului de 3 ani.

Testul 7
1 reglementarea juridica a raporturilor parinti copii in prezenta elementului de
extranietate.
1.1 cetatenii straini si cu domiciliul pe teritoriul RM in relatiile familiale au aceleasi drepturi
si obligatii ca si cet.RM, deci legea aplicabila este Codul Familiei.
1.2 modul de stabilire a maternitatii si paternitatii se determina pe terit.RM de legislatia
nationala. Indiferent de faptul daca copilul este nascut din cet. Straini apatrizi ori este cet.RM
. legea nationala guverneaza stabilirea si contestarea maternitatii si paternitatii indiferent de
domiciliul copulului cet.RM. paternitatea poate fi stabilita prin depunerea declaratiei comune
tatalui impreuna cu mama copilului la OSC sa prin instanta de judecata. Daca parintii
copilului locuiesc in strainatate ei sunt in drept sa se adreseze cu o declaratie privind
stabilirea paternitatii ori maternitatii la misiunile diplomatiece ori oficiile consulare RM cu
conditia ca macar unul dintre parinti este cet.RM.
1.3 parintii sunt obligati sa intretina copiii. Pensia de intretinere a copiilor minori se
incaseaza din salariul sau din alte venituri ale parintilor in marime de 1/3 pentru 2 copii.
Cuantumul pensiei poate fi micsorat / majorat de instanta tinandu-se cont de satrea materiala
si familiala a parintilor.chiar daca parintii s-au despartit ei trebuie sa-si respecte obligatia de
intretinere a copiilor.
2 notiune de casatorie nula si cazurile de nulitate.
2.1 casatoria nula --- se declara atunci cand cei care se casatoresc nu respecta cerintele
pevazute de lege cu privire la incheierea casatoriei.
Deosebim: nulitate absoluta---care sanctioneza casatoria incheiata cu nerespectarea cerintelor
legii fapt pentru care se aduce atingere intereselor generale ale societatii
Nulitate relativa--- care se aplica pentru sanctionarea casatoriei incheiate prin vicierea
consimtamantului unuia dintre viitorii soti(eroare,dol violenta)
2.2cauzele de nulitate a casatoriei:
----lipsa consimtamantului viitorilor soti----- sotii trebuie sa-si dea consimtamantul personal
si in mod public, sa raspunda afirmativ la intrebarea functionarului de stare civila daca se
casatoresc de buna voie si constient
---- casatoria a fost incheiata intre persoane ce nu au atins varsta matrimoniala(18 barbati, 16
femei). Varsta natrimoniala la barbati poate fi redusa in baza deciziei autoritaii
administrative publice locale in lipsa unei astfel de decizii casatoria poate fi declarata nula
--- casatoria a fost incheiata fara ca viitorii soti sa fie supusi unui examen medical. Legislatia
prevede ca viitorii soti trebuie sa se informeze reciproc despre starea sanatatii , acesta poate
servi ca temei a declararii nulitatii doar in cazul cand se depisteaza ca unul dintre soti este
bolnav de o boala venericca / SIDA . in cazurile cand sotii sunt sanatosi lipsa examinarii
medicale nu poate servi drept temei petru declararea casatoriei nule.
--- casatoria afost incheiata cu o persoana care deja este casatorita.,apararea principiului
monongamiei adica barbatul /femeia poate sa se afle in acelasi timp numai intro singura
casatorie.
-rudenia—poate fi declarata nula casatoria incheiata intre rudele de linie dreapta pana la al 4
grad.se mai considera nula casatoria incheiata intre adoptat si adoptator si intre adoptat si o
ruda a adoptatorului pana la al 2 grad de rudenie.
---lipsa capacitatii de exercitiu face imposibila casatoria prin faptul ca starea persoanei
exclude manifestarea unui consimtamant liber. Pentru ca o casatorie sa fie declarata nula din
acest motiv trebuie sa exista la data incheierii casatoriei hotararea inst de judec despre
declararea persoanei ca fiind incapabila.
---casatoria incheiata intre persoanele condamnate la privetiune de libertate in perioada cand
ambele isi ispasesc pedeapsa, cei ce se afla in privatiune de libertate nu au acces la OSC
pentru a depune o cerere de incheiere a casatoriei.
*--casatoria incheiata intre persoane de acelasi sex., deoarece aceasta este contrar scopului
casatoriei si functiilor familiei.
--- casatoria fictiva daca la incheierea casatoriei se urmaresc alte scopuri decat intemeierea
unei familii .putem spune ca castoria a fost incheiat numai de forma iar consimtamantul nu
este sincer. La incheierea casatoriei se urmaresc interese de ordin material /de alt ordin: de a
dobandi cet. , de dobandi o locuinta etc.
2.3 in situatia creata se poate desface casatoria la OSC la cererea unui sot cu o persoana ce
este condamnata pe un termen mai mare de 3 ani insa A a incalcat legislatia si in special
principiul monogamiei. Instanta poate decide sa declare nula 1 casatorielasand in vigoare a 2
casatorie dat fiind faptul ca au 2 copii si relatiile lor sunt foarte bune.

Testul 8
1 proprietatea personala a sotilor
1.1 proprietatea personala este aceea care apartine numai unuia dintre soti si care dispune de
ea independent de celalalt sot
1.2 categoriile proprietatii personale asotilor sunt:
---- bunurile care au apartinut fiecaruia dintre soti pana l-a incheierea casatoriei--- pentru
determinarea unui bun ca fiind proprietate personala urmeaza sa fie concreticzata data l-a
care a fost dobantit bunul. Daca aceasta data este anterioara datei la care a fost incheiata
casatoria acest bun v-a avea calitate de bun personal important este ca trebuie sa existe o
dovata ca aceste bunuri au fost dobandite pana la incheierea casatoriei. Tot proprietate
personala a unuia dintre soti vor fi bunurile procurate de unul dintre ei in timpul casatoriei pe
banii care i-au apartinut sau care i-a dobandit din realizarea unui bun personal.
---- bunurile primite in dar, obtinute prin mostenire ori in baza altor conventii gratuite de
catre unul dintre soti in timpul casatoriei—bunurile primite in dar sunt proprietate personala
in cazurile cand au fost primite de unul dintre soti in baza unui contract de donatie / in
calitate de dar de la diferite institutii pentru merite diferite
--- lucrurile de uz personal(imbracamintea, in caltamintea si alte obiecte cu exceptia
bijuteriilor de pret si a altor obiecte de lux- sunt proprietate personala lucrurile de uz
personal indiferent de modul de dobandire si timpul dobandirii lor.
1.3 conform codului civil bunurile care au apartinut sotilor inainte de incheierea casatoriei
precum si cele dobandite de ei in timpul casatoriei in baza unui contract de donatie sau
mostenire sunt proprietate exclusiva a sotului care le-a dobandit. Instanta de judecata poate
hotara restituirea a jumatate din suma pe care au investit-o sotii pentru reparatia capitala a
imobilului adica 25 000 lei.
2 contestarea paternitatii si a maternitatii
2.1conform codului familiei contestarea maternitatii /paternitatii poate fi efectuata doar pe
cale judecatoreasca de catre persoanele inscrise drept mama/tata sau de catre persoanele care
sunt mama/tatal firesc al copilului, de catre copil la atingerea majoratului, de catre tutorele
copilului/tutorele parintelui declarat incapabil.
2.2 contestarea maternitatii: poate fi efectuata rezultand din certificatul de nastere eliberat pe
baza inregistrarii nasterii. Starea civila se dovedeste cu certificatele de stare civila eliberate
in baza actelor de stare civila in modul stabilit de lege. Datele inscrise in certificatele de
nastere se prezuma absolute deci si filiatia fata de mama este absoluta dar nu este exclus
faptul ca prezumtia nu corespunde realitatii.
Contestarea paternitatii: este posibila in acele cazuri cand in registrul de inregistrare a
nasterilor nu este inscris tatal care este de fapt.contestarea paternitatii se intampla atunci
cand se pune problema fortei juridice a prezumtiei de paternitate si a concordantei acesteia
cu realitatea . prezumtia de paternitate nu are caracter absolut pentru ca legea permite sa se
faca dovada contrara acestei prezumtii. Imposibilitatea ca persoanele indicate sa fie tatal
copilului poate fi : de natura fizica( lipseste capacitatea de procreare) de natura
sociala(imposibilitatea de coabitare a sotilor datorita unei privatiuni de libertate, unei
disparitii, unei misiuni in strainnatate) ori morala( conflicte grave intre soti in timpul
conceperii copilului). Pentru a rasturna prezumtia de paternitate inst trebuie sa recurga la
probele care demonstreaza paternitatea precum si alte probe stiintifice in scopul aflarii
adevarului.

2.3 conform codului familiei art 47 alin 3 : copilul nascut din parinti casatoriti ori in timp de
300 de zile din momentul desfacerii casatoriei, declararii casatoriei nule sau decesul sotului
mamei copilului are ca tata pe sotul (fostul sot) al mamei daca nu a fost stabilit contrariul. O
data ce a fost inscris ca tata a copilului nu poate fi razuit numele lui , insa adeverirea poate fi
contestata prin probe ori prin metode stiintifice ca el nu este tatl biologic al copilului.

Testul 9
1 metoda de reglementare
1.1 metoda dreptului familiei constituie totalitatea procedeelor, mijloacelor si formelor de
reglementare a relatiilor care formeaza obiectul dreptului familiei.
1.2 cu ajutorul acestor procedeeie dreptul familiei supune comportamentul membrilor unor
limite care asigura intarirea familiei, realizarea drepturilor fiecaruia dintre ei si indeplinirea
obligatiilor care le revin. Exista mai multe opinii referitor la metoda drept familiei. Una
dintre ele : cresterea numarului de norme juridice cu caracter dispozitiv a largit aplicarea
metodei permisive pastrand un num mare de norme juridice cu caracter imperativ. In esenta
aceasta si determina metoda dr familiei ca imperativ-permisiva. Normele juridice ale dr
familiei permit participantilor la raporturile juridice familiale sa-si aleaga comportamentul
respectand dreturile si interesele celorlalte subiecte. In cazul incalcarii dreptirilor si
intereselor altor subiecte se aplica normele imperative ale legii.
1.3 in doctrina se discuta promblema corelatiei dreptului familiei cu dreptul civil. Astfel s-au
creat 2 opinii
1 dreptul familiei este o parte componenta a dreptului cuvil, o subramura a cestuia
2 dreptul familiei este o ramura de sinestatatoare distimcta de dreptul civil.
La baza primei opinii se afla asemanarea obiectului dreptului familiei cu obiectul dreptului
civil- raporturile personale si patrimoniale care apar intre mem brii familiei si metoda de
reglementare care este mai mult dispozitiva cat si lipsa altor criterii materiale care ar deosebi
relatiile de familie de relatiile reglementate de alte ramuri de drept. Pentru a sprijini a 2 ideie
se aduc argumente:
--- existenta unui domeniu important de relatii sociale cu particularitati specifice a
determinat delimitarea relatiilor de familie de relatiile de drept civil
---- aceste relatii sunt reglementate separat din punct de vedere juridic: de codul familiei si
de codul civil.
--- un alt criteriu este metoda de reglementare a dreptului familiei care are un caracter
permisiv-imperativ. Normele dreptului familiei reglementeaza raporturile personale dintre
membrii familiei , cele patrimoniale fiind derivate de la primele. Spre deosebire de dreptul
civil relatiile patrimokniale in dreptul familiei caracterizeaza legaturile personale dintre
membrii familiei nu sunt niste relatii marfa- bani, adica nu fac parte din circuitul economic.
--- dreptul familiei este o ramura autonoma de drept care are scopurile sale ce determina
principiile fundamentale care stau la baza ei.

2 obligatia de itretinere a sotilor

2.1legislatia prevede: ca sotii isi datoreaza intretinerea materiala reciproca care consta in:
ducerea gospodariei casnice comune, participarea la cheltuielile casnice, la educarea copiilor.
0.
In cazul cand sotii au o convietuire normala , problema obligatiei legale die intretinere
dispare , deoarece fiecare din ei contribiue prin mijloace dobandite prin munca la toate
cheltuielile casnice. Astfel prin sentimentele de solidaritate , prietenie, afectiune, care
domina raporturile dintre soti si stau la baza familiei , problema obligatorie de intretinere e
rezolvata de la sine.
2.2pensia de intretinere se plateste: sotului inapt de munca care necesita sprijin material,
sotiei insarcinate, sotului care ingrijeste copilul comun timp de 3 ani dupa nasterea acestuia,
sotului care ingrijeste pana la varsta de 18 ani un copil comun invalid daca acest sot nu
lucreaza iar copilul necesita ingrijire. Pensia de intretinere se plateste doar in cazul cand
persoanele sus enumerate nu au venit propriu suficient iar sotul care datoreaza intretinere are
posibilitatea de a o plati. Pentru determinarea mijloacelor materiale a ultimului sot se tine
seama de veniturile de munca activitatea de antreprenor , activitatea intelectuala si de
obligatiile de intretinetre fata de alti membrii ai familiei acestuia. Cuantumul pensiei de
intretinere se stabileste de catre instanta de judec intro suma baneasca fixa platita lunar
tinanu-se cont de conditiile enumerate mai sus.
2.3 fostul sot este obligat sa ii acorde sprijin material fostei sale sotiicare a devenit inapta de
munca inca in perioada casatoriei. Cauza din care fostul sot a devenit inapt de munca nu are
vreo importanta , este important doar momentul cand fostul sot a devenit invalid.

Testul 10
1.Obiectul de reglementare al dreptul familiei
1.1.Definiţi obiectul dreptului familiei. Obiectul dr F il formeaza raporturile de familie si
personale si patrimoniale care apar intre membrii unei familii.
1.2.Analizaţi relaţiile sociale reglementate de dreptul familiei.1)Raporturile de casatorie-
conditiile si modalitatea de incheiere,incetare si declarare a nulitatii casatoriei ,reglementaza
relatiile personale napatrimoniale si patrimoniale din casatorie.2)Raporturile care rezulta din
rudenie-sin raporturi personale si patrimoniale care apar intre parinti si copii in urma
atestaruii provinientii lor,si rap-le dintre frati si surori,bunici si nepoti si obligatia de
intretinere dintre aceste pers.3)Raporturi ce rezulta din adoptie si alte forme de ocrotire a
copiilor orfani si a celor lipsiti de grija parinteasca. 4)Modul de inregistrare a actelor de stare
civ aceste rep-ri inclinam mult spre dr administrativ,pu ca sunt implicate organele
administrative,obiectul inregistrarii il formaza:nasterea ,decesul,incheerea sau desfacerea
casatoriei,stabilirea paternitatii, inregistrarea adoptiei s.a Raporturile da familie au unele
particularitati pe care nu le intilnim la alte categorii sociale :a)ele apr din fapte jur deosebite
precum casatoria,rudenia, patermitatea,adoptia.b)baza lor o constituie casatoria si rudenia
acestea avind caracter de continuitate.c)apar intre pers apropiate-au un caracter strict
personal.d)imposlbilitatea instrainarii dr si ob familiale,ele nu pot fi transmise,cedate prin
vointa pers.e)relatiile dintre membrii familiei sunt bazate pe emotii,se exprima pein incredere
si sunt gratuite.
1.3. Decideţi asupra autonomiei dreptului familiei reeşind din relaţiile sociale reglementate
de dreptul familiei şi relaţiile sociale reglementate de dreptul civil Ambele disciplini
reglementeaza si relatii sociale diferite dar si unele categorii de relatii care nu sunt
autonomr,,relatiile sociale ale dr F tin de casatorie ,adoptie,paternitate,maternitate,daca la
desfacerea casatoriei exista m multe probleme de inpartirea averii sau privind calcularea
termenelor de prescriptie sau repararea prejudiciului material si moral sau privind plata
pensiei de intretinere sau declararea nulitatii casatoriei aceste relatii sociale prevazute in C
civil de aici reese ca au o autonomie directa cu relatiile sociale reglementatea de dr familiei.

2.Noţiunea şi elementele contractului matrimonial

2.1. Definiţi noţiunea contractului matrimonial.este conventia incheiata benevol intre pers
care doresc sa se casatoreascasau intre soti,in care se determina drepturile si obligatiile
partimoniale ale acestora in timpul casatoriei si sau in caz de divort.
2.2. Analizaţi elementele contratului matrimonial.Scopul-incheierii C M este de a modifica
regimul partimonial al sotilor,pu ca el sa fatisfaca necesitatile lor,motivul poate fi diferit,de
la dorinta sotului de a pastra capitalul comercial care ii apartine,,si dorinta femeii de a abtine
egalitate cu sotul ei in toate domeniile.Subiecte –pers care doresc sa se casatoreasca sau
sotii.Pers care doresc acestea pot fi pers care au depus declaratia de casat la org de
inregistrare aacetelor de stare civila,nu pot incheia C pers majore incapabile,precum si
minorii care nu au inca calitate de soti.Obiectul-CM il constituie drepturile si obligatiile
patrimoniale ale sotilor,partea ce reglementeaza regimul jur al bunurilor sotilor.Sotii pot
include si alte prevederi ce se refera la relatiile patrimoniale.Relatiile personale familiale nu
pot forma obiectul C M,iar includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.Continutul-
reprezinta alegerea si constatarea regimului jur matrimonial dintre soti sau viitorii soti.Pers
care doresc sa se casatoreasca pot prevedea in C cine si in ce marime va suporta cheltuielile
pu nunta,care va fi soarta bunurilor primite la nunta.u=Un elemen esential al C M este
stabilirea regimului jur al bunurilor sotilor.Astfel CM poate stabili regimul comun,separat
sau pe cote patrimoniale asupra tuturor bunurilor sau asupra bunurilor fiecarui sot in parte.In
cazul stabilirii regimului pripritatii comune asupra tuturor bunurilor sotilor orice obiect cu
exceptia celor ce apartineau unuia dinre soti inainte de incheierea casatoriei vedin devin
proprietate comuna.In cazul rewgimului separarii de bunuri-acesta presupune ca intre soti nu
exista nici un fel de proprietate comuna,fiecare dintre soti isi procura bunuri pu el insusi care
ii vor apartine cu drept de proprietate personala.Regimul proprietatii pe cote parti-trecerea
proprietatii fiecaruia dintre soti in proprietatea comuta pe cote-parti,acest regim se stabileste
in privinta bunurilor comune si celor personale.Exita si regim mixt.
2.3.Vladimir şi Tamara au hotărât să încheie un contract matrimonial trăind în concubinaj.
În conţinutul contractului ei au prevăzut că bunurile dobîndite de ei în perioada cât vor trăi
împreună le vor aparţine cu drept de proprietate personală; nu vor fi obligaţi să se întreţină
reciproc nici într-un caz; dacă vor avea copii, în caz de divorţ, aceştea vor locui cu mama;
toate problemele vieţii de familie se vor soluţiona conform art. 16 Codul familiei de comun
acord, fără adresare în instanţa de judecată.
Decideţi asupra legalităţii contractului. Determinaţi data de la care el poate fi valabil şi care
din condiţiile enumerate vor fi legale în acest caz. Argumentaţi răspunsul. Subiectii Cm pot
fi sotii sau pers care dorescsa se casatoreasca conform CF art 10 pers care doresc sa se
casatoreasca acestea sunt pers care au depus declaratia la starea civila, ,reesin din continutul
spetei Vladimir si Tamara nu au depus declaratie si pers care nu au depus acesata
declaratie ,intentia de a inregistra casatoria nu este determinata si deci C incheiat in asa mod
va fi lipsit de importanta.Conditia contractuala ce tine de drepturile copiilor parintii nu au
dreptul sa stipuleze in CM,la fel nu este just includerea in CM a prevederilor ar16 dearece
acesta face parte din categoria dr personale ale sotilor care nu pot forma obiectul CM,iar
includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.

Testul 11
Principiile esenţiale ale dreptului familiei.
1.1. Definiţi noţiunea de principii ale dreptului.Principiile DRF sunt acele idei calauzitoarea
care determina esenta acesteiramuri de dr si care sunt obligatorii ,fiin intrunite in normene
luridice ale CF si Constitutie.
1.2. Analizaţi principiile esenţiale ale dreptului familiei.1)monogamiei-este oprit sa se
casatoreasca barbatul sau femeia care este casatorita .Acest principiu rezulta din sentimentele
pe care le au cei ce se casatoresc unul fta de altul,din morala societatii,religiei si normelor
juridice.2)pr.recunoasterii numai a casatoriei incheiata la organele de inregistrare a actelor de
stare civila.Conf Legii cu privirela actele civile ca nimai casatoria incheiata in fata organrlor
de stat genereaza efecte juridice.Cununia este un obicei care nu duce la recunoasterea
casatoriei si nu serveste ca dovada a intemeierii unei familii.Nu este recunoscuta de legislatie
nici concubinajul.3)casatoria liber consimtita-intre barbat si femeie ceea ce inseamna
dreptulm fiecaruia de asi alege sotul.Conform Costitutiei familia se intemeiaza pe casatoria
liber consimtita intre barbat si femeie,si nu este necesar acordul tertelor pers.4)egalitatea in
dr a sotilor in familie-In conformitate cu Declaratia Universala a dt Omului,Constitutia
RM,CF,relatiile personale si partimoniale intre soti,parinti copii,sint reglementate sin
reglementate egal intre barbat si femeie.5)pr potrivit caruia membrii familiei sunt datori sa-
siacorde unul celuilalt aprijin moral si material.In familie exista o comunitate de interese
morale ai materiale ,de asi acorda sprijin moral si materialexista relatii de
afectiune,prietenie,stima dintre membrii familiei.Sotii contribuie la cheltuielile casnice in
rapor cu mijloacele iecaryia,folosesc di dispun in comun acord de bunurile care le apartin cu
dr de proprietate i devalmasie.6)fidelitatea conjugala-sentimentul de dragoste si afectiune
dintre soti,si deaici se prezum aca tatal copilului nascut din parinti casatoriti are ca tata pe
sotul mamei.7)pr prioritatii a educarii copilului in familie.-reese din conventia cu privire la
dr copilului,ca copilul este prsonalitae care dispune de dr respectiv.Statul trebuie sa
ingrijeasca copii lipsiti de mediul familial.8)pr de manifestare a grijii pu intretinerea
educarea si apararea dr si intereselor membrilor minori si ale celor inapti de munca,-CF
prevede expres ca membrii familiei care majori sint obligatisa intretin acopii minori si
membrii inpti de munca,parintii sunt obligati sa-si intretina copi pina la majoratiar dac asunt
inapti de munca pe toata periada incapacitatii.acceasi obligatie o au si copii majori fata de
oarinti,obligatia de intretinere exista intre copii si parinti intre bunici si nepoti intre frati si
surori.9)solutionarea pe cale amiabila a tuturor problemelor vietii familiale.acest pr are o
sfera de actiune care cuprinde toate domeniile vietii de familie,alegerea locului de
trai,cheltuielile casnice,posesia folosinta si dispunerea bunurilor,domiciliu copilului in caz ca
parintii locuiesc separat,alegerea institutiei de invatamin pu copii S.a
1.3. Soţii Negru au încheiat căsătoria în 2004. Peste 2 ani relaţiile între ei s-au înrăutăţit din
cauza că mama soţului văzînd că soţia lucrează şi nu prea are timp să se ocupe de gospodărie
venea la ei în toată ziua, gospodărea de una singură, îşi aducea prietene şi deseori trecea pe la
butoiul cu vin. Soţia a cerut de la soacră să nu mai facă tărăboi la casă şi să-i restituie toate
cheile. Soacra s-a plîns la Primărie.
Decideţi asupra acţiunilor Primarului. Care principiu se va aplica la examinarea litigiului
Argumentaţi răspunsul. Se va aplica pr solutionarii pe cale amiabila a tuturor problemelor
vietii familiale,toate conflictele trebuie sa se solutioneze amiabil prin intelegere si
medirate.Primarul va lua toate masurile pu a impaca partile,adica va disuta poate vor ajunge
la un numitor comun.
2.Instituirea tutelei (curatelei) asupra minorilor/

2.1. Relataţi despre persoanele asupra cărora poate fi instituită tutela şi curatela şi scopul
acesteia.Tutela se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca pina la implinirea
de catre acestea virsta de 14 ani,Curatela-se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea
parinteasca in virsta de la 14-18 ani.
2.2. Analizaţi ordinea şi organele competente pentru instituirea tutelei şi curatelei. Tutela si
curatela este o institutie juridica care are o natura complexa,ea reprezina o natura jur a dr civ
care poate fi acordata pers fizice in scopul completarii capacitatii de exercitiu a lor.Totodata
reprezinta o institutie juridica a dr familiei fiind o forma de plasament a copiilor ramasi fara
ocrotirea parinteasca.Scopul tutelei si curatelei este de a acorda copiilor lipsiti de ocrotirea
parinteasca o familie in care ei sa fie educati in conditii apropiate celor din familia de
origine.Tutela si curatela este o sarcina de incredere pu ca intre tutore curator si minor se
stabiles relatii de familieIn ce priveste educatia tutorile si curatorul au aceleasi dr ca si
parintii.Tutela si curatela este o sarcina personala deoarecetutorile si curatorul trebuie
personalsa-si exercite dr si sa-si indeplineasca obligatiile.Tutela si curatela este o sarcina
gratuita,exceptie este atunci cind minorului ii apartin unele bunuricare necesita administrare
permanenta. Tutela si curatela urmeaza a fi instituita intr-o lunade la data primirii
informatiei.Numirea tutorelui sau curatorului se face de catre organul administratii publice
locale cu acordul pers care pretinde a fi numit si acordul scris alautoritatii tutelare.Acordul
trebuie sa decurga din rezultatele controlului conditiilor de trai ale copilului ,conditiile de trai
si calitatilor morale ale pers care doreste sa exercite tutela sau curatel aacestui minor.
2.3. După moartea părinţilor minorului Dumitru în vîrstă de 8 ani autoritatea tutelară a
încercat să-l plaseze sub tutela unchiului său Vasile în vîrstă de 40 ani. Acesta nu era de
acord, motivînd refuzul prin faptul că nu a avut copii, nu are experienţă în educarea copiilor,
este bolnav şi ii va fi greu să îndeplinească funcţia de tutore. Autoritatea tutelară a considerat
că argumentele nu sunt serioase şi l-a numit tutore asupra minorului.
Decideţi asupra hotărîrii autorităţii tutelare. Care sunt cerinţele stipulate în CF
RM faţă de persoanele ce urmează a fi numite tutori (curatori). P-uca sa fie numit tutore este
mai intii nevoie de acordul persoanei in cazul nostru al dl Vasile,in al doilea rind dlVasle
este bolnav si starea sanatatii lui nu-i permite sa educe copilul aceasta este o calitate pu care
nu i se poate da tutela asupra copilului.Cerintele stipulate in cod:la numirea se iau in
consideratie calitatile morale si alte calitati personale,starea sanatatii lui sa-i permita sa educe
copilul si sa-i apere interesele si dr legale ale copilului,posibilitatea de asi indeplini
obligatiile,relatiile membrilor familiei lui cu copilul.Dac copilul a atin svirsta de 10 ani
numai cu acordul copilului
Testul12
1Stabilirea paternităţii în instanţa de judecată
1.1.Definiţi noţiunea de paternitate.-Provinienta copiilor de la anumiti parinti se numeste
filiatie,filiatia este raportul de descendenta dintre copil si fiecare din parintii lui,filiatia fata
de tata se numeste paternitate.
1.2.Determinaţi cercul persoanelor care pot înainta acţiunea în instanţa de judecată şi actele
care se anexează la cerere.persoanele care pot inainta cererea invederea stabilirii
paternitatii o pot face:-unul dintre parinti-tutorele sau curatorul copilului,-copilul la atingerea
majoratului.La cerere se anexeaza certificatul de nastere al copilului in care rubrica unde este
mentionat tatal este complectat cu numele de familieal mameisau rubrica a ramas
necompletata,ceea ce este o dovada ca filiatia a fost stabilita fata de mama.de cele mai dese
ori cererea privind stabilirea paternitatii este depusa de mama copilului.
1.3.Propuneţi argumentele care pot stabili paternitatea şi faptul paternităţii:-Paternitatea
copilului din casatorie se stabileste prim prezumtia de paternitate,paternitate se stabileste in
baza certificatului de casatorie a sotilor,este necesar de prezentatactul medical constatator al
nasterii copilului,documentele de identitate a parintilor,un argument este faptul ca casatoria a
fost incheiata inaintea conceperii copilului,convetuirea mamei copilului cu pretinsul
tata,pretinsul tata a acordat benevol intretinere copilului,mama si pretinsul tata au ewducat
impreuna copilul ,expertiza medico-legala,insa cel mai veridic argument este ca sotul mamei
copilului este tatal copilului.

2.Actele de stare civilă şi modul de înregistrare a acestora.

2.1. Definiţi actele de stare civilă. –sunt inscrisuri autentice de stat pri care se confirma
faptele si evenimentele ce influenteaza aparitia,modificarea sau stingerea dr si obligatiilor
persoanelor si se caracterizeaza statutul de dr al acestora.
2.2. Determinaţi faptele juridice care urmează a fi înregistrate la organele de înregistrare a
actelor de stare civilă şi persoanele care se pot adresa.Sunt inregistrate urmatoarele fapte
cum ar fi nasterea ,moartea,ca urmare a incheierii unor acte
juridice:casatoria,adoptia,recunoasterea filiatiei,sau pronuntarea si raminerea definitiva a
unor hotatariri jud cu efecte asupra starii civile:hotarirea de divort,de stabilire sau contestarea
a paternitatii,de declarare a casatoriei nule,de declarare a mortii.Persoanele care se pot adresa
sunt in dependenta de caz in caz de divort unul dintre soi sau ambii,in caz adoptie pers care
doreste sa adopte un copil s.a
2.3. Din iunie 2000 cetăţenii RM soţii Vicol lucrau în baza unui contract în Franţa, venind
acasă numai în concediu. În 2005 relaţiile între ei s-au înrăutăţit şi ei au divorţat în Franţa, la
locul de trai, în conformitate cu legislaţia franceză. Peste un an soţul Ion Vicol s-a întors în
ţară şi a vrut să se recăsătorească. La depunerea declaraţiei de căsătorie la OSC cu cet.Neagu
A. el a prezentat hotărîrea instanţei de judecată din Franţa, tradusă în limba română şi
legalizată în ordinea stabilită de lege. Şeful Oficiului de Stare Civilă i-a propus să perfecteze
desfacerea căsătoriei în conformitate cu legislaţia RM.
Decideţi asupra cerinţelor Şefului OSC şi argumentaţi răspunsul. Cererea de perfectare este
neintemeiata deoare ce conf CF In RM este recunoscuta valabila desfacerea casotorie intr-un
stat strain cu conditia ca au fost respectate prevederile legislatiei statului corespunzator
privind competenta organelor care au adoptat hotarirea si privind desfacerea casatoriei.

Testul 13
1Temeiurile şi procedura decăderii din drepturile părinteşti
1.1. Definiţi noţiunea de decădere din drepturile părinteşti.-este o sanctiune care poate fi
aplicata fata de parintii care din culpa grava nu-si indeplinesc obligatiile fata de copii sau fac
abuz de drepturile lor parintesti.
1.2. Analizaţi temeiurile şi procedura de decădere din drepturile părinteştiTemeiurile :a)se
eschiveaza de la exercitaea obligatiilor parintesti-acestea sunt actiunile sau inactiunile care
pun in pericolsanatatea fizica sau psihica a copilului,dezvoltarea lui morala ,asigurarea
conditiilor de trai,invatatura si instruirea copilului
.b)refuza sa ia copilul din maternitate sau alta institutie curativa,educativa din aceste
prevederi pot face excepti cazurile cind copilul are un handicap vadit si la cererea sau la
acordul lor este plasat intr-o instuitutie curativa.Nu se constituie refuz si acordul parintelui
dat pu adoptia copilului
c)fac abuz de dr parintesti-ccea ce include folosirea dr parintesti pu a impune copilul la
cersit,consumul de alool,droguri implicarea in activitatea criminala,primejdia consta ca
copilul are incredere in parinti si ei folosesc neputinta lui.
d)se comporta cu cruzime fata de copil,aplicind violenta fizica sau psihica,atenteazala
inviolabilitatea sexuala a copilului.Violenta psihica se poate exprima se poate exprima in
insuflarea spaimei prin difrita amenintari,inclusiv expoatarea la munca peste puterile lui si
lipsirea de hrana si apa.
e)prin comportarea amorala influenteaza negativ asupra copilului cum ar fi participarea la
prostitutie la transformarea domiciliului comun in casa de toleranta.f)sufera de alcoolism
cronic sau de narcomanie.acerstea sint niste boli care duc la degradarea persoanelor de regula
parintii nu-si dau seama de actiunile care le savirsesc sunt agresivi sau daca nu ei oricum
prezinta primejdie,acesti copii sunt flaminzi,niengrijitim,sufera de diferite boli.g)au savirsit
actiuni premeditare contra vietii si sanatatii copiilor sau a sotului.-atentarea la voata
copilului,vatamarea grava a inteegritatii corporale,comtaminarea cu maladia SIDA,lasaera in
primejdie.h)in alte cazuri cind acestea o cer in interesele cipilolui.atunci cind sunt incalcate
dr si interesele copiilor.
ProceduraActinea poate fi pornita de unul dintre parinti,autoritatea
tutelara,procuror,Decaderea din dr parintesti este inaintata la cererea unuia dintre parinti
instanta judecatoreasca este obligata in fiecare caz separat sa stabileasca locul aflarii celuilalt
parinte sa puna in discutie chestiunea .Cerearea privind decaderea din dr parintesti se
examineaza cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare,aceasta trebuie sa rezinte actul de
cercetare in care sa elucideze circumstantele constatate.In sedinta de examinare a cererii
privind decaderea din dr parintestiinstanta judecatoreasca este obligata sa solutioneze
chestiuneadespre incasarea pensiei de intretinere de la parinti.\plata intretinerii se va efectua
indiferent de faptul daca copilul va fi plasat intr-o familie sau intri institutie de stat.Instanta
de udecata esre obligata sa anunte procurorul despre faptele infractiunale in privinta
copiilor,daca acestea nu au fost constatate.Instanta este obligata ca in termen de 3 zile de la
data cind hotarireav privind decadeera din dr parintesti a ramas definitiva,o copie a acesteia
oficiului de stare civila din raza teritoriala instantei.Parintii care au fost decazuti din dr
parintesti nu pot primi dublicate ale certificatului de nastere al copilului.
1.3 Comparaţi asemănările şi deosebirile dintre decăderea din drepturile părinteşti şi luarea
copilului fără decăderea din drepturile părinteşti. \decadere-defititiva sau exista exceptii de
restabilire a dr parintesti dar lasarea-inseamna limitarea dr parintesti,o alta deosebire este ca
decaderea se aplica in toate cazurile cind este prezenta culpa parintilor,luarea poate avea loc
si in cazul cind parintele nu constientizeaza actiunile sale si deci nu poate fi stabilita
vinovatia lui.La luare unicul temei este aflarea copilului ca aflarea impreum cu parintii
prezinta un pericol pentru viata si sanatatea lui iar la decadere la viata si sanatate la abuzuri
de drepturi comportamentul parintilor fata de copii s.a ambele sunt o sanctiune pu parintii
din cauza culpei lor in ambele cazuriocrotite intereseke cipiilor.
2 Datoriile soţilor
2.1. Relataţi despre noţiunea de datorie şi categoriile ei. Datoriile dintre soti sint determinate
de regimul jur al bunurilor sotilor si de felul obligatiei.Datoriile sotilor pot fi personale sau
commune.Ele pot aparea din cauzarea de daune de catre soti sau copii lor minori,restanta la
posesia de intretinere,obligatiile nascute din raporturile de munca s.a
2.2. Determinaţi care sunt temeiurile juridice ale apariţiei datoriilor personale şi ale
datoriilor comune. Datoriile personale-sint acele datorii care au aparut pina la casatoria
sau in timpul casatoriei ,dar in legatura cu proprietatea personala unuia dintre soti si nu sint
presupuse pu a fi folosit in interesul celuilalt sot sau al intregii familiei.Personale sunt si
obligatiile patrimoniale care au un caracter personal si nu pot fi transmise ex datorii la plata
pensieide intretinere pu membrii minori,Conf CF fiecare sot raspunde pu datoriile proprii cu
bunurile proprietate personala a lui.Comune-atunci cind ele au aparut in timpul casatoriei din
aceasi baza jur.Acestea sunt datorii aparute dintr-o conventie incheitata de ambii soti in
puterea careia sotii si-au asumat obligatiuni patrimoniale.NU are nici o importanta daca
conventia a fost semnata de ambii soti sau numai de unul din ei.Comuna este si obligatia
xare rezulta din cauzarea de daune in comun de soti si cea care rezulta din
dobindireanelegitima a averii de catre ambii soti din contul terteloor pers.P-u datoriile
comune sotii raspund cu bunurile care constituie proprietate comuna in devalmasie iar daca
aceasta nu acopera creantele sotii raspund solidar cu bunurile care le apartin cu dr de
proprietate personala.
2.3. Decideţi care bunuri pot fi urmărite: A)în cazul răspunderii părinţilor pentru
prejudiciul cauza de copilul lor minor, care a săvîrşit o infracţiune. . conform legislatie civile
parintii recupereaza prejudiciul cauzat de minorul de pina la 14 ani , dacă nu demonstrează
lipsa vinovăţiei lor în supravegherea sau educarea minorului. In cazul minorilor de la 14-18
ani ei răspund personal pentru prejudiciul cauzatin cazul in care nu are bunuri sau venituri
suficiente pentru repararea prejudiciului cauzat, acesta trebuie reparat, integral sau în partea
nereparată, de către părinţi (adoptatori) sau curator dacă nu demonstrează că prejudiciul s-a
produs nu din vina lor. In cazul executarii silite se urmaresc bunurile proprietate comuna in
devalmasie, B)în cazul cînd un soţ a luat un împrumut să facă reparaţie în apartamentul care
îi aparţine cu drept de proprietate personală, Fiecare soţ răspunde pentru obligaţiile proprii cu
bunurile proprietate personală şi cu cota-parte din proprietatea în devălmăşie, care poate fi
determinată de către instanţa judecătorească la cererea creditorului C)în cazul cînd soţii au
încheiat un contract matrimonial. . in cazul prezentei contractului matrimonial in cazul in
care prevederile legale vor fi respectate, sotul va raspunde doar din bunurile personale sau
din cota parte din proprietate comuna in devalmasie.comf codulu de executare unele benuri
nu pot fi urmarite9Ex hainele personale
Test nr. 19

1. Procedura adopţiei

1.1 Relataţi despre competenţa în materia adopţiei.

Adopţia poate fi realizată de către orice persoană care corespunde cerinţelor legii privitor la
adopţia. Adoptatorii obţin informaţii cu privire la procedura adopţiei. Persoanele sau familia
care doreşte să adopte este luată la evidenţă de către autoritatea tutelară, care ţine evidenţa
copiilor ce urmează să fie adoptaţi precum şi evidenţa persoanelor care doresc să adopte.
Evidenţa copiilor şi părinţilor care doresc să adopte copii se ţine de către autorităţile tutelare
la nivel local şi de către Ministerul Muncii, Protectiei Sociale şi Familiei. Încuviinţarea
adopţiei copilului se face de către instanţa judecătorească la cererea persoanelor care solicită
adopţia.
Cererea de adopţie se examinează  în şedinţă secretă cu participarea obligatorie a
adoptatorilor, a reprezentantului organului de tutelă şi curatelă şi a copilului dacă acesta a
împlinit vîrsta de 10 ani. În proces pot fi atrase, după caz, şi alte persoane interesate de actul
adopţiei.

1.2 Analizaţi procedura prealabilă în materie de adopţie şi efectele nerespectării ei.

Dorinţa persoanelor de a adopta este un element al capacităţii juridice familiale şi poate fi
realizat de către orice persoană care corespunde cerinţelor legii privitor la adopţie. Ea se
manifestă printr-o cerere scrisă, depusă la autoritatea tutelară de la domiciliul copilului sau al
solicitantului. La cerere se anexează actele necesare - buletin de identitate, acte ce confirmă
locul de trai, veniturile, starea sănătăţii a celor ce doresc să adopte etc. În momentul adresării
viitorii adoptatori obţin informaţii cu privire la procedura adopţiei. Autoritatea tutelară
discută cu candidatul adoptator, află motivul acţiunii de adopţie şi dă sfaturi necesare
persoanei în cauză. După ce candidatul la adopţie a făcut cunoştinţă cu copilul care urmează
să fie adoptat el poate fi încredinţat persoanei care urmează să-l adopte. La cererea de
adopţie se anexează actele ce confirmă că persoanele ce doresc să adopte îndeplinesc
condiţiile de fond şi nu există impedimente pentru ca actul juridic de adopţie să fie
înfăptuit. Cererea se examinează în şedinţă secretă cu participarea obligatorie a adoptatorilor,
a reprezentantului autorităţii tutelare şi a copilului. Instanţa judecătorească poate admite sau
respinge cererea de adopţie.
Hotărîrea instanţei judecătoreşti privind încuviinţarea adopţiei poate fi pronunţată numai
atunci cînd copilul s-a aflat în îngrijirea viitorilor adoptatori (adoptator) nu mai puţin de 6
luni.
În unele cazuri, adopţia poate fi încuviinţată şi fără stabilire acestui termen de încercare,
motivele menţionîndu-se în hotărîrea instanţei judecătoreşti.

1.3 Soţii Railean au depus o cerere de adopţie a minorului Dumitru în vîrstă de 7 ani.
Instanţa de judecată, după primirea avizului autorităţii tutelare privind raţionalitatea adopţiei,
a certificatului de naştere a copilului, a adeverinţei medicale privind starea de sănătate,
dezvoltarea fizică şi mentală a copilului, a acordului casei de copii unde se afla Dumitru, a
cerut de la autoritatea tutelară actul verificării condiţiilor de trai al soţilor Railean, veniturilor
lor şi caracteristica lor morală, cît şi faptul dacă nu au copii din căsătoriile anterioare.
Decideţi asupra corectitudinii cerinţelor instanţei de judecată, făcînd trimitere la normele
juridice respective.

Instanţa de judecată a procedat corect deoarece pentru a lua hotărîrea de adopţie instanţa
trebuie să cunoască toate datele despre soţi - identitatea, starea sănătăţii, precum şi locul de
trai şi veniturile persoanei adoptator. Aceasta este o condiţie de fond cu privire la procedura
adopţiei şi este necesară. Aceasta rezultă din prevederile codului familiei conform cărora nu
poate fi adoptator (adoptatori) perosoana care în virtutea calităţilor morale sau a stării
sănătăţii, nu sînt în stare să-şi îndeplinească drepturile şi obligaţiile părinteşti de întreţinere şi
de educaţie a copilului adoptat şi cele ale codului de procedura civila (prevederile referitoare
la procedura speciala) conform cărora la cererea de adoptie se anexeză certificatul de la locul
de muncă al  adoptatorului despre funcţia deţinută şi cuantumul salariului sau copia de pe
declaraţia veniturilor sau un alt act similar, copia autentificată de pe actul ce confirmă
dreptul de folosinţă  sau dreptul de proprietate al  adoptatorului asupra unui spaţiu locativ.
Aceasta rezultă din faptul că adopţia se face strict în interesele copilului (adopţia
fictivă fiind un temei de declaratie a nulitatii acesteia).

2. Drepturile şi obligaţiile nepatrimoniale ale soţilor

2.1 Numiţi principiul de bază pe care se întemeiază drepturile şi obligaţiile nepatrimoniale

ale soţilor şi articolele din Codul Familiei în care el este stipulat.
Drepturile şi obligaţiile nepatrimoniale dintre soţi se întemeiază pe principiul egalităţii
soţilor în relaţiile familiale. Este prevăzut în art. 2, 5 şi 16 din Codul familiei.
Egalitatea soţilor în drepturi şi obligaţii presupune:
1) dreptul fiecăruia dintre soţi de a-şi alege ocupaţia şi profesia, de a-şi determina
domiciliul;
2) soluţionarea de comun acord a problemelor maternităţii şi paternităţii, educaţiei şi
creşterii copiilor şi a altor chestiuni familiale;
3) obligaţia soţilor de a crea raporturi familiale bazate pe stimă şi sprijin moral reciproc, pe
grija pentru bunăstarea familiei, obligaţia de a ocroti şi întări familia, de a avea grijă pentru
creşterea şi dezvoltarea copiilor săi.
Toate problemele vieţii de familie se soluţionează de către soţi în comun în conformitate cu
principiul egalităţii lor în drepturi şi obligaţii. Amestecul în problemele vieţii de familie nu
se permite nici rudelor apropiate şi nici organelor care reprezintă puterea de stat.

2.2 Analizaţi conţinutul drepturilor şi obligaţiilor nepatrimoniale ale soţilor.

Personale sînt drepturile şi obligaţiile soţilor care nu au un conţinut economic. Conţinutul lor
reiese din prevederile codului familiei. Astfel toate problemele vieţii familiale se
soluţionează de către soţi în comun, în conformitate cu principiul egalităţii lor în relaţiile
familiale. Fiecare dintre soţi este în drept să-şi continue ori să-şi aleagă de sine stătător
îndeletnicirea şi profesia. Soţii îşi determină domiciliul în mod liber şi independent.
Relaţiile dintre soţi se bazează pe stimă şi ajutor reciproc, pe obligaţii comune de întreţinere
a familiei, de îngrijire şi educaţie a copiilor.
Soţii sunt liberi la încheierea căsătoriei să-şi aleagă numele de familie al unuia dintre ei sau
cel format prin conexarea numelor ambilor drept nume de familie comun ori fiecare dintre
ei îşi poate păstra numele de familie pe care l-a purtat pînă la căsătorie, ori pot conexa
numele de familie al celuilalt soţ la numele de familie propriu. De asemenea în momentul
înregistrării divorţului, soţii pot păstra numele de familie ales la încheierea căsătoriei sau pot
reveni la numele de familie purtat pînă la încheierea acestei căsătorii.
Soţii îşi datorează reciproc sprijin moral şi fidelitate conjugală, un lucru foarte important, a
cărui încălcare duce la efecte negative (certuri în familie, divorţ, omor în stare de afect şi
altele).

2.3 După sfatul prietenelor sale Angela, muncitoare la uzina de pîine a hotărît să devină
frizeriţă. Soţul ei nu a fost de acord cu această idee şi ei s-au certat. Peste o săptămînă el a
aflat că soţia totuşi s-a înscris la cursuri de frizeriţă. Acesta i-a interzis frecventarea
cursurilor, în caz contrar el va divorţa. Afirmaţiile soţului au convins soţia că el are dreptate
şi, dorind să păstreze familia, ea a renunţat la intenţiile sale.
Decideţi cît este de argumentată poziţia soţului. Descrieţi conţinutul dreptului soţilor de a-
şi alege îndeletnicirea şi profesia.

Principiul egalităţii soţilor în relaţiile familiale presupune şi faptul că fiecare dintre soţi
este în drept să-şi continue ori să-şi aleagă de sine stătător îndeletnicirea şi profesia. Conform
aceluiaşi principiu toate problemele vieţii familiale se soluţionează de către soţi în comun.
Din cele menţionate se poate de afirmat că la alegerea unuia dintre soţi a altei profesii sau
îndelitniciri sau la continuarea celor vechi soţii trebuie să ajungă la un numitor comun,
reieşind din faptul că soţii trebuie să îşi bazeze relaţiile pe stimă reciprocă.
În cazul dat soţul nu a menţionat careva motiv întemeiat pentru ca soţia să nu îşi schimbe
profesia. El a „ameninţat” soţia cu divorţul în cazul frecventării cursurilor. Prin aceasta
consider că a fost încălcat principiul egalităţii soţilor în relaţiile familiale. Această situaţie
este strict de „competenţa” soţilor, rudele, alte persoane sau careva autorităţi publice nu se
pot implica direct în alegerea profesiei de către unul din soţi şi nici la impunerea altui soţ de
a accepta schimbarea profesiei sau prelungirea celei vechi (cu unele excepţii, spre exemplu
în cazul în care soţul practică o profesie contrară bunurelor moravuri sau ilegală care
afectează copilul).
Test nr. 20

1.Contractul privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial

1.1. Definiţi contratul privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial.
Contractul privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial este contractul care se
încheie în formă scrisă între părinţii educatori şi autorităţile tutelare, avînd ca obiect
educarea şi întreţinerea copiilor orfani şi a celor lipsiţi de ocrotirea părintescă, contractul
fiind un temei pentru realizarea deciziei autorităţilor administraţiei publice locale.
1.2. Analizaţi elementele contractului privind plasarea copiilor în casele de copii de tip
familial.
Elementele contractului privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial sunt:
Subiecţii contractului privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial sunt pe de o
parte părinţii educatori şi pe de altă parte autoritatea tutelară.
Forma contractului este cea scrisă şi se poate aproba de către conducătorul direcţiei generale
de învăţămînt.
Obiect al contractului îl constituie educarea şi întreţinerea copiilor orfani şi a celor lipsiţi de
ocrotirea părintească.
Termenul contractului este pînă la împlinirea de către copii a vîrstei de 18 ani,iar în cazul în
care ei îşi continuă studiile pînă la împlinirea vîrstei de 23 ani.
Preţul este remuneraţia acordată părinţilor educatori în conformitate cu legislaţia în
vigoare, lor calculîndu-se stagiul de muncă în această perioadă. La fel ca preţ al acestui
contract pot fi şi îndemnizaţiile acordate de stat (deoarece părinţii educatori nu sunt obligaţi
să întreţină aceşti copii din sursele proprii) sau diferite sponsorizări şi alte surse acordate în
acest sens, însă ele nu reprezintă remuneraţie pentru această muncă, aceste sume fiind
dedicate strict pentru copii.

1.3. Părinţii educatori Măriţoi Elena şi Tudor au încheiat cu autoritatea tutelară un contract
privind plasarea copiilor în casa de copii de tip familial pe care au creat-o. În contract era
stipulat termenul de educaţie a copiilor prevăzut de legislaţia în vigoare şi condiţiile de
reziliere a acestui contract. Peste un an de zile soţii Măriţoi s-au adresat la autoritatea tutelară
cu rugămintea de a rezilia contractul din motivul că copii se poartă urît şi ei au numai
neplăceri din pricina lor.
Decideţi asupra rezilierii contractulkui privind plasarea copiilor în casele de copii de tip
familial. Enumeraţi cazurile de reziliere anticipată a contractului privind plasarea copiilor în
casele de copii de tip familial.

Legislaţia în vigoare nu prevede un aşa temei pentru rezilierea contractului , din aceste
considerente trebuie de refuzat în această cerere.
Conform regulamentului casei de copii de tip familial, casa de copii îşi încetează
activitatea în baza:
- hotărîrii autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la desfiinţarea casei de copii;
- hotărîrii instanţei judecătoreşti cu privire la anularea hotărîrii de creare a casei de copii.
Decizia privind încetarea activităţii casei de copii poate fi luată  şi la cererea părinţilor
educatori sau în temeiul  demersului autorităţii tutelare şi este condiţionată de următorii
factori:
- atingerea majoratului de către toţi copiii luaţi în îngrijire;
- decesul părinţilor-educatori sau al unuia dintre ei;
- depistarea oricărei forme de abuz asupra copiilor din partea părinţilor-educatori sau a altor
membri ai familiei;
- reintegrarea copiilor în familia lor biologică sau adopţia  lor, precum şi instituirea tutelei
asupra acestora;
- depistarea la părinţii-educatori sau la membrii familiei lor a maladiilor specificate în anexa
din regulament, care nu permit aflarea copiilor în casa de copii.

2.Procedura încheierii căsătoriei

2.1. Relataţi despre formalităţile premergătoare.
Pentru a încheia o căsătorie este nevoie de a fi îndeplinite unele condiţii de formă în
scopul asigurării prezenţei condiţiilor de fond şi lipsei impedimentelor, recunoaşterii publice
a căsătoriei cît şi dovada acesteia. Condiţiile de formă ale căsătoriei se împart în formalităţi
premărgătoare sau anterioare căsătoriei şi formalităţi privind însăşi încheierea căsătoriei.
Formalităţile anterioare sunt declaraţia de căsătorie şi opoziţia la căsătorie. Declaraţia de
căsătoria de căsătorie se depune personal de către viitorii soţi la organul de stare civilă de la
domiciul unuia dintre soţi. Declaraţia trebuie să cuprindă consimţămîntul soţilor,declaraţia
că au făcut cunoştinţă cu impedimentele căsătoriei, că sunt îndeplinite condiţiile de fond
,declaraţia că au luat cunoştinţă cu starea sănăţii a fiecăruia dintre soţi,date privitoare la
identitea soţilor, doleanţa cu privire la numele de familie, datele despre copii dacă au din
căsătoria anterioară. Declaraţia se face în formă scrisă şi se semnează de către viitorii soţi şi
se depune la organul de înregistrare a actelor de stare civilă. Opoziţia la căsătorie este actul
prin care o persoană aduce la cunoştinţă funcţionarului de stare civilă,şi ea poate fi făcută de
către orice persoană în formă scrisă. Opoziţia la căsătoria se poate face în perioada de timp
cuprinsă între data depunerii declaraţiei de căsătorie şi momentul încheerii căsătoriei.
2.2. Analiaţi procedura încheierii căsătoriei în faţa funcţionarului de stare civilă.
Căsătoria se închee de către organul de stare civilă în a cărui rază teritorială domiciliază
unul dintre soţi. În ziua fixată pentru încheierea căsătoriei funcţionarul de stare civilă
identifică viitorii soţi, constată că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi nu există impedimente
la încheierea căsătoriei, constată că nu există opoziţii la căsătorie sau că acestea nu sunt
întemeate. Deasemenea aduce la cunoştinţă viitorilor soţi drepturile şi obligaţiile lor de soţi
şi de părinţi, ia consimţămîntul viitorilor soţi în vederea încheierii căsătorie, declară căsătoria
încheiată şi întocmeşte actul de căsătorie care se semnează de soţi şi de funcţionarul de stare
civilă, apoi eliberează soţilor certificatul de căsătorie.
2.3. Roman Victor a depus o cerere de înregistrare a căsătoriei la OSC sect. Buiucani
mun.Chişinău cu cet. Ţapeş Victora. În buletinul de identitate al lui Roman V. nu era
ştampila că căsătoria anterioară a fost desfăcută. Şeful OSC l-a crezut pe cuvînt şi a primit
cererea, deoarece el a promis că în ziua fixată pentru înregistrarea căsătoriei el va aduce
certificatul de divorţ.
Peste o lună de la data fixată pentru înregistrarea căsătoriei el a prezentat hotărîrea rămasă
definitivă a instanţei de judecată privind divorţul din 15 februarie 2001. S-a constatat că
această hotărîre nu fusese înregistrată la OSC.
Decideţi asupra acţiunilor OSC.OSC nu a procedat corect în cazul dat, deoarece el nu trebuia
să accepte cererea din motivul că nu era ştampila care constată că căsătoria anterioară a fost
desfăcută la momentul depunerii cerii. În codul familiei ca impediment la căsătorie este şi
faptul dacă cel puţin una dintre persoanele ce doresc să se căsătorească este deja căsătorită.
Neîndeplinirea condiţiilor de fond (prezenţa unui impediment) este un motiv de a refuza
cererea.
Tesnr. 21

1. Depistarea şi plasamentul copiilor rămaşi fără ocrotirea părintească

1.1. Numiţi cauzele care determină copilul ca fiind rămas fără ocrotirea părintească
- decesul părinţilor;
- decăderea părinţilor din drepturile părinteşti în baza unei decizii a instanţei
judecătoreşti;
- copilul minor nu locuieşte cu părinţii şi ei nu vor să ia copilul la educaţie şi întreţinere
din motive neîntemeiate;
- copilul a fost luat de la părinţi în baza unei hotărîri judecătoreşti fără decăderea din
drepturile părinteşti;
- părinţii au fost recunoscuţi în modul stabilit de lege ca fiind incapabili sau avînd
capacitate restrînsă;
- în caz de boală sau absenţă îndelungată a părinţilor;
- în cazul refuzului părinţilor de a lua copilul din instituţiile curative sau educative;
- alte cazuri de lipsă a grijii părinteşti

1.2. Analizaţi funcţiile autorităţii tutelare în domeniul depistării şi plasamentului copiilor

orfani şi a copiilor rămaşi fără ocrotire părintească.
Preocuparea de problemele minorilor rămaşi fără grija părintească se pune în sarcina
autorităţilor publice. Ele sunt obligate să depisteze şi să ducă evidenţa tuturor copiilor rămaşi
fără grija părintească. Ele trebuie să culeagă informaţii privind copii rămaşi fără din diferite
motive fără grija părintească, cît şi să efectueze controale în diferite instituţii educative,
curative, locuri unde se adună copii, case părăsite, locuri unde lipsesc maturii etc, din raza
teritorială a autorităţilor tutelare. Primind informaţia despre un copil rămas fără grija
părintească,autoritatea tutelară este obligată ca în termen de 3 zile să efectueze un control al
condiţiilor de trai ale copilului în scopul confirmării faptului că copilul este lipsit de
ocrotirea părintească. Pînă la numirea tutorelui sau curatorului a adopţiei copilul va fi
reprezentat de către autoritatea tutelară. Autoritatea tutelară după ce a depistat şi a luat la
evidenţă copiii rămaşi fără grija părintească ea trebuie să le asigure plasamentul lor prevăzut
de legislaţia în vigoare.

1.3. Părinţii minorului Victor – 10 ani, au plecat la lucru peste hotare, iar el a rămas cu
bunica. Primele luni părinţii trimiteau bani, telefonau, apoi au dispărut. Peste un an a murit
bunica şi minorul a rămas singur în casă. Un an de zile el mînca la vecini. Aceştea încercînd
să afle ceva despre părinţi, şi văzînd că nu pot afla nimic – au anunţat autoritatea tutelară.
Aceasta a întreprins măsuri să plaseze copilul în localitatea dată, dar văzînd că nu-i nici o
posibilitate – au transmis datele la Organul central pentru protecţia copilului peste 3 luni.
Apreciaţi acţiunile autorităţii tutelare şi concretizaţi termenii privind evidenţa şi plasamentul
copiilor lipsiţi de grija părintească.
Autoritatea tutelară care a fost informată despre copilul rămas fără ocrotire părintească este
obligată, în termen de 3 zile, să efectueze un control al condiţiilor de trai ale copilului şi,
dacă se confirmă lipsa îngrijirii din partea părinţilor, să emită o decizie privind luarea
copilului la evidenţă, asigurînd apărarea drepturilor şi intereselor lui legitime printr-un
plasament provizoriu, admis de lege, pînă la determinarea, în modul prevăzut de prezentul
cod, a formei de protecţie adecvate.
În termen de 10 zile din momentul luării la evidenţă a copilului rămas fără ocrotire
părintească, autoritatea tutelară este obligată să comunice informaţia respectivă autorităţii
centrale pentru protecţia copilului.
În dependenţă de forma de protecţie a copiilor rămaşi fără ocrotire părintească aleasă de către
autoritatea tutelară şi se determină termenul de plasament a copiilor lipsiţi de grijă
părintească acordîndu-se prioritate formelor de protecţie de tip familial faţă de cele
rezidenţiale. Dacă vorbim de adopţie, însăşi mecanismul ei de realizare este mai complicat şi
deci va dura mai mult timp decît spre exemplu instituirea tutelei sau curatelei faţă de copil
(în practică cel mai des în calitate de tutore sau curator sunt numite rudele apropiate), care va
putea fi realizată mai repede, ulterior, cu acordul tutorelui (curatorului) putînd fi şi adoptat
copilul.
În cazul nostru autoritatea tutelară nu a informat  în termen de 10 zile din momentul luării la
evidenţă a copilului rămas fără ocrotire părintească autorităţii centrale pentru protecţia
copilului, ci le-a informat peste 3 luni. În rest autoritatea tutelară a procedat conform legii,
încercînd plasarea copilului în localitatea unde se afla.

2.Modificarea cuantumului pensiei de întreţinere stabilită de instanţa judecătorească

sau scutirea de plata acesteia
2.1. Numiţi organul competent şi persoanele care pot depune cererea.
Cererea o poate depune una dintre persoanele care au dreptul de a primi întreţinerea de la
alţi membri ai familiei chiar şi în cazul în care plata se efectuează în mod benevol. Cererea
o pot adresa persoanele care pretind plata întreţinerii şi o pot adresa în instanţa de judecată.
Nu este exclusă posibilitatea solicitării achitării pensiei de întreţinere de către autoritatea
tutelară sau procuror, în vederea apărării drepturilor şi intereselor copiilor minori, precum şi
tutorii sau părinţii sau alte rude, în vederea apărării drepturilor copiilor minori, deoarece de
la 14 copii pot să se adreseze personal în instanţa de judecată, iar pînă la 14 ani la autoritatea
tutelară dacă ocrotitorii legali nu le apără drepturile.

2.2. Analizaţi condiţiile scutirii sau modificării cuantumului pensiei de întreţinere.

Scutirea poate fi efectuată de către instanţa judecătorească cîn sunt îndeplinite cumulativ 2
condiţii şi anume 1 restanţa s-a format din motive întemeate, cum ar fi salariul mic,copii
minori la întreţinere, boala gravă, scăderea bruscă a veniturilor şi a 2 condiţie este cînd la
data examinării cererii este imposibilă lichidarea restanţei la pensia de întreţinere, reeşind din
situaţia materială şi familiară a debitorului. Modificarea are loc în cazul în care starea
materială sau familială a uneia dintre părţi s-a schimbat, inst.jud. luînd în considerare şi alte
circumstanţe importante ale părţilor, este în drept la cererea uneia dintre părţi să modifice
cuantumul pensiei de întreţinere sau săl scutească pe debitorul întreţinerii de plata acesteia.

2.3. Smochină A. plătea în baza unei hotărîri ai instanţei judecătoreşti 1/6 din venituri pentru
un copil din prima căsătorie şi 1/6 din venituri pentru alt copil din a doua căsătorie. La
momentul cînd copilul din prima căsătorie a împlinit majoratul mama celui de-al doilea copil
s-a adresat cu o cerere de majorare a pensiei de întreţinere pînă la ¼ din venituri. Pîrîtul nu
era de acord, deoarece era căsătorit a treia oară şi mai avea un copil minor şi soţie care nu
lucra, fiind ocupată cu îngrijirea copilului.
Decideţi asupra hotărîrii instanţei de judecată.Din prevederile legale, reiese că instanţa
de judecată ar trebui să mărească pensia de întreţinere, deoarece ea nu se acordă copilului din
căsătoria recentă dacă părinţii îşi îndeplinesc obligaţiile legale, deci pensia de întreţinere
pentru copilul minor se încasează din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor în mărime
de 1/4 - pentru un copil. Al 2 copil nu primeşte pensia de întreţinere, însă faptul că el este
instanţa de judecată poate lua în consideraţie.
Conform legislaţiei în vigoare cuantumul cotelor stabilite de lege poate fi micşorat sau
majorat de instanţa judecătorească, ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a
părinţilor, de alte circumstanţe importante. În cazul nostru pîrîtul afirmă că mai are un copil
minor la întreţinere, iar soţia nu lucrează, fiind ocupată cu îngrijirea copilului. Instanţa de
judecată nu poate leza drepturile unui copil în favoarea altuia. Deci, în cazul în care situaţia
materială nu va permite, atunci instanţa nu va majora cuantumul pînă la 1/4 din venituri sau
la altă cotă. Din aceste considerente dacă instanţa de judecată va constata situaţia materială
grea a pîrîtului ea nu va mări cota, iar dacă instanţa va constata că pîrîtul poate achita o sumă
mai mare, va dispune mărirea cotelor.

Test nr.22

1. Desfacerea căsătoriei cu element de extraneitate

1.1.Numiţi Legea care guvernează desfacerea căsătoriei cu element de extraneitate în
Republica Moldova şi organul competent.
Desfacerea căsătoriei cu elemente de extraneitate pe teritoriul Republicii Moldova are loc
conform legislaţiei Republicii Moldova. Deci se aplică prevederile naţionale cu privire la
divorţ. Persoanele putînd divorţa fie la oficiul de stare civilă, fie să se adreseze în instanţa de
jucată în această privinţă.
1.2.Determinaţi organul competent şi modalitatea pentru desfacerea căsătoriei cetăţenilor
RM care locuiesc în afara hotarelor ţării.
Conform prevederilor legale naţionale, cetăţenii Republicii Moldova care locuiesc în afara
ţării au dreptul la desfacerea căsătoriei în instanţele judecătoreşti ale Republicii Moldova,
indiferent de cetăţenia şi domiciliul celuilalt soţ.
Dacă, conform legislaţiei Republicii Moldova, căsătoria poate fi desfăcută de oficiul de stare
civilă, această problemă poate fi soluţionată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare
ale Republicii Moldova.
De asemenea este posibilă desfacerea căsătoriei în afara Republicii Moldova şi ea va fi
recunoscută valabilă dacă, la soluţionarea acestei probleme, au fost respectate cerinţele
legislaţiei statului corespunzător privind competenţa organelor care au adoptat hotărîrea şi
privind desfacerea căsătoriei.

1.3.În anul 2000 cet.RM Malai Ion şi cet.FR Utehina A. au încheiat o căsătorie la Moscova.
După aceea au locuit la Chişinău. În septembrie 2005 cet.Utehina A. din cauza
neînţelegerilor în familie a plecat la mama sa în Moscova, unde a depus o cerere de desfacere
a căsătoriei. Malai I. a expediat o plîngere în care a indicat că cerere de divorţ trebuie să fie
examinată la locul de trai al soţilor în conformitate cu legea statului unde ei au domiciliu
comun, indiferent de cetăţenia soţilor.
Decideţi asupra organului competent să desfacă căsătoria .

Conform convenţiei cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă,

familială şi penală din 22.01.93 dacă unul din soţi domiciliază pe teritoriul unei Părţi
Contractante, iar celălalt - pe teritoriul altei Părţi Contractante, atunci în acţiunile de
divorţ sunt competente instituţiile ambelor Părţi Contractante, pe teritoriile cărora
domiciliază soţii. Din prevederile acestei convenţii rezultă că este competentă atît instanţa
de judecată a Federaţiei Ruse, cît şi cea a Republicii Moldova.

2.Particularităţi la înregistrarea naşterii copilului

2.1.Relataţi despre termenii de prezentare la OSC a declaraţiei de naştere.

Coform legii cu privire la actele de stare civilă Obligaţia de a declara naşterea
copilului o au părinţii  sau unul dintre ei, iar dacă părinţii nu au posibilitatea de a declara
personal naşterea copilului, declaraţia respectivă se face de către rudele părinţilor sau o altă
persoană împuternicită de ei, de către administraţia unităţii  sanitare în care s-a produs
naşterea sau în care se află copilul, de către autoritatea tutelară, precum şi de către alte
persoane. Declaraţia de naştere se face în termen de cel  mult 3 luni din ziua naşterii
copilului. Dacă  declaraţia de naştere a fost făcută după expirarea termenului  de 3 luni, dar
înăuntrul termenului de un an de la naştere, întocmirea actului  de naştere se face de către
oficiul stare civilă cu acordul şefului acestuia.  Dacă  declaraţia de naştere a fost făcută după
expirarea unui an de la data naşterii, întocmirea actului corespunzător se face la oficiul stare
civilă pe baza avizului privind înregistrarea tardivă a naşterii copilului, fiind cercetate
cauzele încălcării termenelor stabilite şi exceptată o eventuală dublare a înregistrării
naşterii  respective
De la regula generală sunt şi unele excepţii. Una din ele este că întocmirea actului de
naştere al copilului găsit se face, în termen de o lună de la data găsirii acestuia.
Alta este referitor la înregistrarea naşterii copilului  născut mort decedat în prima săptămînă
după naştere. Conducătorul unităţii sanitare în care s-a produs naşterea sau decesul copilului
ori medicul care a constatat faptul naşterii copilului mort sau faptul decesului nou-
născutului  în prima săptămînă după  naştere este obligat, în termen de 3 zile de la data
constatării faptelor respective, să declare naşterea sau naşterea şi decesul.

2.2. Analizaţi înregistrarea naşterii copilului găsit sau abandonat şi înregistrarea tardivă a
naşterii.
Persoana care a găsit copilul este obligată să anunţe în termen de 24 de ore poliţia şi să
prezinte copilul cu toate obiectele şi  înscrisurile aflate asupra lui.
Întocmirea actului de naştere al copilului găsit se face, în termen de o lună de la data găsirii
acestuia, la oficiul stare civilă în a cărei rază teritorială a fost găsit. Înregistrarea se face pe
baza procesului-verbal întocmit de un colaborator al poliţiei, un medic şi un reprezentant al
autorităţii tutelare căreia îi revine şi obligaţia de a face declaraţia scrisă de înregistrare a
naşterii.
În procesul-verbal trebuie să fie consemnată
- data, locul şi  împrejurările în care a fost  găsit copilul;
- sexul şi  data presupusă a naşterii  copilului, care, concomitent sau ulterior, vor
fi  confirmate sau  precizate printr-un act aparte al unităţii sanitare.
În situaţia în care copilul este abandonat de către mamă în spital (maternitate), conducătorul
unităţii sanitare are obligaţia să sesizeze poliţia în termen de 24 de ore de la constatarea
faptului. Întocmirea actului  de naştere în acest caz se va face pe baza certificatului medical
constatator al naşterii şi a procesului-verbal întocmit de colaboratorul poliţiei, de
conducătorul unităţii sanitare şi de reprezentantul autorităţii tutelare căruia îi revine şi
obligaţia de a face declaraţia scrisă de înregistrare a naşterii.
    În cazurile înregistrării naşterii a copilului găsit sau abandonat, dacă nu  se cunosc
numele de familie şi prenumele lui, acestea se stabilesc de către oficiul de stare civilă care
înregistrează naşterea. La întocmirea actului de naştere, la rubrica privind datele despre
părinţi se va înscrie "necunoscuţi".

Dacă  declaraţia de naştere a fost făcută după expirarea termenului  prevăzutde 3 luni din, dar
înăuntrul termenului de un an de la naştere, întocmirea actului  de naştere se face de către
oficiul stare civilă cu acordul şefului acestuia.
Dacă însă declaraţia de naştere a fost făcută după expirarea unui an de la data naşterii,
întocmirea actului corespunzător se face la oficiul stare civilă pe baza avizului privind
înregistrarea tardivă a naşterii copilului, fiind cercetate cauzele încălcării termenelor stabilite
şi exceptată o eventuală dublare a înregistrării naşterii  respective.
În caz de necesitate, oficiul stare civilă solicită poliţiei verificările corespunzătoare, precum
şi avizul medicului legist cu privire la vîrsta şi sexul copilului a cărui  naştere urmează  a
fi  înregistrată.
    Întocmirea actului de naştere în aceste cazurile atrage după sine aplicarea sancţiunilor
administrative faţă de persoanele care au obligaţia de a face declaraţia de naştere în
termenele stabilite de lege.
2.3. Galina, în vîrsta de 23 ani a născut un copil la maternitatea nr. 1 din or. Cahul. Naşterile
au fost complicate, copilul slab şi ei se aflau permanent la spital. La a 5-a zi după naştere
copilul a decedat. Mama fiind stresată a stat la spital încă 2 luni, copilul fiind înmormîntat
fără ea. După ce s-a însănătoşit ea s-a adresat la OSC Cahul pentru a primi certificatul de
deces al copilului, dar a primit refuz deoarece nu avea documentul de naştere a copilului.
Decideţi asupra situaţiei. Care acte trebuiesc îndeplinite de către OSC şi cine urma să
prezinte datele despre naşterea şi decesul copilului. Cum se înregistrează la OSC naşterea
copilului născut mort?Consider că OSC Cahul a procedat corect, deoarece el nu a fost sesizat
în această privinţă şi deci nu are temei juridic şi nici material (nu există careva documente)
pentru a putea elibera certificatul de deces.
În cazul decesului copilului în prima săptămînă după naştere se va elibera doar
certificatul de deces al copilului.
Conform prevederilor codului familiei conducătorul unităţii sanitare în care s-a produs
decesul copilului ori medicul care a constatat faptul decesului nou-născutului  în prima
săptămînă după  naştere este obligat, în termen de 3 zile de la data constatării faptelor
respective, să declare naşterea sau naşterea şi decesul. Declaraţia se depune la organul de
stare civilă în a cărui rază teritorială se află unitatea sanitară.
Dacă copilul a decedat în prima săptămînă după  naştere, OSC înregistrează atît
naşterea cît şi decesul copilului, eliberînd numai certificatul de deces.
 În situaţia dată este necesar de a se adresa cu o cerere conducătorului OSC Cahul, fie
adresarea în instanţa de judecată pentru a constata această situaţie şi de a elibera certificatul
solicitat.

Test nr. 23
SUB I Drepturile şi obligaţiile tutorilor şi curatorilor
1 Definiţi noţiunea de tutore şi curator.
Tutore= este reprezentantul legal al minorului care este in virsta de la 14 ani, care incheie in
numele si in interesul lui actele juridice necesare, aparin drepturile si interesele copilului in
relatiile cu personae fizice si juridice, inclusive in inst de judecata fara mandat special;
Curator = este reprezentantul legal al minorului care este in virsta de la 14 ani la 18 ani isi da
consimtamintul la incher actelor juridice pe care cel aflat sub curatela nu este in drept sa le
incheie de sinestatator, aparind drepturile si interesele copilului in relatiile cu personae fizice
si juridice, inclusive in inst de judecata fara mandat special;
2 conţinutul dr şi oblig tutorilor şi curatorilor Dr-le si oblig-le tuturilor si curatorilor reies
din prevederile CF, care stipuleaza ca tutela si curatela se instituie in scopul educatiei si
instruirii copiilor lipsiti de ocrotire parinteasca, precum si al apararii dr-lor si intereselor lor
legitime. Continutul dr-lor si oblig tutorilor si curatorilor, spre deosebire a rudeniei de singe,
apare in baza actelor administrative. De mentionat, ca dr-le si oblig-le T si C sunt cele
privind persoana minorului, care sunt reglementate de legislat familiala si cele privind
bunurile minoului, de legislat civila. Asadar: -T si C are dr si este obligat sa educe(incluzind
si grija de sanatate, dezvolt sub toate aspectele ale copilului) copilul aflat sub tutela sau
curatela; -sa creeze , in depend de virsta copilului, conditii sanitaro-igienice ce ar asigura
dezvolt normala a celui pus sub tutela sau curatela; -sunt in drept sa determine independent
procedeele si mijloacel de educatie a copilului, fiind obligati ca acestea sa corespunda
recomandarilor autoritatii tutelare; -T si C sa duca o evidenta despre starea sanatatii
copilului, fiind obligat sa informeze autoritatea tutelara si dupa caz, sa cerara plasarea
copilului intr-o institutie curativa sau sanatoriala; -T si C sunt obligati sa asigura
invatamintul obligatoriu al copilului aflat sub tutela sau curatela, si sunt in drept sa aleaga
institutia de invatamint precum si forma de studii; -T si C nu este in drept sa impiedice
contactele copiluilui cu rudele lui, cu exceptia cazurilor in care acestea ar leza interesele
copilului; -C si T este in drept sa ceara pe cale judecatoreasca de la orice persoana,
inapoierea copilului pa care acestea il retin fara temei legal; - T si C nu pot reprezenta
minorul tutelat in inst de jud daca cealalta parte in proces este sotul sau ruda pina la gradul al
4-lea cu el.
3 Speta 1) din punct de vedere juridic, bunica este in drept si poate fi numita tutore, daca ea
va putea asigura conditii optime dezvoltarii si educarii copilului (de ex chiar daca este inapta
de munca, are o avere destul de impunatoare sau suficienta nivelului de intretinere a copilui),
dar la numirea tutorelui, inst de judecata este obligata sa tina cont de interesele copilului,
prin urmare din punct de vedere juridic si unchiul este indreptatit sa fie numit tutore daca
acesta a pretins, precum si datorita faptului ca acesta dispune de o posibilitate de vadita de
ingrijire si crestere a copilului, astfel daca de drept prioritate au ambii de a dobindi calitatea
de titutore, de fapt se va da prioritate celui care corespunde cel mai mult exigentei tutelare.
2) Cerinte fata de tutore: pot fi numii tutori o singura pers fizica sau sotul si sotia impreuna
daca nu se afla in vreunul din cazurile de incompatibilitate prevaz de CF; -la numirea
tutorelui se iau in considerare calitatile morale si alte calitati personale, posibilitati;e acestuia
de a-si indeplini obligatiile de tutore, relatiile lui si ale membrilor familiei lui cu copilul;
-numirea tutorelui la copilul care a atins virsta de 10 ani se face numai cu acordul copilului.
3) potrivit CF copii aflati sub tutela au dreptul de a locui impreuna cu tutorele lor, de
asemenea Ccivil prevede ca domiciliul minorului, in cazul in care el se afla sub tutela sau
curatela, este al reprezentantului legal, adica tutore sau curator 4) Potrivit CF si a Leg priv
pensiile de asigurari sociale de stat, copilor, a caror parinti au decedat, li se poate stabili o
pensie de urmasi pt munca , sau in caz contrar acest ava dispune de o alocatie sociala de stat
prevazuta de Leg priv alocatiile sociale de stat. De asemenea, copilul aflat sub tutela poate
beneficia si de alte indemnizatii si compensatii care se platesc familiilor cu copii pt
ameliorarea situatiei vulnerable. La fel, de mentionat ca daca locuinta ocupata anteriror de
parintii care au decedat le-a apartinut cu dr de propritate privata, copilul are dr la mostenire,
devenind proprietatea lui, pe cae o administreaza tuturele (curatorul) . De asemnea, daca
copii aflati sub tutela nu au avut anterior spatiu locativ,la implinirea majoratului ei urmeaza
sa fie asigurati cu spatiu locativ conform legisalt in vigoare. #Potrivit Ccivil tutorele
administrează şi dispune eficient de bunurile celui pus sub tutelă, în numele acestuia, dacă nu
este numit un administrator al bunurilor. Sumele de bani care depăşesc necesităţile
întreţinerii celui pus sub tutelă şi ale administrării bunurilor lui se depun pe numele acestuia
la o instituţie financiară de unde nu pot fi ridicate decît cu autorizaţia autorităţii tutelare.

SUB II Procedura declarării căsătoriei nule

1 Numiţi organul competent pentru declararea căsătoriei nule şi momentul din care
căsătoria se consideră nulă. Nulitatea casatoriei este o sanctiune care se aplica in urma
nerespecatrii, de catre cei ce se casatoresc, a unora dintre cerintele prevazute de lege cu
privire la incheierea casatoriei. Organul competent pt decal casatoriei nule, potrivit CF il
reprez instanta judecatoreasca. Casatoria decalarata nula se considera ca atare din momentul
incheierii ei.
2 Determinaţi subiectele dreptului la acţiune.
Dreptul de a cere declararea nulităţii căsătoriei îl au următoarele persoane: a)soţul minor,
părinţii lui (tutorii), autoritatea tutelară sau procurorul, dacă căsătoria a fost încheiată de o
persoană care nu a atins vîrsta matrimonială şi această vîrstă nu a fost redusă în modul
stabilit. După atingerea de către soţul minor a vîrstei de 18 ani, dreptul de a cere declararea
nulităţii căsătoriei îi aparţine numai lui. De mentionat, ca casat poate fi declare nula contrar
vointei minorului in cazul cind exista o primejdie pt viata si sanatatea lui, de ex: antrenarea
minorului in activitatea criminala; b)soţul ale cărui drepturi au fost încălcate prin încheierea
căsătoriei, precum şi procurorul în cazurile viciului de consimţămînt; c)soţul care nu a ştiut
despre existenţa impedimentelor la căsătorie, tutorele soţului declarat incapabil, soţul din
căsătoria precedentă nedesfăcută, alte persoane ale căror drepturi şi interese au fost lezate în
urma căsătoriei încheiate cu încălcarea prevederilorCF, precum şi autoritatea tutelară sau
procurorul, în cazurile prevaz de CF. Alte personae pot fi mostenitorii oricaruia dintre soti
(de ex: copiii din casatoria anterioara) sau pers-le care au dr la pensie pt pierderea
intretinatorului; d)soţul de bună-credinţă şi procurorul, în cazul în care a fost încheiată o
căsătorie fictivă.
3 Speta Decideţi asupra normelor juridice care trebuie să fie aplicate la soluţionarea cazului.
La sotlutioanarea litigiului se vor aplica dispozitiile CF privind modalitatea de desfacere a
casatoriei, decalrarea nulitatii casatoriei , consecintele de declarare a nulitatii casatoriei,
precum si dispozitiile Ccivil privind impartirea bunului proprietate comuna in devalmasie
(imparteala se face proportional aportului fiecaruia la dobindirea bunului) Poate oare fi
declarată nulă căsătoria după desfacerea ei. Da, desfacerea casatoriei nu este un impediment
pt decalararea ulterior si a nulitatii acesteia, intruct nulitatea produce efecte specifice in
raport cu cele ale desfacerii, bunaoara, bunurile procurate în comun de către persoanele a
căror căsătorie a fost declarată nulă aparţin acestora cu drept de proprietate în diviziune, iar
contractul matrimonial se consideră nul; soţul de bună-credinţă este în drept să ceară, în
modul stabilit de legislaţia civilă, repararea prejudiciului moral şi material cauzat, etc
precum si alte efecte prevaz de CF. Prin divort poate fi desfacuta doar casatoria legala care a
fost incheiata cu incalcarea prevederilor legale, nula se declara casatoria incheiata cu
incalcarea prevederilor legale. De asemenea, spre deosebire de desfacere, dr-le si oblig-le
sotilor inceteaza din momentul incheierii casatoriei, precum si pot cere nulitatea orice pers
ale carei drepturi au fost lezate.

Test nr. 24
SUB I Drepturile şi obligaţiile părinţilor-educatori
1.Definiţi noţiunea de părinţi-educatori. Se numesc parinti-educatori fondatorii caselor de
copii de tip familial, care se considera infiintate de la data cind a fost luata decizia autoritatii
administratiei publice locale. De asemnea , se considera parinti-educatori sotul si sotia, care
se ocupa de ingrijirea si educatia copiilor, purtind totodata responsabilitatea pt indeplinirea
functiilor ce le revin. De mentionat, ca parintii-educatori sint reprezentantii legali ai copiilor
plasati in casa lor si apara, fara procura speciala, dr-le si interesele acestora in toate rel;atiile
cu pers-le fizice si juridice, inclusive in inst de judecata
2.Analizaţi drepturile şi obligaţiile personale nepatrimoniale şi patrimoniale ale părinţilor-
educatori. In conformit cu prevederile CF parintii-educatori au fata de copiii plasati in casele
de copii de tip familial drepturi si obligatii similare celor ale tutorelui .. ei sunt obligati sa
educe copiii, respectindu-le demnitatea; -sa organizeze traiul comun a copiilor care au fost
plasati la ei pt crestere si ingrijire; - sa le educe deprinderi necesare in viata, sa aiba grija de
sanatatea si instruirea fiecaruia dintre ei; -au dr prioritar la adoptia copiilor aflati in propria
casa de copii; -sint obligati sa asigure ingrijirea permanenta, asist medicala necesara fiecarui
copil in conformit cu virsta acestuia; -este obligat sa aplice metode de educatie care sa nu
prejudicieze sanatatea fizica si psihica a copiilor ingrijiti;- obligatia de a duce evidenta starii
sanatatii, fiind obilgati ca o data in an sa treaca examenul medical prevazut de Regulamentul
asei de copii de tip familial; sunt in dr sa aleaga institutia de invatamint tinind cont de dorinta
si aptitudinile copiilor. # Daca sa vorbim de dr si oblig patrimoniale, de mentionat ca
parintii-educatori sint obligati sa tina evidenta bunurilor, veniturilor casei de copii si a
cheltuielilor efectuate si sa prezinte o data in an autoritatilor publice darea de seama
respectiva; prin indeplinire dr-lor si oblig-lor sale parintii-educatori isi exercita functiile fiind
remunerati, iar perioada de activitate in casele de copii de tip familial se include in stagiul de
munca general neintrerupt; -ei nu sunt obligati sa intretina copii plasati in casa de copii de tip
familial din cont propriu, adica nu are loc o obligatie de intretinere; -autorit tutelara asigura
pastrarea patrimoniului copilului prin exercitarea unui control continuu al activitatii
parintilor-educatori
1.3.Formulaţi deosebirile şi asemănările dintre drepturile şi obligaţiile părinţilor-educatori şi
drepturile şi obligaţiile tutorilor şi curatorilor. Asemanarile. In primul rind atit parintii-
educatori cit si tutorele sau curatorul apara drepturile si interesele copiilor plasati spre
ingrijire in toate relatiile cu pers;-le fizice si juridice. Atit parintii-educatori cit si tutorii si
curatorii au urmatatoarele dreprturi si obligatii: dr si obligati sa educe(incluzind si grija de
sanatate, dezvolt sub toate aspectele ale copilului) copilul plasat la ingrijire; -sa creeze , in
depend de virsta copilului, conditii sanitaro-igienice ce ar asigura dezvolt normala; -sunt in
drept sa determine independent procedeele si mijloacel de educatie a copilului, fiind obligati
ca acestea sa nu prejudicieze sanatatea fizica si psihica a copiilor ingrijiti ; - sa duca o
evidenta despre starea sanatatii copilului; - sunt in drept sa aleaga institutia de invatamint
precum si forma de studii, etc. #Principala deosebire, avind in vedere ca dr-le si oblig-le
parintilor-educatori fiind similare celor ale tutorelui, consta in faptul ca ei isi exercita
functiile fiind remunerati, iar iar perioada de activitate in casele de copii de tip familial se
include in stagiul de munca general neintrerupt. Acestia sunt remunerati la nivelul
lucratorilor institutiilor de ingrijire si instruire pt copii orfani, in functie de numarul copiilor
aflati in plasament. De asemnea, potrivit CF nu apare nici obligatia de intretinere.

SUB II Cuantumul şi modul de încasare a pensiei pentru alţi membri ai familiei

2.1.Numiţi creditorii şi debitorii obligaţiei de întreţinere respective. Potrivit CF contractul
privind plata pensiei de intretinere poate fi incheiat intre persoana care datoreaza intretinere
adica –debitorul intretinerii si persona care ar dreptul la intretinere –creditorul intretinerii,
adica intre personale care au obligatia de a se intretine reciproc conform prevederilor legale.
Subiecte ale contractului pot fi numai personae fizice cu capacity deplina de ex. In cazul cind
creditorul intretinerii este un minor sub virsta de 14 ani, contr va fi incheiat in numele
minorului de catre parinti, adoptatori sau tutori. In cazul minorilor intre 14-18, contr va fi
incheiat de insusi minorul cu consimatmintul parintilor, adoptatorilor sau curatorilor.
Respective la categoria de alti membri ai familiei CF atribuie in calitate de debitor:
a)Obligaţia de întreţinere dintre fraţi şi surori ; b)Obligaţia bunicilor de a-şi întreţine nepoţii
c)Obligaţia nepoţilor de a-şi întreţine bunicii d)Obligaţia copiilor vitregi de a-şi întreţine
părinţii vitregi; e)Obligaţia copiilor de a-şi întreţine educatorii. 2.2.Analizaţi modul de
încasare a pensiei de întreţinere. De mentionat, ca anume continutul pensiei de intretinere
consta in stabilirea cuantumului si a modului de plata a pensiei de intretinere. In conformit
cu CF daca sa ne referim la cuantumul si a modul de plata a pensiei de intretinere a
debitorilor intretinerii, acesta se stabileste printr-un contract intre parti. Subiectele contr pot
stabili cuantumul pensiei de intretinere pe cote-parti; in procente fata de veniturile
debitorului intretinerii,; prin plata sumei totale o singura data. Este relevant faptul ca in
contract poate fi prevazuta si caluza privind posibilitatea indexarii pensiei de intretinere
#Conform CF dacă nu există un contract între părţi, pensia de întreţinere se stabileşte de
către instanţa judecătorească în sumă bănească fixă achitată lunar, ţinîndu-se cont de starea
materială şi familială a persoanei care datorează întreţinere şi a persoanei care are dreptul la
întreţinere, precum şi de alte circumstanţe importante.# Dacă unul dintre membrii familiei
are dreptul la pensie de întreţinere concomitent de la mai multe persoane, instanţa
judecătorească determină cuantumul acesteia pentru fiecare dintre cei ce o datorează, ţinînd
cont de starea lor materială şi familială. Instanţa judecătorească este în drept să ia în
considerare toate persoanele care datorează întreţinere, indiferent de faptul dacă acţiunea a
fost pornită faţă de una, cîteva sau toate persoanele în cauză. 2.3. Decideţi, care din
persoanele enumerate pot fi obligate la plata întreţinerii şi cum se va calcula cuantumul
acesteia.1) Vor fi ambii obligate : si fratele si buneii, intrucit CF prevede dreptul la
întreţinere de la surorile şi fraţii majori apţi de muncă care dispun de mijloace suficiente,
precum si obligaţia bunicilor de a-şi întreţine nepoţii daca dispun de mijloace suficiente; 2)
se va stabili in suma fixa in functie de venituri acestora
Test nr. 25

SUB I Faptele juridice în dreptul familiei şi tipurile lor

Definiţi noţiunea de fapt juridic în sens larg şi în sens îngust. In sesn ingust, faptul juridic
este imprejurarea prevazuta de norma juridical care, realizata in concret, are consecinte
juridice, adica da nastere, modifica sau inceteaza raportul juridic familial, iar in sens larg,
faptele juridice, dupa cum se expun savantii nu se reduce doar la nasterea , schimbarea sau
incetarea rap juridice, ci atrag dupa sine nasterea si incetarea capacitatii de folosinta si de
exercitiu (de ex hot inst de jud despre declararea persoanei ca fiind incapabila)
1.2. Analizaţi criteriile de clasificare a faptelor juridice în dreptul familiei. In modul cel mai
general in lit de spec clasificarea are loc dupa raportarea faptelor jur la vointa omului (adica
daca depend sau nu de vointa omului) respective se impart in: 1)actiuni= fapte voluntare ale
omului de care norma de drept leaga anumite consecinte juridice, acestea se mai clasifica in
raport cu dipozitia reguluii de drept in: -licite( de ex: stabilirea paternitatii) si –ilicite (care
contravin legislatiei, de ex: inch casatoriei cu vicierea consimtamintului). #2)evenimente =
imprejurari, fenomene, care se petrec indifferent si independent de vointa omului, si carora
norma de drept le da o semnificatie juridical prin retinerea lor in ipoteza ei. La rindul sau
evenimentele pot fi: -absolute (de ex: decesul unei personae); -relative (nasterea copilului).
##Un alt crietriu este cel conform umarilor, avem: 1) de nastere a dr-lor si oblig-lor familiale
(de ex: adoptia); 2) de modificare a dr-lor si oblig-lor sub-lor rap juridice familiale; 3) de
impiedicare a dr-lor sint acelea existenta carora impiedica realizarea unui dr stabilit de
legislatie; 4) de incetare a dr-lor si oblig-lor familiale sint acele actiuni si evenimente ca
decesul, incet casatoriei. #Sunt discutabile in lit de spec asa categorii de fapte juridice ca cele
de restabilire, precum si calsific faptelro juridice ca situatie sau stare, insa importanta
acesteia este diminuata datorita faptului ca nu au o insemnatate de sinestatatoare.
1.3. Expuneţi-vă opinia asupra faptelor juridice în dreptul familiei şi faptelor juridice în
dreptul civil. Din start as dori sa mentionez ca desi faptele juridice in dr familiei au anumite
momente specifice, clasificarea lor se face dupa aceleasi criterii ca si in dreptul civil. In dr
civil , in functie de originea faptelor juridice, la fel se impart in 2 categ: actiuni si
evenimenet. 1)Actiunile sunt fapte volunatre a caror savirsire in conditiile prevaz de lege
atarge consecinte juridice, la rindul lor de asemenea se impart in licite si ilicite (asa-numitele
delicte) In lit de specailit civila se sustine ca un rol important in procesul de aparitie,
modificare si stingere a rap-lor jur il au actele administrative de inregistrare a faptelor
juridice, indeosebi a evenimentelor. 2)Evenimentele ca si in dr familiei, sunt fapte care se
produc independent de vointa omului, dar carora legea le atribuie anumite consecinte
juridice, acestea fiind deasemnea de 2 categorii: -relative si –absolute. #De mentionat, ca in
lit de spec civila in raport cu pluralitatea elementelor componente, faptele juridice se
calsifica in simple si complexe. A)faptele jur simple constau in elemente unice, care produc
efecte jur prin ele insele (de ex: moartea pers fizice). B)Faptele jur complexe sunt alcatuite
din maimulte elemente, care numai realizate impreuna, simultan ori succesiv produc efecte
juridice prevazute de lege.
SUB II Scutirea soţului (fostului soţ) de obligaţia de a –l întreţine pe celălalt soţ sau limitarea
acestei obligaţii la un anumit termen
2.1Numiţi organul competent pentru hotărârea de scutire sau limitare şi delimitaţi noţiunea
de scutire de noţiunea de limitare în termen. Doar inst judecatoreasca este in drept sa-l
elibereze pe unul dintre soti de obligatia de intretinere sau sa limiteze aceasta obligatie la un
anumit termen in conditiile prevazute de CF. Notiunea de limitare in termen, la fel ca si cea
de scutire presupune o masura intreprinsa de inst judecatoreasca, insa spre deosebire de
aceasta nu reduce continutul obligatiei de intretinere, ci satbileste o limita in timp de
exerciatrare a acesteia in acest sens. 2.2Analizaţi temeiurile . Potrivit CF instanţa
judecătorească este în drept să-l elibereze pe unul dintre soţi (fostul soţ) de obligaţia de
întreţinere sau să limiteze această obligaţie la un anumit termen dacă: 1)incapacitatea de
muncă a soţului (fostului soţ) inapt de muncă, care necesită sprijin material, este rezultatul
abuzului de băuturi alcoolice sau substanţe stupefiante ori al unei infracţiuni premeditate. De
mentionat ca acest temei are un support juridic bazat pe morala, intrucit ar fi incorrect de a se
sigura dim sursele banesti familiale pe acela care prin comportamentul si atitudinea sa
nedemna n-a contribuit la pastrarea familiei. 2)soţul (fostul soţ) care necesită sprijin material
a avut o comportare amorală în familie. De atentionat, ca comportamentul amoral urmeaza sa
fi avut loc in timpul casatoriei sau dupa desfacerea ei. De asemenea prin comportament
amoral se intelege purtarile defaimatoare, nedemne ale fostului sot fata de celalalt; 3)soţii
(foştii soţi) s-au aflat în relaţii de căsătorie cel mult 5 ani, aceasta exprima faptul o astfel de
casatorie neindelungata nu poate duce la stabilrea unor relatii familiale trainice; 4)s-a
dovedit, pe cale judecătorească, că căsătoria a fost desfăcută din culpa fostului soţ care
necesită sprijin material, presupune ca daca se va dovedi vinovatia fostului sot car necesita
sprijin material, acesta va urma sa suporte consecinta respective. #Este important ca toate
aceste motive sa fie dovedite pri probe incontestbile, analizate de inst jud in fiecare caz
concret 2.3 Decideţi asupra hotărîrii instanţei de judecată. Potrvit CF dreptul de a pretinde
întreţinere de la fostul soţ pe cale judecătorească îl are fostul soţ, care necesită sprijin
material, ocupat cu îngrijirea copilului comun invalid pînă la vîrsta de 18 ani sau a copilului
comun invalid de gradul I din copilărie, respective sotiei Dumtru I se va achita o pensie de
intretinere pe durata restabilirii sanatatii copilului, adica atit timp cit copilul va necesita o
asemnea ingrijire. Cuantumul pensiei de întreţinere încasate de la un soţ (fost soţ) în favoarea
celuilalt soţ se stabileşte de către instanţa judecătorească într-o suma bănească fixă plătită
lunar. La stabilirea sumei pensiei de întreţinere, se ţine cont de situaţia materială şi familială
a soţilor (foştilor soţi), de alte circumstanţe importante.

Test 28

1. Partajul bunurilor soţilor

1.1Bunurile sotilor pot fi impartite in 3 cazuri: 1in timpul casatoriei 2 dupa desfacerea
casatoriei,la cerea partilor 3 la cererea creditorilor sotilor. Participa sotii (copii minori nu
participa,neavind dr de proprietate asupra punurilor parintilor,) + creditorii
1.2Determinaţi cotele-părţi ale soţilor în proprietatea comună în devălmăşie a lor.
La impartirea proprietatii comune in devalmasie a sotilor si determinarea cotelor-parti din
caestea,instanta judecatoreasca reiese din principiul egalitatii dintre barbat si femeie si
considera ca partile sotilor sunt egale, deasemenea instanta judecatoreasca este in drept sa
diferentieze cotele parti, tinind cont de interesele unuia din soti si interesele copiilor minori.
Majorarea cotei-parti a unuia dintre soti poate avea loc in cazul cind prin impartirea
patrimoniului in parti egale interesele copiilor minori pot fi lezate,adica cota parte din casa
de locuit a sotului care va locui cu minorii va fi mai mare, bunurile copiilor nu sunt supuse
partajarii. Pentru majorarea sau micsorarea cotei-parti mai exista si temeiul privind interesul
unuia dintre soti,care merita atentie (incapacitate de munca,)
1.3Conform prevederilor legale şi reieşind din conţinutul speţei instanţa de judecată va trebui
să restituie acele bunuri care constituie proprietate personală (deoarece conform speţei ele nu
provin din activitate criminală). Ceea ce priveşte cota parte din proprietatea în devălmăşie, ea
va fi restituită (deoarece aici nu merge vorba de confiscarea averii) dacă nu există suficiente
probe că proprietatea comună este dobîndită sau majorată pe cale criminală, atunci putînd fi
pusă sub sechestru întreaga proprietate a soţilor sau familiei ori cea mai mare parte a acestei
proprietăţi. Conform prevederilor Codului de Procedură Penală se pun sub sechestru bunurile
ce constituie cota-parte a bănuitului, învinuitului, inculpatului în proprietatea comună a
soţilor sau familiei.Art. 204 CPP - Sub sechestru pot fi puse bunurile bănuitului, învinuitului,
inculpatului, precum şi ale părţii civilmente responsabile, în cazurile prevăzute de lege,
indiferent de natura bunurilor şi de faptul la cine se află acestea. 
Se pun sub sechestru bunurile ce constituie cota-parte a bănuitului, învinuitului, inculpatului
în proprietatea comună a soţilor sau familiei. Dacă există suficiente probe că proprietatea
comună este dobîndită sau majorată pe cale criminală, poate fi pusă sub sechestru întreaga
proprietate a soţilor sau familiei ori cea mai mare parte a acestei proprietăţi.Art. 106 CP -
Dacă bunurile rezultate sau dobîndite prin săvîrşirea infracţiunii şi veniturile de la aceste
bunuri au fost comasate cu bunurile dobîndite legal, se confiscă acea partea din bunuri sau
contravaloarea acestora care corespunde valorii bunurilor rezultate sau dobîndite prin
săvîrşirea infracţiunii şi a veniturilor de la aceste bunuri.
2. Rolul autorităţii tutelare în examinarea cauzelor de educare şi ocrotire a copiilor
minori

2.1. Relataţi despre organele care exercită funcţiile de tutelă şi curatelă şi actele normative ce
reglementează activitatea acestor organe.Organele care exercita functiile de tutele si curatela
sunt organele autoritatilor publice locale-aceste organe au un sir de atributii de cotrol si de
indrumare,este un organ de decizie si de sesizare,ea poate sesiza instanta de judecata pentru
luarea unor masuri cerute de interesul copilului ,avid in acest caz drepul la actiune conform
dreptului procesual civil. Autoritatea tutelara supravegheaza educarea copiilor aflati sub
tutela si curatela ,da recomandari necesare tutorilor si curatorilor,iar in caz de necesitate ia
masuri concrete cu tutorele sau curatorul care nu-si indeplineste obligatiile puse pe seama
lui. tutela si curatela este regelementata in CF.

2.2. Determinaţi cazurile cînd solicitarea avizului autorităţii tutelare este obligatorie.
Solicitarea avizului este obligatorie atunci cind:se instituie tutela si curatela de catre
autoritatile publice locale asupra copiilor in virsta de 14-18ani precum si in cazul cind se
infiinteaza casele de copii de tip familial,acest aviz mai este important si in cazul luarii
copilului fara decaderea din drepturile parintesti.Daca hotarirea instantei de judecata este
contrara acestui aviz,ea trebue sa contina motivatia respectiva,deasemenea avizulautoritatii
tutelare este important la rstabilirea in drepturile parintesti.

2.3. Conform legii privatizării fondului de locuinţe vînzarea locuinţei după privatizare la care
au participat indirect copii minori poate fi efectuată numai cu  consimţămîntul  autorităţii
tutelare, atît timp cît copii sunt minori.

Test 29

1.Conţinutul contractului matrimonial

1.1.Definiţi contactul matrimonial.
Contractul matrimonial este conventia incheiata benevol intre persoanele care doresc sa se
casatoreasca sau intre soti,in care se determina dr si obl patrimoniale ale acestora in timpul
casatoriei si sau in cazul desfacerii acesteia
1.2.Analizaţi clauzele contractului matrimonial.
1)contractul matrimonial poate stabili ca toate bunurile dobindite in fiecare dintre soti in
timpul casatoriei sint proprietate personala a sotului care lea dobinditsotii sint in drept sa
stabileasca regimul separarii bunurilor,acesta presupune ca intre soti nu exista nici un fel de
proprietate comuna,fiecare isi procura bunuri pt el insusi care ii vor apartine cu drept de
proprietate personala,aceasta clauza este convenabila in special in familia unde ambii soti au
venit stabil si de sine statator si impart egal obl casnice.
2)Obligatia de intretinere reciproca—atunci cind un sot este inapt de munca si are dr la
intretinere conform legii,conditiile acestei intretineri pot fi doar imbunatatite si nu
defaforizate.
3)partile pot stabili ordinea impartirii patrimoniului in caz de desfacere a casatorieiacest fapt
are relevanta atunci cind unul dintre soti se ocupa cu gospodaria casnica si ingrijirea
copiilor,renuntind la interesele profesionale pt binele familiei
3)stabilirea ordinii de participare la veniturile reciproce-aceasta este in situatia cind cind
fiecare din soti are surse proprii de venit,de exemplu sotul se obliga sa transmita sotiei o
jumatate din veniturile sale din activitatea de antreprenor ,iar sotia o parte din salariul ei.
4)stabilirea ordinii de participare a fiecaruia la cheltuielile comune-prin cheltuieli comune
intelegem cheltuieli familiale precum plata chiriei si a serviciilor comunale,cheltuieli pt
alimentare ,cheltuieli legate de achitarea studiilor,de odihna si calatorii,sotii pot stabili
limitele in care fiecare sot trebuie sa contribuie la cheltuieli familiale,ei pot conveni nu doar
asupra cheltuielilor comune dar si asupra celor personale
5)stabilirea a caroror bunuri vor fi transmise fiecaruia dintre ei in caz de divort_este o clauza
importanta deoarece sotii stabilesc concret bunurile care vor apartine concret fiecaruia dintre
ei in caz de divort si prin acesta sint omise aparita temeiurilor litigiilor ulterioare

1.3. Consider neintemeiat refuzul notarului deoarece odata ce sotia este de acord asupra
acesti clauze contractuale contractul matrimonial trebuie incheiat,deoarece partile pot inculde
in contract prevederi ce se refera la relatiile patrimoniale ,un refuz intemeiat al notarului ar
putea fi doar in cazul cind sunt inculse in contract relatii personale familiale sau se lezeaza
considerabil princiipile si natura relatiilor familiale

2. Încetarea tutelei şi curatelei

2.1 Numiţi temeiurile încetării tutelei şi curatelei fără hotărârea organului respectiv
Tutela inceteaza la atingerea virstei de 14 ani si tutorele devine curator intre 14 si 18 ani fara
o hot a autorit tutelare in acest sens,curatele inceteaza la implinirea de catre minor a virstei
de 18 ani fara o decizie speciala a autoritatii tutelare
2.2.Analizaţi încetarea tutelei (curatelei) prin hotărârea organului respectiv.Tutela si curatela
pot inceta prin hotarirea autorit tutelare daca aexista temeiuri juridice:copilul este inapoiat
parintilor pt educatie si intretinere de mai departe;copilul este adoptat;copilul este plasat intr-
o casa de copii sau intr-o institutie educativa sau curativa la intretinerea deplina a
statului,copilul care se afla sub curatela s-a casatorit la virsta de 16 ani sau a fost
emanicipat;la cererea tutorelui sau curatorului daca cererea este intemeiata;in cazul decesului
tutorelui sau a minorului aflat sub curatela;in cazul indepartarii tutorelui sau curatorului de la
indeplinirea obligatiilor sale daca nu si le-a indeplinit in mod corespunzato,si a savirsit
careva abuzuri neglijente grave in acest sens
2.3.conform prevedrilor legale tutorele nu este obligat sa intretina minorul din mijloace
proprii are dreptul la pensiile si la sursele de venit destinate anume pt intretinerea
copilului,astfel consider ca autoritatea tutelara ar trebui sa intervina pt al dezinvesti de rolul
de tutore pe girlea ion si pt a fi numita in calitate de tutore bunica minorului pt a beneficia de
pensia acestuia in vederea folosirii ei in scopul de-a intretine si educa copilul.pt aceasta
bunica trebuie sa se adreseze autoritatii tutelare sau dupa caz instantei de judecata dar nu la
oficiul postal.

TEST 30
1.Exercitare drepturilor parintestiin cazul cind parintii locuiesc separate
1.1Numiti dr.parintelui care locuieste separate. Parintele care locuieste separat de copil are
aceleasi dr. ca si parintele care locuieste cu copilul.si anume:-poate comunica cu copilul-
poate participa la educarea copilului si instruirea lui-poate primi informatiile necesare de la
toate institutiile educative,curative,de asistenta sociala in legatura cu copilul sau. Totodata el
are si obl.de a intretine copilul,de a participa la cheltuielile suplimentare cauzate de
circumstante exceptionale si poarta raspundere pentru prejud cauzat de copilul minor.
1.2Determinati actiunile parintelui care locuieste separate in cazul incalcarii dr.sale
parintesti. In cazul incalcarii dr.sale parintele care locuieste separate se poate adresa la
autoritatea tutelara din raza domiciliului copilului.Aut.tutelara in prezenta ambilor parinti
scoate la iveala cauza neintelegerii, si reesind din interesul minorului,stabileste un orar care
sa satisfaca cerintele ambilor parinti.Daca parintele cu care locuiesta copilul impiedica mai
departe accesul celuilalt la intrevedere el va raspunde conform legislatiei contraventionale.In
caz de incalcare repetata ,la cererea parintelui a caror dr.au fost incalcate litigiul va fi
solutionat de inst.jud.Inst.poate refuza actiunea daca va constata ca comportamentul paintelui
este in detrimental copilului (batie, narcomanie), sau ca acesta prezinta pericol pentru viata si
sanatea copilului(copilul nu hrani ingrijit). In lipsa acest, temeiuri instanta hataraste ordinea
de participare a parintelui care locuieste separate. In caz ca hotariurea instantei se incalca
fata de parintele ninovat se vor aplica sanstiuni aplicate de leg. Procesual civil. Daca
incalcarile au character repetat la cererea parintelui care locuieste separate de copil, instanta
poate sai transmita copilul spre crestere si educare. In acest caz se vor respecta interese
copilului, iar daca acesta a implinit 10 ani se va tine cont si de opinia lui. In process va fi
atrasa si autoritatea tutelara.
1.3SPETA .După desfacerea căsătoriei soţilor Ursu, feciorului lor minor în vîrstă de 7 ani i s-
a stabilit domiciliu la mama. Părinţii s-au înţeles că tata va vizita copilul de 2 ori pe lună.
După un an de zile fosta soţie s-a căsătorit şi pentru a întări relaţiile familiale cu soţul său
nou a început să împiedice întrevederile tatălui cu copilul şi l-a dus la bunica în sat. Tatăl
copilului aflînd unde se află acesta, l-a luat de la bunica contra voinţei ei. Soţia s-a adresat în
instanţa de judecată. Decideţi asupra acţiunilor fostului soţ din punct de vedere juridic. Ce
organ trebuie de atras în proces? Ce hotărîre va adopta instanţa de judecată ? Argumentaţi
răspunsul. Actiunele fostului sot cad sub incidenta legisl.penale.Si anume art164 1 care
prevede ca pedeapsa inchisoarea de pina la 6 luni.Mama copilului avea insa obligatia sa
informeze tatal copilului precum si autoritatea tutelara din raza domiciliului sau,mai ales ca
intreb ea si fostul ei sot a fost stabilita o intelegere.Inst de judecata va atrage in process si
autoritatea tutelara pentru a stabili daca afost avertizata despre schimbarea domiciliului
copilului cauza data

2.Regimul juridic al bunurilor sotilor

2.1. Definiţi noţiunea de regim juridic al bunurilor soţilor.
2.1Prin regim jur. al bunurilor sotilor se intelege totalitatea bunurilor ce pot face obiectul
unui patrimoniu care sunt dobindite de soti pina la incheerea casatoriei precum sin timpul
acesteea.Codul fam. Stipuleaza in art.19 ca bunurile dobindite de soti in timpul casatoriei
sint supuse regimului proprietatii in devalmasie
. 2.2. Analizaţi regimurile matrimoniale reglementate de legislaţia Republicii Moldova
Regimul matrimonial al bunurilor sotilor prezinta un caracter dublu,adica patriminial el
depinde de dr comun al relatiilor patrimoniale si matrimonial este legat de dr familiei si de
ideologia acestuia,acestea sunt bunurile supuse regimului proprietatii in devalmasie.
Regimurile matrimoniale sunt ;In functie de izvorul lor-regimul legal –este stabilit prin
normele juridice in vigoare la momentul incheierii casatoriei si pe tot parcursul existentei ei
care sunt dobindite de soti in timpul casatoriei,indiferent de faptul care dintre soti acest bun
si pe numele caruia este scris sau procirat.Regimul conventional-este stabilit de soti prin
intermediul contractului matrimonial incheiat inainte incheierea casatoriei sau pe parcursul
ei,contractul matrimonial este incheiat benevol intre pers care doresc sa se casatoreasca sau
sunt casatoreite,prin care se etermin adr si obligatii patrimoniale in timpul casatoriei sau in
caz de divort..dupa structura regimului matrimonial:-regim de separatie de bunuri care poate
fi un regim propriu zis de separatie de bunuri sau un regim dotal.Regimul separatiei de
bunuri presupune cafiecare dintre soti ii apartin cu dr de proporietate personaola toate
bunurile avute inainte de casatorie si cele dobindite in timpul casatoriei.Regimul dotal-nu
exista in legislatie RM.Existz regim mutabil care pozte fi modificzt si imutabil care nu poate
fi modificat. Dar in legislatia RM sut reglementatea doar regimul matrimonial si legal.
2.3.La data de 01.08.2000 Popescu Ion a procurat un lot de pămînt pentru construcţia casei
de locuit. În 2003 s-a căsătorit şi împreună cu soţia a ridicat pe lotul respectiv o casă de
locuit în valoare de 500 000 lei. La finele anului 2005 relaţiile dintre soţi s-au agravat
datorită comportamentului amoral al soţiei. Astfel, în luna noiembrie 2005 a fost pronunţată
hotărîrea despre divorţ. La data de 01.10.2009 în instanţa de judecată de la soţie a parvenit o
cerere privind partajul averii comune. Determinaţi obiectul partajului. Decideţi asupra
posibilităţii partajului şi mărimii cotei-părţi în casa de locuit în cazul cînd există încheiat un
contract matrimonial şi în cazul lipsei acestuia obeictul partajului Pentru împărţirea
bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor a căror căsătorie a fost desfăcută, se stabileşte
un termen de prescripţie de 3 ani. După această perioadă consider că litigiul va fi rezolvat
conform prevederilor Codului Civil referitoare la proprietatea comună pe cote părţi. Bunurile
ce aparţin fiecăruia dintre soţi pot fi recunoscute de instanţa judecătorească proprietate în
devălmăşie a acestora dacă se va stabili că, în timpul căsătoriei, din contul mijloacelor
comune ale soţilor sau al mijloacelor unuia dintre soţi ori în urma muncii numai a unuia
dintre soţi, valoarea acestor bunuri a sporit simţitor (reparaţie capitală, reconstrucţie,
reutilare, reamenajare etc.). Reieşind din aceste prevederi legale putem afirma că în cazul în
care instanţa de judecată va recunoaşte lotul de pămînt ca proprietate în devălmăşie, atunci
obiectul partajului va fi casa cu întreg lotul de pămînt. Dacă lotul nu va fi recunoscut ca
proprietate în devălmăşie atunci obiect al partajului va fi doar casa. La împărţirea proprietăţii
în devălmăşie a soţilor şi determinarea cotelor-părţi din aceasta, părţile soţilor sînt
considerate egale dacă contractul matrimonial nu prevede altfel (adică le revine cîte 1/2 cotă-
parte). Deci prin proba contrară se poate demonstra contrariul, aceasta fiind o prezumţie
(sintagma “se consideră”).Instanţa judecătorească este în drept să diferenţieze cotele-părţi în
proprietatea în devălmăşie a soţilor, ţinînd cont de interesele unuia dintre soţi şi/sau de
interesele copiilor minori. Contractul matrimonial poate stabili că toate bunurile dobîndite de
fiecare dintre soţi în timpul căsătoriei sînt proprietate personală a soţului care le-a dobîndit
sau poate prevedea cote diferite pentru fiecare. În cazul contractului matrimonial trebuie de
ţinut cont de fiecare caz în parte. O situaţie ar fi atunci cînd obiect al partajului va fi doar
casa (cîte 1/2 cotă-parte sau o altă cotă prevăzută de contract). O altă situaţie poate exista
atunci cînd contractul prevede clauze care lezează drepturile şi interesele unuia dintre soţi,
ale copiilor minori ori ale altor persoane ocrotite prin lege. În acest caz el poate fi declarat
nul, respectîndu-se prevederile Codului Civil. În orice caz cînd obiect al partajului va fi doar
casa asupra terenului celălalt soţ va avea drept de folosinţă (ar putea fi şi un drept de
servitute sau uz). De asemenea dacă unuia dintre soţi îi sînt transmise bunuri care depăşesc
cota ce-i revine, celuilalt soţ i se poate stabili o compensaţie bănească sau de altă natură. De
asemenea trebuie de atras atenţia că clauzele contractului matrimonial se sting din momentul
încetării căsătoriei, cu excepţia celor care au fost stipulate pentru perioada de după încetarea
căsătoriei.

Testul 31
1.Litigiile privind educarea copiilor.
1.1. Numiţi litigiile care pot apărea în domeniu.Litigiul privind determinarea locului de
trai.Litigiul privind exercitarea drepturilor parintesti in cazul cind parintiii locuiesc
separat,litigiul privind educarea copiilor pot aparea nu numai intre parinti ,dar si intre parinti
si alte rude. 1.2. Analizaţi procedura soluţionării litigiilor. Litigiul privind determinarea
locului de trai.-instanta va tine cont de egalitatea in dr si obligatii parinzilor si interesele
copiilor.La solutionarea unui astfel de litigiu se vatine cont :-de atasamentul copilului fata de
fiecare dintre parinti fata de frati surori,-de virsta copilului-de calitatile morale ale partilor-de
relatiile existente intre fiecare parinte si copil-de posibilitatea parintilor de a crea conditii
adecvate pueducatia si dezvoltarea copilului.La determinarea domciliului copilului minor
instanta jud va cere avizul autoritatii tutelare.Hotarirea instanteijud privind determinarea
locului de trai l opilului pote fi modificata la cererea oricarui dintre parinti. Litigiul privind
exercitarea drepturilor parintesti in cazul cind parintiii locuiesc separat-in cazul aparitiei
litigiuluiparinte ale carui dr au fost incalcate se poate adresa la autoritatea tutelara din raza
domicil copilului.Autoritatea tutelara in pre3zenta ambilor parinti scoate la iveala cauza
neintelegerii si reesind din interesul copilului stabileste un orarxare sa satisfaca cerintelor
ambilor parti si sa acorde parintelui care locuieste separat posibilitatea de asi exercita dr
parintesti. Litigiul privind educarea copiilor pot aparea nu numai intre parinti ,dar si intre
parinti si alte rude.Daca parinti copilului sau numai unul dintre ei refuza acest dr litigiul este
solutionat de autoritatea tutelara.In caz ca aplicarea sanctiunilor nu aducrezultateale dorite ,la
cererea bunicilor,fratilor si surorilor litigiul va fi solutionat de instanta de jud. 1.3. Soţii
Negru au divorţat şi în conformitate cu hotărîrea instanţei de judecată fiica lor de 3 ani a
rămas să locuiască împreună cu mama. Tata a plecat cu seviciul din Bălţi la Chişinău dar,
deoarece îşi iubea foarte mult fiica, el venea în toată sîmbăta la Bălţi ca să o vadă şi să
petreacă cîteva ore împreună. Peste un timp soţia a început a pune piedici la întrevederile cu
copilul, motivînd prin faptul că întîlnirile cu tata traumează psiholojic fiica (ea suferă că tata
nu trăieşte împreună cu ei). Cu timpul mama ducea fetiţa ori la bunica ori la cunoscuţi ca să
nu se întîlnească cu tata.Tata s-a adresat în instanţa de judecată cu o cerere privind
înlăturarea piedicilor în comunicare cu copilul său. Decideţi dacă este legală ori nu cerinţa
tatalui şi luaţi decizia necesară. Poate oare instanţa de judecată să-l lipsească pe părintele
care locuieşte separat de copil de dreptul de a comunica cu el? Ce măsuri pot fi aplicate faţă
de părintele care locuieşte cu copilul şi-l împiedică pe celălalt să-şi exercite drepturile
părinteşti?Cerinţa tatălui este legală. Divorţul părinţilor nu trebuie să afecteze drepturile şi
interesele copilului. Copilul are dreptul să comunice cu ambii părinţi. Desfacerea căsătoriei
părinţilor, nulitatea ei sau traiul separat al acestora nu afectează drepturile copilului. În cazul
cînd părinţii au domiciliul separat, copilul are dreptul să comunice cu fiecare dintre ei. Nu
există însă o prevedere directă care ar indica dreptul părintelui ce trăieşte separate de a
comunica şi a se vedea cu copilul. Prin analogie se poate aplica prevederile referitoare la
dreptul bunicilor, fraţilor şi surorilor copilului de a comunica cu acesta. Acţiunea privind
înlăturarea impedimentelor de comunicare cu copilul a bunicilor, fraţilor şi surorilor lui poate
fi respinsă numai în cazul existenţei unui pericol pentru viaţa şi sănătatea copilului, pentru
dezvoltarea lui spirituală. Deci putem aplica aceste prevederi şi soţului care nu locuieşte
împreună cu celălalt soţ cu care stă copilul. Din cele expuse se poate de afirmat că părintele
va putea fi lipsit de acest drept numai în cazul existenţei unui pericol pentru viaţa şi sănătatea
copilului, pentru dezvoltarea lui spirituală. În cazul dat părintele care împiedică pe celălalt
să-şi exercite drepturile părinteşti el poate fi supus răspunderii administrative. Conform art.
64 al Codului Contravenţional împiedicarea neîntemeiată a unuia dintre părinţi (a ambilor
părinţi) să comunice cu copilul ori să ia parte la educarea lui, precum şi împiedicarea
copilului să comunice cu bunicii, fraţii şi surorile se sancţionează în mărimea stabilită de
cod.
2.Noţiunea şi importanţa adopţiei-
2.1. Definiţi adopţia actul juridic incuviintat de organul restectiv competetn0instanta de
judecata-in rezultatul caruia intre adoptat si descendentii sai si adiptator si redele acestuia
apar drepturi si obligatii assimilate de lege cu cele dintre parinti si copii si inceteaza dr si
oblogatiile adoptatorului fata de rude3le sale de provinienta.
2.2. Determinaţi importanţa adopţiei şi domeniul ei de aplicare. Adoptia isi are radacini din
cele mai vechi timpuri si este cunoscuta de toate popoarele.pe parcursul istoriei adoptia avea
diferite scopuru:Economice,de succesiune la tron.Insa in prezent adoptia este de ai oferi
copilului minor o familie pu ai asigura c crestere si dezvolotarearmonioasa.Importanta
primoeriala este de a crea conditii prielnice si adecvate de dezvoltare fizica si spirituala pu
copii.Copii sunt crescuti si educati intr-o atmosfera de dragoste,stima si intelegere.Adoptia
seefectuaeaza in interesul copilului sa asigure copilului lipsit de grija parinteasca un mediu
familial adecvat o educatie buna un climat de iubire,fericire,intelegere,peroana care l-a
adoptat trebuie sa-i inlocuiasca parintii.O alta importanta a adoptiei in aceeea ca multe
cupluri nu au copii si doresc sa se realizeze ca parintiACeasta are o importanta pu inlaturarea
pricinei principale ca cuplul sa se mentina si sa creasca copilul.In tara noastra ca si in alte
tari nr divorturilor creste si casatoriile care se desfac au copii minori si evident ca copii lipsiti
de grija parinteasca e in crestere. 2.3. Comparaţi adopţia cu alte forme de ocrotire a copiilor
orfani şi a celor lipsiţi de grija părintească. Adoptia si tutela curatela asupra
minorilor,ambele institutii sunt indreptate spre ocrotirea copiilor,asigurarea
educatiei,apararea dr si intereselor minorilor.Tutela se instituie pina la virsta de 14 ani
aminorului,curatela pina la 18 iar adoptia nu se stabileste o perioada anumita ci pu
totdeuna,acordindu-i copilului o ingrijire permanenta a copilului.Numirea tutorelui sau
curatorului se face de catre organul adm publice cu acordul pers care pretinde .dar la adoptie
pers care doreste sa adopte un copilea transmite o cerere scrisa la autoritatea tutelara de la
domiciliul copilului.Alte forme de ocrotire a copiilor orfani sunt casele de copii de tip
familiat care la fal ca adoptia are scopul intretinerii numai ca partiale si educatia a copiilor
orfani.In comparatie cu adoptia plasarea in casa de copii de tip familial se face in baza unui
contractincheiat intre parinti si autoritatea tutelara si termenul contractului este pina la virst
ade 18 ani sau la 23 daca copilul isi continua studiile.

Test nr. 33

1.Izvoarele dreptului familiei

1.3. Apreciaţi corelaţia izvoarelor naţionale cu izvoarele internaţionale rezolvînd problema:

care va fi soluţia în cazul în care un tratat internaţional, ce nu vizează drepturile omului,
ratificat de Parlament vine în contradicţie cu Constituţia.

2.Plata întreţinerii pentru copiii minori

2.3.Decideţi asupra posibilităţii micşorării cuantumului pensiei de întreţinere pentru copiii

minori, folosind argumentele respective în următorul caz:
Cetăţeanul X plătea în baza unei hotărâri a instanţei judecătoreşti pensie de întreţinere pentru
2 copii minori în cuantum de 1/3 din toate veniturile. Ulterior a devenit invalid de gr. II şi s-a
adresat în instanţa de judecată cu o cerere privind mişcarea cuantumului de întreţinere pentru
copii din motivul că pensia de invaliditate este mică, iar el are nevoie de tratament medical şi
sumele primite nu-i ajung.

Test nr. 34
1.Drepturile copiilor minori
1.1.Numiţi cadrul legislativ internaţional şi naţional în materie.
Drepturile personale si cele patrimoniale ale copilului sunt reglementate atit de legislatia
nationala cit si de cea internationala: ca Conventia ONU din 1989 ratificata de RM in 1990 si
care a intrat in vigoare in 1993, de Constitutia RM, Legea privind drept... copilului din 1994,
Codul Familiei si anume capi. X si alte acte normative.
1.2.Analizaţi drepturile reglementate de legislaţia în vigoare.
Copilul este privit ca o fiinta ce se bucura de anumite drepturi si ale carui insusiri trebuie
respectate. Astfel dupa nastere copilul are dreptul la nume, ce consta din numele de familie
si prenume si care se inregistreaza conform legislatiei, in toate cazurile copilul are dreptu la
numele parintilor sai. In cazul unui copil gasit daca nu se cunoaste numele de familie si
prenumele copilului acestea se stabilesc de oficiul de stare civila. Pina la virsta de 16 ani
copilul isis poate svhimba num.de familie si prenumele dar cu o cerere depusa de catre
parinti la of de stare civila. Cel care a implinit virsta de 16 ani sau are deja pina la 18 ani
poate sa-si schimbe num de familie si prenumele in baza unei cereri depuse deja personal.
Un drept din cele mai importante este dreptul copilului de a locui si a fi educat in familie
anume abitatia in familie ii ofera garantia dezvoltarii fizice normala, spirituala, intelectuala si
sociala a copilului ca el sa devina o personalitate, si toate acestea pot fi oferite numai de
catre familie. Un alt drept al copilului este regl.de Constitutia RM ce prevede ca fiecarui
cetatean este garantata libertatea gindirii, opiniei precum si libertatea exprimarii in
public, acest drept si-a gasit reflectare si in legea privind dre. Copilului. Din toate aceste
reesa ca copilul este in drept sa se expuna in privinta tuturor problemelor care ii ating
interesele de la orice virsta, atunci cind el isi poate formula o opinie proprie. Din drepturile
patrimoniale copilul are dre. De a primi intretinerea dela parinrii sai, dreptul copilului de
posesie si folosinta a bunurilor parintilor, dreptul la succesiune, copilul are dreptul si la
securitate sociala, nu sunt si restrictii privind dreptul la autor.
1.3.Decideţi asupra realizării drepturilor patrimoniale ale copiilor minori în Republica
Moldova, aplicînd prevederile actelor normative ale altor ramuri de drept.
Un drept patrimonial ce este reg de o alta ramura de drept este dreptul de proprietate reg de
CC conform caruia copilul poate avea in proprietate orice bun care nu este exclus din
circuitul civil. Acestea sunt bunurile primite in dar, mostenite cit si cele dobindide din
sursele de venit proprii. Un alt drept ce este tot reg de CC este dreptul la succesiune
conform caruia copilul are dreptul la mostenirea patrimoniiului parintilor sai ca mostenitor
legal de claca a Ichiar din momentul cind este conceput. In scopul ocrotirii drepturilor
succesorale ale copiilor minori, legislatia stabileste ca acestia au dreptul la mostenirea
patrimoniul parintilor sai chiar si in cazul succcesiunii testamentare. Statutul juridic al
autorului ce nu a atins virsta majoratului este tot reg de legislatia civila. Dreptul copilului
la securitate sociala este si el reglementat de un sir de acte care prevad mecanismul de
acordare a diferitelor plati (pensii, indemnizatii, ajutoare) prin sistemul de securitate sociala.

2.Momentul încetării căsătoriei în cazul divorţului. Efectele juridice ale desfacerii

căsătoriei
2.1. Relataţi despre momentul încetării căsătoriei.

Momentul incet. Casat. are o importanta juridica deoarece de la aceasta data inceteaza
raporturile personale si patrimoniale aparute intre soti in urma incheerii casat.
In cazul desf casat la organele de inregistrare de stare civila casat inceteaza din ziua
inregistrarii divortului, iar daca casat a fost desfacuta pe calea judecat ea inceteaza din ziua
cind hot instantei judecatoresti a ramas definitiva.Inst de jud care a solutionat divortul este
obligata sa transmita in termen de 3 zile de la data cind hot de desfacere a casat a ramas
definitiva o copie a acesteia oficiului de stare civila din raza ei teritoriala. Primind actul of de
stare civila intocmeste actul dedivort, la cererea sotilor li se elibereaza certificatul d edivort
si pe buletinele de identitate se face mentiunea despre desf casat. Fostii soti nu pot incheea o
noua casat pina cing nu peimesc de la of de stare civ certificatul de divort.
2.2. Analizaţi efectele juridice ale desfacerii căsătoriei.Din momentul divortului acesta
produce efecte juridice pentru viitor. Efectele tin de rel personale si cele patrimoniale ale
sotilor si cele dintre parinti si copii. Fostii soti nu mai au obligatia de sprijin moral si
fidelitatea conjugala ei pot dupa divort sa se recasatoreasca. Conform preved legale sotul
care si-a schimbat numele de familie la incheerea casat luind numele celuilalt sot sau le-a
conexat are dreptul de a-si mentine acets nume dupa divort, sau sa revina la numele de
familie care il avea innainte de casat. In cazul de divort inainte de implinirea de 18 ani a unui
dintre soti capacitatea deplina de exercitiu dobindita prin incheerea casat de sotul minor se
mentine.daca un sot este inat de munca si care necesita sprijin material poate pretinde
intretinerea de catre celalalt sot. La prop comuna in devalmasie sotii impart bunurile in
procesul de divort printr-un acord intocmit in scris, regimul matrimonial al comunitatiide
bunuri inceteaza o data cu desf casat. Pentru actiuna de impartire a bunurilor proprietate
comuna in devalmasie care au capatat acest regim din momentul cind bunurile au fost
dobindite in timpul casat a sotilor divortati se aplica termenul de prescriptie de 3 ani, acest
termin se calculeaza din momen cind unul dintre soti a aflat sau trebuia sa afle despre
incalcarea derp de proprietate. Fostul sot nu are dreptul de mostenire asupra bunurilor
ramase dupa moartea celuiilalt sot. La rindul sau desf casat nu afecteaza situatia juridica a
copiilor nascuti din aceasta casat. Parintii sunt in drep si obligati sa-si ezercite drepturile
parintesti cu privire la persoana si bunurile copilului.

2.3. Conform hotărîrei instanţei de judecată din 25 octombrie 2006 soţii Voinovan au
divorţat. Bunurile proprietate comună în devălmăşie a lor nu au fost împărţite. La data de 26
octombrie 2006 soţia îşi cumpără un automobil. Peste o lună soţul se adresează în instanţă cu
o cerere privind partajarea bunurilor proprietate comună în devălmăşie. În lista bunurilor este
insclus şi automobilul procurat de soţie la 26.10.2006, invocînd faptul că acesta este procurat
în timpul căsătoriei şi, deci, din banii lor comuni.
Decideţi asupra posibilităţii partajului automobilului şi argumentaţi răspunsul.

Test nr. 35

1.Exercitarea drepturilor părinteşti

1.1.Numiţi principiul de bază al exercitării drepturilor părinteşti.
Un principiu de baza putem mentiona ca parintii care isi exercita drepturile si obligatiile fata
de copii sai sa le exercite numai in interesul copilului. Adica sa creasca copilul, sa-l
igrijeasca, sa-i dee o educatie, o instruire si pregatire prifesionala in conformitate cu
capacitatile copilului si posibilitatile parintilor.
1.2.Analizaţi procedeele şi mijloacele care nu pot fi aplicate de părinţi la educarea şi apărarea
drepturilor şi intereselor copiilor minori.
Exercitindu-si drepturile, parintii trebuie sa excluda la educarea şi apărarea drepturilor şi
intereselor copiilor minori:
-comportamentu abuziv, acesta se poate exprima prin diferite forme ex ( copilul este pus la o
munca fortata care nu coincide cu virsta si starea sanatatii a cestuia)
-insulte si maltratari de orice fel, discriminare. Acetee actiuni folosite de parinti duc la
formarea unei persoane cu deficiente care ulterior se pot manifesta prin agresivitate, cruzime,
lasitate....
-antrenarea in actiuni criminale. In afara de faptul ca aceasta se pedepseste de legea penala,
societatea nu permite ca copiii care sunt viitorul natiunii sa fie educati intr-un astfel de mediu
-violenta fizica si psihica care poate duce la imbolnavirea copilului acestea pot sa se
manifeste atit in copilarie cit sin maturitate.
-consumul de bauturi alcooolice, folosirea sub stupifiante si psihotrope, deoarece aceasta este
o actiune negativa asupra psihologiei care duce la degradarea personalitatii, imbolnavirea
copilului si care poate provoca si moartea acestuia.
-practicare jocului de noroc, cersitul si alte acte ilicite. Prin toate acestea copilul este lipsit de
posibilitatea de a-si dezvolta aptitudini pozitive care l-ar ajuta sa duca un mod decent de
viata.

1.3.Evaluaţi posibilitatea exercitării drepturilor părinteşti de către părinţii minori. Minora

Elena de 16 ani, necăsătorită a născut un copil. Ea s-a adresat la Casa de asigurări sociale
pentru a primi îndemnizaţia de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani a acestuia.
Funcţionarii casei de asigurări au refuzat să-i perfecteze actele şi să-i plătească îndemnizaţia,
motivînd prin faptul că nu are capacitatea de exerciţiu.

2.Obligaţia de întreţinere dintre foştii soţi

2.1.Definiţi noţiunea şi caracterele obligaţiei de întreţinere.
Obligatia legala de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei
persoane mijloace necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale si in cazul
parintilor fata de copiii mijloace pentru eduvare, invatatura si pregatirea lor profesionala.
Carac intretinerii sunt: Carac strict personal, care reese din faptul ca exista o legatura
strinsa a pers care beneficiaza de pensia de intretinere, precum si a pers obligate sa o presteze
ca insasi obligatie, nu poate fi transmisa prin mostenire, contracte, debitorul nu poate trece
datoria sa altora.. Caract de intretinere reciproca asta nu inseamna ca intotdeauna el este
realizat, deoarece nu intotdeauna parintii la o virsta inaintata au nevoie de intretinere de la
copiii sai si tot asa. Carac indelungat sa succesiv as\ceasta se manifesta prin faptul ca din
momentul nasterii oblig si pina la incetarea ei se scurge un timp destul de indelungat. Aceste
obligatii de intretinere sunt stabilite de lege ce inseamna ca indatoririle sunt impuse de
lege in tot timpul cit creditorul se afla in nevoie, ceea ce fac ca partile sa n-o poata inlatura
sau restringe prin acte juridice.
2.2.Analizaţi condiţiile de apariţie a dreptului de întreţinere între foştii soţi.
Conditiile de aparitie a dreptului de intretinere intre fostii soti sunt urmatoarele: I cond Sotul
care pretinde intretinerea sa fie inapt de munca si sa necesite sprijin material neavind
un venit propriu suficient aceasta stare de nevoie se stabileste de catre in stanta de judecata
in fiecare caz concret. II cond sotul obligat la plata intretinerii trebuie sa aiba
mijloace suficiente pentru intretinerea sa si pentru plataintretinerii ati fostului sot , cit si a
altormembrii ai familiei, cuantumul pensiei de intretinere pentru sot sau fostul sot se
stabileste de catre inst de judec. Intr-o suma baneasca fixa platita lunar. Mai sunt si un sir de
conditii de a pretinde dreptul de intret si pe cale judec...: a) fosta sotie in timpul graviditatii
acest drept apare daca graviditatea a aparut inaintea desf casat.,
b) fostul sot care necesita sprijin material ocup cu ingrijirea copil. Comun timp de 3 ann,i
c) fostul sot necesita sprijin mater daca a fost ocupat cu ingrijirea copilului pina la virsta de
18 ani sau daca este invalid de gr I copilul,
d) fostul sot devenit inapt de munca in timpul casat sau timp de un an dupa desfac casat.,
e) fostul sot necesita sprijin mater si a atins virsta de pensionare in termen de cel mult 5 ani
din mom desf casat daca sotii au fost casat ce putin 15 ani..
2.3.Cet. Vîşcu Diana şi Vîşcu Boris au fost căsătoriţi din 1982 pînă la 1 aprilie 2002. La 15
mai 2003 Vîşcu Diana s-a adresat în instanţa de judecată cu o cerere privind plata pensiei de
întreţinere de la fostul soţ pe motivul că i s-a stabilit gradul 2 de invaliditate. La examinarea
cauzei soţul a obiectat împotriva cerinţelor reclamantei, invocînd faptul că la moment fosta
soţie se află în relaţii de concubinaj cu cet. Albu Ion.
Decideiţi asupra posibilităţii încasării pensiei de întreţinere de la fostul soţ

Test 36
1.Litigiile privind educarea copiilor
1.1.Numiţi litigiile care apar în privinţa educării copiilor.

Litigiile privind educatia copil pot aparea intre parinti si alti membri ai familiei privind, locul
de trai al copilului si exercitarea dreptului la educatia lui.

1.2.Analizaţi ordinea de examinare şi soluţionare a litigiilor şi organul competent în

domeniu.
La deter locului de trai al copilului cind parint traiesc separat si lipseste un acord intre ei
intervine instanta de fudecata care stabileste cu cine dintre parinti vor lacui copiii. La
determinarea locului de trai instanta va tine cont de egalitatea in drepturi si obligatii mamei
si tatalui precum si de opinia copilului, de virsta copilului, de calit morale ale parintilor, rel
existente intre fiecare copil si parinte.... Apoi instanta cere un aviz de la autoritatea tutelara
in care se elucideaza conditiile de trai a fiecarui parinte, aspectele psihologice, prezenta altor
rude si rel cu copilul, sa. La examinarea cauzei autorit tut participa obligatoriu pentru a
sustine avizul si a-si expune opinia. Hot inst privind determinarea locului de trai poate fi
modificata la cererea oricarui parinte. Litigiul privind exercitarea drepturilor parintesti in
cazul cind parintii locuiesc separat se solutioneaza de catre autoritatea tut iar decizia poate fi
atacata in inst de judec care va emite hot respectiva.. Un alt litigiu privind educarea copiilor
poate aparea nu numai intre parinti, dar si intre parinti si alte rude, deoarece leg invigoare
prevede ca bunicii, fratii si surorile copilului au dreptul sa comunice cu acesta, daca unul din
parinti refuza acest drept litigiul este este solutionat de autorit tut., acesta din urma emite o
hot si daca aceasta este incalcata de catre parinti atunci este aplicat codul contraventional, la
rindul daca acestea nu aduc rezultate bunicii, fratii surorile pot solutiona litigiul in inst de
judecata.
1.3.Între soţii Vîşcu a apărut litigiu privind instruirea fiicei Olga în vîrstă de 7 ani. Tatăl
dorea ca fiica să înveţe la Liceul în care mai multe obiecte se predau în limba engleză, iar
mama era categoric împotrivă, deoarece ea considera că din cauza stării sănătăţii Olga nu va
putea rezista ritmului stabilit în liceu. Bunicii care locuiau împreună cu soţii Vîşcu erau de
acord cu mama copilului.
Decideţi asupra soluţionării acestui litigiu, argumentînd răspunsul cu prevederile legislaţiei.

2.Contractul privind plata pensiei de întreţinere.

2.1.Definiţi noţiunea şi enumeraţi caracterele juridice ale contractului.
Contactul privind marimea, onditile si modul de plata a pensiei de intretinere poate fi
incheiatintre persoana care datoreaza intretinerea(debit intretinerii) si persoana care are
dreptul la intretinere (creditorul intretinerii). In cazul cind debitorul intretinerii si\sau
creditorul intretinerii sint declarati incapabili, contractul este incheiat de catre reprez legali
ai acestora. Persoanele cu capacitatea limitata de exercitiu incheie contractul cu acordul
curatorului, acest contract se intocmeste in scris si este autentificat la notar.
Acest contract are urmatoarele carac juridice: este un contract bilateral, cu titlu gratuit,
consensual dupa opinia unor autori, unibligational si are caracter solemn.

2.2.Analizaţi conţinutul contractului.

Continutul contracat Contractului privind plata pensiei de întreţinere consta in stabilirea
cuantumului si a moduluide plata a pensiei de intretinere, cuantumul pens de intret stabilite
prin contract se deermina de catre parti la incheerea contractului, partile rees din situatia
materiala si familiala a debitorului intretinerii cit si necesitatea creditorului. Desi partile sunt
libere in stabilirea marimiii pensiei de intretinere conform cod fam in cazul copiilor minori
aceasta nu poate fi mai mica decit cea stabilita de cod familiei. Subiectele contractului pot
stabili cuantumul pensiei de intretinere pe cote parti; in procente fata de veniturile debit
intret; intr-o suma baneasca fixa platita lunar; prin plata sumei totale o singura data s.a.
Modul de plata a pensiei de intret la fel poate fi stabilit de catre parti: prin achitarea
personala de catre debit intret; prin achitarea de catre debit prin intermediul unei pers terte;
prin transfer postal pe adresa la domiciliu s.a. in contract poate fi prevazuta clauza privind
posibilitatea indexarii pensiei de intretinere. Daca in condit de inflatie marimea pensiei de
intret se devaloreaza si nu corespunde cheltuielilor efectuate pentru intretinerea creditorului.
Contractul privind plata pensiei de intret poate fi modoficat sau reziliat in orice moment in
baza acordului dintre parti..
2.3.Comparaţi contractul privind plata pensiei de întreţinere cu alte contracte similare:
a) Cu contractul de donaţie sub formă de prestaţii periodice;
b) Cu contractul de rentă gratuită viageră;
c) Cu contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă.

Test nr. 37
1.Reglementarea juridică a încheierii căsătoriei cu element de extraneitate
1.1.Numiţi Legea ţării care guvernează condiţiile de fond ale căsătoriei cu element de
extranietate.

In cazul in care RM a incheiat tratate internationale , legea aplicabila raporturilor de familie

cu element de extranietate se determina in baza acestor tratate. Iar in cele mai dese cazuri se
aplica Codul fam si legea privind actele de stare civila.
1.2.Analizaţi condiţiile de fond şi de formă pentru încheierea căsătoriei cu element de
extranietate pe teritoriul RM.
Conditiile pentru incheierea casat pe terit RM de catre cet straini sau apatrizi sint
determinate de legislatia nationala. Cet straini trebuie sa prezinte un certif eliberat de autorit
competente ale statului ai caror cet sunt din care rezulta ca ei au dreptul de a incheia casat. In
rest se conditiile de fond si lipsa impiedimentelor la incheierea casat trebuie sa coincida cu
codul fam si ele sunt: Casat trebuie incheiata cu consimtamintul reciproc, neviciat exprimat
personal si neconditionat al barbatului si femeii precum si atingerea de catre ei a virstei
matrimoniale. Persoanele ce doresc sa se casat sint obligate sa se informeze reciproc despre
starea sanatatii lor.
1.3.În anul 1997 cet. RM Modîrcă Maria şi Calestru Ion, aflîndu-se la odihnă în Spania au
încheiat acolo o căsătorie religioasă în conformitate cu legislaţia spaniolă. După întoarcere ei
au trăit împreună fără a mai întreprinde vreo acţiune în vederea înregistrării căsătoriei în ţară.
În anul 2000 ei s-au despărţit şi Modîrcă Maria a plecat la lucru în Italia. Peste 2 ani Calestru
Ion a încheiat o nouă căsătorie cu Volcova A., înregistrînd-o în ordinea stabilită de lege. La
finele anului 2004 Calestru I. a decedat într-un accident rutier. Modîrcă M. s-a reîntors din
Italia şi avînd pretenţii la moştenire s-a adresat în instanţa judecătorească cu o cerere privind
nulitatea căsătoriei încheiată de Calestru Ion cu Volcova A. Drept dovadă ea a prezentat
actul de căsătorie din Spania.
Decideţi care va fi soluţi Actul de casatorie din spania nu va fi valabil din considerentele
ca:actul de stare civila care confirma incheierea intr-un stat sraint urmeaza a fi transcris in
registrele de stare civila ale RM in termen de 6 luni de la intoarcere in tara.nerespectarea
acestei reguli lipseste actele de stare civila intocmite in strainatate de organele competente de
putere doveditoare.

2.Stingerea obligaţiei de întreţinere

2.1.Definiţi noţiunea de stingere a obligaţiei de întreţinere.
Stingerea obligatiei de intretinere este -obligatia de intretinere, aparuta in baza unui
contractului privind plata pensiei de intretinere, inceteaza in urma decesului uneia dintre
parti, a expirarii duratei contractului sau conform clauzelor acestuia.dar deobicei se stinge si
prin executarea acesteia.
2.2.Analizaţi temeiurile stingerii obligaţiei de întreţinere.
Temeiurile de stingere a obligatiei de intretinere sunt daca obligat de intret a luat nastere in
baza acordului dintre platitor si beneficiarul obligatiei de intretinere, ea se stinge la expirarea
termen actiunii contract, la decesul uneia dintre parti sau baza altor temeiuri prevazute de
acest contract. Daca pensia de intret este incasata in baza hot inst de judecata, obligat se
stinge o data cu decesul platitorului sau al beneficiarului pensiei de intretinere. Plata pensiei
de intret pentru copii minori se stinge din momentul atingerii majoratului sau obtinerii
capacitatii de exercitiu sub virsta de 18 ani in rezultatul incheierii casat sau emanciparii.
Obligatia de intret care se plateste in baza hot ins de jud pers inapte de munca si care
necesita sprijin material inceteaza din momen restabilirii capacitatii de munca sau
imbunatatirii situat mater. Daca unul din soti s-a casat obligat de intret intre ei inceteaza. Ca
raport juridic concret obligat de intret se stinge in mod obisnuit prin executare adica prin
plata asa cum indeobste se sting si celelalte obligatii.

2.3.Robu Olga îngrijeşte de un copil comun invalid în vîrstă de 14 ani, nefiind angajată în
cîmpul muncii. Tatăl copilului, fostul soţ Robu Ion plăteşte o pensie de întreţinere pentru
fosta soţie în mărime de 300 lei lunar. Peste 2 ani de zile Robu Olga se căsătoreşte.
Decideţi asupra plăţii pensiei de întreţinere în continuare şi argumentaţi răspunsul.