+

Biletul 1
Subiectul I: Legitima apărare
1. Definiți instituția legitimei apărări
Este in stare de legitima aparare persoane care respinge un atac direct imediat material si real
ce ameninta direct persoana proprie, alta persoana sau interes public care pune in pericol
grav persoana sau drepturile celui atacat sau a intersului public.
2. Analizați condițiile atacului și apărării
a.direct, imediat, rela, material
b. atac indreptat impotriva persoanei proprii altei persoane sau inters public
c. atacul sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atac sau a interesului public
d.apararea sa fie prevazuta de LP
e.sa fie concomitenta cu atacul
f.sa puna in pericol grav persoana drepturile sale sau interes public
g.sa fie indreptata impotriva atacantului
h.apararea sa aiba aceeasi gravitate proportionala ca si atacul
3. Decideți asupra delimitărilor dintre legitima apărare și și starea de extremă necesitate
Izvorul legitimei aprarari este – faptele prejudiciabile ale pers fizice
Izvor a starii extreme de necesitate- pericol poate fi nu doar faptele oamenilor ci și
calamitățile naturale, sociale, defecțiune tehnice, procese fiziologice si biologice,acțiuni
agresive ale animalelor.
LA- prejudiciu cauzat doar atacantului
SEN- prejudiciu unei persoane terțe a carei acțiuni nu au generat apariția situației date
LA- dauna cauzata sa fie mai mica, egala și unele cazuri mai mare in raport cu cea evitata
SEN- dauna sa fie mai mica si in unele cazuri exceptionale mai mare
Legitima apărare se admite și atunci cînd cel ce se apăra a avut sibilități pentru apărarea
valorilor prevăzute la alin. (2) art. 36 din CP al RM, dar a recurs la cauzarea unui oarecare
prejudiciu. Modul în care s-a acţionat în cazul stării de extremă necesitate trebuie să
reprezinte unicul mijloc de înlăturare a pericolului; dacă au existat alte posibilități pentru
înlăturarea acestuia, nelegate de cauzarea unui prejudiciu, starea de extremă necesitate nu
mai poa- te fi invocată.
Potrivit alin. (1) art. 1401 din Codul civil al RM, nu este pasibil de reparație prejudiciul
cauzat de o persoană în stare de legitimă apărare dacă nu a depășit limitele ei, spre deosebire
de restituirea prejudiciului cauzat în stare de extremă necesitate conform alin. (1) art. 1402
 din Codul civil al RM, care prevede că prejudiciul cauzat de o persoană în caz de extremă
necesitate urmează a fi reparat de ea.

Subiectul II: Liberarea de pedeapsă penală

1. Relatați despre liberarea de la executarea pedeapsei a persoanelor grav bolnave
În cazul dat vorbim despre liberarea de rs penala in legatura cu schimbarea situatiei si anume
a pierderii pericolului social adica persoana nu mai prezinta pericol social pentru a comite
alte infractiuni deci reiese ca pedeapsa persoanei are cun caracter mai restrins deoarece se
refera la conditiile de viata si activitate a pers.In cazul dat instanta va exclude faptul ca
persoana pe viitor va putea comite alte infr.
2. Caracterizați prescripția executării sentinței de condamnare
Prin prescripţia executării sentinţei de condamnare se înţelege o astfel de situaţie ce
generează liberarea de pedeapsa penală în baza temeiului neexecutării pedepsei penale,
stabilite printr-o sentinţă de condamnare, reişind din faptul că executarea acesteia nu a fost
făcută de la data rămânerii definitive a sentinţei de condamnare, în anumite termene
prestabilite de legea penală.
dacă după scurgerea unui anumit interval de timp sentinţa de condamnare nu s-a pus în
executare, ea îşi pierde caracterul său preventiv şi educativ, astfel executarea în cauză
devenind iraţională2 sau pedeapsa penală nu mai corespunde necesităţilor de politică penală
privind aplicarea constrângerii, eficienţa ei fiind mult diminuată în raport cu executarea sa
imediată.3 Un alt aspect care merită a fi menţionat, cu privire la instituţia prescripţiei
executării sentinţei de condamnare, este faptul că prescripţia se aplică în dependenţă de
categoria infracţiunii săvârşite, nu însă în dependenţă de pedeapsa stabilită prin sentinţa de
condamnre,
3. Pentru omorul a două persoane aflate în stare de neputință, Scobov a fost condamnat la 20
ani de închisoare. După pronunțarea sentinței, profitând de neatenția gardienilor Scobov a
evadat. După 16 ani el s-a prezentat la organele de drept cu cererea de a fi reabilitat în
legătură cu expirarea termenului de prescripție a executării sentinței de condamnare.
Ce trebuie să întreprindă în acest caz organele de drept?
In cazul dat nu s-a scurs termenul de prescriptie deoarece infracțiune se consideră excepțional de
grava concluzionînd din termenul stabilit de instanta, 20 de ani,

Biletul 8
Subiectul I:
1. Pregatirea de infracțiune noțiune
“Se consideră pregătire de infracţiune înţelegerea prealabilă de a săvârși o infracţiune,
procurarea, fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor, sau crearea intenţionată,
pe altă cale, de condiţii pentru săvârșirea ei dacă, din cauze independente de voinţa
făptuitorului, infracţiunea nu și-a produs efectul”
2. Condiții

3. Speță
Subiectul II:
1. Aplicarea unei pedepse pentru executarea în străinătate
Pag 227

2. Concursul de infracțiuni
Se consideră concurs de infracţiuni săvârșirea de către o persoană a două sau mai multe
infracţiuni, prevăzute la diferite articole sau la diferite alineate ale unui singur articol din
Partea specială a CP, dacă persoana nu a fost condamnată pentru vreuna dintre ele și dacă nu
a expirat termenul de prescripţie (alin. (1) al art. 33 din CP al RM). Din definiţie rezultă
anumite condiţii de existenţă a concursului de infracţiuni: – săvârșirea de către o persoană a
două sau mai multe infracţiuni omogene (de aceeași natură, de exemplu violul (art. 171 din
CP al RM) și raportul sexual cu o persoană care nu a atins vârsta de 14 ani (art. 174 din CP
al RM)) sau eterogene (de natură diferită, de exemplu omorul (art. 145 din CP al RM) și
violul); – săvârșirea infracţiunilor înainte de adoptarea unei sentinţe definitive de
condamnare pentru vreuna dintre ele; – infracţiunile sau cel puţin două dintre ele să atragă o
condamnare23. Concursul de infracţiuni se prezintă sub două forme: real și ideal.

3. Speță

Biletul 9
Subiectul I: Tentativa de infracțiune
1. Definiți tentativa de infracțiune și semnele ei
Se consideră tentativă de infracţiune acţiunea sau inacţiunea intenţionată îndreptată
nemijlocit spre săvârșirea unei infracţiuni dacă, din cauze independente de voinţa
făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul”
 acţiunea (inacţiunea) făptuitorului este îndreptată nemijlocit spre săvârșirea unei infracţiuni
concrete.
acţiunea (inacţiunea) a cărei executare a fost începută nu și-a produs efectul.
producerea efectului infracţiunii este împiedicată de cauze independente de voinţa
făptuitorului
2. Analizați tipurile tentativei de infracțiune și pedeapsa ce urmează a fi aplicată în cazul
prezenței acesteia
Tentativa neterminată (întreruptă)
Tentativa terminată (fără efect)
Tentativa la un obiect impropriu (nul)
Tentativa cu mijloace improprii (nule)
Infracţiuni la care tentativa nu este posibilă.
3. Gârleanu, cu intenția de a sustrage articole de aur, a pătruns în apartamentul nr. 21 de pe str.
Salcâmilor 28. Căutând intens și negăsind nimic din obiectele ce-l interesau, Gârleanu a
părăsit apartamentul.
Reprezintă acțiunile lui Gârleanu o infracțiune?
In cazul dat vorbim despre tentative laun obiect impropriu deoarece toate acțiunile de către gârleanu
au fost întreprinse însa obiectul la care atenta lipsea și din motivul dat infracțiunea nu s-a comis însă
tentativa de infracțiune este prezenta
Subiectul II: Individualizarea pedepselor
1. Relatați despre aplicarea pedepsei în cazul încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției
Pag 204 vol 2
2. Descrieți condițiile aplicării pedepsei în cazul unui cumul de sentințe
Pag 226
3. Cara a săvârșit două infracțiuni: o infracțiune de traffic de ființe umane asupra două sau mai
multe persoane – lit. b), alin. (2), art. 165 – sancțiunea – pedeapsă cu închisoarea de la 7 la
15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită
activitate pe un termen de la 2 la 5 ani și violul unei minore. Pentru violul prevăzut la lit. b),
alin. (2), art. 171 este prevăzută pedeapsa cu închisoare pe un termen de la 5 la 12 ani.
Stabiliți pedeapsa penală pentru Cara.
18 ani
Biletul 10
Subiectul I: Renunțarea de bună voie
1. Descrieți renunțarea de bună voie
 Renunţarea constă în refuzul făptuitorului de a săvârși fapta care se află în curs de executare
(în etapa de pregătire sau de tentativă). Spre exemplu, o persoană pătrunde noaptea,
folosindu-se de chei potrivite, în locuinţa alteia pentru a comite un furt, însă, înainte de a-și
însuși vreun obiect, din propria iniţiativă, temându-se de consecinţe, se răzgândește și pleacă.
În general renunţarea presupune o atitudine pasivă de abandonare a executării faptei
începute, însă există și situaţia în care ea implică – în mod necesar – o atitudine activă, ca, de
exemplu, în cazul tentativei de distrugere prin incendiere (art. 197 din CP al RM), când
făptuitorul stinge focul care l-a aprins.
În cazul renunţării de bunăvoie la săvârșirea infracţiunii persoana va fi liberată de răspundere
penală doar dacă renunţarea va fi benevolă și definitivă. Benevolă înseamnă renunţarea
voluntară, nesilită de nimeni și de nimic, adică atunci când există voinţa făptuitorului de a
înceta activitatea infracţională în condiţiile în care există posibilitatea reală de a o continua.
Motivul determinant al renunţării nu are importanţă: aceasta se poate datora, de exemplu,
milei sau căinţei, preocupării făptuitorului de a nu dăuna bunei imagini de care se bucură în
societate, temerii de a fi descoperit sau de a nu putea valorifica bunurile dobândite în mod
ilicit etc.
Renunţarea mai presupune și refuzul definitiv de a săvârși fapta prejudiciabilă. Dacă
făptuitorul abandonează numai pentru un oarecare timp executarea începută, cu gândul de a o
relua ulterior, în condiţii mai favorabile, nu există o renunţare efectivă la infracţiune, ci doar
o întrerupere a executării.
2. Condițiile renunțării de bună-voie
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-penal/liberarea/
3. Speță
Subiectul II: Individualizarea pedepsei
1. Circumstanțele agravante
Prin circumstanţe agravante înţelegem acele stări, situaţii, împrejurări, calităţi ce ţin de
infracţiune sau de infractor anterioare, concomitente sau subsecvente comiterii infracţiunii,
reglementate expres (limitativ) de legea penală și care măresc gradul prejudiciabil al
infracţiunii sau de periculozitate al infractorului, agravând răspunderea penală.
2. Aplicarea pedepsei mai blânde, în ce situații se aplică
După cum reiese din prevederile legii, există trei modalităţi de aplicare a pedepsei mai
blânde: 1) aplicarea pedepsei sub limita minimă; 2) aplicarea unei alte categorii de pedeapsă
mai blândă decât cea prevăzută de lege; 3) neaplicarea pedepsei complementare care este
obligatorie
3. De proiectat o speță cu circumstanțe atenuante (dar care să nu fie în art. 76)
 Biletul 11
Subiectul I: Participația la infracțiune
1. Definiți participația și particularitățile acesteia
Participatia penală reprezintă o formă de realizare a pluralității de infractori
Pluralitatea de subiecte
Activitatea in comun a participantilor la infr
Unitatea inteției
Cooperarea doar la o infr intenționată
2. Analizați participanții la infracțiune
Autor
Cooautor
Organizator
Instigator
complice
3. Proiectați o speță în care să existe exces de autor calitativ
Autorul infr B avind intentia de a patrunde in casa omului de afaceri A pentru a comite o
infractiune de furt a violat sotia lui A
Subiectul II: Individualizarea pedepselor
1. Relatați despre criteriile generale de individualizare a pedepsei
Criteriile de individualizare a pedepselor reprezintă categorii de date și elemente de care
instanța de judecată este obligata potrivit legii sa se calauzească în activitatea de
individualizare judiciară a pedepsei.
Enumerarea ae character limitative
1) Limitele de pedeapsa fixate in partea speciala a codului penal
2) Dispozitiile partii generale a CP
3) Gravitatea infr savirșite
4) Motivul infr savirsite
5) Persoana celui vinovat
6) Circumstanțele cauzei care agravează sau atenuiaza raspunderea
7) Influența pedepsei applicate asupra corectarii și reeducării vinovatului
8) Condițiile de viață a familiei celui vinovat
 2. Descrieți circumstanțele atenuante și efectele lor
Prin circumstante atenuante intelegem acele stari situatii imprejurari calitati ce tin de
infracțiune reglementate implicit de LP și care micsorează gradul preduciabil al infr și
infractorului atenuind raspunderea penală .
Circumstante atenuante legale art.76 CP
Efectele circumstanțelor atenuante. Efectele circumstanțelor ate nuante sunt determinate prin
dispozițiile art. 78 alin. (1), (2) și (5) din CP al RM și sunt aceleași indiferent dacă este vorba
despre circumstanțe legale ori judiciare. Circumstanțele atenuante constatate au ca efect
atenuarea obligatorie a pe- depsei, atenuare ce poate manifesta printr-o reducere ori o
schimbare a pedep- selor prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă. Potrivit dispozițiilor
art. 78 alin. (1) din CP al RM, în cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe
atenuante la săvârșirea infracțiunii , pedeapsa principală se reduce ori se schimbă, în funcție
de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvîrşită. Astfel:
a) dacă minimul pedepsei cu închisoare prevăzut la articolul corespunzător din Partea
specială a Codului penal este mai mic de 10 ani, pedeapsa poate fi redusă pînă la acest
minim; b) dacă se aplică amenda, aceasta se poate coborî pînă la limita de jos; c) dacă pentru
infracțiunea săvîrşită se prevede detenţiunea pe viață, aceas- ta se înlocuieşte cu închisoare
de la 15 la 25 de ani. Circumstanțele atenuante produc efecte şi asupra pedepsei
complementare. În cazul în care instanţa de judecată constată circumstanţe atenuante la
săvîrşi- rea infracțiunii, pedeapsa complementară, prevăzută de lege pentru infracțiunea
săvîrşită, poate fi înlăturată. Constatarea și reținerea în favoarea infractorului a mai multe
circumstante atenuante poate influența măsura pînă la care se poate reduce pedeapsa. Astfel,
conform art. 78 alin. (5) din CP al RM, dacă există circumstante atenuante ex- cepționale,
pedeapsa poate fi aplicată conform pedepselor art. 79 din CP al RM (Aplicarea pedepsei mai
blinde decit cea prevăzută de lege).

3. Zubcu a comis un omor intenționat, însoțit de viol pentru care a fost condamnat la 20 de ani
de închisoare, peste 8 luni de la momentul începerii executării pedepsei Zubcu, împreună cu
alte două personae, a evadat din locurile de deținere, vătămând grav un guardian, fapte
pentru care a fost condamnat la 6 și respective 9 ani de închisoare.
Stabiliți-I lui Zubcu pedeapsa definitive și tipul penitenciarului în care va executa pedeapsa penală.
Poate fi invocată față de Zubcu starea de recidivă?

Biletul 12
Subiectul I: Participația la infracțiune
1. Descrieți formele participației
Simpla
complexă
 2. Analizați răspunderea penală a participanților la infracțiune
3. O speță în care să existe exces de autor cantitativ
Subiectul II: Liberarea de răspundere penală
1. Relatați despre liberarea condiționată de răspundere penală și liberarea în legătură cu căința
activă
2. Descrieți condițiile aplicării prescripției tragerii la răspundere penală și a liberării de
răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională
3. Saveliev împreună cu Tiron au ocupat averea imobiliară străină ce îi aparținea lui Cucu.
Către momentul desfășurării dezbaterilor judiciare, Saveliev a suferit un grav accident rutier,
în urma căruia i-a fost paralizat întreg corpul.
Cum trebuie să procedeze instanța de judecată? Ce acțiuni vor fi întreprinse față de Saveliev și
Tiron?

Biletul 15
Subiectul I:
1. Noțiunea și semnele pluralității de infracțiuni
pluralitatea de infracţiuni presupune săvârșirea de către o persoană a două sau mai multe
infracţiuni care duc la răspundere penală
- Persoana comite 2 sau mai multe infr prevazute de diferite articole din PS
- Prezența consecințelor juridice penale nestinse sau neridicate cel puțin la 2 infr
- Nu exista piedici procesurale pt pornirea unui proces penal adică nu a expirat termenul
de prescripție nu există o lege de prescripție, nu există o lege de amnistie
2. Noțiunea și tipurile de recidivă
Comiterea cu intenție uneia sau mai multe infracțiuni de catre o persoana cu antecedente
penale pt o infr comisa cu intentie
Recidivă periculoasa – cind persoana anterior condamnata pt o infr grava sau deosebit de
grava a savirsirii din nou cu intenție o infr grava deosebit de grava exceptional de grava
a) dacă persoana condamnată anterior de două ori la închisoare pentru infracţiuni
intenţionate a săvârșit din nou cu intenţie o infracţiune; b) dacă persoana condamnată
anterior pentru o infracţiune intenţionată gravă sau deosebit de gravă a săvârșit din nou cu
intenţie o infracţiune gravă sau deosebit de gravă.
Recidivă deosebit de periculoasa- cind persoana anterior condamnata pt o infr exceptionala
de grava a savirșit din nou cu intenție o infr grava deosebit de grava sau exceptional de grava
 a) dacă persoana condamnată anterior de trei sau de mai multe ori la închisoare pentru
infracţiuni intenţionate a săvârșit din nou o infracţiune cu intenţie; b) dacă persoana
condamnată anterior pentru o infracţiune excepţional de gravă a săvârșit din nou o
infracţiune deosebit de gravă sau excepţional de gravă.
3. De elaborat o speță cu recidivă excepțional de gravă
Subiectul II:
1. Caracterizarea măsurilor de siguranță medicale
Măsurile de constrîngere cu caracter medical reprezintă măsuri coercitive aplicate față de
persoanele, care suferă de anumite deficiențe de ordin mintal fac abuz de substanțe alcoolice
sau narcotice, care au săvirşit o faptă prevăzută de legea penală. Acestea constau în
realizarea forțată a tratamentului medical și a măsurilor speciale în scopul însănătoșirii sau
îmbunătățirii stării psihice a lor, prevenirii comiterii noilor fapte prejudiciabile, asigurării
secu- rității societății și a bolnavilor.
În primul rînd, sunt măsuri coercitive. Caracterul coercitiv rezultă din totalitatea restricțiilor
drepturilor și libertăților persoanei faţă de care se aplică. Aceste restricții pot fi de ordin fizic
(restrîngerea dreptului la libera circulaţie, alegerea domiciliului etc.), dar și de ordin psihic
(discomfort psihologic ca rezultat al aplicării tratamentului).
În al doilea rînd, aceste măsuri se aplică în mod forțat, indiferent de voinţa făptuitorului.
În al treilea rănd, ele se aplică în numele statului de către un organ instanța de judecată în
baza hotărîrii judiciare. Astfel, ele au caracter oficial, public.
2. Caracterizarea expulzării, confiscării speciale și extinse
Expulzarea consta în interdicția rămînerii pe teritoriul țării aplicate cetățenilor straini,
apatrizilor care au fost condamnați pt comiterea infr.
Condițiile expulzarii:
- Faptuitorul sa fie cetățean strain sau apatrid
- Cetațeanul strain sau apatridul sa fi fost condamnat pentru o faptă care constituie
infracțiune indiferent de faptul dacă aceasta a fost comisa pe teritoriul RM sau in afara
lui
- Rămînerea cet strain sau apatridului pe teritoriul RM sa fie sursa unei stari de pericol
înlaturarea caruia sa fie prin indepartarea acestuia de pe teritoriul RM.
- În statul în care urmează sa fie expulzat persoana sa nu fie supusă la tratament sau
pedeapsă inumană sau degradantă
Confiscarea specială constă în trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului a
bunurilor utilizate la comiterea infractiunii sau rezultate din infracțiuni a căror deținere
din cauza naturii lor sau reieșind din legătura cu fapta săvîrșită prezintă un pericol ca pe
viitor sa fie comisă noi fapte prevăzute de LP.
Condiții
 - rezultate din fapta prevăzută de prezentul cod precum și orice venituri de la aceste bunuri
cu excepția bunurilor și veniturilor care urmează a fi restituite proprietarului legal
- folosite sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni dacă sunt Ale infractorului
- dar te pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru al rasplăti pe infractor
- dobândite prin săvârșirea infracțiunii dacă nu urmează fi restituite persoanei vătămate sau
nu sunt destinate pentru despăgubirea acesteia
- deținute contrar dispozitiei legale
- convertite sau transformate parțial sau integral din bunurile rezultate din infracțiuni și
din veniturile de la aceste bunuri
- folosite sau destinate pentru finațarea terorismului
Reieşind din prevederile art. 106' din CP al RM, confiscarea extinsă se răs- frînge asupra
bunurilor care nu sunt supuse confiscării speciale. Astfel, în baza normei nominalizate, pot fi
confiscate bunurile provenite din activități infracți- onale care nu au legătură directă cu
infracțiunea pentru care persoana este con- damnată, mai exact, nu este dovedită legătura
nemijlocită dintre infracțiunea care conduce la condamnare şi bunurile care sunt confiscate.
Chiar din denumirea măsurii de siguranţă rezultă că ea este una “extinsă”, adică se întinde
dincolo de limitele infracţiunii pentru care persoana este trasă la raspundere penală.

In contextul prevederilor legale, confiscarea extinsă are anumite trăsături:

- se aplică doar în cazul comiterii unor anumite infracțiuni exhaustiv și limitativ indicate în
alin. (1) art. 1064 din CP al RM, cu condiția că ele au fost comise în interes material.
Natura juridică a acestor infracțiuni este neomogenă, ca şi gradul de prejudiciabilitate
este unul diferit - de la infracțiuni mai puțin grave (de ex., alin. (1) art. 158 din CP al RM)
la infracțiuni exceptional de grave (alin. (3) art. 206 din CP al RM). Comun pentru toate
aceste infracțiuni este faptul că ele se comit în interes material şi pot genera profituri,
proprietăți ilicite;
- se aplică doar față de persoanele condamnate pentru una dintre infrac- ţiunile în cauză.
Prin aceasta, confiscarea extinsă se deosebeşte de confiscarea specială, care poate fi
aplicată și persoanei căreia nu i-a fost aplicată o pedeapsă penală;
- se aplică doar dacă sunt întrunite cumulativ două condiții: a) valoarea bunurilor
dobîndite de persoana condamnată depăşeşte sub- stanțial veniturile licite ale acestuia;
b) instanţa de judecată constată, în baza probelor prezentate în dosar, că bunurile
respective provin din activități de natura celor prevăzute la alin. (1) art. 1061 din CP al
RM.

3. Speță cu art. 101

Biletul 16
Subiectul I: Concursul de infracțiuni
1. Definiți concursul de infracțiuni
2. Faceți o generalizare asupra concursului real și ideal de infracțiuni
3. O speță în care să fie prezent concursul ideal de infracțiuni, format dintr-o acțiune și o
inacțiune prejudiciabilă
Subiectul II: Măsurile de siguranță
1. Relatați despre scopul și tipurile măsurilor de siguranță
2. Descrieți măsurile de siguranță cu caracter educativ
3. La 17 septembrie, în jurul orelor 23:00, Calcâi, care își sărbătorea ziua de naștere și atingerea
majoratului, consumând cu acest prilej băuturi alcoolice, a luat automobilul fratelui să și,
deși nu avea permis de conducere, a plecat spre localitatea Cricova, însoțit de un prieten.
Circulând cu viteză sporită față de cea permisă, fiind sub influența alcoolului consumat și din
cauza nepriceperii, a lovit un alt automobil lăsat parțial pe partea carosabilă a șoselei, fără
respectarea regulilor de semnalizare, provocând avarierea autoturismului și moartea
persoanei care se afla în el. Din materalele dosarului rezultă că accidentul a avut loc la ora
1.00 noaptea, deci în ziua de 18 septembrie.
Indicați dacă Călcâi urmează să fie tras la răspundere ca minor sau ca persoană majoră pentru faptele
săvârșite?
Biletul 19
Subiectul I: Răspunderea penală a participanților la infracțiune
1. Relatați despre temeiul răspunderii penale a participanților la infracțiune
2. Determinați particularitățile răspunderii penale a participanților la infracțiune în cazul
excesului de autor
3. Ionașcu, Vasile și Burduja au mers cu bicicletele la scăldat. Ajunși la lac, Ionașcu și Vasile s-
au dezbrăcat și au intrat în apă, iar Burduja deși s-a dezbrăcat, neștiind să înoate a rămas pe
mal. La un moment dat, glumind pe seama lui Burduja și pentru a-i produce o emoție
puternică, Vasile i-a propus lui Ionașcu să-l arunce în apă. Acesta determinat de îndemnul lui
Vasile, l-a împins cu putere pe Burduja în apă, care, după scurt timp, s-a înecat.
Indicați cum trebuie calificată contribuția fiecăruia dintre participanți la săvârșirea infracțiunii.
Calificați faptele săvârșite de aceștia.
Subiectul II: Cauzele care înlătură răspunderea penală sau consecințele condamnării
1. Caracterizați împăcarea părților
2. Stabiliți diferențele dintre amnistie și grațiere
3. Alcătuiți o speță în care ar fi prezentă reabilitarea judecătorească
Biletul 24
Subiectul I: Starea de extremă necesitate
1. Relatați despre noțiunea și locul stării de necesitate în sistemul celorlalte cauze care înlătură
caracterul penal al faptei
2. Analizați condițiile în care acțiunea comisă în stare de extremă necesitate este legală
3. Propuneți o speță în care izvor de pericol social ce naște starea de extremă necesitate ar fi
acțiunile oamenilor
Subiectul II: Liberarea de pedeapsă penală
1. Enumerați tipurile liberării de pedeapsă penală
2. Faceți o generalizare asupra liberării de răspundere penală în cazul săvârșirii infracțiunii
pentru prima oară și al reparării prejudiciului
3. Pentiacov a fost condamnat în baza alin. 1, art. 152 la 5 ani închisoare cu suspendare
condiționată a executării pedepsei. Termenul de stabilit a fost de 3 ani. Peste un an după
pronunțarea sentinței, el a săvârșit un act de huliganism și a fost condamnat pentru această
infracțiune la 3 ani de închisoare.
Cum urmează să procedeze instanța în ceea ce privește termenul neexecutat care a fost numit
conform primei sentințe? Stabiliți pedeapsa ce urmează a fi aplicată în cazul dat.

Nu știu ce bilet:
1.1. Constrângerea psihică noțiune
1.2. Condițiile
1.3. Speța de făcut ca constr.psihică să nu înlăture caracterul penal
2.1. Liberatea de pedeapsă în leg. Cu schimbarea situației
2.2. Liberarea de pedeapsă la minori
2.3. Speța în care era ceva despre liberarea de răspundere a persoanelor bolnave
1.reproduceti notiunea legitimei aparari
Este în stare de legitimă apărare persoana care săvârșește fapta pentru a respinge un atac direct,
imediat, material și real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public și
care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public
2.conditiile legitimei aprari
Atacul sau agresiunea este o comportare violentă a persoanei, o atitudine ofensivă ce se
materializează, de regulă, într-o acţiune îndreptată împotriva valorilor sociale ocrotite de legea
penală.
Potrivit legii – alin. (2) al art. 36 din CP al RM
atacul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie direct, imediat, material și real;
b) să fie îndreptat împotriva propriei persoane, a altei persoane sau împotriva unui interes public;
c) să pună în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public
Prin apărare, în sensul dreptului penal, se înţelege actul prin care cel atacat sau persoana care îi vine
în ajutor încearcă să înlăture atacul cu caracteristicile prevăzute de lege.
Apărarea, la rîndul ei, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) apărarea este admisă pentru a respinge un atac îndreptat împotriva unei persoane sau a unui
interes public;
b) apărarea să se realizeze printr-o faptă prevăzută de legea penală;
c) apărarea să fie îndreptată împotriva atacantului;
d) apărarea să fie concomitentă cu atacul; e) apărarea să fie proporţională cu gravitatea atacului
3. nu exista ,
4. pedeapsa penală definitie
5. pag 444 amenda
Pag 435 munca