Cauzele justificative

Disciplina: Drept penal general

I
Studenta: Pop Florina Andreea
Anul II Grupa IV

Odată constatat că fapta este prevăzută de legea penală, adică întrunirea tuturor
elementelor prevăzute de norma de incriminare, următorul pas în stabilirea
existenţei infracţiunii îl constituie stabilirea carcterului nejustificat al faptei, cu
alte cuvinte a împrejurării că aceasta are caracter ilicit. Caracterul nejustificat
presupune o contradicţie între fapta comisă şi ordinea juridică, cu alte cuvinte
fapta nu este autorizată de o dispoziţie legală.
Articolul 15 alin.1. definește cauzele justificative ca fiind acele situații, stări,
împrejurări existente la momentul săvârșirii faptei care împiedică realizarea unei
trăsături esențiale a infracțiunii, astfel că exclud caracterul penal al faptei.
Consecința = excluderea răspunderii penale
Distincție: -cauze generale care înlătură răspunderea penală (amnistia,
prescripția răspunderii penale, lipsa/retragerea plângerii prealabile, împăcarea
părților.) Fapta e infracțiune însă este înlăturată răspunderea penală
-cauze de nepedepsire/impunitate-cauze subiective privitoare la conduita
făptuitorului în timpul și după săvârșirea faptei care înlătură aplicarea pedepsei.
Fapta e infr. însă e înlăturată răspunderea penală.( împiedicarea producerii
rezultatului-art. c.p. retragerea mărturiei mincinoase - art. alin. 3 c.p. )
Clasificare:
-cauze privitoare la lipsa prevederii faptei în legea penală- tipicitate. Ea lipsește
în cazul dezincriminării faptei, a abrogării ei sau în cazul neîndeplinirii unui
element constitutiv. Înlătură caracterul penal al faptei și răspunderea penală.
-cauze justificative-autorizează săvârșirea unei fapte care e infracțiune-înlătură
caracterul nejustificat. Se extind asupra participanților.
-cauze de neimputabilitate-alterează voința făptuitorului-înlătură caracterul
imputabil al faptei. Produc efecte doar asupra persoanei făptuitorului.
Cauze:-generale care înlătură caracterul penal al faptei. Sunt prev. în partea
generală a C.P.(justificative, de neimputabilitate)
-speciale care se aplică în cazul anumitor infracțiuni. Sunt prev. în partea specială
a C.P. (constrângerea la darea de mită-art. Alin.2 c.p.)
Cauze:-reale-privitoare la faptă și se răsfrâng asupra participanților
(justificative)
-personale-privitoare la făptuitor, produc efecte numai față de el.
(neimputabilitate)
1.Legitima apărare
Art. 19 c.p.=fapta săvârșită pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și
injust care pune în pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes
general, dacă apărarea este proporțională cu gravitatea atacului.
Prezumția legitimei apărări-art. 19 alin. 3 c.p.-se prezumă a fi în legitimă apărare
cel care comite fapta pentru a respinge pătrunderea unei persoane într-o locuință,
încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de aceasta, fără drept, prin
violență, viclenie,efracție sau alte asemenea modalități nelegale sau în timpul
nopții.
-înlătură caracterul penal al faptei
Condiții:Atacul-material-concretizat în acțiuni fizice, prin folosirea forței fizice, a
unor instrumente apte să produsă o modificare a valorilor ocrotite
-direct-îndreptat asupra unei valori sociale pe care o pune în pericol ( nu e direct
dacă între agresor și victimă există un obstacol sau o distanță mare în spațiu)
Condiții: Atacul- imediat-este declanșat sau e pe cale de a fi declanșat, e iminent.
Vizează raportul în timp între atac și obiectul vizat și presupune un interval scurt
de timp între începutul atacului și momentul ivirii pericolului.( dacă intervalul e
mare și există posibilitatea înlăturării pericolului prin alte mijloace, atacul nu mai
este imediat).
- injust – să nu aibă temei legal, să nu fie permis de lege să nu fie executat în
limitele legii ( executarea mandatului de arestare)
îndreptat împotriva persoanei care se apără/altei persoane/interes general
–vizează viața, integritatea corporală, sănătatea, libertatea, bunurile persoanei
să pună în pericol persoana celui atacat sau un interes general, să producă un rău
ireparabil. ( nu îndeplinește această condiție un atac minor, o palmă, o ceartă…).
Condiții: Apărarea-se realizează prin săvârșirea unei fapte prevăzute de legea
penală. Înlătură vinovăția.
- să fie precedată de atac- atacul să fie cert, iminent că se va produce, simpla
presupunere nu permite apărarea
să fie îndreptată împotriva agresorului – împotriva vieții, sănătății, libertății
agresorului
să fie necesară pentru înlăturarea atacului – atacul să nu poată fi înlăturat altfel.
Necesitatea se apreciază în raport cu gravitatea atacului dar și cu posibilitățile
reale ale celui atacat.
să fie proporțională cu gravitatea atacului – sub aspectul modalității în care se
realizează apărarea ( la atac îndreptat împotriva integrității corporale se poate
riposta cu agresarea corporală a agresorului) dar și sub aspectul intensității
ripostei ( se vor aprecia aptitudinile celor două părți, relațiile anterioare dintre
ele, eventuale conflicte anterioare)
Depășirea limitelor legitimei apărări = se întemeiază pe o stare de puternică
tulburare sau temere a făptuitorului în momentul comiterii faptei = exces
neimputabil-înlătură caracterul penal al faptei, dar ea nu este legitimă apărare
întrucât lipsește condiția proporționalității
PREZUMȚIA EGITIMEI APĂRĂRI = 19 alin. 3 c.p. o aplicație particulară a
legitimei apărări în domeniul locativ
Condiții:-atacul=pătrunderea prin violență, viclenie, efracție, alte modalități, într-
o locuință, încăpere, dependință, loc împrejmuit= în timpul nopții
apărarea – se realizează printr-o faptă pentru a respinge atacul
E o prezumție relativă, vizează ocrotirea integrității domiciliului și a vieții private.
 2.Starea de necesitate
STAREA DE NECESITATE –art. 20 alin. 2 =fapta săvârșită pentru a salva de la
un pericol imediat și care nu putea fi înlăturat altfel, viața, integritatea corporală
sau sănătatea sa ori a altei persoane, sau un bun important al său ori al altei
persoane, sau un interes general, dacă urmările faptei nu sunt vădit mai grave
decât cele care s-ar fi putut produce în cazul în care pericolul nu era înlăturat.
-înlătură caracterul penal al faptei pt. că nu există vinovăție ( spargerea unei uși
pentru salvarea unei persoane imobilizate, spargerea unui autovehicul pentru a
lua trusa de prim ajutor pentru o persoană accidentată)
Condiții: Pericolul- generat de un eveniment întâmplător ( accident, inundație,
reacția unui animal sălbatic…)
imediat/imminent = pe cale de a se produce în viitorul apropiat, iar producerea
lui să fie certă și să creeze o serioasă temere că se va realiza.
să amenințe viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane, un bun
important ( al făptuitorului sau al altei persoane) sau un interes general
Condiții: Pericolul- inevitabil= să nu poată fi înlăturat în alt mod decât prin
săvârșirea faptei prevăzute de legea penală. Se apreciază în raport de
împrejurările în care a apărut pericolul dar și de starea psiho-fizică a celui care
acționează.
Condiții: Acțiunea de salvare-constă într-o faptă prevăzută de legea penală
-să fie singurul mod de înlăturare a pericolului . Dacă existau alte mijloace de
înlăturare a pericolului, făptuitorul era obligat la acestea.
- să fie săvârșită de cel aflat în pericol sau de o altă persoană
-să nu cauzeze urmări vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce dacă
pericolul nu era înlăturat. E necesară reprezentarea gravității pericolului, a
urmărilor acestuia dar și a urmărilor acțiunii de salvare.
Condiții: Acțiunea de salvare-dacă făptuitorul nu și-a dat seama că urmările vor fi
mai grave= exces neimputabil= cauză de neimputabilitate
Depășirea limitelor stării de necesitate= producerea urmărilor vădit mai grave .
Fapta nu are caracter nejustificat ci este imputabilă. Poate fi reținută
circumstanța atenuantă a depășirii limitelor stării de necesitate- art. 77 alin. 1 lit.
C c.p.
- Fapta să nu fie săvârșită de către o persoană care avea obligația de a înfrunta
pericolul sau pentru a salva o astfel de persoană –pompier, medic, militar.
Efecte: - nu atrage răspunderea penală
-poate antrena răspunderea civilă –1361 c.civ
3. Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații
Art. 21 alin. 1
,,Exercitarea unui drept recunoscut de lege e justificată fapta prevăzută de legea
penală constând în exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea
unei obligații impuse de lege cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de
aceasta,,.
Condiții:
-săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală
-exercitarea unui drept prevăzut de lege =un drept permis în anumite împrejurări
(infracțiunea flagrantă)
Art. 21 alin. 2. ,,Îndeplinirea unei obligații impuse de lege,, e justificată fapta
prevăzută de legea penală constând în îndeplinirea unei obligații impuse de
autoritatea competentă, în forma prevăzută de lege,dacă aceasta nu este în mod
vădit ilegală.
Condiții:
- săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală
- îndeplinirea obligației să fie făcută cu respectarea condițiilor și limitelor
prevăzute de lege (violențe exercitate pentru menținerea ordinii publice,
vătămarea unei persoane în cazul intervenției chirurgicale).
ordinul să fie dat în forma prevăzută de lege
-ordinul să nu fie vădit ilegal
Teoria consemnului-inferiorul execută întotdeauna ordinul dat.
Teoria baionetelor inteligente-inferiorul are dreptul de examina legalitatea
ordinului și de a refuza să execute un ordin ilegal
Teoria controlului formal-inferiorul are obligația de a executa ordinul dacă
emană de la persoana competentă, e dat în forma prevăzută de lege și intră în
atribuțiile sale de a-l executa
Teoria apelului la controlul ierarhic-inferiorul are dreptul să verifice ordinul pe
fond cât și formal și să semnaleze superiorului emitentului ilegalitatea acestuia.
Legiuitorul român adoptă teoria controlului formal.

4. Consimțământul persoanei vătămate

CONSIMȚĂMNTUL PERSOANEI VĂTĂMATE- art. 22 e justificată fapta
prevăzută de legea penală săvârșită cu consimțământul persoanei vătămate dacă
aceasta putea să dispună în mod legal de valoarea socială lezată sau pusă în
pericol.
-nu produce efecte în cazul infracțiunilor contra vieții sau când legea exclude
efectul justificativ al acestuia
Condiții:-să fie săvârșită o faptă prevăzută de legea penală ( luarea unui bun cu
consimțământul persoanei vătămate, raport sexual fără constrângere)
victima să dispună legal de valoarea socială pusă în pericol
( nu dispune în mod legal în cazul traficului de persoane-art. 210 alin. 3 c.p. )
consimțământul să fie valabil exprimat, să nu fie viciat . Poate fi dat în scris, oral,
poate fi expres sau tacit.
Efecte:
-înlătură caracterul penal al faptei. Poate fi o cauză de atenuare a răspunderii
penale. (uciderea la cererea victimei-190 c.p.).