29.01.

2014
Starea de extrema necesi
tate
Viata a demonstrat ca in realitatea obiectiva exista situatii in cadrul carora
anumite alori sociale sunt puse in pericol,iar salvarea acestora se face posibil
a numai prin savirsirea unei fapte prevazuta de legea penala ca si legitima apar
are. Starea de extrema necesitate reprezinta o cauza generala de inlaturare a ca
racterului penal al faptei in conformitate cu dispozitiile aliniatului 1 al arti
colului 38 nu constituie infractiune fapta prevazuta de lege savirsita in stare
de extrema necesitate. Este in stare de extrema necesitate persoana care savirse
ste fapta pentru a salva viata,integritatea corporala sau sanatateta sa,a altei
persoane ori unui interes public de la un pericol iminent care nu poate fi inlat
urat altfel (al 2 art 38),din punct de vedere juridic actiunea savirsita in star
e de extrema necesitate este nondelincventa,referitor la aspectul social al star
ii de extrema necesitate in literatura de specialitate se mentioneaza ca aceasta
nu poseda pericol social dar exista si un alt punct de vedere potrivit caruia i
n cazul starii de extrema necesitate se ciocnesc doua interese,ambele ocrotite d
e lege iar salvarea unuia dintre ele se face posibila numai prin cauzarea unui p
rejudiciu celui de al doilea,iar uneori acest al doilea interes sau obiect sau v
aloare poate fi viata persoanei.
Starea de extrema necesitate reprezinta de fapt o obligatie pentru cei care d
atorita functiilor pe care le ocupa sau statutului pe care il detin sunt obligat
i sa savirseasca actiuni pentru inlaturarea unui pericol neindeplinirea carora s
e poate solda cu o raspundere juridica (pompieri,politisti,salvatori,etc) intruc
it faptele legate de inlaturarea unui pericol provoaca o anumita dauna altor rel
atii sociale ocrotite de legea penala,ele pot fi considerate social utile sau no
ndelicvente daca se va constata prezenta unor conditii ce caracterizeaza pericol
ul precum si actiunile de inlaturare ale acestuia. Temei pentru aparitia starii
de extrema necesitate pot servi cutremurul de pamint inundatiile,actiunile agres
ive ale animalelor domestice si salbatice,starea sanatatii,defectele unor mecani
sme lucratoare precum si actiunile prejudiciabile ale persoanelor fizice. Infrac
tiunea ca izvor de pericol social ce duce la aparitia starii de extrema necesita
te poate fi atit intentionata cit si imprudenta (incendiul provocat ca rezultat
al unui comportament neglijent cu focul sau cu aceleasi obiecte de uz casnic).
Conditiile starii de extrema necesitate sunt urmatoarele:
- existenta unui pericol iminent
- pericolul ameninta interesele persoanei,societatii,statului
- actul de salvare trebuie sa constituie unicul mijloc de inlaturare al pericolu
lui
- actul de salvare sa se realizeze prin savirsirea unei fapte prevazute de legea
penala
- dauna cauzata e necesar sa fie mai mica in raport cu dauna evitata
- PERICOLUL ESTE IMINENT - atunci cind ameninta cu producerea sa si este in ime
diata apropiere a infaptuirii sale fara a mai fi posibil pentru a se lua masuri
de preintimpinare a lui,o simpla banuiala a declansarii unui pericol nu poate ju
stifica actul de salvare
- IN STARE DE EXTREMA NECESITATE POT FI APARATE INTERESELE STATULUI,SOCIETATII
SI ALE PERSOANEI- aparare unor altor interese ce nu sunt ocrotite de dreptul pen
al prin actiuni de extrema necesitate nu poate fi considerata legitima
- LEGEA IMPUNE CONDITIA CA INLATURAREA PERICOLULUI sa nu fi fost posibila prin
alt mijloc,prin folosirea unui alt mod decit acela la care a recurs faptuitorul,
pentru a constata daca o persoana a avut si alte posibilitati pentru a inlatura
pericolul si ca sia dat seama de acestea va fi necesar sa se examineze o serie d
e imprejurari si conditii care tin de persoana faptuitorului de starea psihofizi
ca a acestuia fiind necesar sa se determine totodata si conditiile
in care a aparut pericolul.
- ACTIUNEA REALIZATA IN STARE DE EXTREMA NECESITATE TREBUIE SA FIE sub aspect f
ormal similara cu o componenta de infractiune descrisa in partea speciala a codu
lui penal,daca actiunea savirsita in stare de extrema necesitate nu este prevazu
ta in codul penal atunci ea nu prezinta un grad prejudiciabil si de aceea nu a f
ost necesara savirsirea faptelor pentru inlaturarea acestui caracter
- EXTREMA NECESITATE EXISTA ATUNCI CIND DAUNA CAUZATA ESTE mai mica decit cea e
vitata sau in cazuri exceptionale aceasta poate fi egala

_____ SUBIECTUL DEOSEBIRILE DINTRE LEGITIMA APARARE SI STAREA DE EXTREMA NECESI
TATE______
Cunoscind conditiile care contureaza cele doua cauze de inlaturare al caracter
ului penal al faptei pot fi constatate unele asemanari si deosebiri dintre ele,i
n ambele cazuri faptele sunt savirsite pentru a inlatura un pericol ce ameninta
persoana proprie,o alta persoana sau un interes public. Si legitima aparare si s
tarea de extrema necesitate inlatura caracterul penal al faptei,adica nu antrene
aza raspunderea si pedeapsa penala a faptuitorului cu toate ca in ambele cazuri
actiunile savirsite sunt prevazute de codul penal ca infractiuni,cu toate aceste
a ambele se deosebesc una de cealalta prin urmatoarele:
SUBIECTUL RETINEREA PENALA A INFRACTORULUI
Retinerea infractorului reprezinta o cauza care inlatura caracterul penal al f
aptei si care este prevazuta in continutul art 37 care stabileste urmatoarele,nu
constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savirsita in scopul reti
nerii persoanei care a comis o infractiune si al predarii ei organelor de drept.
Teoria si practica dreptului penal afirma ca actiunile cetatenilor care sunt in
dreptate spre oprirea actelor criminale sunt legitime si nu atrag dupa sine rasp
underea penala chiar daca prin asemenia fapte infractorilor leau fost provocate
care a prejudicii precum si daca actiunile lor pentru retinere corespund pericol
ului atentatului criminal si circumstantelor in care a fost efectuata retinerea.

Savirsirea de catre o persoana a unei infractiuni da nastere obligatiei aceste
ia de a raspunde penal,de aceea din punct de vedere juridic retinerea infractoru
lui constituie o actiune legala,dreptul de a retine un infractor nu este o oblig
atie ci un drept subiectiv al cetateanului,iar pentru unele categorii de functio
nari angajatii MAI,SIS,CNA aceasta reprezinta o obligatie de serviciu deoarece r
etinerea infractorului de cele mai dese ori este legata de cauzarea unui anumit
prejudiciu apare intrebarea despre conditiile retinerii cu respectarea carora ac
easta va fi considerata legitima
- o prima conditie se refera la retinerea unei persoane care a comis o infractiu
ne sau se afla in procesul comiterii ei,exista situatii cind acest lucru nu nece
sita de a fi dovedit intrucit exista o sentinta de condamnare pronuntata legal s
i intrata in vigoare vizavi de subiectul respectiv
- a doua conditie ce se refera la exercitarea dreptului la retinerea infractorul
ui se refera la comportamentul acestuia cind la cererea de a se deplasa la organ
ul competent infractorul se eschiveaza de la executarea acestei cereri legitime,
poate fi retinut numai individul care sa facut vinovat de savirsirea unei infrac
tiuni precum si cel care a atins virsta raspunderii penale si cel responsabil.in
conformitate cu dispozitiile art 166 cod de procedura penala (165-174 codul de
procedura penala desinestatator ) organul de urmarire penala are dreptul sa reti
na o persoana banuita de comiterea unei infractiuni atunci cind :
1 aceasta persoana a fost retinuta in flagrant sau imediat dula savirsirea fapte
i
2 daca martorii oculari inclusiv partea vatamata vor arata direct ca anume respe
ctiva persoana a comis infractiunea
3 daca pe corpul sau pe hainele persoanei banuite asupra sa sau la domiciliu vor
fi descoperite urme evidente de comitere a unei infractiuni,daca alte imprejura
ri denota faptul ca anume persoana data sa facut vinovata de savirsirea unei inf
ractiuni concrete aceasta poate fi retinuta numai daca a incercat sa fuga sau nu
are domiciliul stabil sau nu i sa putut constata indentitatea,o cerinta de baza
a retinerii consta in retinerea acelei persoane care a comis infractiunea,eroar
ea admisa in indentitatea retinutului exclude dreptul la retinerea acestuia care
in prezenta vinovatiei atrage dupa sine aparitia unei raspunderi penale prevazu
ta de art 308.
- o alta conditie ce se refara la retinere consta in dauna cauzata in procesul r
etinerii ,ea poate fi de origine fizica sau materiala si cauzata in mod fortat.
Dauna fizica consta in leziuni corporale,iar dauna materiala in deteriorarea mij
locului de transport,distrugerea imbracamintei,etc. In timpul comiterii infracti
unii retinerea este posibila numai atunci cind persoana descoperita asupra faptu
lui drept raspuns la cerinta de a se deplasa la organele de drept se eschiveaza
(fuge),dupa consumarea infractiunii retinerea este legitima daca este realizata
imediat dupa consumarea ei,dauna cauzata infractorului trebuie sa corespunda gra
dului prejudiciabil al infractiunii si circumstantelor in care sa realizat retin
erea. Daca reesim din faptul ca infractiunea reprezinta fapta care consta in pro
vocarea unei daunea obiectului apararii penale iar retinerea reprezinta actiunea
exprimata in cauzarea unei daune persoanei ce a comis infractiunea,proportional
a va fi retinerea in cazul cind prejudiciul cauzat infractorului
nu depaseste vadit dauna pe care el insasi a provocato.
Deci retinerea este legitima atunci cind infractorului eau fost cauzata o da
una mai mica,egala sau putin mai mare in raport cu dauna pe care el a provocato
personal.
SCOPUL RETINERII consta in aducerea persoanei care a comis o infractiune in
fata organelor de drept ca mijloc de asigurare a indeplinirii sarcinilor justiti
ei,depasirea masurilor pentru retinere consta in necorespunderea vadita a acesto
ra caracterului si gradului prejudiciabil al infractiunii precum si a circumstan
telor realizarii infractiunii, in calitate de depasirea a limitilor retinerii pe
rsoanei vom vorbi si despre situatia in cadrul careia retinutului ia fost provoc
ata o dauna in conditiile in care aceasta din urma nu a constituit unica posibil
itate de retinere,adica retinerea putea fi realizata si fara provocarea de daune
.
LEGITIMA APARARE SI RETINEREA INFRACTORULUI au multe puncte de tangenta: ambe
le cauzea persoanei daune fizice si materiale,temeiul realizarii lor consta in a
ctiuni inlegale,ambele contin aceeasi esenta juridica si sociala precum si aceea
si caracteristica a proportionalitatii dintre actiuni si depasirea lor .
Aceste doua institutii ale dreptului penal se deosebesc prin:
- legitima aparare are drept baza savirsirea de catre o persoana a unei infracti
uni,la retinerea infractorului in calitate de temei mai avem si incercarea infra
ctorului de a fugi
- legitima aparare este permisa in potriva faptelor prejudiciabile ale persoanel
or minore si iresponsabile,retinerea acestor persoane este apsilut interzisa int
rucit in faptele lor nu se contine o componenta de infractiune
- legitima aparare are loc in procesul tentativei,retinerwa de regula este accep
tabila atit dupa consumarea imediata a infractiunei cit si in flagrant delict
- la legitima aparare avind in vedere caracterul si gradul prejudiciabil al aten
tatului este permisa cauzarea oricarei daune atacantului,la retinere insa omorir
ea persoanei care a savirsit o infractiune.
- scopul legitimei aparari consta in apararea interesolr persoanei ale societati
i si statului de atentate criminale,la retinerea infractorului scopul acesteia c
onsta in aducerea faptuitorului in fata organelor abilitate pentru realizarea ju
stitiei
- omorirea infractorului in procesul retinerii reprezinta o masura exceptionala
care se admite numai in procesul retinerii infractorilor deosebit de periculosi,
acelor inarmati si a celor care opun rezistenta.

04.02.2014
SUBIECTUL CONSTRINGEREA FIZICA SAU PSIHICA
CONSTRINGEREA FIZICA- cunoscuta in literatura de specialitate si sub denumirea
de forta majora exista atunci cind o persoana este determinata de o energie str
aina umana sau de alta natura,irezistibila sa savirseasca o fapta prevazuta de l
egea penala. In conditiile constringerii fizice faptuitorul isi da perfect seama
ca actioneaza ca un simplu instrument sub influenta unei energii straine savirs
ind o fapta prevazuta de legea penala,dar nefiind in stare sa opuna rezistenta e
nergiei carel oprima adopta conduita care ii este impusa.

In conformitate cu dispozitiile aliniatului 1 al art 39 nu constituie infrac
tiune fapta prevazuta de legea penala care a cauzat daune intereselor ocrotite d
e lege ca rezultat al constringerii fizice sau psihice daca in urma acestei cons
tringeri persoana nu putea sasi dirijeze actiunile,cauzarea unei daune in condit
iile constringerii fizice sau psihice are multe puncte de tangenta cu celelalte
cauze care inlatura caracterul penal al faptei si in primul rind cu starea de ex
trema necesitate,in aceste situatii faptuitorul actioneaza fiind impus de circum
stante exceptionale obiective care atribuie faptele realizate de individ la cate
goria cauzelor care inlatura caracterul penal al faptei,autonomia constringerii
fizice rezulta din continutul art 39 se bazeaza pe urmatoarele:
- faptuitorul trebuie sa fi fost supus unei constringeri de natura fizica
- constringerea trebuie sa fie irezistibila
- fapta savirsita sub imperiul constringerii trebuie sa fie prevazuta de legea p
enala ca infractiune
* faptuitorul trebuie sa fi supus unei constringeri de natura fizica - ceea ce
inseamna ca constringerea manifestata printro forta straina trebuie in mod oblig
ator sa fie de natura fizica mai mult ca atit aceasta trebuie sa actioneze direc
t in momentul savirsirii faptei asupra fizicului persoanei care comite acea fapt
a,aceasta forta straina carel impedica pe cel constrins sasi dirijeze in mod lib
er vointa poate consta:IN ENERGIEA UNEI PERSOANE(atunci cind o persoana forteaza
un functionar sa semneze un act fals sau functionarul care asigura securitatea
circulatiei pe caile ferate este imobilizat si nu este capabil sa lase bariera l
a pasaj in timpul trecerii unui tren in rezultat producinduse un accident de cir
culatie soldat cu morti,raniti si prejudicii materiale ). De asemenia aceasta po
ate sa constea si INTRUN FENOMEN NATURAL ( o inzapezire,o ambalansa sau un vint
puternic) sau INTRUN PROCES FIZIOLOGIC care impedica persoana constrinsa sa acti
oneze conform obligatiilor sale (de pilda un atac de cord)de alt fel pentru inla
turarea caracterului penal al faptei nu prezinta nici o importanta daca persoane
le care au exercitat constringerea erau sau nu responsabile .
* constringerea trebuie sa fie irezistibila- pentru a exista constringerea fizic
a nu este suficient ca persoana constrinsa sa fi savirsit sub imperiul presiunii
exercitate asupra sa o fapta prevazuta de legea penala ci mai este necesar ca f
aptuitorul sa nu fi putut opune rezistenta fara vreun pericol pentru el,daca per
soana constrinsa are posibilitatea sa anihileze cu mijloace proprii ce pot fi fo
losite fara pericol pentru ea presiunea exercitata asupra energiei sale fizice a
tunci caracterul penal al faptei in aceste conditii nu este inlaturat si acea pe
rsoana va raspunde penal pentru faptele sale intrucit a avut posibilitatea si ob
ligatia de asi dirija in mod liber vointa. In acest context este necesar sa ment
iona, dispozitiile aliniatului 2 al articolului 39 care stabileste raspunderea p
enala pentru cauzarea de daune intereselor ocrotite de legea penala prin constri
ngere psihica sau fizica in urma careia persoana mentine posibilitatea de asi di
rija actiunile se stabileste in conditiile art 38 starea de extrema necesitate.
Pentru a stabile prezenta constringerii fizice este necesar sa fie analizata toa
te posibilitatile concrete
E care le-a avut faptuitorul pentru a inlatura efectele constringerii,aceste pos
ibilitati urmeaza a fi evaluate in raport cu intensitatea energiei straine precu
m si cu circumstantele cazei,cu puterea si cu mijloacele de opunere de care disp
unea cel constrins.
* fapta savirsita sub imperiul constringerii trebuie sa fie prevazuta de legea p
enala ca infractiune - pentru a deveni incidenta institutia constringerii fizice
este necesar ca fapta savirsita sub imperiul ei sa fie prevazuta de legea penal
a,deoarece numai in astfel de situatii se pune problema inlaturarii caracterului
penal al acestor fapte,sub imperiul constringerii de cele mai dese ori pot fi s
avirsite fapta de omor,de vatamare,de distrugere,de incalcare a regulilor a secu
ritatii de circulatie rutiere, de cele mai dese ori faptele sunt realizate prin
impedicarea faptuitorului de asi indeplini anumite obligatii legale,pentru exist
enta acestei conditii nu prezinta nici o importanta faptul daca actiunea sau ina
ctiunea a fost consumata sau a fost finalizata la etapa tentativei,daca a fost u
n cuautorat sau participatie,fapta realizata in conditiile constringerii fizice
poate consta fie INTRO ACTIUNE de pilda in cazul falsului savirsit prin fortarea
miinei unei persoane,fie PRINTRO INACTIUNE atunci cind persoana constrinsa se a
fla intro imposibilitate fizica de asi indeplini la rimp obligatia legala de pil
da un militar aflat in concediu nu se poate intoarce inapoi in unitate din cauza
unei inzapeziri sau un gardian imobilizat de citiva detinuti nu poate impedica
evadarea unui alt detinut.
SUBSUBIECTUL 2 CONSTRINGEREA PSIHICA (morala)
CONSTRINGEREA PSIHICA - cu toate ca nu este definita legal separat in codu
l penal al rm in teoriile penale occidentale aceasta este definita ca fiind situ
atia in cadrul careia o persoana savirseste o fapta prevazuta de legea penala da
torita unei amenintari cu un pericol grav pentru persoana sa ori a alteia,perico
l care nu putea fi inlaturat in alt mod.
Constringerea psihica consta in presiunea pe care o persoana o exercita prin o
rice mijloace ASUPRA PSIHICULUI PERSOANEI determinindo prin teama grava pe care
io insufla si prin aducerea sa in situatia de a nusi mai putea determina in mod
liber vointa sa comita o fapta prevazuta de legea penala. Vedem ca si in cazul c
onstringerii psihice ca si in cazul constringerii fizice faptuitorul isi da seam
a ca actioneaza sub presiunea unei constringeri exercitate prin amenintarea sa o
ri a altuia cu un pericol grav dar nefiind in stare sa inlature pericolul dat in
alt mod adopta conduita care ii este impusa prin constringere adica savirseste
o fapta prevazuta de legea penala.
CONDITIILE CONSTRINGERII PSIHICE:
- faptuitorul trebuie sa fie supus unei constringeri exercitata de catre o alta
persoana printro amenintare - ca si in cazul starii de extrema necesitate constr
ingerea psihica este generata de existenta unui pericol insa de data aceasta per
icolul trebuie sa fie rezultatul unei fapte savirsita
de catre o persoana mai precis dintro amenintare asociata unei cereri adresate f
aptuitorului de a comite o fapta prevazuta de legea penala,aceasta amenintare pr
ovine de la individul care urmareste producerea unei infractiuni prin intermediu
l persoanei amenintate,aceasta amenintare poate fi verbala sau scrisa. Uneori un
ei amenintari verbale ii se paite asocia o amenintare materiala de pilda descarc
area unui foc de arma in aer
- cel amenintat sa fie expus unui pericol grav - numai un pericol grav acorda dr
eptul organului copentent de a atribui fapta realizata in conditiile constringer
ii psihice la categoria cauzelor care inlatura caracterul penal al faptei,daca p
ericolul nu este grav atunci rezulta ca amenintarea nu a fost susceptibila sa pr
oduca acea presiune psihica ce caracterizeaza constringerea psihica,
- pericolul sa nu poata fi inlaturat decit prin savirsirea unei fapte prevazute
de legea penala -pentru ca fapta savirsita sub presiunea amenintarii sa nu const
ituie infractiune este necesar ca in conditiile concrete date ea sa fi fost indi
nspensabila pentru inlaturarea pericolului si totodata sa fi reprezentat singura
cale de evitare a acestuia,daca pericolul putea fi inlaturat si in al alt mod d
e pilda prin chemarea in ajutor al altor persoane,prin denuntare din timp rezult
a ca faptuotorul a avut si alte posibilitati de a se sustrage de la presiunea ps
ihica exercitata asupra sa evitind astfel savirsirea unei infractiuni. Inevitabi
litatea pericolului presupune existenta reala a acestuia
CONSTRINGEREA FIZICA SI CONSTRINGEREA PSIHICA AU CA EFECT EXCLUDEREA VINOVATIE
I SI OATA CU ACEASTA A CARACTERULUI PENAL AL FAPTEI,aspunderea penala a persoane
i care actioneaza sub imperiul constringerii ese inlaturata,de asemenia este inl
aturata si raspunderea civila cu exceptia cazurilor in care se constata existent
a unei erori de fapt admisa in comportamentul faptuitorului. Constringerea fizic
a si constringerea psihica se deosebesc prin urmatoarele in timp ce in cazul con
stringerii fizice faptuitorul este determinat fizic sa savirseasca o fapta preva
zuta de legea penala comportinduse ca un simplu instrument la comanda energiei s
traine in cazul constringerii psihice faptuitorul este determinat pe cale psihic
a sa savirseasca o asemenea fapta,libertatea sa de vointa si actiune fiind compl
ect anihilata de amenintarea la care acesta este supus de a fi expus el sau altu
l la un pericol grav care nu putea fi inlaturat in alt mod.
06.02.2014
SUBIECTUL RISCUL INTEMEIAT
In conformitate cu dispozitiile aliniatului 1 al art 40 nu constituie infracti
une fapta prevazuta de legea penala care a cauzat daune intereselor lcrotite de
lege in cazul riscului intemeiat pentru realizarea scopurilor socialmente utile.
Riscul se considera intemeiat daca scopul socialmente util urmarit nu a putut f
i realizat fara un anumit risc si daca persoana care la admis a luat masurile ne
cesare pentru a preveni cauzarea de daune intereselor ocrotite de lege.
Riscul nu poate fi considerat intemeiat daca era cu buna stiinta imbinat cu p
ericolul pentru viata persoanei sau cu pericolul provocarii unui dezastru ecolog
ic sau social.
DE GASIT Regulamentul cu privire la clasificarea situatilor exceptionale si l
a modul de acumulare si prezentare a informatiilor in domeniul protectiei popula
tiei si teritoriului in caz de situatii exceptionale publicata in monitorul ofic
ial al rm nr 227-230 din 19.11.2010.
Pentru atingerea unor scopuri social utile,perfectionarea rezultatelor de pr
oductie in stiinta,in multiple domenii ale activitatii umane uneori sunt necesar
e realizarea unor experimente insotite de incalcarea regulilor securitatii si ad
miterea unui oarecare risc,actiunile insotite de un anumit risc in care nu exist
a siguranta ca nu va fi cauzata o anumita dauna sunt capabile sa asigure atinger
ea unui scop anumit,dar pot avea drept urmare savirsirea unor fapte care vor ate
nta la interesele personale sau publice ocrotite de legea penala,pentru ca riscu
l sa reprezinte o cauza de inlaturare a caracterului penal al faptei acesta treb
uie sa fie intemeiat,adica trebuie sa contina urmatoarele caracteristici:
- existenta unui scop social util - faptuitorul actioneaza in conditiile unui ri
sc nu pur si simplu pentru atingerea unui oarecare scop (de pilda imbogatire pro
prie) dar in vederea faptului ca riscul dat sa aduca un beneficiu,un folos intre
gii societati de pilda obtinerea unui vaccin contra unei maladii raspindite
- intreprinderea unor actiuni fortate - pentru atingerea scopului social util ur
marit riscul a fost o fapta fortata deoarece in alt mod nu sa putut actiona,pers
oana in cauza trebuie sasi dee seama ca atingerea scopului urmarit este imposibi
l in alt mod,daca faptuitorul consteentizeaza faptul ca poate obtine ceea cesi d
oreste prin metoda neatribuite la categoria riscului intemeiat atunci cind sunt
provocate careva daune faptuitorul raspunde penal pentru faptele sale
- realizarea actiunilor in scopul prevenirii aparitiei daunei - faptuitorul dat
in primul rind este obligata sa intreprinda anumite masuri,iar in cel deal doile
a rind acestea trebuie sa fie suficiente de pilda incepind lucrarile asupra unui
experiment stiintific persoana este obligata sa respecte toate regulile securit
atii,diferite instructiuni ce tin de domeniul respectiv sa obtina permisiunea re
spectiva precum si sa actioneze in scopul prevenirii aparitiei eventualelor daun
e
in cazul insuccesului experimentului dat.
Nemijlocit in continutul codului penal aliniatul 3 al art 40 se prevad situat
iile in cazul carora riscul este declarat neintemeiat:
- atunci cind acesta era cu buna stiinta imbinat cu pericolul pentru viata perso
anei - faptul ca riscul era cu buna stiinta imbinat cu pericolul pentru viata pe
rsoanei inseamna constientizarea pericolului aparitiei urmarilor prejudiciabile
de catre persoana care realizeaza experimentul si inlaturarea acestora printro i
ncredere exagerata.
-
Pentru pericolul provocarii unui dezastru ecologic - legea nu ind
ica continutul si parametrii unui dezastru ecologic dar probabil ca prin acesta
trebuie sa intelegem provocarea de daune naturii pe un teritoriu mare atunci cin
d exista o amenintare pentru existenta biologica a omului pe teritoriul dat de p
ilda catastrofa de la Cernobil
-
Pericolul provocarii unui dezastru social - prin per
icolul provocarii unui dezastru social trebuie sa se inteleaga astfel de urmari
care se refera la multiple persoane creindule anumite incomoditati cum ar fi de
pilda deconectarea de la agentul termic pe timp de iarna datorita defectiunilor
survenite la o centrala electro-termica in urma unui experiment
Riscul intemeiat urmeaza a fi delimitat de starea de extrema necesitate in c
azul primului nu exista forta a treia in calitate de izvor de aparitie a pericol
ului social ca in cazul starii de extrema necesitate,mai mult ca atit dreptul la
aplicarea riscului intemeiat il au numai persoanele reesind din obligatiile de
serviciu pe care le au,la starea de extrema necesitate insa poate recurge oricin
e.
SUBIECTUL EXECUTAREA ORDINULUI SAU DISPOZITIEI SUPERIORULUI
La 24 mai 2009 in codul penal al rm a fost inclus art 40' executarea ordinului
sau dispozitiei superiorului fapta atribuita la categoria cauzelor care inlatur
a caracterul penal al faptei,aceasta reglementare se continea in codurile penale
a romaniei de la 1864 si 1936 precum si in codul justitiei militare. Actualment
e codul penal roman a revenit la aceasta reglementare si a introdus in continutu
l sau ordinul legii sau comanda autoritatilor legitime in calitate de cauza de i
nexistenta a infractiunii, lucrul dat se datoreaza de revolutia romana de la 198
9 atunci cind au existat numeroase cazuri cind simplii militari in termen au imp
uscat la ordinul comandantilor lor
, in conformitate cu dispozitiile aliniatului 1 al art 40' nu constituie infract
iune fapta prevazuta de legea penala savirsita de o persoana in vederea executar
ii unui ordin sau dispozitii a superiorului care sunt obligatorii pentru aceasta
,daca ordinul sau dispozitia nu sunt vadit inlegale si daca persoana care lea ex
ecutat nu a stiut ca ordinul sau dispozitia sunt inlegale, in aceste situatii ra
spunderii penale pentru fapta savirsita este supusa persoana care a emis ordinul
sau dispozitia inlegala. Orice functionar public este obligat sa execute dispoz
itiile si ordinile primite de la superiorii erarhici,dar are dreptul sa refuze i
nscris si motivat indeplinirea dispozitiilor daca le considera inlegale,acest lu
cru are suport legislativ intrucit poteivit aliniatului 2 al articolului 40' nee
xecutarea ordinului sau dispozitiei vadit inlegale exclude raspunderea penala,ia
r persoana care intentionat a comis o infractiune in vederea executarii ordinulu
i sau dispozitiei vadit inlegale ale superiorului raspunde penal pe baza temeiur
ilor generale.
Functionarul care a emis ordinul sau dispozitia o formuleaza in scris atunci
efectul acestei actiuni este executarea ordinului sau dispozitiei,dar earasi cu
exceptia cazurilor in care aceasta este vadit inlegala. Functionarul sau subalte
rnul care in asemenia conditii a refuzat executarea ordinului este obligat sa ad
uca la cunostinta superiorului ierarhic al persoanei care a emis ordinul situati
a respectiva raspunderii penale pentru fapta savirsita este supusa persoana care
a emis un ordin sau o dispozitie inlegala. Din punct de vedere subiectiv execut
area ordinului sau dispozitiei superiorului reprezinta o cauza care inlatura car
acterul penal al faptei prin inlaturarea vinovatiei faptuitorului. Din punct de
vedere obiectiv reprezinta o cauza de inlaturare a caracterului penal al faptei
.
Executarea ordinului sau dispozitiei superiorului reprezinta o cauza care
inlatura caracterul penal al faptei care are in calitate de temei faptul ca fap
tuitorul crede gresit ca activitatea lui este conforma legii.regulile mentionate
anterior nu pot fi atribuite situatiei cind ordinul sai dispozitia superiorului
se refera la comiterea unui genocid sau al unei infractiuni contra umanitatii,c
are absolut in toate cazurile sunt vadit inlegale,sub diferite denumiri de exemp
lu ordinul legii sau autoritatii legitime,ordinul legii si comanda autoritatii l
egitime cauzele date se prevad in codul penal francez art 122-4 aliniatul 1,in c
odul penal model american in capitolul 3 numit principii generale de justificare
,in codul penal elvetian art 32,precum si in codul penal al federatiei ruse in c
apitolul 8
12.02.201
3
ETAPELE ACTIVITATII INFRACTIONALE
1 notiuni generale despre etapele activitatii infractionale
2 pregatirea de infractiune
3 tentativa de infractiune
4 infractiunea consumata
5 incriminarea tentativei si pregatirei de infractiune
6 renuntatea de buna voie de la comiterea unei infractiuni
SUBIECTUL 1
Etapele activitatii infractionale- reprezinta niste etape prin care trece o i
nfractiune in functie de gradul diferit de realizare a intentiei criminale,in co
ntinutul partii generale a codului penal legiuitorul descrie in art 25 urmatoare
le etape ale activitatii infractionale:
- pregatirea de infractiune
- tentativa de infractiune
- infractiunea consumata
Astfel se considera pregatire de infractiune- intelegerea prealabila de a savi
rsi o infractiune,procurarea,fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrument
elor sau crearea intentionata pe alta cale de conditii pentru savirsirea ei,daca
din cauze independente de vointa faptuitorului infractiunea nu sia produs efect
ul (aliniatul 1 art 26)
Tentativa de infractiune- se considera actiunea sau inactiunea intentionata in
dreptata nemijlocit spre savirsirea unei infractiuni daca din cauze independente
de vointa faptuitorului aceasta nu sia produs efectul (art 27)
Infractiunea consumata - se considera fapta savirsita care intruneste toate se
mnele constitutive ale componentei de infractiune (aliniatul 1 art 25)
In literatura de specialitate intilnim opinii cu privire la faptul existent
ei in calitate de prima etapa a activitatii infractionale A DEMASCARII INTENTIEI
adica a exprimarii in forma verbala prin mimica,gesturi a hotaririi de a savirs
i o infractiune concreta,majoritatea penalistilor insa nu sustin aceasta opinie
argumetindo prin urmatoarele: Legea penala determina infractiunea ca fiind FAP
TA ACTIUNEA SAU INCTIUNEA PREJUDICIABILA SAVIRSITA CU VINOVATIE (aliniatul 1 art
14),in cazul demascarii intentiei nu exista fapta,nu avem un atentat asupra obi
ectelor ocrotite de legea penala,raspunderea pentru ghinduri infractionale care
sunt exprimate in forma verbala este imposibila. In codul penal al rm exista com
ponente de infractiune care sunt exprimate printro forma specifica de demascare
a intentiei cum sunt de pilda: amenintarea sefului art 367 sau art 349 amenintar
ea sau violenta savirsita asupra unei persoane cu functie de raspundere... IN CA
LITATE DE COMPONENTE CONSUMATE DE INFRACTIUNE,uneori latura obiectiva a infracti
unei prevede o forma verbala de exprimare,cum este de pilda divulgarea secretulu
i adoptiei (art 204),insa in toate aceste situatii
suntem in prezenta unei infractiuni consumate si nu a unei etape de savirsire a
ei,cu toate acestea demascarea intentiei la savirsirea infractiunei prezinta imp
ortanta practica pentru prevenirea savirsirii infractiunei in continuare prin ap
licarea masurilor cu caracter contraventional,social sau educativ.
Nu se cere prezenta succesiva comuna acestor 3 etape in cadrul oricarei compo
nente de infractiune,in unele cazuri infractorul savirseste o infractiune trecin
d prin cele 3 etape ale activitatii infractionale,iar alteori faptele unei perso
ane pot forma de la bun inceput componenta
unei infractiuni consumate (art 367). In alte situatii persoan savirseste numai
actiunile de pregatire a infractiunii,alteori incepe savirsirea infractiunii dar
nu o duce pina la capat din motive independente de vointa acestuia,nu putem vor
bi despre etape ale activitatii infractionale in cadrul tuturor componentelor de
infractiune incluse in partea speciala a codului penal. Eta
Ele activitatii infractionale caracterizeaza NUMAI INFRACTIUNILE COMISE INTENTIO
NAT mai mult ca atit numai cele savirsite cu INTENTIE DIRECTA,nu putem vorbi des
pre etape ale activitatii infractionale in cazul infractiunilor imprudente si ce
lor savirsite cu intentie indirecta. Elementul volitiv al intentiei indirecte e
consta in admiterea constienta a aparitiei urmarilor prejudiciabile exclude act
ivitatea criminala directa,reese ca sub aspectul laturii subiective numai infrac
tiunile savirsite cu intentie directa pot fi caracterizate prin prezenta pregati
rii sau tentativei de infractiune.
Cu referire la latura obiectiva majoritatea specialistilor sustin ca si prega
tirea si tentativa sunt posibile IN CADRUL INFRACTIUNILOR MATERIALE savirsite at
it prin actiune (toate formele sustragerii din patrimoniul persoanei cu exceptia
tilhariei si pungasiei) cit si prin inactiune (decesul persoanei prevazut la li
tera B alin 2 art 162). In ce priveste componentele formale atunci etapa tentati
vei este posibila in cazul unui cerc restrins de infractiuni cu componenta forma
la SAVIRSITE PRIN ACTIUNE si este imposibila in cazul unor infractiuni formale u
ne latura obiectiva este exprimata printro inactiune,in majoritatea cauzrilor te
ntativa la infractiunea formala este imposibila in rezultatul constructiei legis
lative a componentelor respective,intrucit savirsirea faptei prevazuta intro nor
ma concreta a partii speciale a codului penal formeaza de regula o infractiune c
onsumata din momentul atacului savirsit in scopul sustragerii bunurilor insotit
de violenta periculoasa (alin 1 art 188 tilharia).
Tentativa in cadrul infractiunilor savirsite prin ACTIUNE este posibila in ca
litate de exceptie numai atunci cind dintre momentul inceperii infractiunii si m
omentul consumarii acesteia exista un interval de timp de pilda lasarea unui pli
c cu bani pe masa persoanei cu functie de raspundere in calitate de mita sau exp
edierea banilor sau punerea in cont a unei sume de bani in calitate de mita pina
in momentul receptionarii de catre destinatar a acestora vor reprezenta o tenta
tiva de dare de mita. Cit priveste componentele formale realizate printro inacti
une posibilitatea existentei tentativei se exclude deoarece insasi actul initial
de neindeplinire a obligatiei juridice sau sociale formeaza o infractiune consu
mata (alin 1 art 163).
Stabilirea etapei concrete de savirsire a unei infractiuni prezinta important
a pentru calificarea corecta a faptei si respectiv pentru tragerea la raspundere
a penala a faptuitorului,in primul rind prezenta unei anumite etape determina ca
lificarea faptei deoarece pregatirea de infractiune se califica in conformitate
cu aliniatul 1 al art 26 in cumul cu articolul partii speciale. Tentativa de inf
ractiune in conformitate cu art 27 in cumul cu art partii speciale,iar infractiu
nea consumata numai in conformitate cu art din partea speciala a codului penal.
De asemenia o anumita etapa a activitatii criminale determina gradul prejudiciab
il al faptei, in teoria penala a rm se prevede ca la stabilirea pedepsei pentru
pregatirea si tentativa de infractiune neaparat se va lua in considerare caracte
rul si gradul prejudiciabil al faptelor comise de infractor,de gradul realizarii
intentiei criminale,precum si de cauzele datorita carora infractiunea nu a fost
dusa pina la capat.

SUBIECTUL 2
Pregatirea de infractiune- reprezinta prima etapa de realizare a intentiei cr
iminale care potrivit aliniatului 1 al art 26 reprezinta intelegerea prealabila
de a savirsi o infractiune procurarea,fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori i
nstrumentelor sau crearea intentionata pe alta cale de conditii pentru savirsire
a ei daca din cauze independente de vointa faptuitorului infractiunea nu si-a pr
odus efectul. Din continutul acestor prevederi rezulta ca pregatirea de infracti
une reprezinta activitatea faptuitorului care formeaza conditii concrete pentru
savirsirea unei infractiuni concrete,anume prin aceasta si se manifesta gradul p
rejudiciabil al pregatirii de infractiune cu toate ca in realitatea obiectiva nu
este savirsita nici o fapta indreptata nemijlocit impotriva valorilor aparate d
emlegea penala.
In conformitate cu definitia pregatirii de infractiune putem stabili semnele o
biective si subiective caracteristice acesteia si anume:
- intelegerea prealabila de a savirsi o infractiune
- procurarea,fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor pentru savi
rsireaminfractiunii
- crearea intentionata pe alta cale de conditii pentru savirsirea infractiunii
- prin intelegerea prealabila de a savirsi o infractiune - se are in vedere pre
gatirea unei infractiuni in participatie,iar forma acesteia reprezinta participa
tia complexa
- procurarea,fabricarea sau adoptarea mojloacelor ori instrumentelor- prin procu
rare se intelege obtinerea instrumentelor si mijloacelor in scopul comiterii ult
erioare a unei infractiuni concrete atit prin metode legale cit si inlegale,de p
ilda instrumentele sau mijloacele pentru savirsirea unei infractiuni au fost obt
inute in rezultatul savirsirii infractiunii de furt,tilharie sau poate ca persoa
na cu intentia de a omori a procurat legal o arma de foc. Prin adaptare se intel
ege comiterea acelor actiuni in urma carora instrumentele sau mijloacele pentru
utilizare in comiterea unei infractiuni sunt modificate in asa fel incit cu ajut
orul lor sa fie posibila comiterea unei infractiuni concrete.
-prin crearea intentionata de alte conditii pentru savirsirea infractiunii- se
intelege oricare actiuni de pregatire a unei infractiuni cu exceptia celor ment
ionate in punctele 1 si 2 ca exemplu elaborarea unui plan a cailor de acces intr
un depozit,studierea sistemului de semnalizare,urmarirea presupusei victime,etc.
LATURA OBIECTIVA A PREGATIRII DE INFRACTIUNE SE MANIFESTA NUMAI PRIN ACTIUNE.

LATURA SUBIECTIVA ESTE EXPRIMATA NUMAI PRIN INTENTIA DIRECTA
Pregatirea de infractiune constituie 1 etapa a activitatii criminale,este o ac
tivitate nefinalizata ce nu este dusa pina la capat,IN TOATE CAZURILE EA ESTE IN
TREPRINSA DIN MOTIVE CE NU DEPIND DE VOINTA FAPTUITORULUI,aceste motive pot fi d
iferite,important este ca ele sa nu reprezinte o renuntare de buna voie de la sa
virsirea unei infractiuni,potrivit codului penal actiunile de pregatire sunt pa
sibile de raspundere numai atunci cind a fost pregatita savirsirea unei infracti
uni mai putin grave,grave,deosebit de grave sau exceptional de grave,acest lucru
in conformitate cu aliniatul 2 art 26.
Exista situatii in cadrul carora pregatirea unei infractiuni contine de fapt
o infractiune consumata,de pilda cel care intentiona sa omoare folosind in calit
ate de instrument o arma procurata inlegal va raspunde penal pentru pregatirea d
e omor (art 26 si 145) si pentru procurare inlegala a unei arme de foc (art 290)
in calitate de infractiune consumata .
SUBIECTUL 3
TENTATIVA DE INFRACTIUNE - in conformitate cu dispozitiile art 27 se considera
tentativa de infractiune actiunea sau inactiunea intentionata indreptata nemijl
ocit spre savirsirea unei infractiuni daca din cauze independente de vointa fapt
uitorului aceasta nu sia produs efectul,reesind din continutul acesteia distinge
m semnele obiective si subiective necesare pentru existenta tentativei de infrac
tiune:
- in primul rind tentativa de infractiune consta in fapta indreptata nemijlocit
spre savirsirea unei infractiuni,rezulta ca tentativa reprezinta inceputul savir
sirii unei infractiuni,iar obiectul atentatului a fost deja prejudiciat partial
sau este pus intrun pericol de provocare a unei daune,in situatia tentativei fap
tele persoanei reprezinta realizarea partiala a laturii obiective a unei compone
nte de infractiune concrete. Latura obiectiva a tentativei se poate manifesta at
it prin actiune cit si printro inactiune prejudiciabila.
- in al doilea rind in cazul tentativei infractiunea nu este dusa pina la capat,
latura obiectiva este realizata partial,anume acest semn al tentativei o delimit
eaza pe aceasta de la infractiunea comsumata. In cazul COMPONENTELOR MATERIALE D
E INFRACTIUNE deosebirea de baza dintre infractiune consumata si tentativa de in
fractiune consta in absenta nesurvenirea sau neaparitia urmarilor prejudiciabile
care constituie un semn principal al acestora de pilda la tentativa de omor inf
ractorul trage din arma dar da gres. Prezenta tentativei si nu a infractiunei co
nsumata nu inseamna ca obiectul ocrotit de legea penala nu i se aduce vreo dauna
,dese ori tentativa provoaca o anumita dauna insa aceasta nu constituie semnul o
bligator al componentei asupra careia sa savirsit tentativa,de pilda in cazul te
ntativei de omor vicitmei iau fost provocate vatamari corporale care pot fi de d
iferit grad. Sau atunci cind in lipsa bunurilor infractorul nu sustrage din patr
imoniul persoanei o valoare ce ar prezenta o dauna in proportii mari sau deosebi
t de mari dar sustrage 1000 de lei.
- in al treilea rind in cazul tentativei infractiunea nu este dusa pina la capat
din cauze independente de vointa faptuitorului ceea ce inseamna ca infractiunea
nu a fost finalizata datorita deciziei de a renunta de la consumarea ei luata d
e infractor,dar de aceea ca au aparut impedimente sau opstacole in realizarea co
mpleta a intentiei criminale,anume acest semn al tentativei o delimiteaza pe ace
asta de renuntarea de buna voie de la savirsirea infractiunei.
LATURA SUBIECTIVA A TENTATIVEI,INTENTIA DIRECTA - infractorul isi da seama ca
fapta sa direct este indreptata spre savirsirea infractiunei,ca el partial reali
zeaza latura obiectiva a acesteia si doreste sa duca aceasta infractiune pina la
capat,daca insa infractorul comite o tentativa la o componenta materiala de inf
ractiune (omor,vagamare,sustragere) atunci din intentia sa face parte si prevede
rea urmarilor prejudiciabile precum si dorinta aparitiei lor.
PARTICULARITATILE LATURII SUBIECTIVE A TENTATIVEI DE INFRACTIUNE consta in ur
matoarele:
* intentia peraoanei care comite o infractiune cuprinde toate elementele unei co
mponente de infractiune insa persoana isi da seama ca intentia sa nu sa realizat
complet.
Cu toate ca codul penal al RM nu clasifica tentativa de infractiune in cerev
a categorii teoria dreptului penal delimiteaza:
- tentativa neconsumata - exista atunci cind faptuitorul nu a realizat toate act
iunile (inactiunile) necesare pentru a finaliza latura obiectiva a infractiunii
preconizate de acesta (de pilda hotl nu a putut intra intrun imobil si a fost re
tinut in momentul alegerii cheii necesare pentru a descuia lacatul)
- tentativa consumata - are loc atunci cind faptuitorul a savirsit toate faptele
care dupa parerea sa au fost necesare pentru a finaliza infractiunea insa urmar
ile dorite de acesta nu au aparut din motive independente de vointa faptuitorulu
i ( de pilda da gres in timpul impuscaturii,administreaza o doza insuficienta de
toxina,lasa un plic cu bani pe masa functionarului) Particularitatea acestui ti
p al tentativei consta in faptul ca infractorul a savirsit practic tot ce depend
ea de el pentru obtinerea rezultatului,insa urmarile totusi nu au survenit din m
otive ce nu depind de cel vinovat.
Importanta clasificarii tentativei in tentativa consumata si neconsumata cons
ta in faptul ca de regula tentativa consumata prezinta un grad prejudiciabil mai
mare in raport cu cea neconsumata din motivul ca se afla foarte aproape de infr
actiunea consumata.
- tentativa la un obiect nul - Se caracterizeaza prin aceea ca persoana admite o
eroare cu privire la obiectul atentatului,calitatile sau prezenta reala a acest
uia (de pilda furtul unei pietre scumpe care in realitate sa dovedit a fi o imit
atie,impuscatura intrun manechin pe care vinovatul la considerat o persoana vie,
etc) In realitate obiectul dat nu sufera nici o modificare din motivul ca acesta
lipseste in momentul atentatului sau poseda astfel de caracteristici potrivit c
arora prin faptele realizate el nu putea fi vatamat.
- tentativa cu instrumente sau mijloace nule - reprezinta fapta in cadrul careia
subiectul utilizeaza in procesul savirsirii infractiunei instrumente si mijloac
e care din punct de vedere obiectiv nu pot asigura comiterea ei,instrumentele sa
u mijloacele nule sunt clasificate de teoria dreptului penal in:
* instrumente si mijloace absolut nule - sunt acelea care nici intro situatie co
ncreta nu pot asigura comiterea unei infractiuni.
* instrumente si mijloace nule intro anumita situatie concreta - sunt acelea car
e intro situatie obisnuita sunt capabile sa atraga dupa sine aparitia urmarii do
rita de faptuitor (de pilda atentatul cu scopul de a omori utilizind o arma defe
ctata pe moment
Dupa regula generala tentativa nula atrage dupa sine raspu derea penala deoar
ece poseda toate semnele tentativei obisnuite atunci cind persoana comite fapte
care atenteaza asupra unui obiect al apararii penale si care sunt prejudiciabile
dar care nu provoaca nici o dauna in pofida erorii de fapt admise,mai mult ca a
tit in aceste situatii faptuitorul actioneaza cu vinovatie.
SUBIECTUL 4
In conformitate cu dispozitiile art 25 aliniat 1 infractiunea se considera co
nsumata daca fapta savirsita intruneste toate semnele constitutive ale component
ei de infractiune. COMPONENTELE DE INFRACTIUNE MATERIALE sunt considerate consum
ate din momentul aparitiei in fapt a urmarilor prevazute la articolul repsectiv.
COMPONENTELE DE INFRACTIUNE FORMALE sunt considerate consumate din momentul sav
irsirii faptei prevazute in continutul articolului dat,in unele cazuri legiuitor
ul leaga momentul consumarii infractiunei nu cu aparitia in fapt a urmarilor pre
judiciabile dar cu amenintarea reala de provocare a acestora,aceste componente r
eprezinta o modalitate a componentelor formale si sunt numite componente formal
reduse (de pilda tilharia).
In continutul partii speciale a codului penal exista componente de infractiune
latura obiectiva a carora poate fi savirsita de un grup criminal organizat sau
de catre o organizatiei criminala,in aceste situatii legiuitorul le considera co
nsumate la etapa crearii sau organizarii unor asemenia
organizatii criminale chiar daca de catre acestia nu au fost savirsite nici o in
fractiune (art 283,284,286)
SUBIECTUL 5
Temei pentru incriminare pregatirii si tentativei de infractiune serveste sav
irsirea unei fapte prevazute de legea penala. Temei juridic al incriminarii preg
atirii si tentativei de infractiune il constituie art 81 partea generala a codul
ui penal,avind in vedere faptul ca raspunderea penala pentru pregatire si tentat
iva de infactiune survine in cazul cind actiunea sau inactiunea comisa de fapt n
u contine toate semnele componentei de infractiune din partea speciala a codului
penal calificarea acestora are loc in conformitate cu art partii speciale a cod
ului penal articolului 26 sau 27 si aliniatului corespunzator al art 81,stabilin
d pedeapsa pentru pregatire si tentativa de infractiune instanta de judecata tre
buie sa se conduca de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevazut
e la art 75 si nu poate fi nici decum ignorata situatia cind fapta chiar si inde
pendent de vointa faptuitorului nu a fost dusa pina la capat. In conformitate cu
aliniatul 1 al art 81 la aplicarea pedepsei pentru infractiunea neconsumata se
tine cont de circumstantele in virtutea carora infractiunea nu a fost dusa pina
la capat.
Gradul prejudiciabil al pregatirii si tentativei de infractiune depinde de o
biectul atentatului,metoda,instrumentele si mijloacele savirsirii faptei,motivul
si scopul infractiunei. Este indiscutabila importanta acelor urmar
i care au aparut de fapt in urma intreruperii activitatii infractionale.
In conformitate cu dispozitiile aliniatului 2 al art 81 marirea pedepsei pen
tru comiterea infractiunei ce nu contine o recidiva nu poate depasi jumatate din
maximul celei mai aspre pedepse prevazute la art corespunzator din partea speci
ala a prezentului cod pentru infractiunea consumata (de pilda pentru pregatire d
e rapire a unei persoane art 26 in cumul cu alin 1 art 164 persoanei respective
nu i se poate aplica o pedepsa mai mare de 3 ani de inchisoare).
In conformitate cu disp aliniatului 3 al art 81 marirea pedepsei pentru tenta
tiva de infractiune ce nu constituie o recidiva nu poate depasi 3/4 din maximul
celei mai aspre pedepse prevazute la art corespunzator din partea speciala a cod
ului penal pentru infractiune consumata, de pila pentru tentative de omor prevaz
ut de articolele 27 si aliniatul 1 al art 145 nu putem stabili o pedeapsa mai ma
re de 11 ani de inchisoare.
Detentiunea pe viata nu se aplica nici in cazul tentativei si nici in cazul p
regatirii de infractiune.
Exista situatii cind pentru pregatire sau tentativa de infractiune instanta de
judecata stabileste o pedeapsa mai blinda decit cea prevazuta de lege,insa aces
t fapt este posibil numai daca sunt intrunite dispozitiile art 79 al partii gene
rale al codului penal in faptele infractorului.

SUBIECTUL 6
In conformitate cu prevederile art 56 aliniat 1 se considera RENUNTARE DE B
UNA VOIE LA SAVIRSIREA INFRACTIUNII incetarea de catre persoana a pregatirii inf
ractiunii sau incetarea actiunilor,inactiunilor indreptate nemijlocit spre savir
sirea infractiunii daca persoana era constienta de posibilitatea consumarii infr
actiunii. Reesind din aceste dispozitiile legale constatam ca persoana care a in
ceput savirsirea unei infractiuni si a renuntat benevol de la consumarea acestei
a va fi liberata de raspundere penala pentru faptele savirsite pina in momentul
luarii deciziei de renuntare. Prezenta in codul penal a acestor dispozitii legal
e ne demonstreaza inca odata respectarea principiul umanismului legii penale.
Pentru ca renuntarea de buna voie de la savirsirea infractiunii sa reprezinte
un temei legal pentru liberarea faptuitorului de raspundere penala este necesar
ca aceasta sa intruneasca urmatoarele doua caracteristici:
- sa fie prezent caracterul benevol - renuntarea va fi benevola numai atunci cin
d persoana era constienta de faptul ca consumarea infractiunii este posibila,ca
nu exista nici un impediment pentru aceasta,motivul primirii sau adoptarii deciz
iei de renuntare poate fi diferit (frica de pedeapsa,mila fata de victima,etc) i
nsa toate acestea trebuie sa reprezinte rezultatul unui imbold intern al unei ho
tariri constiente primita din proprie initiativa. Exista renuntarea benevola si
atunci cind initiatorul acesteia este o ruda apropiata sau un prieten sau poate
fi si o alta persoana si nu va exista renuntare benevola atunci cind faptuitorul
care a inceput realizarea infractiunii a descoperit ca este urmarit de cineva s
i si-a incetat activitatea criminala sau atunci cind a incetat activitatea infra
ctionala deoarece a fost rugat sa se prezinte la organul competent pentru a depu
ne declaratii vizavi de infractiunea aflata la etapa de pregatire sau tentativa.

- renuntarea trebuie sa fie definitiva,irevocabila - intreruperea temporara a ac
tivitatii infractionale indiferent de cauzele si durata acesteia nu reprezinta n
ici odata o renuntare benevola,nu va fi prezenta renuntarea de buna voie atunci
cind faptuitorul constietizind ca intro situatie concreta data nu este posibila
consumarea infractiunii amina,suspenda activitatea criminala pentru a se pregati
mai munutios de savirsirea acelei infractiuni (de pilda cu instrumentele si mij
loacele pe care le detine la acel moment nu este posibila spargerea unui safeu)
sau atunci cind infractorul renunta de la atentatul criminal repetat asupra obie
ctului apararii penale (de pilda renunta la a 2-a impuscatura).
Liberarea de raspundere penala in legatura cu renuntarea de buna voie de la s
avirsirea infractiunii se bazeaza pe faptul ca intro astfel de situatie se intre
rupe atit dezvoltarea laturii obiective (nu se mai comit fapte ce formeaza semnu
l obiectiv al atentatului) cit si a celei subiective (inceteaza realizarea inte
ntiei criminale) renuntarea de buna voie poate avea loc numai LA ETAPA PREGATIR
II SI TENTATIVEI DE INFRECTIUNE.
La etapa PREGATIRII DE INFRACTIUNE renuntarea poate avea loc absolut in toate
cazurile si se poate manifesta atit prin forma activa (nimicirea instrumentului
cu care urma sa se comita infractiunea) cit si pasiva (procurind o arma de foc
cu scopul de a omori persoana nu intreprinde sau nu realizeaza nici o actiune pe
ntru realizarea scopului dat).
Renuntarea de buna voie este posibila si la etapa tentativei de infractiune
insa in acest caz renuntarea este in dependenta directa de forma tentativei de i
nfractiune, la etapa tentativei NECONSUMATE renuntarea este posibila absolut in
toate cazurile si se poate caracteriza atit prin forma activa cit si prin cea pa
siva.
In cazul tentativei consumate renuntarea de buna voie la fel este posibila i
nsa cu respectarea obligatorie a doua conditii:
- forma renuntarii poate fi numai activa
- renuntarea este posibila numai daca faptuitorul mentine puterea asupra desfasu
rarii evenimentelor in continuare si poate preveni consumarea infractiunii.
Daca insa intre momentul savirsirii faptelor criminale si momentul consumarii in
fractiunii (deseori acest lucru il avem in cazul componentelor materiale ) exist
a un anumit interval de timp in cadrul caruia persoana savirseste actiuni active
pentru incetarea infractiunii ( se adreseaza medicului in cazul otravirii victi
mei cu toxina) astfel a fost oprita aparitia in fapt a decesului renuntarea este
posibila. Daca insa incercarea data nu a putut preintimpina consumarea infracti
unii atunci renuntarea de buna voie lipseste,iar actiunile indreptate spre stopa
rea infractiunii realizate de faptuitor vor fi recunoscute de catre judecata ca
circumstante atenuante. LA RENUNTAREA DE BUNA VOIE RESPUNDEREA PENALA PENTRU INF
RACTIUNEA DE LA CARE SA RENUNTAT ESTE INADMISIBILA (aliniatul 2 art 56). Daca in
sa actiunile realizate pina in momentul renuntarii de buna voie intrunesc semnel
e constitutive
ale unei alte componente de infractiune de pilda procurarea inlegala a unei arme
de foc faptuitorul va purta raspundere penala numai in conformitate cu dispozit
iile art 290.
Renuntarea de buna voie trebuie delimitata de cainta sincera,cainta sincera c
onsta in actiuni active realizate de faptuitor dupa momentul consumarii infracti
unii,actiuni cu scopul prevenirii urmarilor prejudiciabile dar fara succes sau c
ompensarea pagubei,repararea prejudiciului cauzat sau contributia la descoperire
a infractiunii, se deosebesc acestea doua prin urmatoarele:
- RENUNTAREA are loc la etapele de pregatire si tentativa de infractiune,iar CAI
NTA numai dupa ce infractiunea sa consumat
- RENUNTAREA poate avea loc si intro forma pasiva,CAINTA insa se poate realiza n
umai prin
forma activa
- RENUNTAREA de buna voie constituie temeiul liberarii de raspundere penala indi
ferent de tipul infractiunii de la care sa renuntat,CAINTA insa constituie temei
ul liberarii de raspundere penala numai atunci cind persoana pentru prima data a
savirsit o infractiune usoara sau mai putin grava (aliniatul 1 art 57).
04.03.20
14
PARTICIPATIA LA INFRACTIUNE
1 notiunea participatiei si particularitatile acesteia
2 participantii
3 formele participatiei
4 raspunderea penala a participantilor
5 implicarea la infractiune

SUBIECTUL 1
Actualmente prin participatie sunt savirsite majoritatea infractiunilor,infra
ctiunile savirsite in participatie sunt caracterizate cu unele trasaturi sociale
si juridice care ne permit sa vorbim despre participatie ca despre o institutie
separata din cadrul partii generale a dreptului penal.
In conformitate cu dispozitiile art 41 SE CONSIDERA PARTICIPATIE- cooperarea
CU INTENTIE a doua sau mai multor persoane la savirsirea unei infractiuni intent
ionate,reesind din aceasta definitie putem constata particularitatile obiective
si cele subiective ale participatiei:
- participarea la savirsirea uneia si aceleasi infractiuni a doua sau mai multor
persoane- vorbim despre participatie numai atunci cind la savirsirea infractiun
ei au participat doua sau mai multe persoane,participarea a mai multor persoane
la savirsirea infractiunei presupune ca toti participantii au atins virsta raspu
nderii penale (aliniatele 1,2 art 21) si in momentul comiterii infractiunii erau
responsabili (art 22),nu va exista participatie la o infractiune atunci cind in
procesul comiterii acesteia in calitate de autor este folosita o persoana iresp
onsabila sau un minor ce nu a implinit virsta prevazuta de legea penala pentru i
nfractiunea respectiva,in aceste situatii organizatorul sau instigatorul sau com
plicele minorului ori iresponsabilului vor raspunde penal pentru un concurs de i
nfractiuni format din fapta savirsita de autor nemijlocit precum si art 208 care
stabileste infractiunea de atagerea minorilor la activitatea criminala. Al doil
ea semn al participatiei prezuma o activitate comuna a participantilor,in teoria
dreptului penal acest semn prezuma:
A) un rezultat,o urmare comuna
B) un raport cauzal existent dintre faptele fiecarui participant si urmarea comu
na
- activitatea comuna in procesul savirsirii infractiunii - Aceasta activitate
comuna constituie nu numai un semn obiectiv ci si subiectiv a participatiei,ace
asta concluzie apare pe baza comunitatii psihice de interese a participantilor,p
articipatia exista atunci cind activitatea fiecarui participant completeaza acti
vitatea celorllalti participanti fapt ce ne permite atingerea unui scop a unei c
onsecinte comune,daca activitatea data are numai caracter exterior fiind lipsita
de cel interior atunci nu se poate vorbi despre participatie la infractiune. In
aceste situatii cu toate ca sub aspect obiectiv activitatea faptuitorilor a pro
vocat aparitia unei urmari comune subiectii vor purta raspundere penala individu
ala. Raportul de cazaulitate in cazul participatiei se exprima in stabilirea ace
lui fapt ca in realitatea obiectiva urmarile prejudiciabile aparute sunt rezulta
tul activitatii comune criminale a tuturor participantilor, urmarile criminale i
n cazul participatiei vor reprezenta de fapt rezultatul activitatii organizatoru
lui,instigatorului,autorului si ale complicelui,cu toate ca la participatiei act
iunile descrise in calitate de componenta de infractiune in partea speciala sunt
realizate numai de catre autor feptele celorlalti pregatesc conditiile pentru s
avirsirea faptelor de catre acesta, nu prezinta nici o dificultate stabilirea pa
rticipatiei atunci cind participantii au actionat in baza unei intelegeri preala
bile.
- comunitatea de intentii a participantilor - Stabilirea comunitatii psihice de
interese prezinta dificultati in cazul lipsei intelegerii prealabile intre part
icipanti, in asemenia situatii analiza activitatii fiecarui participant care a p
rovocat aparitia urmarilor prejudiciabile impreuna cu analiza activitatii celorl
alti participanti ne permite sa determinam prezenta sau absenta legaturii psihic
e necesara pentru stabilirea comunitatii, continutul legaturii psihice se caract
erizeaza prin aceea ca fiecarui participant ii este cunoscut faptul actiunilor c
onstiente ale celorlalti participanti precum si dorinta aparitiei acestor urmari
prejudiciabile, NU EXISTA PARTICIPATIE IN CADRUL INFRACTIUNILOR SAVIRSITE DIN I
MPRUDENTA. informatia reciproca dintre participanti nu este obilgatorie insa aut
orul de regula cunoaste particularitatile faptelor savirsite de catre ceilalti p
articipanti,motivul si scopul cu care actioneaza fiecare dintre participanti poa
te fi unic adica poate sa coincida insa acesta nu este un semn obligator al part
icipatiei. In conformitate ci dispozitiile aliniatului 1 litera C art 77 la stab
ilirea pedepsei se considera circumstante agravante savirsirea infractiunii sub
orice forma de participatie,precum si litera G care prevede ca savirsirea infrac
tiunei prin intermediul minorilor persoanelor aflate in dificultate,persoanelor
retardate mental sau dependente de faptuitor prezinta o circumstanta agravanta
SUBIECTUL 2
Codul penal actual defineste participantii - ca fiind persoanele care contri
buie la savirsirea unei infractiuni in calitate de autor,organizator,instigator
sau complice. Cu alte cuvinte codul penal clasifica participantii la infractiune
in dependenta de caracterul faptelor savirsite si rolului obiectiv pe care il a
u in procesul savirsirii faptei. In conformitate cu dispozitiile aliniatului 2 a
rt 42 se considera AUTOR persoana care savirseste in mod nemijlocit fapta prevaz
uta de legea penala, potrivit teoriei accesorii a participatiei care si-a gasit
raspindirea prepoderent in dreptul penal englez figura centrala in cadrul partic
ipatiei este autorul infractiunei ceilalti participanti avind rol de participant
i complimentari,in baza acestei teorii in dreptul penal englez exista doua categ
orii de participanti:
- autorul infractiunei
- participantii complimentari
Teoria data sia gasit reflectarea si in codul penal francez de la 1810 in car
e se continea prevederea potrivit careia participantii la infractiune pot raspun
de penal numai atunci cind autorul infractiunei sa facut vinovat de savirsirea u
nei infractiuni a unei pregatiri sau tentative de infractiune.
In conformitate cu dispozitiile aliniatului 2 art 42 autor al infractiunii es
te considerata si persoana care a savirsit infractiunea prin intermediul persoan
elor care nu sunt pasibile de raspundere penala din cauza virstei,iresponsabilit
atii sau din alte cauze prevazute de codul penal. Latura obiectiva a infractiuni
i realizata in participatie poate fi comisa de catre un singur autor sau de mai
multi autori in asemenia situatii vom vorbi despre existenta coautoratului. Cuau
tori pot fi si persoanele care nemijlocit nu savirsesc fapte ce contin semnele u
nei componente concrete din partea speciala a codului penal,insa in procesul sav
irsirii faptei ajuta nemijlocit autorul sau alti cuautori de pilda imobilizeaza
victima pentru ca acesta sa nu opuna rezistenta.
Autorul si cuautorul poarta raspundere penala numai in conformitate cu art d
in partea speciala a codului penal fara trimitere la articolul 42. In dependenta
de momentul consumarii infractiunii de catre autor este rezolvata problema priv
ind calificarea faptelor realizate de ceilalti participanti la infractiune,daca
autorul raspunde penal pentru tentativa atunci si ceilalti participanti vor rasp
unde pentru tentativa de infractiune realizata in participatie art 27+ art 42 +
art 145 aliniatul 2 . Latura subiectiva a infractiunii savirsita de autor este c
aracterizata atit prin intentia directa cit si cea indirecta, autorul pevede car
acterul prejudiciabil al faptelor sale,prevede posibilitatea aparitiei urmarilor
prejudiciabile care reprezinta rezultatul activitatii comune a participantilor
si doreste sau constient admite aparitia acestor urmari prejudiciabile.
In conformitate cu dispozitiile aliniatului 3 al art 42 SE CONSIDERA ORGANI
ZATOR- persoana care a organizat savirsirea unei infractiuni sau a derijat reali
zarea ei,precum si persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organi
zatiei criminala ori a derijat activitatea acestora. Organizarea unei infractiun
i presupune activitatea de elaborare a planurilor de savirsire a infractiunii si
conducerea cu activitatile participantilor,organizatorul fiind initiatorul crea
za o organizatie sau o grupare criminala si organizeaza savirsirea unor infracti
uni concrete,initiativa poate veni si de la instigator precum si de la cuautor i
nsa acestia provoaca numai intentia de a savirsi o infractiune concreta,cu aceas
ta limitinduse rolul lor. Organizatorul poarta raspundere penala pentru toate in
fractiunile savirsite de membrii organizatiei criminale daca acestea au fost cup
rinse de intentia sa,organizatorul in toate cazurile actioneaza CU INTENTIE DIRE
CTA, acesta isi da seama de caracterul faptelor pe care trebuie sa le savirseasc
a membrii organizatiei criminale, prevede posibilitatea savirsirii infractiunilo
r sau a infractiunei in rezultatul actiunilor sale criminale si doreste aceasta.
Nu va purta raspundere penala cu trimitere la art 42 organizatorul care pe l
inga activitatea organizatorica realizeaza si rolul de autor al infractiunei. Or
ganizatorul unei infractiuni care organizeaza sau conduce cu savirsirea acesteia
dar care nu participa la realizarea nemijlocita a laturii obiective a infractiu
nei urmeaza sa raspunda penal in conformitate cu dispozitiile art 42 aliniat 3+a
rt corespunzator din partea speciala+art 284 care stabileste infractiunea de cre
are sau conducere a unei organizatiei criminale.

INSTIGATOR- se considera persoana care prin orice metode determina o alta pe
rsoana sa savirseasca o infractiune (aliniatul 4 art 42), in continutul acestor
dispozitii legale nu se contine o enumerare exhaustiva a metodelor si mijloacelo
r instigarii,din simplu motiv ca ale prevedea pe toate este imposibil in fiecare
caz concret, instigarea poseda calitati individuale,metoda instigarii se alege
in dependenta de calitatile personale ale celui instigat,in dependenta de necesi
tati,posibilitati,de caracterul infractiunei presupuse,de circumstantele in care
are loc instigarea si urmeaza sa fie savirsita ulterior infractiunea, astfel in
dependenta de calitatile subiective ale autorului presupus instigatorul poate p
urcede la santaj, ordin, abuz de serviciu, amenintare, etc. din punct de vedere
a laturii obiective instigarea se caracterizeaza prin actiuni active indreptate
nemijlocit spre provocarea la autor a hotaririi de a savirsi o infractiune concr
eta, in rezultatul inactiunii este imposibil de a instiga o persoana spre comite
rea unei infractiuni. Pentru a stabili daca a fost prezenta instigarea si care a
fost rolul acesteia in procesul savirsirii ulterioare a infractiuniieste necesa
r in fiecare caz concret sa stabilim mijlocul
sau metoda instigarii,acest fapt ar permite sa intelegem care a fost rolul insti
gatorului, motivul si scopul de care sa condus acesta, ceea ce in final contribu
ie la calificarea corecta a faptei comise si individualizarea pedepsei. Este abs
olut necesar ca instigarea sa fi fost realizata in raport cu o infractiune concr
eta, nu poate fi considerata instigare la infractiune sfatul, indemnul general l
a o actiune infractorica (agitatia,propaganda) ele pot fi considerate drept infr
actiuni numai in cazul cind potrivit legii penale contin semnele unei componente
concrete de infractiune cum ar fi 140 propaganda razboiului,208 atragerea minor
ilor la activitatea criminala.
Latura subiectiva a activitatii instigatorului este caracterizata de intenti
a directa,instigatorul isi da perfect seama ca prin actiunile sale provoaca hota
rirea unei alte persoane de a comite o infractiune si doreste sa virsira acelei
infractiuni, intentia directa in cazul instigarii poate fi si nedeterminata in c
azul in care instigatorul instiga autorul spre savirsirea unei infractiuni de va
tamare corporala care poate fi de diferit grad sau se pot solda cu decesul victi
mei, in asemenia situatii calificarea faptei are loc in conformitate cu daunele
real cauzate, motivele si scopurile cu care actioneaza instigatorul si autorul p
ot sa nu coincida dupa continut fapt ce nu influenteaza tragerea la raspundere p
enala a acestora.
COMPLICELE- potrivit aliniatului 5 art 42 se considera complice persoana
care a contribuit la savirsirea infactiunei prin sfaturi,indicatii, prestare de
informatii, acordare de mijloace sau instrumente ori inlaturare de obstacole, p
recum si persoana care a promis din timp ca il va favoriza pe infractor, va tain
ui mijloacele sau instrumentele de savirsire a infractiunei, urmele acesteia sau
obiectele dobindite pe cale criminala, ori peraoana care a promis din timp ca v
a procura sau va vinde atare obiecte. De regula activitatea acestui participant
este mai putin periculoasa decit a celorlalti, acesta este mai putin activ, el n
u conduce cu activitatea inlegala si nu instiga spre savirsirea infractiunei.
In continutul art 42 sunt enumerate metodele si mijloacele contributiei in p
rocesul savirsirii infractiunei,acestia pot fi clasificate in :
- fizice (materiale)
- intelectuale (psihice)
In functie de aceasta teoria dreptului penal destinge:
- ajutorul fizic - este caracterizat de actiunile si inactiunele care ajuta auto
rului sa savirseasca latura obiectiva a unei infractiuni concrete, astfel de fap
te pot consta in ajutorul cu instrumentele si mijloacele necesare pentru savirsi
rea infractiunei (al unui altui vehicll in scopul sustragerii) in inlaturarea de
obstacole, in comiterea infractiunei( lasarea intentionata a unei usi fara laca
t in scopul savirsirii unei sustrageri din acest depozit)
- ajutorul intelectual - se exprima in actiune psihica a complicelui aupra const
iintei si vointei autorului, ea consta in consolidarea deciziei autorului de a c
omite o infractiune de pilda la aceasta se atribuie sfaturile, indicatiile, inde
mnul ineori, precum si promisiunea data din timp de a ascunde infractorul, instr
umentele si mijloacele, urmele infractiunii precum si oviectele dobindite pe cal
e criminala.
DE INSTIGATOR COMPLICELE SE DEOSEBESTE PRIN ACEEA ca el nu provoaca hotarire
a de a savirsi o infractiune, el numai o sustine pe aceasta, in cazul cind compl
icele in momentul savirsirii infractiunei actioneaza in scopul realizarii nemijl
ocite a laturii obiective a infractiunei atunci acesta se transforma in cuautor
la infractiune.
LATURA SUBIECTIVA cu care actioneaza complicele se exprima prin intentia di
recta si cea indirecta.
MOTIVUL SI SCOPUL cu care actioneaza complicele si autorul pot sa nu coincid
a.
Complicele raspunde penal in conformitate cu acelasi articol ca si autorul inf
ractiunii cu trimitere obligatorie la continutul art 42
SUBIECTUL 3
In dependenta de gradul coordonarii actiunilor participantilor deosebim ur
matoarele forme de participatie:
- participatia simpla - infractiunea se considera savirsita CU PARTICIPATIE SIMP
LA atunci cind la savirsirea ei au participat in comun in calitate de cuautori d
oua sau mai multe persoane fiecare realizind latura obiectiva a unei componente
de infractiune. Pentru aceasta forma a participatiei este caracteristic faptul a
derarii celorlalti participanti (cuautori) la actiunile savirsite de primul auto
r cel care a inceput realizarea laturii obiective a unei infractiuni concrete, i
n aceste cazuri fiecare dintre participanti realizeaza total sau partial latura
obiectiva a unei infractiuni pentru asemenia forma a participatiei este caracter
istic faptul ca o anumita intelegere poate aparea numai dupa inceperea savirsiri
i laturii obiective a infractiunii, adica in momentul comiterii faptei (art 44)
- participatia complexa - in conformitate cu art 45 infractiune se considera sav
irsita in participatie complexa daca la savirsirea ei participantii au contribui
t in calitate de autor, organizator, instigator sau complice, se observa ca exis
ta o intelegere prealabila dintre participanti in momentul inceputului sacirsiri
i laturii obiective a infractiunei,aceasta intelegere se poate petrece in forma
verbala sau scrisa si se caracterizeaza de regula prin stabilirea obiectului inf
ractiunei,metodei de savirsire a ei fapt care nu inseamna stabilitatea acestui g
rup. Potrivit aliniatului 2 al art 45 latura obiectiva a infractiunei sacirsite
in participatie complexa poete fi comisa de un singur autor sau de doi si mai mu
lti autori. Pentru calificarea faptei nu prezinta nici o importanta care a fost
perioada de timp dintre momentul intelegerii prealabile de a savirsi o infractiu
ne si momentul comiterii de fapt a acesteia, timpul se poate aprecia in imterval
e mai mari sau mai mici adica in minute, ore, zile si luni.

Participatia complexa la rindul sau poate fi impartita in :
- savirsirea infractiunei de catre un grup criminal organizat
- savirsirea infractiunei de catre o rganizatie (asociatie criminala)
- grup criminal organizat - in conformitate cu dispozitiile art 46 GRUPUL CRIMIN
AL ORGANIZAT ESTE - o reuniniune stabila de persoane care sa organizat prealabil
pentru a comite una sau mai multe infractiuni,
Semnele grupului organizat sunt:
- existenta unei intelegeri prealabile
- elaborarea planurilor de savirsire a infractiunei
- impartirea rolulilor intre participanti
- determinarea metodei de savirsire a infractiunei si stabilirea acelor fapte ca
re urmeaza a fi savirsite in scopul realizarii planului elaborat. Inteun grup cr
iminal organizat exista o strainsa legatura subiectiva, acesta este mult mai bin
e organizat comparativ cu participatia complexa.
- organizatie (asociatie) criminala - art 47 stabileste ca se considera ORGANIZA
TIE SAU ASOCIATIE CRIMINALA reuniunea de grupuri criminale organizate intro comu
nitate stabila a carei activitate se bazeaza pe diviziune intre membrii organiza
tiei si structurile ei, a functiilor de administrare, asigurare si executare a i
ntentiilor criminale ale organizatiei in scopul influentarii activitatii economi
ce si de alta natura a persoanelor fizice si juridice sau de a o controla in alt
e forme in vederea obtinerii de avantaje si realizarii de interese economice, fi
nanciare sau politice.
SEMENELE ORGANIZATIEI CRIMINALE:
- stabilitatea
- impartirea rolurilor
- este formata dintro reuniune de grupuri criminale
- caracteristic pentru ea este savirsirea infractiunilor exceptional de grave si
deosebit de grave
- existenta pe baza bunurilor dobindite pe cale criminala
- realizarea actiunilor permanente in scopul eschivarii de la raspundere si pede
apsa penala
Infractiunea se considera savirsita de o organizatiei criminala daca a fost
comisa de un membru al acesteia in interesul ei sau de catre o persoana care nu
este membru al organizatiei respective la insarcinarea acesteia. Organizatorul s
au conducatorul organizatiei criminale poarta raspundere pentru toate infractiun
ile savirsite de aceasta organizatiei.

SUBIECTUL 4
Participatia la infractiune nu naste temeiuri adaugatoare pentru tragerea la
raspundere penala,participantii la infractiune raspund penal in egala masura cu
persoanele care comit infractiunea de unul singur, mai mult ca atit fiecare par
ticipant raspunde desinestatator pentru fapta sa si poarta raspundere penala ind
ividuala sau persoanala. Partea speciala a codului penal contine componente de i
nfractiune latura obiectiva a carora poate fi comisa de catre un singur autor sa
u de mai multi cuautori, in asemenia situatii toti subiectii respectivi vor rasp
unde penal potrivit articolului partii speciale a codului penal care prevede inf
ractiunea savirsita de catre acestia, in alt mod este rezolvata aceasta problema
atunci cind exista participatia cu impartirea rolurilor.
Participatia ca forma desinestatatoare a activitatii criminale prezuma faptul
ca actiunile participantilor nu pot fi privite separat de faptele autorului inf
ractiunei, daca autorul independent de vointa sa intrerupe activitatea criminala
la etapa pregatirii de infractiune atunci si ceilalti participanti vor raspunde
pentru participatie la pregatire de infractiune, art 42, art 26 + art din parte
a speciala.
Atunci cind infractiunea se realizeaza in rezultatul activitatii comune a par
ticipantilor se va aplica prevederile articolului 42,acest fapt demonstreaza pri
ncipiul individualizarii raspunderii penale care de fapt va fi respectat si atun
ci cind avem o raspundere penala diferita a participantilor la infractiune compa
rativ cu autorul acesteia,aceasta se poate intimpla atunci cind exista o diferen
ta in ce priveste intentia participantilor, atunci cind autorul poseda unele cal
itati personale ce contribuie la calificarea faptelor savirsite. Avind in vedere
ca fiecare participant a savirsit infractiunea instanta de judecata la stabilir
ea pedepsei este obligata sa determine gradul si rolul de participare a fiecarui
a in comiterea infractiunei,daca faptele autorului fiind lipsite de importanta n
u prezinta gradul prejudiciabil al unei infractiuni atunci toti ceilalti partici
panti urmeaza a fi liberati de raspundere si pedeapsa penala in conditiile alini
atului 2 al art 14.
Activitatea organizatorului si instigatorului precum si a complicelui sunt
declarate NEREUSITE in cazurile in care ele au ramas fara rezultat, adica autoru
l sau nu a fost de acord
sa comita infractiunea sau a fost deacord dar a renuntat, in aceasta situatie au
torul presupus nu va raspunde penal inteucit el nu a savirsit nici o fapta inleg
ala,iar organizatorul, instigatorul si complicele au savirsit fapte pentru atrag
erea autorului spre comiterea unei infractiuni concrete sau pentru ajutorul acor
dat ulterior fapte ce constituie pregatire in participatie a unei infractiuni. D
e asemenia instigarea si complicitatea se considera nereusita atunci cind instig
atorul si complicele au savirsit tot ce depindea de ei in scopul comiterii ulter
ioare a unei infractiuni insa autorul nu a fost in stare sa o comita din cauza p
ierderii responsabilitatii sau survenirea decesului acestuia.
Infractiunea savirsita in participatie se caracterizeaza si cu circumstante
atenuante si agravante care urmeaza a fi luate in vedere la calificarea faptelo
r comise de fiecare participant in parte si nu vor influenta calificarea faptelo
r comise de ceilalti participanti, (de pilda instigatorul care anterior a sacirs
it un omor intentionat va raspunde penal pentru participatie la omor calificat,
art 42 in cumul cu litera O aliniat 2 art 145, iar autorul acestei infractiuni v
a raspunde pentru omor simplu adica necalificat)
Circumstantele care se refera la caracteristica infractiunei vor fi incrimi
nate tuturor participantilor numai daca acestia si-au dat seama de ele (de exemp
lu daca autorul a comis infractiunea cu mijloace ce pun in pericol viata sau san
atatea mai multor persoane atunci fiecare participant va raspunde pentru partici
patie la omor calificat art 42 litera M aliniat 2 145) potrivit art 83 instanta
de judecata la stabilirea pedepsei trebuie sa ia in vedere contributia fiecaruia
la savirsirea infractiunei precum si prevederile art 75.
Potrivit dispozitiilor art 48 SE CONSIDERA EXCES DE AUTOR- savirsirea de catr
e autor a unei infractiuni care nu a fost cuprinsa de intentia celorlalti partic
ipanti, pentru exces raspunde penal numai autorul iar ceilalti participanti rasp
und numai pentru fapta constientizata de ei. Excesul de autor este posibil numai
cu privire la latura obiectiva si obiectul infractiunei.
Teoria dreptului penal clasifica excesul de autor in :
- exces cantitativ - exista atunci cind autorul savirseste o infractiune DE ACEL
ASI GEN CU INFRACTIUNEA CARE TREBUIA SA FIE COMISA CONFORM INTENTIEI CELORLALTI
PARTICIPANTI, de pilda furtul, jaful, tilharia.
Cantitativ va fi si excesul prin care au fost provocate daune unor doua obiecte
in timp ce intentia participantilor era indreptata spre cauzarea daunelor unui s
ingur obiect, de exemplu A la instigat pe B sa comita un furt (un singur obiect)
, iar B a savirsit o tilharie caracterizata prin 2 obiecte.
- exces calitativ - exista atunci cind autorul savirseste o infractiune CARE NU
ESTE DE ACELASI GEN CU CEA LA CARE A FOST INSTIGAT jn aceste cazuri autorul aten
teaza complet asupra unui alt obiect al apararii penale, de pilda A trebuia sa c
omita un omor, dar intrind in imobil si negasind presupusa victima a savirsit o
sustragere, in acest caz autorul va raspunde penal pentru furt si pregatire de o
mor in participatie, iar instigatorul numai pentru pregatire de omor in particip
atie.
Renuntarea de buna voie a autorului de la comiterea infractiunei exclude ras
pjnderea penala a acestuia dar nu si raspunderea penala a participantilor.
Renuntarea benevola a participantilor nul libereaza de raspundere pe autor.
Renuntarea benevola a organizatorului, instigatorului si a complicelui de la sav
irsirea infractiunei vor avea drept rezultat eliberarea acestora de raspundere p
enala numai atunci cind ei au savirsit tot ce depindea de ei pentru a preveni sa
virsirea infractiunei de catre autor si prevenirea aparitiei eventualelor urmari
. Activitatea acestora de renuntare trebuie sa fie exprimata in actiuni active

care trebuie sa fie oportune si exhaustive, participantii (organizatorul,instiga
torul si complicele) sunt liberati de raspundere penala in cazul renuntarii bene
vole numai daca faptele efectiv savirsite de ei nu intrunesc elementele unei alt
e componente de infractiune .

SUBIECTUL 5
PRIN IMPLICARE LA INFRACTIUNE - se intelege activitatea intentionata LEGATA DE
O INFRACTIUNE CONSUMATA CARE INSA NU CONTRIBUIE LA SAVIRSIREA ACESTEIA
Implicarea are o relatie, o legatura cu infractiunea insa aceasta nu este c
auzala, aceasta apare in legatura cu savirsirea anterioara a unei infractiuni de
catre alte persoane, actualmente codul penal prevede in calitate de implicare l
a infractiune favorizarea acesteia, in conformitate cu dispozitiile art 49 FAVOR
IZAREA INFRACTORULUI PRECUM SI TAINUIREA MIJLOACELOR SAU INSTRUMENTELOR DE SAVIR
SIRE A INFRACTIUNEI, A URMELOR ACESTEIA SAU A OBIECTELOR DOBINDITE PE CALE CRIMI
NLA atrage raspunderea penala in conditiile favorizarii infractiunei grave,deose
bit de grave sau exceptional de grave art 323.
Latura obiectiva a favorizarii prezuma actiunile active, latura subiectiva i
ntentia directa.
Motivele si scopul favorizarii nu prezinta nici o importanta pentru califica
rea faptei. Pentru favorizare nu raspunde penal sotul, sotia si rudele apropiate
a persoanei care a savirsit infractiunea.
18.03.2014
Unitatea si pluralitatea de infrac
tiune
1 notiunea si formele infractiunii unice ca element constitutiv al pluralitatii
de infractiune
2 notiunea si semnele pluralitatii de infractiune
3 formele pluralitatii de infractiune
4 sanctionarea pluralitatii de infractiune
SUBIECTUL 1
Savirsirea de catre o persoana a doua sau mai multor infractiuni prezinta un
grad sporit de pericol social,reesind din aceaste legea penala contine o serie
de norme si anume art 34-28 care reglementeaza institutia pluralitatii de infrac
tiune.
PLURALITATEA DE INFRACTIUNE- contine de fapt doua sau mai multe infractiuni
unice,in teoria si legea penala prin infractiune unica se intelege o actiune sau
un sistem de actiuni,inactiuni care se califica potrivit dispozitiei unei singu
re norme a legii penale (art 28)
Dupa constructia legislativa infractiunea unica poate fi:
- simpla
- complexa
INFRACTIUNEA UNICA SIMPLA - presupune savirsirea unei singure fapte infractio
nale prin care se atenteaza asupra unui obiect precum si exista o singura forma
de vinovatie,in aceste situatii fapta savirsita poate fi incadrata intro singura
componenta de infractiune si calificata in conformitate cu un singur articol sa
u norma a partii speciale a codului penal (art 149,186,190)
INFRACTIUNEA UNICA COMPLEXA - la fel formeaza o singura componenta de infrac
tiune si se califica potrivit unui singur articol al partii speciale a codului p
enal insa spre deosebire de infractiunea unica simpla latura obiectiva a acestei
a se caracterizeaza cu un continut complex (de pilda prezenta mai multor actiuni
sau inactiuni sau a mai multor urmari prejudiciabile.
Teoria dreptului penal clasifica infractiunile unice complexe in urmatoarel
e forme:
- infractiuni alternative- specificul acestora consta in faptul ca savirsirea or
icarei actiuni (inactiuni) prevazute in dispozitia unei norme din partea special
a a codului penal formeaza o componenta consumata de infractiune de pilda compon
entele prevazute la art 216,250,251,292, etc
- infractiunea complexa - exista atunci cind legiuitorul arata sau indica o infr
actiune care se compune din doua sau mai multe fapte prejudiciabile fiecare dint
re acestea fiind prevazute de legea penala in calitate de componente separate de
infractiune de pilda tilharia prevazuta la aliniatul 1 art 188 contine de fapt
descrierea a doua fapte criminale care sunt prevazute separat in partea speciala
a codului penal in continutul aliniatului 1 art 187 jaful si articolele 151-155
care prevad vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatat
ii si amenintarea cu omor sau cu vatamarea corporala grava a integritatii corpor
ale sau a sanatatii, fiecare dintre aceste doua fapte separat constituie o infra
ctiune consumata sau independenta insa cumulate sau luate in ansamblu acestea fo
rmeaza o infractiune cu un continut complex dar nu o pluralitate de infractiuni
fiind calificate in conformitate cu un singur articol din partea speciala a codu
lui penal. La acesta categorie de infractiuni unice complexe se mai atribuie hul
iganismul art 218, evadarea din locurile de detinere aliniat 2 litera C art 317,
excesul de putere sau depasirea atributiilor de serviciu litera A,aliniat 2 art
328
- infractiunea cu consecinte prejudiciabile complementare - acestea sunt infrac
tiunile care sunt savirsite printro singura fapta care insa a provocat aparitia
mai multor urmari prejudiciabile de pilda litera A aliniat 2 art 197 care stabil
este distrugerea sau deteriorarea intentionata a bunurilor soldata cu decesul pe
rsoanei,astfel aceasta infractiune provoaca aparitia in fapt a doua urmari preju
diciabile:
* deterioarea bunului
* aparitia decesului
La aceasta categorie de infractiuni se mai atribuie aliniatul 4 art 151,etc
.
- infractiunile prelungite - sunt faptele savirsite cu intentie unica caracteriz
ata prin doua sau mai multe fapte infractionale indentice comise cu un singur sc
op alcatuind in ansamblu o infractiune (aliniatul 1 art 30) . Infactiunile prelu
ngite se caracterizeaza printro legatura organica interna dintre faptele crimina
le fiecare dintre acestea reprezetind o parte absolut necesara a resultatului fi
nal,aceste infractiuni sunt indreptate impotriva unuia si aceluiasi obiect al oc
rotirei penale,acestea se caracterizeaza prin unitate de metode,consecinte surve
nite si intentie criminala. Existenta infractiunilor prelungite este determinata
de insasi constructia legislativa a normei penale articolele 211,212,etc.
Infractiune prelungita se consuma din momentul savirsirii ultimei actiuni
sau inactiuni criminale in conformitate cu aliniatul 2 art 30 .
Infractiunea continua se considera fapta care se caractwrizeaza prin savi
rsirea neintrerupta timp nedeterminat a activitatii infractionale,in cazul infra
ctiunii continue nu exista pluralitate de infractiuni in conformitate cu dispozi
tiile aliniatului 1 art 29,244,249,291,317, etc.
Infractiunile continue se considera consumate din momentul incetarii activita
tii infractionale sau datorita survenirii unor evenimente care impedica aceasta
activitate (retinerea infractorului) aliniatul 2 art 29.
SUBIECTUL 2
Pluralitata de infractiuni prin complexitatea structurii sale este strins l
egata atit de institutia infractiunii cit si de institutia pedepsei.
Este legata de institutia infractiunei intrucit existenta sa in orsicare di
ntre formele consacrate de lege este conditionata de reunirea mai multor fapte p
enale in persoana aceluiasi faptuitor,este legata de institutia pedepsei intruci
t pluralitata de fapte ridica problema stabilirii unlr pedepse care sa constitui
e sanctionarea intregului ansamblu de fapte savirsite capabila sa asigure o just
a sanctionare a acestora.

PRIN PLURALITATE DE INFRACTIUNI- se intelege savirsirea mai multor infractiu
ni de catre o persoana cu conditia ca cel putin pentru doua dintre ele sa nu exo
ste pedici procesuale
pentru pornirea unui nou proces penalsi
18.03.2014
Unitatea si pluralitatea de infrac
tiune
1 notiunea si formele infractiunii unice ca element constitutiv al pluralitatii
de infractiune
2 notiunea si semnele pluralitatii de infractiune
3 formele pluralitatii de infractiune
4 recidiva de infractiune
SUBIECTUL 1
Savirsirea de catre o persoana a doua sau mai multor infractiuni prezinta un
grad sporit de pericol social,reesind din aceaste legea penala contine o serie
de norme si anume art 34-28 care reglementeaza institutia pluralitatii de infrac
tiune.
PLURALITATEA DE INFRACTIUNE- contine de fapt doua sau mai multe infractiuni
unice,in teoria si legea penala prin infractiune unica se intelege o actiune sau
un sistem de actiuni,inactiuni care se califica potrivit dispozitiei unei singu
re norme a legii penale (art 28)
Dupa constructia legislativa infractiunea unica poate fi:
- simpla
- complexa
INFRACTIUNEA UNICA SIMPLA - presupune savirsirea unei singure fapte infractio
nale prin care se atenteaza asupra unui obiect precum si exista o singura forma
de vinovatie,in aceste situatii fapta savirsita poate fi incadrata intro singura
componenta de infractiune si calificata in conformitate cu un singur articol sa
u norma a partii speciale a codului penal (art 149,186,190)
INFRACTIUNEA UNICA COMPLEXA - la fel formeaza o singura componenta de infrac
tiune si se califica potrivit unui singur articol al partii speciale a codului p
enal insa spre deosebire de infractiunea unica simpla latura obiectiva a acestei
a se caracterizeaza cu un continut complex (de pilda prezenta mai multor actiuni
sau inactiuni sau a mai multor urmari prejudiciabile.
Teoria dreptului penal clasifica infractiunile unice complexe in urmatoarel
e forme:
- infractiuni alternative- specificul acestora consta in faptul ca savirsirea or
icarei actiuni (inactiuni) prevazute in dispozitia unei norme din partea special
a a codului penal formeaza o componenta consumata de infractiune de pilda compon
entele prevazute la art 216,250,251,292, etc
- infractiunea complexa - exista atunci cind legiuitorul arata sau indica o infr
actiune care se compune din doua sau mai multe fapte prejudiciabile fiecare dint
re acestea fiind prevazute de legea penala in calitate de componente separate de
infractiune de pilda tilharia prevazuta la aliniatul 1 art 188 contine de fapt
descrierea a doua fapte criminale care sunt prevazute separat in partea speciala
a codului penal in continutul aliniatului 1 art 187 jaful si articolele 151-155
care prevad vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatat
ii si amenintarea cu omor sau cu vatamarea corporala grava a integritatii corpor
ale sau a sanatatii, fiecare dintre aceste doua fapte separat constituie o infra
ctiune consumata sau independenta insa cumulate sau luate in ansamblu acestea fo
rmeaza o infractiune cu un continut complex dar nu o pluralitate de infractiuni
fiind calificate in conformitate cu un singur articol din partea speciala a codu
lui penal. La acesta categorie de infractiuni unice complexe se mai atribuie hul
iganismul art 218, evadarea din locurile de detinere aliniat 2 litera C art 317,
excesul de putere sau depasirea atributiilor de serviciu litera A,aliniat 2 art
328
- infractiunea cu consecinte prejudiciabile complementare - acestea sunt infrac
tiunile care sunt savirsite printro singura fapta care insa a provocat aparitia
mai multor urmari prejudiciabile de pilda litera A aliniat 2 art 197 care stabil
este distrugerea sau deteriorarea intentionata a bunurilor soldata cu decesul pe
rsoanei,astfel aceasta infractiune provoaca aparitia in fapt a doua urmari preju
diciabile:
* deterioarea bunului
* aparitia decesului
La aceasta categorie de infractiuni se mai atribuie aliniatul 4 art 151,etc
.
- infractiunile prelungite - sunt faptele savirsite cu intentie unica caracteriz
ata prin doua sau mai multe fapte infractionale indentice comise cu un singur sc
op alcatuind in ansamblu o infractiune (aliniatul 1 art 30) . Infactiunile prelu
ngite se caracterizeaza printro legatura organica interna dintre faptele crimina
le fiecare dintre acestea reprezetind o parte absolut necesara a resultatului fi
nal,aceste infractiuni sunt indreptate impotriva unuia si aceluiasi obiect al oc
rotirei penale,acestea se caracterizeaza prin unitate de metode,consecinte surve
nite si intentie criminala. Existenta infractiunilor prelungite este determinata
de insasi constructia legislativa a normei penale articolele 211,212,etc.
Infractiune prelungita se consuma din momentul savirsirii ultimei actiuni
sau inactiuni criminale in conformitate cu aliniatul 2 art 30 .
Infractiunea continua se considera fapta care se caractwrizeaza prin savi
rsirea neintrerupta timp nedeterminat a activitatii infractionale,in cazul infra
ctiunii continue nu exista pluralitate de infractiuni in conformitate cu dispozi
tiile aliniatului 1 art 29,244,249,291,317, etc.
Infractiunile continue se considera consumate din momentul incetarii activita
tii infractionale sau datorita survenirii unor evenimente care impedica aceasta
activitate (retinerea infractorului) aliniatul 2 art 29.
SUBIECTUL 2
Pluralitata de infractiuni prin complexitatea structurii sale este strins l
egata atit de institutia infractiunii cit si de institutia pedepsei.
Este legata de institutia infractiunei intrucit existenta sa in orsicare di
ntre formele consacrate de lege este conditionata de reunirea mai multor fapte p
enale in persoana aceluiasi faptuitor,este legata de institutia pedepsei intruci
t pluralitata de fapte ridica problema stabilirii unlr pedepse care sa constitui
e sanctionarea intregului ansamblu de fapte savirsite capabila sa asigure o just
a sanctionare a acestora.

PRIN PLURALITATE DE INFRACTIUNI- se intelege savirsirea mai multor infractiu
ni de catre o persoana cu conditia ca cel putin pentru doua dintre ele sa nu exo
ste pedici procesuale
pentru pornirea unui nou proces penalsi persoana sa nu fi fost condamnata pentru
vreo una dintre ele.
Semnele pluralitatii de infractiuni sunt urmatoarele:
- persoana comite cel putin doua fapte prejudiciabile prevazute de legea penala
- fiecare dintre acesta fapte sunt pasibile de pedeapsa penala si contin element
ele si semnele unei componente concrete de infractiune din partea speciala a cod
ului penal , nu se va considera pluralitate de infractiune concursul dintre doua
fapte una dintre care reprezinta delict contraventional
- toate faptele ce formeaza o pluralitate isi pastreaza importanta lor juridica
ori in calitate de temei de tragere la raspundere si pedeapsa penala (daca perso
ana nu a fost supusa acesteia ori in calitate de semn calificant sau in calitate
de temei pentru inasprirea regimului de executare a pedespei
- nu exista piedici procesuale pentru pornirea procesului penal (adica nu a trec
ut termenul de prescriptie, nu exista o lege despre amnistie,etc)

SUBIECTUL 3
In dependenta de caracterul infractiunilor savirsite precum si de prezenta s
au absenta antecedentelor penale la faptuitor doctrina si legea penala prevede u
rmatoarele forme ale pluralitatii de infractiuni:
- concursul de infractiuni - se considera concurs de infractiuni savirsirea de c
atre o persoana a doua sau mai multor infractiuni daca peraoana nu a fost condam
nata definitiv pentru vreo una dintre ele si daca nu a expirat termenul de presc
riptie,de tragere la raspundere penala cu exceptia cazurilor cind savirsirea a d
oua sau mai multor infractiuni este prevazuta in articolele partii speciale a co
dului penal in calitate de circumstante care agraveaza pedeapsa aliniatul 1 art
33.
- recidiva


In conformitate cu codul penal co ncursule de infractiuni se clasifica in:
- concurs real
- concurs ideal
CONCURSUL REAL EXISTA ATUNCI CIND PERSOANA PRIN DOAUA SAU MAI MULTE ACTIUNI,INAC
TIUNI savirseste doua sau mai multe infactiuni.
Particularitatea concursului real consta in faptul ca majoritatea infractiuni
lor ce formeaza acest concurs sunt savirsite de regula pe parcursul unui timp in
delungat ceea ce rezulta in urmatoarele, in cazul concursului real este absolut
necesar ca o infractiune sa preceada in timp o alta infractiune, de regula concu
rsul real prezinta un grad prejudiciabil sporit comparativ cu cel ideal.

Concursul real datorita modului specific de constituire prezinta unele car
acteristici:
- in primul rind infractiunile pe care le reuneste apar succesiv,intre ele inter
calinduse perioade de timp diferite, nu este exclusa nick posibilitatea ca fapte
le desi generate de actiuni sau inactiuni diferite sa apara simultan ( de pilda
o persoana loveste si ameninta in acelasi timp art 151,349 aceasta reprezetind t
otusi o exceptie de la regula generala)

- infractiunile ce formeaza un concurs real sunt savirsite de regula in locuri d
iferite,nefiind exclusa insa posibilitatea comiterii lor in acelasi loc
- modul specific de constituire a concursului real permite posibilitatea ca unel
e infractiuni sa apara sub forma consumata,altele sub forma a tentativei,iar alt
ele sub forma unor acte diferite de participatie de pilda cuautorat,instigare,or
ganizare,etc.
PRIN CONCURS IDEAL- in conformitate cu dispozitiile aliniatului 4 art 33 se
intelege situatia cind faptuitorul PRINTRO ACTIUNE (inactiune) savirseste mai mu
lte infractiuni prevazute la partea speciala a codului penal, de pilda atunci ci
nd A cu intentia de al omori pe B
trage din arma intrun loc de circulatie a pietonilor in reaultatul actiunii date
omorindul pe B si provocind vatamari corporale grave lui C. Uninind actiunia cr
iminala materiala cu diferite urmari produse prin savirsirea ei stabilind legatu
ra cauzala a acesteia in raport cu fiecare urmare in parte avind in vedere si at
itudinea psihica a celui ce a comis actiunea fata de fiecare rezultat produs se
observa ca fapta de si unica are capacitatea de a da nastere mai multor infracti
uni, aici se impune savirsirea faptei in anumite imprejurari intrucit numai prez
enta acestora poate duce la aparitia concursului de infractiuni.
TRASATURILE CONCURSULUI IDEAL:
- este o forma a concursului intilnita mai rar in practica judiciara comparativ
cu concursul real
- infractiunile concurente care alcatuiesc concursul ideal pot fi de aceeasi nat
ura juridica sau de natura diferita
- infractiunile pot fi fapte consumate, in u ele cazuri o fapta poate ramine la
etapa tentativei iar alta poate sa ajunga la faza consumarii, de pilda A dorind
sal omoare pe B trage in directia acestuia dintro arma dar este impedicata produ
cerea mortii actiune ce duce si la vatamarea din imprudenta sau cu intentie indi
recta a unei alte persoane
- in raport cu momentul nasterii lor infractiunile din cadrul concursului ideal
apar de regula de odata simultan
- sub aspect subiectiv infractiunile concurente pot fi atit intentionate cit si
imprudente
- pe linga unitate de faptuitori si pluralitate de fapte concursul ideal impune
si conditia ca faptele sa fie savirsite inainte sa intervina o condamnare defini
tiva pentru vreo una dintre ele
Concursul ideal si concursul real privite in ansamblu reprezinta o modalita
te ale aceleiasi institutii juridice,deosebirile dintre ele apar in felul cum ia
nastere fiecare dintre ele,dupa felul specific de constituire a fiecarui tip in
parte. CONCURSUL REAL APARE CA URMARE A SAVIRSIRII MAI MULTOR ACTIUNI SAU INACT
IUNI fiecare in parte dind nastere unei infractiuni care intra in alcatuirea con
cursului.
CONCURSUL IDEAL SE CONSTITUIE PRIN SAVIRSIREA UNEI SINGURE ACTIUNI SAU INCA
CTIUNI care datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care lia
produs genereaza de fapt savirsirea mai multor infractiuni,trasatura specifica c
oncursului real si anume savirsirea infractiunilor prin actiuni sau inactiuni di
ferite constituie unicul criteriu de delimitare de concursul ideal.
SUBIECTUL 4
SE CONSIDERA RECIDIVA - comiterea cu intentie a uneia sau mai multor infrac
tiuni de catre o persoana cu antecedente penale pentru o infractiune savirsita c
u intentie.
Teoria dreptului penal determina urmatoarele tipuri sau forme de exprimare a
recidivei si anume:
- recidiva periculoasa
- recidiva deosebit de periculoasa
Codul penal al Rusiei si teoria penala a acestei tari stabileste si existenta
recidivei simple prin care se intelege comiterea cu intentie a oricarei infract
iuni de catre o persoana cu antecedente penale pentru savirsirea anterioara a un
ei infractiuni intentionate.
Notiunea antecedentului penal o gasim in continutul art 110 iar modalitatea de
stingere a antecedentelor penale in art 111.
1 Se considera RECIDIVA PERICULOASA- atunci cind persoana anterior condamnata
DE DOUA ORI la inchisoare pentru INFRACTIUNI INTENTIONATE a savirsit din nou CU
INTENTI E O INFRACTIUNE.
2 Daca persoana anterior condamnata PENTRU O INFRACTIUNE GRAVA SAU DEOSEBIT DE
GRAVA a savirsit din nou cu itentie o infractiune GRAVA SAU DEOSEBIT DE GRAVA t
ermenul pedepsei cu inchisoare pentru infractiunea savirsita anterior precum si
cel stabilit pentru noua infractiune nu prezinta nici o importanta.
Se considera recidiva DEOSEBIT DE PERICULOASA:
- atunci cind persoana condamnata DE TREI SAU MAI MULTE ORI la inchisoare pentru
infactiuni intentionate a savirsit din nou CU INTENTIE O INFRACTIUNE
- atunci cind persoana anterior condamnata pentru o infractiune EXCEPTIONAL DE G
RAVA a savirsit din nou O INFRACTIUNE DEOSEBIT DE GRAVA SAU EXCEPTIONAL DE GRAVA
. In cazul stabilirii starii de recidiva trebuie de luat in vedere si hotaririle
definitive de condamnare pronuntate in strainatate si recunoscute de instantele
de judecata ale RM.
Nu urmeaza sa se tina cont de antecedente penale la stabilirea starii de reci
diva care:
- au aparut pentru infractiunile savirsite in timpul minoratului
- pentru infractiunile savirsite din imprudenta
- pentru faptele care nu prezinta infractiuni conform codului penal
- stinse sau in caz de reabilitare in conformitate cu prevederile art 111 si 112

- daca persoana a fost condamnata cu suspendare conditionata a executarii pedeps
ei (art 90)
25.03.2014
PEDEAPSA PENALA SI SCOPURILE EI
1 notiunea si semnele pedepsei penale
2 scopurile pedepsei penale
SUBIECTUL 1
Cuvintul pedeapsa din limba noastra ni sa transmis de la romani care denu
miau sanctiunea penala "poena" cuvintul are insa o origine si mai veche doarece
romanii lau preluat de la greci "poini" iar acestia din limba sanscrita "koena"
care insemna verificare,socotire.
In perioada comunitatii gentilice excesele individuale si incalcarea regulilo
r de convetuire erau sanctionate cu excluderea vinovatului din sinul comunitatii
fapt echivalent cu moartea deoarece individul neputincios izolat nu putea trai
in afara comunitatii,mai tirziu odata cu aparitia statului sarcina de a pedepsi
este preluata de acesta statornicinduse primele reguli de convetuire de aplicare
a pedepsei penale astfel incit societatea sa nu mai fie sfisiata de razbunari s
ingeroase si lupte interne.
Pedeapsa nu a incetat sa ramina un instrument de razbunare impotriva infra
ctorului,insa de asta fata era limitata la gravitatea faptei si nu era lasata pe
bunul plac al victimei asa a aparut legea talionului in sensul ca infractorul e
ra obligat sa suporte o dauna indentica cu cea provocata victimei, dispozitii si
milare gasim in codul lui hamurapi regele babilonului, la greci si in cele 12 ta
ble la romani, cu timpul alaturi de practica aplicarii pedepsei ca mijloc de raz
bunare isi face loc si conceptia ca pedeapsa nu ar trebui sa urmareasca numai ra
zbunarea ci sa constituie si o pilda pentru ceilalti. Acest scop utilitar al ped
epsei il gasim dezvoltat la filosofii greci democrit,aristotel,platon,protagoras
t si altii, aceasta idee a utilitatii pedepsei o gasim si la juristii evului med
iu precum si inscrierile filosofilor pina in vremea noastra.

Pedeapsa penala constituie unicul mijloc de realizare a raspunderii penale,
art 61 defineste PEDEAPSA PENALA - ca fiind masura de cosntringere statala si m
ijlocul de corectare si reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de
judecata in numele legii persoanelor care au savirsit infractiuni cauzind anumit
e lipsuri si restrictii drepturilor lor,pedeapsa penala constituie cea mai aspra
masura de constringere aplicata din partea statului.
In cazul pedepsei penale politica penala actuala este caracterizata prin doua
tendinte principale :
- prima consta in stabilirea fata de persoanele ce au comis infractiuni deosebit
de grave si exceptional de grave a celor mai aspre pedepse prevazute de codul p
enal.
- a doua directie prezuma faptul ca atunci cind infractorii au savirsit infracti
uni usoare,mai putin grave si grave sa fie utilizate posibilitatile legale de ne
pedepsire cu pedeapsa cu inchisoare a acestor faptuitori si utilizarea pe larg a
institutiei liberarii de raspundere penala,de pedeapsa penala,astfel incit fapt
uitorii care nu prezinta pericol social sa nu fie privati de libertate
Pedeapsa care conform legii este exprimata in inchisoare sau in anumite restr
ictii a drepturilor si intereselor condamnatului dupa continutul sau cauzeaza an
umite lipsuri si restrictii ceea ce inseamna :
- ca ea este aplicata pentru savirsirea unei infractiuni
- ca aceasta corespunde gradului prejudiciabil al infractiunei comise si persona
litatii faptuitorului
- ea implica totusi o suferinta de natura fizica,morala si materiala
Sistemul pedepselor penale inclus in legea penala permite diferentierea r
aspunderii persoanelor ce au comis infractiuni,acorda posibilitate de a alege fa
ta de faptuitor a unei pedepse ce ar corespunde caracterului si gradului prejudi
ciabil al infractiunei,motivului ei,persoanei vinovatului,caracterului si marimi
i daunei cauzate,circumstantelor atenuante si agravante.