Drept financiar Lector univ. dr.

Ramona Ciobanu Cursul 11

Veniturile publice
Veniturile statului sunt ordinare gi extraordinare.Celeordinare suntreprezentate de impozite, taxe, contribulii gi alte sume datoratela bugetul generalconsolidat.Tot din categoriaveniturilor ordinare fac parte gi veniturile statului din dividende, dobAnzi, vinzarca de acliuni sau active din patrimoniul privat al statului sau unitelilor redevenleprovenite din concesionarea administrativ-teritoriale, unor bunuri apartinind provenite public, venituri din inchirieri, alte asociericu parteneriprivafi, etc. domeniului Veniturile extraordinare ale statului sunt: emisiunea monetar[ suplimentard, inclusivemisiunea interneqi externe, de obligatiunide stat gi bonuri de imprumuturile precumqi vdnzarea unei cantitSlidin rezervade aur a tarii. tezaur,

Veniturile ordinare

A.Im p o z i tel e
Definirea no{iunii de impozit resursi financiarda statuluigi cea mai veche, Impozitelesunt ceamai importantd veniturilorpublice. in ordinea apariJiei in accepliunegenerald, impozitele reprezintd o prelevure Ia dispozigia statului a unei pdrti din veniturile sdu averea persounelor /izice sau juridice, tn vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceastd prelevare seface tn mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil Sifdrd contraprestaliedin partea statului. Impozitelesunt instituitede catrestat,dreptulacestuia de a introduceimpozite prin de cele mai multe ori, intermediulorganelorcentrale(Parlamentul), exercitdndu-se, administraliei localede stat. iar uneorigi prin organele Parlamentul impozitelorde importan!5generalS, se pronunfd?n legdturdcu introducerea iar organele de stat locale pot introduce anumite impozite in favoarea unitdlilor

82

se face - teritoriale.Oricarear fi institulia carepercepeimpozitul, aceasta administrativ in virtuteaautorizdriilegii. in perioadamodern6,impozitele sunt folosite ca instrumentde intervenlieal prin care se regleazd statului in viala economicd,au devenit o metodd de conducere impozitele se pot manifestaca legiuitorului, pielei. in funclie de intenlia mecanismele a producliei ori reducere de stimularesaufrdnarea unor activitdli,de cregtere instrument cu caracter metode intervenlioniste ca servesc produs. Ele anumit sau consumuluiunui gi pentru echilibrarea stabilizarea evoluliei, pentrucorectarea saustructural, conjunctural de activitatea o creqtere cAnd se urmdregte In cazurile capitalism. economice creqterii in mod impozitelor. Intereseazd mdrimii prin diminuarea se aclioneazd vie{ii economice, folosireaimpozitelorca instrumentde incurajarc,de stimularea activitdtii.in deosebit, cuantumului ultimul timp s-au impus unele modalitdii specificecum sunt: reducerea agenlilor rdmdn la dispozilia profiturilor ce ceea ce conducela sporirea impozitelor, a amortizdriloraccelerate de bonifica{ii fiscal !i practicarea economici;acordarea profit. Acestea sunt parte mai mare din o economici agenlilor lasa care mijloacelorfixe, fiscal' scutiri de impozite,reducerisauinlesniri cu caracter pe plan social rolul impozitelor se concretizeazd in faptul c6, prin intermediullor, statul intre produsul intern brut intre claseqi grupuri sociale, din redistribuieo parte importantd persoanele fizice gi cele juridice. In acest mod are loc o anumiti rectificare a de intervenliesuntnumeroase: dintre nivelurileveniturilor.Modalitalile discrepanlelor unui nivel minim de venit neimpozabil; - practicarea de inlesniri fiscalecategoriilordefavorizate; - acordarea impozitelorpentruanumite bunuri de primi necesitate; - reducerea impozitelorpentruacelebunuri ale cdror consumtrebuielinut sub control - majorarea (alcool, tutun,bunuride lux).

Caracteristicile imPozitelor Impozitul este o categoriefinanciard,a cdrei aparilie este legati de existenla caracteristici: statuluigi a banilor.Impozitul are urmdtoarele . este o prelevare cu caracter obligatoriu care se efectueazain numele suveranitdliistatului; . nu presupune si o presta{ie directi (si imediatd)din parteastatului.Prin aceasta direct. de taxe, in cazul clrora existdun raportde contraserviciu impozitelese deosebesc (apdrare publice nalionald, contraservicii unor Deiigur, impozitele presupunrealizarea reprezentarea social6, asistenld publicd, gi ordine llrii pe plan extern,) dar ,..uiitut" populalie a fiecdrei1dri. pentru intreaga gi manifestd se servicii publice existd aceste . prelevirile cu titlu de impozit sunt nerestituibile,astfel cd niciunul dintre contribuabilinu poate pretinde o plat[ directd din parteastatului,pe baza impozitelor de imprumuturile publice care sunt suportate.Prin aceastaimpozitele se deosebesc purtitoarede dobdnziqi rambursabile.

83

Elementele im pozitelor Individualizareahecdrui impozit in parte are o deosebitdiportanjd,at6t pentru fiscale,cdt gi pentrucontribuabiliiin sarcinaclrora se instituie.in acestscop,se organele folosescurmltoareieelemente tehnice: o subiectul impozituluisaucontribuabilul; o suportatorul impozitului; o obiectulimpozitului; . unitatea de impunere; r cota de impunere; . sursaimpozitului; o asieta fiscald; r termenulde plat5; Subiectul impozitului saucontribuabilul, estepersoana fizicl. saujuridicd obligatd prin legela plataimpozitului. TotodatS, in afaraobliga{iei de piatda impozitelor datorate, contribuabiliiorle mai revin qi alte obligalii ce se referd la: declararea obiectelor impozabiie gi a mdrimii acestora,intocmrreaanumitor eviden{e specifice scrise, periodicdla fisc a unor documente. depunerea Deasemenea, contribuabiliiau dreptulde a beneficiade facilitali fiscalelegaleqi de a contesta operaliileconsiderate ilegale. Suportatorul impozitului,estepersoana fizica saujuridicd din ale cirei venituri se suportdin mod efectiv impozitul. Acest elementesteimportantin legiturd cu distinclia fundamentald dintre impozitele directe gi indirecte.Astfel, in cazul impozitelor directe suportatorulcoincide cu subiectul impozitului, pe cdnd ?n cazul impozitelor indirecte subiectul impozitului ?i revine doar o indatorire formald de a pldti impozitul, cdci suportarea efectivdse realizeazd de cdtrepersoana carecumpdrdprodusele sau serviciile (ex. TVA). Obiectul impozitului estebunul, venitul sau activitatea pentru care se datoreazd impozitele. in mod tradifional,acestelement poartddenumirea d,e masdimpozabild. Sursa impozitului, indicd activitateadin care provine masa impozabila.Astfel, vorbim despreimpozit pe venit (pe salariu,profit, renta, etc.) si impozit pe avere (pe actiuni, obligatiuni si altetitluri de valoare, bunurimobilesi imobile).

84

Unitatea de impunere este reprezentatd de unitateain care se exprimd obiectul monetard in cazul impozitelorpe venit, fie diverse impozabil.Aceastaare fie o expresie expresiifrzice- naturale( metrupdtrat,hectar,kg, etc.). Asieta dd expresie modului de agezarea impozitelor gi cuprinde totalitatea operaliunilor pentru identificarea subieclilor impozabili, stabilirea mirimii materiei impozabilegi a cuantumuluiimpozitelordatorate statului. Termenul de platd precizeazd data pind la care impozitul trebuie pldtit; acest termenare caracter imperativ,astfelcd in cazulnerespectdrii salesuntpercepute majordri de intdrziere sau se aplicd unele sancliuni sub forma de popriri de salarii, punerea pe unelebunuri, vdnzarea la licitalie a bunurilor sechestrate sechestrului qi altele. Clasificareaimpozitelor

formelor pe carele-auimbricat si le imbracSimpozitelein diferite Dati fiind diversitatea state,acestea se pot grupadupadiferite criterii. 1. Dupd forma in care se percep,se disting impozite in naturl si impozite in bani. Impozitele in naturS,caracteristice ordnduirilor trecute,imbrdcau forma prestaliilorsau in mod frecvent. dirilor in natur6.Impozitelein bani seint6lnesc 2. Dupd obiectulimpunerii, impozitelese pot grupain impozite pe avere, impozite pe venit si impozitepe cheltuieli. 3. O deosebitdimportanlateoreticdsi practicd o prezintd grupareaimpozitelorin directesi indirecte. Impozitele directe se percep direct de la persoanelefrzice si juridice care, potrivit intenliei legiuitorului,trebuie s[ suporte,la anumitetermenesarcinafiscald stabilitape baza actelor de care dispun organele fiscale privind persoane,avere, posesiunesau venitul fiecdrui contribuabil. Impozitele indirecte nu se stabilescdirect gi nominativ asupravdnzdrtibunurilor sauprestdriiunor servicii. asupracontribuabililor,ci se aqeazd Impozitele directe vizeazd existen(a venitului sau overii, in timp ce impozitele indirecte vizeazd utilizares acestor a. 4. Dupi scopul urmdrit, impozitelese grupeazd in impozite financiare gi impozite de ordine. Primele se instituie in scopul realizdriide venituri pentru stat, cele din urmd vizeazdlimitareaunei acliuni, atingerea unui 1elavdndcaracter nefiscal. impozitele pot fi permanente, adicd 5. Dupd frecvenla cu care se realizeazd,, atribuirea gi perceperealor prezintd o anumiti regularitategi incidentale, adicd se instituiesi se incaseazd o sinsurd, datd.

85

6. Dupd institulia care le administreazd, se intAlnescimpozite ale statului gi impozite locale, in cazul statelorcu structurdunitarS,respectivfederale, ale statelor membre ale federa{iei qi locale,in cazulstatelorfederale. propria politicd fiscald (numarul si cuantumul Precizdm cd fiecare stat stabileste impozitelor, categorii de contribuabili, exonerari, reduceri, deduceri) in functie de Tocmai de aceeanu vom gasi toate aceste obiectivelemai largi de politica economica. mod invsriabil. Exista atateapolitici fiscale cate stqte exista, impozitein toate stqtele, in de altfel intre state manifestandu-sechiar o anumita concurenta fiscala in scopul atragerii de capital. Suntpreferate statele cufiscalitate redusa (presiune fiscala mica) si cu legislatiefiscala stabila. Impozite directe Impoziteledirecte reprezintdforma ceamai vechede impunere.Ele s-aupracticat insd, o extinderesi o diversificaremai mare au cunoscut si in ordnduirileprecapitaliste, faptul cd se stabilescnominal, in abia in capitalism.Impoziteledirecte au caracteristic fizice saujuridice, in funclie de veniturile sau avereaacestora, sarcinaunor persoane pe in legislatia fiscala. Ele se incaseazi direct de la baza cotelor de impozit prevSzute subiectulimpozitului la anumite termene dinainte stabilite. Impozitele directe pot fi grupate in impoziterealegi impozitepersonale.

Impozitul funciar
Impozite reale Imnozitulne clSdir! Impozitulpe activitSli gi industriale, cornerciale rofesiilibere Impozitul pe capitalul mobiliarsaubdnesc

IrrpozrrB
DIRECTE

Impozite pe venit Impozite personale

Impozite pe veniturile persoanelor fizice Impozite pe veniturile societdtilor comerciale

Impozite pe avere

Impozite pe avereapropriuzisd. Impozitepe circulalia averii pe sporul Impozitul de avere

86

Impozite indirecte A. Caracterizaregeneral[ a impozitelorindirecte Impozitele indirecte se percep de la toli cei care consumd bunuri din categoria celor impuse sau beneficiazd de anumite servicii, indiferent de veniturile, averea saLt situalia personald a ocestora. Fiind perceputein cote propor{ionaleasupra valorii (ex. TVA 20Yo) ori in sumefixe pe unitateade mdrfurilor vdndutegi a serviciilorprestate mdsurd (ex. Accize 200$/tona),impozitele indirecte creeazdimpresia falsd cd ar fi c[ ar asigurao repartilieechitabilda mdsurdde toatepaturilesociale, in aceeagi suportate perceputIavdnzareaunei anumite indirect cota impozitului sarcinilorfiscale.Chiar daci estemuncitor,![ran, industriag acesteia sau mdrfi estemicd, indiferentdacdcumpdrdtorul un caracter regresiv. raportatinsd la intregul venit, impozitul indirect capdtd comerciant, Agadar, cu cdt o persoand rcalizeazd venituri mai mari, cu atdt suporti pe calea fiscaldmai mica (si invers). o sarcind impozituluipe consum, niveluiui de trai al Toate impozitele directe si indirecte contribuie la scdderea populafiei, dar in mod diferit. Astfel, in timp ce impozitele directe duc la sciderea veniturilor nominale ale diferitelor categorii sociale, impozitele indirecte erodeaza putereade cumpdrare.in !6rile dezvoltate,de regul6, aportul impozitelor indirecte la in larile io.rnu..u veniturilor fiscaleale statuluiestemai mic decAtal impozitelordirecte. in curs de dezvoltare,insd, ponderea impozitelor indirecte o devanseazlpe cea a cauze: impozitelordirecte,in totalul veniturilor fiscaleale statuluidin urmatoarele economica; dezvoltare - slaba scdzutal impozitelorpe venit gi a celorpe avere; - randamentul (cheltuieli modicede agezare, gi costul relativ redusal perceperiiacestora - comoditatea gi urmdrire); percepere - caracteruluilor mai voalat (sunt perfide) - fiind cuprinse in prelul de vdnzarea bunurilor gi serviciilor, nemullumirea cumpdrdtorilorse indreapta asupra agentului economicAinu asuprastatului,carel-a instituit.
Formeleimpozitelor indirecte

Taxa pe valoare addugatd(TVA)

Taxe vamale

Alte impozite indirecte

87

B. Taxele
No{iuneade taxi Taxele (de timbru, pentru eliberarea unor documentesau autorilatii, notariale, etc.) reprezintdplata efectuatd de persoanefizice saujuridice pentru serviciileprestate acestorade cdtre stat. care solicitd o anumitdactivitatedin de la persoane Cu alte cuvinte,taxele sunt incasate de servicii publice altele decdtcele cu parteaunor institulii ale statului sau beneficiazd caracter productiv. Taxa constituie, alSturi de impozite, cea de-a doua categorie principaldde venituri la bugetulde stat. trdsdturilorspecificeimpozitelor,gi anume:caracter Taxele intrunescmajoritatea urmdrire in caz de neplata.Principaleledeosebiriintre obligatoriu,titlu nerambursabil, in faptul cd taxa sepercepenumai de la cetdleniicare taxd si celelalteimpoziteconstau solicitd organelorpublice respectivetndeplinireaunor prestalii sau sertticii. Subiectul solicitdefectuareaunei activitili din momentulcAndacesta plltitor esteprecisdeterminat din parteaunui organsau institu{iide stat. printr-o serie de trdsdturi Spre deosebirede impozite, taxele se caracterizeazd gi specifice, anume: cheltuielilornecesare serviciilorsolicitate contribulii pentruacoperirea - taxelereprezintd pentru acoperirea pe cdnd impozitelese intrebuinleazd cheltuielilor de diferite persoane, generale ale societdlii; pldli frcute de persoanefrzice saujuridice pentru servicii sau lucrdri - taxele reprezintd pe cdnd in cazul impozitului si imediat de c[tre stat acestora, mod direct in efectuate direct sauimediatplStitorului; un echivalent statulnu esteobligat sI presteze - mdrimea taxei depinde de felul gi costul serviciului prestat,in timp ce cuantumul in func{iede naturagi volumul venitului impozabilsaua averii; impozituluise determind - termenelede platd ale taxelor se fixeazd de regula in momentul solicitdrii prestarii in prealabil. de platdsestabilesc termenele in timp ce la impozite serviciului, principii, qi anume: gi aplicarea taxelorse au in vederecdteva La stabilirea - unicitatea taxdrli, in sensulcd pe unul gi acelaqiserviciu prestatunei persoane, pentruneindeplinirea tax[ decdto singurddata;rdspunderea nu datoreazd aceasta incadratede la institulia obligaliei de platd revine funclionaruluisau persoanei gi nu debitorului; sauorganulde statrespectiv - nulitatea actelornelegaltaxate; - taxele sunt anticipative,in sensulcd ele se datoreazd 9i se achitd in momentul a fi efectuatede organelesau solicitdrii serviciilor sau lucrdrilor ce urmeazd" institutiile de stat.

88

Venitu ri extraordinare
No{iuneaveniturilor publiceextraordinare Veniturile publice extraordinare sunt considerate venituriie la care statul apeleazd numai in cazuri exceplionalegi anume atunci c6nd mijloacele bdnegtiprovenite din resursele curente, ordinare nu acoperd integral cheltuielile bugetare. Veniturile extraordinare sunt reprezentate de imprumuturile interne gi externe, inclusiv bonurile de tezaursi obligaliunilede stat,suplimentarea maseimonetare aflatein circulalieprintrqi vdnzarea o noui emisiunemonetard unei pdrli din rezervele de aur al statului. De asemenea,in cadrul procesului de echilibrare a sistemului bugetar in ansamblulsdu,in cadruloperaliunide consolidare bugetard,apartransferurile gi virdrile de credite bugetare. Pentru bugetul care beneficiazd, de veniturile provenite din gi viriri, acestea transferuri reprezintd venituri extraordinare. Imprumutul public si datoria publica Imprumut public Din punct de vedereterminologic, expresia pubiic" estesinonimd cu ,,imprumut se cuprindatAtimprumuturilede stat,cdt gi cele ale ,,creditpublic", iar in sferaacesteia unitdtilor administrativ-teritoriale. imprumuturilede stat sunt contractate de la persoane qi fizice de la institutii de credit interne,de la alte state sau organizalii financiareqi pentru rcalizarea bancareinternalionale echilibrului bugetarla nivel guvernamental sau local. Pentru exprimareaproporliei cantitative a acestorimprumuturi este utilizatd Si sa rdspdndit expresia datorie publicd, devenindindicele sintetic de apreciere a situaliei financiare a statelor. Avantajele imprumuturilor de slal sunt urmdtoarele: - consolideazdpatrimoniul statului prin valorile reale create ca unnare a intrebuinldriiin folos public a sumelorde bani imprumutate; - sunt mijloace de incurajare a economiilor bdneqti qi de activare a unor capitaluri particulare, uqurdnd plasarea de capital autohton in economia na{ionald. Dezavantajele imprumutttrilorde stat in statele contemporane sunturmitoarele: generaliile viitoare obligdndu-le sd suporte cheltuielile de - angajeazd. rambursare contractate mai alespe termenindelungate; particular - reduccapitalul din economia nalionald cu consecinle de impiedicare a procesului normal de dezvoltare a producliei, influenleazd capacitatea contributivaa cetdtenilor. Guvernul, prin intermediul Ministerului de Finanle, este cel care are initiativa contractdriiimprumuturilor care se dezbatgi se aprobdde cdtre Parlament, fie odatdcu legea bugetardanual5, fie in cursul exerciliului bugetar, atunci cAnd apar cheltuieli neprevdzute. Aprobarea de cdtre Parlamenteste o condilie esenlialda imprumutului, intrucdtguvemelenu pot contracta imprumuturide la sine putere.Acordul Parlamentului
89

este o garun(ie politicd a creditdrii statului.Guvernul,prin Ministerul de Finan{e,va qi restituirea imprumutului. rcpartizare incasare, de contractare, realiza toateoperaliunile poate (public) fi: de stat imprumutul l. pe termenscurt(pdndla un an) pe termenmediu (intre 1 gi 5 ani) mai marede 5 ani) pe termenlung (pentruo perioadd 2. guvernamental local 3. intern extern de cdtrestat 4. contractat garuntatde cdtre stat; in acestcaz imprumutul este rambursat din surse proprii, nu de citre stat; beneficiarul garanliei poate fi orice agent prin hotdrAre publicdloca16, desemnate de guvern. economicsauautoritate imprumuturile pe termen scurt sunt destinate acoperirii unor cheltuieli procedee: Pot fi utilizateurmdtoarele pe parcursulexerciliuluibugetar. intervenite certificate de trezorerie de tezaur, bonuri de stat: de titluri a) emisiunea Si obligaYiuni juridice. gi Acestetitluri de credit sunt emisede fizice pentru persoane pusein vdnzare sau dematerializati citre stat.prin Ministerul de Finan{e.gi pot fi in formd materializatd formd materializati trebuie sd cuprindi in emise Dacd sunt (prin inscriere in cont). urmitoareleelemente: dataemisiunii gi valoarea - denumirea, pentrudobAndd - ratadobdnziigi scadenla - scadenlatitlului, data la care se incaseazdvaloarea acestuiaplus ultima tranq[ a dobdnzii. b) imprumuturi la BNR c) imprumuturi din contul curent al Trezoreriei d) imprumuturi de Ia binci, alte institu{ii de credit, persoanejuridice romine sau striine e) imprumuturi de Ia institulii financiareinternafionale. procedee suntvalabilegi pentruimprumuturile pe termen mediu si lung. Legea Aceste publice nr. 31312004prevedecd obligaliunile pot fi numai pe termenmediu-gi datorie pe termenlung, mai poartd denumireade anuiti{i. in lung. in cazul in care sunt "-ire se achitd valoareatitlului plus dobdnda fiecare an se achitd dobdnda,iar la scaden{1 etc. plus eventuale comisioane, (ultima tranqd),

90

Datoria publici Reprezintd totalitateaobligafiilor bdnegti pe care le are statul la un moment dat fat6 de creditorii sdi interni gi externi. Cu alte cuvinte, imprumutul public constituie datoria publicS. Corespunzitor formelorimprumutuluipublic, datoriapublicdpoatefi: a) pe termenscurt(flotantd),mediu saulung (consolidatd); b) - guvernamentald (imprumuturicontractate saugarantate de Guvern,prin Ministerulde Finanle, ?nnumeleRomdniei) - locald (imprumuturi contractatesau garantatede cdtre autoritdjile administraliei publicelocale); c) interndsauexternd. Ministerul de Finanle estesingurul contractant si administratoral datoriei oublice guvernamentale gi are urmdtoarele atribulii privind gestiunea datorieipublice: necesarul -estimeazd de lichiditali pentrucheltuielilebugetare -contracteaz[ imprumuturi -subimprumutd sume scrisori de garanlii -emite imprumuturile,dob6nzilegi comisioanele -restituie aferente -{ineconturilespecifice(contabilitatea datorieipublice) proiectullegii anuale privind plafonul de indatorare -elaboreazd -elaboreazd contul generalanual al datoriei publice ca anexdla contul generalanual de execufiea bugetuluide stat -!ine Registrul datoriei publice in care se line evidenla datoriei publice, registru care cuprinde4 componente: Subregistrul datorieipubliceguvemamentale interne Subregistrul datorieipubliceguvernamentale externe Subregistrul datorieipublice localeinterne Subregistrul datorieipublice localeexterne Ficaresubregistru arc 2 pozilli: datoriepublicadirect[ gi datoriepublicd garantatd.

9l

Drept financiar Lector univ. dr. RamonaCiobanu Cursul 12

CIIELTUIELILE

PUBLICE

L NOTIANEA DE CHELTAIELI

PUBLICE

Cheltuielilepublice reprezintl modalitd{ide repartizare qi utilizare a fondului generale bdnesc bugetarin vedereasatisfaceri necesit5{ilor ale societ5{ii. Mdrimea cheltuielilorpublice diferd de la o tard la alta gi de la o perioaddla alta, structura cheltuielilorfiind puternicinfluenlatdde structura de clasda societ5lii. Legeabugetardanualdestedocumentulcare prevedegi autorizeazd, pentrufiecare an bugetar, cheltuielile bugetaregi reglementiri specifice legate de acestea.Sumele aprobate cu titlu de cheltuieliprin legeabugetard anualdreprezintd limite maximecarenu pot fi dep[gite.Angajarea cheltuielilorpublice sefac numai in limita creditelorbugetare aprobate. Sumele alocatecu titlu de credit bugetar prin legea bugetardanuald in vederea acopeririianumitorcheltuielinu pot fi utilizatein alte scopuridecdtceleaprobate. Din punct de vedereal intinderii in timp a autorizdriibugetare, cheltuielileaprobate prin legea bugetard anuald sunt de doud categorii: cheltuieli anuale Si cheltuieli multianuale. Pentru acliunile multianuale se inscriu in buget, distinct, creditele de angajamentqi creditelebugetare.ln vederearealizdrliacliunilor multianuale ordonatorii de crediteincheie angajamentelegale,in limita creditelorde angajament prin aprobate bugetpentruanul bugetarrespectiv. Creditul de angajament reprezint[limita maximda cheltuielilorce pot fi angajate, in timpul exercifiuluibugetar, in limitele aprobate. Creditele bugetare reprezintl sumele aprobate prin buget, reprezentAnd limita pdna pot qi pl5!i maximd la care se ordonanla efectua in cursul anului bugetarpentru in cursulexerciliului bugetarori din exercilii anterioare angajamentele contractate pentru gi efectuapldli din buget. acliuni multianuale, respectivsepot angaja, ordonanla Angajamentullegal este orice act juridic din care rezulti sau ar putea rezulta o pe seama obligalie fondurilorpublice. 2. CLASIFICAREA CHELTAIELILOR PUB LICE

in literaturade specialitate cheltuielile publice se grupeazadupd diferite criterii. Pentruinlelegerearolului cheltuielilor publice precum gi a caracteruluigi conlinutului politicii economicepromovate de cdtre stat prin intermediul cheltuielilor sale, este necesard cunoaqterea structuriiacestora pe careo au. dupddestina(ia In general, pentru indeplinirea funcliilor sale, statul efectueaz[ urmdtoarele cheltuieli: o cheltuieli publicepentruscopuri sociale;

92

a a a a a

cheltuielipentrucercetare-dezvoltare; militare; cheltuieli aparatului de stat; cheltuielipentrufuncfionarea economic; cheltuielipublice cu caracter altecheltuieli.

2.1. CHELTUIELI PUBLICE IN DOMENIUL SOCIAL in aceastd categorie intrd cele pentru finanlarea invdlimdntului public Ai prin infiinlarea relelei de spitalede celui privat, pentru apdrarea sanatAtii subvenlionarea stat gi organizareaaltor acliuni sanitare, pentru organizareasistemului securitalii gi asistenlei socialeetc. Cheltuielile ficute de stat pentru invitimint, investiliile in capital uman, cum mai sunt denumite, cu un randamentmare pentru colectivitate, ocupd o pondere acesteiactivildti se asigurdnu importantain bugetelenalionale,cu toate cd finanJarea numai pe seamaresurselorbugetare,ci gi a resurselorcare provin din taxe scolare, proprietAlilor apa(inAndgcolilor saudin unele donalii, venituri oblinute prin exploatarea acegtia terfii. de cdtre cdtre serviciidesfigurate Cheltuielile publice pentru sinitate sunt cheltuieli frcute cu asistenta medicald. in perioadacopildrieigi adolescenlei, Astfel, cheltuielileefectuate deci pentruasigurarea productivd,fac partedin care se pregdtesc sAndtdlii unor persoane sd intre in activitatea umane,avdndacelagi caracter cu cheltuieiipentruinvdtdmAnt. investiliile in resurse Cele efectuatein perioada in care beneficiarii lor desfbsoarl o activitate productivd sunt a populaliei active gi sunt recuperabiie indreptatespre menlinereastdrii de sdndtate din veniturile realizatede cei cdrora li s-a menfinut capacitatea de muncd. Cheltuielile pentruingrijirea medicalda persoanelor in vdrsti saucaregi-aupierdutdefinitiv efectuate capacitatea de muncd sunt suportatedin veniturile create de acesteain perioadade suntasigurate activitateproductivd.Cheltuielipublicepentrusdndtate din Fondulnalional unic de asigurdrisocialede sdndtate. Asigurdrilesocialede sinitate reprezinti principalul sistemde finanlare a ocrotirii qi promovdrii sdndtilii populaliei care asiguraacordarea unui pachet de servicii de bazd, reglementatprin lege. Persoanelebeneficiareale presta{iilorde asigurdrisocialesau ,,asiguralii"sunttoli cet[lenii romdni cu domiciliul in !ar[, precum gi cetd]eniistrlini gi apatriziicu domiciliul in Romdnia,sub condiliaplnlii contribuliilorde asiguriri socialede sdndtate. Sistemul asiguririlor socialeare o sferade cuprindere, un conlinut gi o structurd fireascda raporturilorde muncd. diferita de la o lard \a alta, el fiind astizi o componentd Cheltuielilepentru asigurdrilesocialeoscileazica ponderede la o tard.laalta gi constau, in primul r6nd, in plata pensiilor qi, in al doilea rdnd, plata unor ajutoare in caz de boald ori accidentede muncd, alocalii pentrufamilii defavorizate,indemnizalii de Somaj,etc. din bugetulasigurdrilorsocialede stat Cheltuielilepentru asigurdrisocialesuntacoperite qi din bugetulasigurdrilor de somaj. socialefac partegi cheltuielilepentru culturl Din sferamai largda cheltuielilor care au in vedere organizarea, funclionarea gi intrelinerea instituliilor culturale (bibliotecii,muzee,teatre,filarmonici, operd-operetd, patirimoniul cultural),dar gi presa, politica culturalda statului.Principaiele edituri,casede film. Acestecheltuielireflectd incasdri proprii ale instituliilor respective, surse de finanlare sunt fondurile bugetere,

YJ

donaliile, sponsorizdrile. Cheltuieli publice pentru culturd, culte, activitate sportivd Si tineret contribuie la educareaspiritual, esteticd,moralS a populaliei prin activitdli religioase, sportivesaudivertisment. artistice,

2.2. CHELTAIELI PENTRU CERCETERE-DEZVOLTARE Aceste cheltuieli reflectdpolitica statului in domeniul gtiinlei qi sunt efectuate de acestapentru a susfine gi a incuraja inovarea.Finanlareaacestui domeniu se face cu anumitediferenlieri,in raportcu formelepe careo imbracdcercetarea: - cercetarea fundamentola, al cdrei scop este inovareateoreticS,extinderealimitelor cunoaqterii; estefinanlat[ in maremdsura de citre stat. aplicativd,al cdrei scopesteinovareapracticd, respectivcrearea de produse - cercetarea / servicii / tehnologii / tehnici relele noi sau?mbundtalite; estefinanfatein mare mdsurd de agenliieconomici. de demoltare,al cdrei scopesteaplicarea cercetdriigi / sautransferulei in - cercetarea gi societate gi careestefinanlati in maremdsurd economie de agenlii economici. Principalele surse de finanlare sunt: bugetul de stat, fonduri de cercetaresurse externe. dezvoltare ale agenliiloreconomici, O pozi{ie aparte gi un rol deosebitin acest domeniu revine universitdtilor,care efectueazd cercetdripe baza de contract(cu statul sau cu agenlii economici)gi care igi constituie fondurii proprii pe care, ?n mare mSsuri le folosesc pentru finan{area (laboratoaie, dctdrii, echipamente, infrastructuriicercetdriiuniversitare pentru aparaturd) qi de schimb de informatii de intrelinereaunui mediu de documentare, de oomunicare ca gi pentruformarea resursei umane. inalti operativitate, 2.3. CHELTUIELI MILITARE

Cheltuieile militare reprezintd unul dintre capitolele cele mai importante ale cheltuielilorpublice, avdndo pondereridicati in bugetele statelor.Acestecheltuielisunt neproductivegi risipitoare, afectdnd in mod deosebit economiile ![rilor in curs de a cheltuielilormilitare depdgeqte dezvoltare, unde ritmul de creqtere pe cel al venitului na!ional. Cheltuielile militare sunt clasificatein literaturade specialitate in doud categorii: fac parte cheltuielilecu intrelinerea directe qi indirecte.Din prima categorie in lard gi pe teritorii striine a armatei, flotei marine qi aeriene, achizilionarea de armament, echipamant militar, mijloace de subzistenla etc. care figureazdin bugeteleministerelor respective.Din cea de-a doua categorie fac parte cheltuielile legate de lichiderea urmdrilor rdzboiului, cum ar fi: plaliile in contul datoriei publice contractate in timpul rdzboiului,reparaliile(despdgubirile) de rdzboi;pensiiledatorateinvalizilor, vaduvelorgi orfaniior de rdzboi; cheltuieli legatede aplicareaunor acorduriinternalionale cu caracter de rdzboaie. militar,cheltuieli cu pregdtirea

94

2.4. CHELTAIELI PENTRU FUNCTIONAREA APARATALUI DE STAT Organeledin acestaparatse preocupdde cele mai variate probleme.incep6ndcu de relalii diplomaticecu alte state,stabilirea qi adoptarea legilor, intrelinerea elaboararea salubritate,iluminatul public, ingrijirea qi incasareaimpozitelor qi taxelor, canalizare, teritoriald, parcurilor, inregistrareaactelor de stare civild, gi pAna la sistematizarea strdzilor,protec{iamediului construireade drumuri gi poduri, intrelinereagi repararea se adaugd contra inundaliilor,paza contra incediilor. La acestea inconjuritor, apdrarea polilia gi cu menlinerea ordinii publice,gi anume: insdrcinate cheltuielileprivind organele justifia, deci intregaparatulcu atribulii coercitive. jandarmeria, siguranlastatului, Mdrimea cheltuielilor pentru func{ionareaaparatuluide stat spore$teo datd cu ajungdnd astdziin lirile dezvoltatela complexit[1ii vielii economice-sociale, cregterea peste o treime din venitul nalional gi delindndpondereacea mai importanti in totaiul de publice.Acestecheltuielise referdnu numai la salariilefunclionarilor cheltuielilor gi tehnice pe caretrebuiesd le aibdla dispozilie. Nivelul materiale stat,ci qi la mijloacele pentru importanld publici deosebiti funcfionarea are o funclionarilor salariiior a acestei realitili poateduce in considerare a organelorstatului.Neluarea corespunzdtoare inciusiv la coruplie. de disfunctionabilitate, la gravefenomene 2.5. CHELTUIELI PUBLICE PENTRA ACTIANI ECONOMICE nalionaleservesc la: finanlirii economiei bineqti destinate Resursele o realizarea investiiiilor; in aceasd catci-'.orie se inchid construirea de fabrici, producliei, lor cu maginile,utilje gi unelte necesare intreprinderi,uzini noi qi echiparea qi lSrgirea celor existente; modernizarea precumqi reconstruirea, o reparatrii t-li dot6ri, . acoperirea unor subvenliila import unor diferenlede pre! (cu alte cuvinte acordarea sauexport); . acoperirea cheltuielilor pentru finanlarea acliunilor agronomice, zootehnice qi gi repararea drumurilor qi podurilor; intrelinerea comunalS, de gospoddrie veterinare, o construirea rezervelorde stat. Cheltuielile publice cu caracter economic au cunoscut o creqteredeosebitdin conlinutulpoliticilor intervenlioniste. postbelicd, concretiz6nd perioada

95

Drept financiar Lector unir'. dr. Ramona Ciobanu Cursul 13

Sistemul fiscalin Rom6nia- principiile,structura gi nivelul fiscalititii

Politica fiscala este un ansamblude instrumente de intervenlieaparlin6ndstatuiui constdnd in formarea de impozitor gi taxelor, a veniturilor bugetare, repaftizarea (alocarea) cheltuieiilor, asigurarea echilibrului bugetar. Putent defini politica fiscald ca fiind volumul Si provenienta resurselor de ulimentare a fondurilor publice, metodele de prelevare (colectare) care urmeazd a fi utilizate, obiectiveleurmdrite Si mijloacele de realizare q acestora. Ea poateurmdri 5i atingerea unor scopuripur fiscale.dar gi economice, sociale, miiitare.Astfel, ea esteo pafie integrantd a acliuniloreconomice generale intreprinse de stat. Deoareceprelevdrilede resursebdnegtide la persoanefizice qi juridice ia fonduriie publice conduc la scdderea patrimoniuluicontribuabilului, acesteprelevdri trebuiesa fie stabiiitede autoritdlile publicecompetente qi si imbraceo formdjuridica - aceea ade$'atd de lege- astfelincAtsafie opozabild tuturormernbrilor societdlii. Autoritelile publice pot promovao politicd fiscaldcare si trateze egal pe rofi - stabilind contributii egale- (politica fiscala egalitarista) contibuabilii sau pot face diferen{ieriin tratamentul fiscal (politica fiscala interventionista) in functie de mai multecriterii: forma de proprietate juridica forma dimensiune ramurdeconomicd zonaeeog'aficd sediulagentului economic puterea contributivd a pldtitorului datdde volumulvenituriiorgi mdrimea averii

96

grupasocio- profesionald din carefaceparte(salariat. pensior,ar etc.) chiar gi situaliapersonald (dacaestecdsatorit sau necdsdtorit. dacd are sau nu copiietc,)

Politica fiscaid dispune, agadar,de numeroase pArghii de influenlare a proceselor economice, care trebuie astfel condusepentru a incuraja agenlii economicisa facd investiliiproductive, pentrua dezvoitaanumitedomeniide activitate, pentrua stimula munca9i economisirea etc.Interventionismui fiscalsepoatemanifesta" spreexemplu. sub forma acorddrii unor scutiri (exonerdri), reduceri sau deduceri fiscale. IJtilizarea instrumentelor fiscale (spre exemplu numdrul qi varietateaimpozitelor, tipul de - progresivsau cotd unic5,reduceri. impozitare scutiri gi deducerifiscale),contureazd strategia in domeniulfiscalcareurmdre$te cre$terea economicd. Realizarea politicii fiscale este de neconceputlird existen{aunei structuri institutionale adecvatereprezentatd de aparatul fiscal. Acesta cuprinde totalitatea organelor fiscalegi de controlale statului aie cdroratributiisunt: stabilirea cuantumului impozitelor gi taxelor qi ?ncasarea urmdrirea lor controlul respectdrii le_ealitalii in acest domeniu.

in Rorndnia latura legislatir,S a activifilii fiscaleesterealizatd de Parlament, iar latura executiva revine Guvernului, prin Ministerul Finan!elor. in procesul constituirii fondurilor bdnegti ale statuluisenascraporturi juridice fiscale. Obiectul acestor raporturiconstd in sumade bani reprezentAnd taxe si impozite juridice. datorate persoane de ftzice;i juridice fiscalesuntstatul(careare dreptulde a impuneSubiectele raporturilor de a stabili impozite) gi contribuabilii(care au obligalia de a participa la realizarea veniturilorstatuiui). intre statgi contribuabil existdun raportde subordonare: statuleste reprezentat de organelefiscalecare compunaparatulfiscal gi in calitatede autoritate publicd are putereade a stabili gi aplica un sistemde impozitarepe teritoriul sdu. Contribuabilii sunt persoane fizice saujuridice carerealizeazd venituri saudetin bunuri supuse juridicade a plati anumite impozit[rii gi careau obligalia impozite. juridice fiscaleesteformatdin drepturile Continutul raporturilor gi obligatiile ce revinsubiecteior acestor rapofturi, drepturigi obiigatiiprevdzute in legislatia fiscald. Am definitanterior poiiticafiscal5. qi aparatul fiscal.dartrebuiesdprecizdm gi conlinutul notiuniide sistem fiscal.

97

Sistemul /iscal reprezintd totalitatea intpozitelor si taxelor provenite de la persoane.fizice bugetele publice. E.ste Sijuridice care alintenteazd vorba despreceeace in practicd se numeSte fiscalitate.Dupd revolulia anticomunistd din 1989,in Romdniaa fost promovat un (pachet)set de reforme carea cuprins gi reforma fiscald. S-a urmlrit crearea unui sistem fiscalcoerent gi eficient. A fost creatcadrullegislativ al privatizirii gi otganizarea activitAlilorpe baza liberei initiative.Extinderea sectoruluiprivat impune organizarea unui sistemfiscalcares5-lincurajeze. o societate liberbnu poateexista{Erd proprietatea privatdgi economia de pia![.

Principiile fiscalitetii
Principiile generale ale fiscalit[1iiuneisociet6!i liberesunt: 1) Justificarea irnpozitului Impozitulestejustificat prin aceea cd funclionarea oricdreisocieti{i implica costuri caresuntacoperite din resurse propriiale statului gi impozite. 2) Principiul individualitdlii Idealuldemocratic irnplicdfaptul ca individulsd fie l[sat liber in alegerile salegi in utilizarea veniturilor.Fiscaiitatea nu trebuie sd aiba drept scop influen{area alegerilor individuale pe carecetdtenii le fac. 3) Principiul nediscriminarii Impozitulnu trebuiesd fie discriminatoriu. trebuiesd existeaceleagi regulipentrutoli contribuabiiii. Mdsurilediscriminatorii suntincompatibile cu o societate liber6. 4) Impozitultrebuiesd fie impersonal Aceastaconducela preferarea impoziteloragezate asuprabunurilor gi nu a celor aqezate persoanelor, asupra astfelinc6t sd nu se ajungdla cercetarea inchizitoriala a vielii persoaneior saugestiuniiintreprinderilor. 5) Principiulde neutralitate impozitul trebuie si fie favorabil unei econorniieficiente.Impozitarea excesivd a asentilor penalizeazd economici ntanagementul superior. iar interesul pentrueficien{a va scddea. 6) P rincipiul de lesitirnitare

98

Veniturilecareprovin din serviciiefectivprestate societatii(salariile. profitul) sunt legitime, meritate gi nu trebuiesd fie apdsate de o fiscalitate exesivd. 7) Principiulde non - arbitru Principiile care guverneazd impozitul trebuie sa fie clare, simple gi si nu iase loc interpretdrilor. Ele trebuie discutatein Parlament, in mod democratic. Arr. 53 di, constitutia Romaniei prevede:,,Cetdlenii au obligayia sd contribuie,prin intpozitesi taxe,la clteltuielile publice. a sarcinilor.fiscale. orice alte presta\ii sunt interzise, in afara celor stabilite prin lege, i, situalii exceptionale ". Codul Jiscal adoptatin 2003 stabileqte cadrul legal pentru impozitelegi taxele care constituie venituri la bu-eetul de stat gi bugetelelocale,precizeazE contribuabiliicare trebuiesd plateasca acesteimpozitegi taxe, precumgi modul de calcul gi de platd al acestora'codul de procedurd fiscatd adoptatin anul 2003 reglementeazd drepturilegi obligatiilep[rtilor din raporturile juridice fiscaleprivind administrarea impozitelorgi taxelor datoratebugetuluide stat qi bugetelorlocale.prevdzute de codul fiscal. prin administrarea impozitelorgi taxelor, in accepliunea codului de procedurdfiscald.se in{elege ansamblur activitetiror desfdgurate de organere fiscare in regitur6cu: a) ir,registrarea fiscald b) declararea, stabilirea, verificarea gi colectarea impoziteror gi taxelor c) solulionarea contestaliilor impotrivaactelor administrative-fi scale. sistemul legal de irttpuneri trebuie sd asigure asezarea justa

Structura sistemului fiscaf(fiscalitatii)

Structura fiscalitaliidin RomAnia. agacum esteea regiementatd de art.2 dinCodulFiscai Romdn. esteurmStoarea: a) impozitulpeprofit: b) impozitulpe venit; c) impozitulpe venitulmicrointreprinderilor; d) impozitulpe veniturileoblinute din Romania de nerezidenti: e) impozitulpe reprezentante:

99

addugatd; 0 taxape valoarea g) accizele.: h) impozitele gi taxelelocale Toate impozitelegi taxele se pl5tescin monedanalionalda RomAniei.iar sumele exprimate intr - o monedd strdind seconvertesc in moneda nationald Romaniei. Codul fiscal cuprindegi reglementarea unor aspectefiscale internalionalecare vizeazd. evitarea dublei impuneri.Dubla impunereestesupunerea la impozit a aceleiagi materii impozabile perioadd de timp. de cdtre2 autoritati 9i pentruaceeagi fiscaledin tdri diferite. Ea apare numai in cazul impozitelordirecte(impozitulpe venit pi impozitulpe avere). Elirninareadublei impuneri internalionale reprezintdo necesitate pentru a asigura dezvoltarea reialiiloreconomice intemafionaie, pentruasigurarea liberlaliide circuiatie a rnuncii9i a capitalului. Romdniaa incheiatconven{ii pentruevitarea dublei impunericu peste80 de state. Conventiile au labazE, pricipiileconlinute de modelele de conventii elaborate de Organizafia pentru Cooperare Economicdgi Dezvoltare(OECD) in anii 1963,1977-1992. Dacd' prevederile CoduluiFiscalRomAncontravinprevederilor unui tratatla careRomdniaesteparte,se aplicdprevederile aceluitratat. in celece urmeazd vom facescufte referirila impoziteie reglementate de Codulfiscal.

1. lmpozitulpe profit
Proftul se calculeazd, ca diferenld intre veniturilerealizate din orice sursdqi cheltuielile efectuate in scopul realtzdriide venituri,dintr-un an fiscal. din care se scadveniturile neimpozabile gi, la carese adaugd cheltuielile nedeductibile. Codul Fiscalstabileste care suntvenituriie neimpozabile qi cheltuielile deductibile. Anul fiscal esteanul calendaristic. Cota (standard) de impozit pe profit, care se aplicd asupra profituluiimpozabil, estede l6%. Barurilede noapte, discoteciie" cazinourile" pariurilesportive pldtesc un impozitpe profit de 5Yo. codul Fiscalprevede scutirigi reduceri de impozite pe profit pentru: contribuabilii din zonedefa'orizate - deciarate prin lege; contribuabilii din zonelibere; unitSlidestinate persoanelor cu handicap:

100

contribuabilii implicaliin produclia de filme cinematografice; anumite societdfi saucompanii nalionale ori societdti comerciale: venituri realizate din practicarea agriculturii.

2. lmpozitulpe venit
I'rpozitul pe venit se aplica asupraurmdtoarelorvenituri: venituri din activitdli independente (activitati comerciale, profesii iibere, drepturi de proprietate intelectual6) : venitur"i din salarii; venituri din cedarea.folosinlei bunurilor ntobile sau imobile; ttenituri din investilii (dividende, dobAnzi, transferul titlurilor de valoare. vdnzare- cumpdrare de valutd pebazd,de contract) venituri din pensii; tteniluri din premii saujocuri de noroc; venituri din activitdli agricole (cultivarea gi vdnzarea florilor. legumelor gi zatzavaturllor din sere; cultivarea gi vdnzarea arbugtilor. plantelor decorative qi ciupercilor; exproatarea pepinierelorviticore gi pomicore); venituri din tr"ansferul proprietdlilor imobiliare veniluri din alte surse.

cota standardestede 160/o, iar anul fiscal esteanul calendaristic.

3. lmpozitulpe venitul microintreprinderilor

o microAntreprindere este o persoand juridica romAn6,care indepline;tecumulativ urmdtoarele condilii: - realizeazd venituri.alteledecAt celedin consultanld gi management. ?nproportie depeste 50%din veniturile totale: - arede Ia I la 9 salariali; realizeazd venituricarenu depSgesc echivalentul in lei a 100.000 Euro; capitalulsocial estedelinut de alte persoane decatstatul,autoritdtile locale. institulii publice.

101

Cotade impozitare estede 3.5% . N4icro?ntreprinderile pot optaintre impozitulpe profit qi acest impozit.

4. lmpozitulpe veniturileobtinutedin Romdniade nerezidenti

Este nerezident orice persoand juridicd slrdind si orice persoandJizicd nerezidenld. Persoana juridicd strdind este orice persoanb juridica care nu a fost infiinlati in

conformitate cu legislalia din RomAnia sau care nu are locul de exercitarea conducerii efectivein RomAnia. Persoand.fizicd nerezidentd este orice persoand-fizicd care nltindeplineSte nici una clin urntatoarcIc condi1i i ; are domiciliul in Rontania; centrul intereselor vitale ale persoanei se afld in Rontania (spre exemplu, familia se afld tn Ronania); esle prezentd pentru o perioadd sau mai ntulte perioctde ce depdsesc i1 total 183 de zile, tntr-un interval de I2 luni consecutive; cela{ean roman care lucreazd fn strdindtate, ca .funclionar ori angajat al Romaniei intr-un stat strdin. Dacd cel pulirt una dintre aceste condiyii este indeplinitd, atunci este ttorba desnre o pe rsoan d Jizi cd rezide nt d. Impozitul pe Veniturileobtinute in Romania de nerezidentu se aplicd asuprave'iturilor brute impozabile, oblinute in RomAnia (dividende, dobdnzi, comisioane, venituri din activitdli spottive, divertisment, salarii. prestiri de servicii, profesii independente, pensii, transporturi,premii, jocuri de noroc). Veniturile supuseimpunerii se determindpe fiecare surs6.potrivit regulilor specificefiecdrei categorii de venit.

5. lmpozitul pe reprezentante

juridicd straindcare are o reprezentanta Orice persoand autorizatds1tfunclioneze in RomAnia, are obiigatiade a plati un irnpozitanual.Impozitulpe reprezentanla pentruun an fiscalesteegaicu echivalentul in lei a sumeide 4000Euro.

t02

6 . Ta xa pe valoare adiugati

Taxape valoareaddu-eatd esteun impozit indirect carese datoreazd la bugetulde statgi seaplicaasupra operatiunilor careindepiinesc urm[toarele conditii: a) constituieo livrare de bunuri sauprestare de servicii efectuate cu platl b) locul de livraresauprestare estein Rom6nia c) livrarea sauprestarea esterealizatd de o persoana impozabila d) livrarea sau prestarea sd rezulte din una dintre urmdtoarele activitali economice: producfie. comer{, prestdri servicii, inclusiv activitdti extractive, profesiilibere. agricole, Cota standard a TVA este de 24o/' . Cota redus[ a TVA estede 9 "h Si se ap1ic6 pentru: a) serviciile constAnd in permiterea accesului la castele. muzee, casememoriale. monumente istorice. monumente de arhitecturd gi arheologice. grddinizoologice gi botani ce,t6rguri,expoziliigi even imentecultural e, cinemato grafe ; b) livrarea de manuale gcolare, cdr\i,ziare qi reviste, cu exceplia celordestinate exclusiv sauin principal publicitalii; c) livrarea de proteze gi accesorii ale acestora. cu exceptia protezelor dentare: d) livrarea produse de ortopedice: e) livrarea de medicamente de uz umanqi veterinar: f) cazarea in cadrulsectorului hoteiiersaual sectoarelor cu functiesimilard. inclusiv inchirierea terenurilor arnena.iate pentru camping. Perioada fiscaldpentruTVA estelunacalendaristici.

7. Accizele

Sunt taxe speciale de consum care se datoreazl bugetului de stat pentru produse provenite din produclia internd sau import. gi anume: a) bere b) virtttri c) bduttu"ifermentate d) produse intermediare e) alcool etilic

103

"fl produse din tutun g) uleiuri minerale h) alte produse accizabile: cqfea, confec{ii din bldnuri naturale, articole cle cristal' biiuterii de aur, autoturisme autorurisnte ;i de teren, produse cle parfumet'ie. apat'ate video, dubruradiocasetofoane, apctrqre de ruat imagini, cuptoare cu microunde, aparate de aer conditional, arnte cle vdndtoaresau uz individual, iahturi bdrci. Si astfelde bunuri. Se platescla bugetul de stat pdn6la data de 25 alelunii unndtoarecelei in care acciza devineexigibiia(la data livrdrii saula datainregistrarii deciaraliei vanrale de import.in cazul celor importate).codul fiscal stabilegte nivelul accizei pentru fiecareprodus in pane.Spreexemplu: benzind cu plumb - echivalentul in lei a 4g0 Euro ltond,. 8 . l m pozite gi taxe locale Accizelesuntdatorate de agenliieconomici care produc sau importd

Impozitele qi taxelelocalesunturmdtoarele: a) impozitulpe clddiri b) impozitu/pe teren c) taxa asupra nrijloacelot.de lransport d) taxapentru eriberareacertifcateror, attizeror,autorizaliiror e) taxapenlruforosir^ea ntijroacerot. de recramdsi pubricitate fl impozitulpe spectacole g) taxa hotelierd h1 taxe specialesauparafiscale i) alte taxe locale.

Autoritrtile administrativepubrice - rocareadopt6 decizii cu pri'ire ra stabiiirea impozitelorqi taxelor localepentru un an calendaristic, avandqi obligatiade a asigura acces gratuit la informatiiprivind impozitegi taxe rocale. Impozitelegi taxerelocalese constituievenituri la bugetelelocale ale unitatiior administrativ teritoriale(comune. orage, judele). municipii,

10,1