Pop Florina Andreea

Anul II, Grupa IV, ID

VICIILE DE CONSIMTAMANT
Prin consimtamant se intelege exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic
civil.
Pentru a fi valabil, consimtamantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
- sa fie exprimat in cunostiinta de cauza, adica sa provina de la o presoana cu
discernamant
- sa fie serios sau, mai larg, sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte
juridice-sa fie liber, adica sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamnt
Potrivit Noului Cod Civil, consimtamntul este viciat atunci cand:
este dat din eroare, este surprins prin dol, este smuls prin violenta sau obtinut prin
leziune deci sunt considerate vicii de consimtamant: eroarea, dolul(viclenia),
violenta si leziunea.
EROAREA
Partea care, la momentul încheierii contractului, se afla într-o eroare esențială
poate cere anularea acestuia, dacă cealaltă parte ştia sau, după caz, trebuia să ştie
că faptul asupra căruia a purtat eroarea era esențial pentru încheierea contractului.
Eroarea este esențială când poartă asupra naturii sau obiectului contractului, când
poartă asupra identității obiectului prestației sau asupra unei calități a acestuia ori
asupra unei alte împrejurări considerate esențiale de către părți, în absența căreia
contractul nu s-ar fi încheiat; când poartă asupra identității persoanei sau asupra
unei calități a acesteia în absența căreia contractul nu s-ar fi încheiat.
Eroarea este falsa reprezentare a realităţii la încheierea unui act civil. Textul de
principiu în reglementarea erorii este art.953 C.civ., care dispune:
“Consimţământul nu este valabil, când este dat prin eroare” iar art.954 C.civ,
reglementează acest viciu de consimţământ, dispunând:
“Eroarea nu produce nulitate decât când cade asupra substanţei obiectului
convenţiei. Eroarea nu produce nulitate când cade asupra persoanei cu care s-a
contractat, afară numai când consideraţia persoanei este cauza principală, pentru
care s-a făcut convenţia”.
Eroarea de drept este esențială atunci când priveşte o normă juridică determinată,
potrivit voinței părților, pentru încheierea contractului.
Eroarea care priveşte simplele motive ale contractului nu este esențială, cu excepția
cazului în care prin voința părților asemenea motive au fost considerate
hotărâtoare.
În caz de eroare nescuzabilă, contractul nu poate fi anulat dacă faptul asupra cărui
a purtat eroarea putea fi, după împrejurări, cunoscut cu diligențe rezonabile.
Eroarea de drept nu poate fi invocată în cazul dispozițiilor legale accesibile şi
previzibile.
Nu atrage anularea contractului eroarea care poartă asupra unui element cu privire
la care riscul de eroare a fost asumat de cel care o invocă sau, după împrejurări,
trebuia să fie asumat de acesta.
Simplă eroare de calcul nu atrage anularea contractului, ci numai rectificarea, afară
de cazul în care, concretizându-se într-o eroare asupra cantității, a fost esențială
pentru încheierea contractului. Eroarea de calcul trebuie corectată la cererea
oricăreia dintre părți.
Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act vicil.
Dupa criteriul consecintelor care intervin, eroarea este de trei feluri :
- eroarea-obstacol (numita si distructiva de voinat) este cea mai grava forma a
erorii, falsa prezentare cazand fie asupra naturii actului ce se incheie – error in
negatio fie asupra identitatii obiectului – error in corpore;
- eroarea- viciu de consimtamant este falsa reprezentare ce cade fie asupra
calitatilor substantiale ale obiectului actului – error in substantial, fie asupra
persoanei cocontractante – error in personam;
- eroarea-indiferenta este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin
importante la incheierea actului juridic civil si care nu afecteaza insasi
valabilitatea actului.
Dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentata, se disting doua feluri de
erori :
 - eroarea de fapt, care este falsa reprezentare a unei situatii faptice la
incheierea actului juridic (care priveste obiectul actului, valoarea,
contractantul);
- eroarea de drept, care este falsa reprezentare a existentei ori continutului
unei norme de drept civil.
In alcatuirea erorii-viciu de consimtamant intra un singur element, de natura
psihologica – falsa reprezentare a realitatii – de unde rezulta si dificultatea probarii,
dovedirii sale.
DOLUL SAU VICLENIA
Dolul, numit si viclenie, este acel viciu de consimtamant care consta in
introducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a
determina sa incheie un act juridic. In esenta, deci, dolul este o eroare provocata
(iar nu spontana, ca eroarea propriu-zisa).
Prin dol (viclenie) se înţelege inducerea în eroare a unei persoane, prin mijloace
viclene sau dolosive, pentru a o determina să încheie un act juridic. Prin esenţa sa
dolul este tot o eroare, însă provocată, iar nu spontană.
Potrivit art.953 C.civ. “consimţământul nu este valabil când este (…) surprins prin
dol”, iar art.960 C.civ. “ Dolul este o cauză de nulitate a convenţiei când mijloacele
viclene, întrebuinţate de una din părţi sunt astfel încât, este evident că , fără aceste
maşinaţii, cealaltă parte n-ar fi contractat”.
Dolul nu se presupune.
Consimțământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat într-o eroare
provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părți ori când aceasta din urmă
a omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe cocontractant asupra unor împrejurări
pe care se cuvenea să i le dezvăluie.
Partea al cărei consimțământ a fost viciat prin dol poate cere anularea contractului,
chiar dacă eroarea în care s-a aflat nu a fost esențială.
Contractul este anulabil şi atunci când dolul provine de la reprezentantul, prepusul
ori gerantul afacerilor celeilalte părți.
Dolul nu se presupune, ci trebuie dovedit.
Partea care este victima dolului unui terț nu poate cere anularea decât dacă cealaltă
parte a cunoscut sau, după caz, ar fi trebuie să cunoască dolul la încheierea
contractului.
Independent de anularea contractului, autorul dolului răspunde pentru prejudiciile
ce ar rezulta.
Avand originea in dreptul privat roman – unele se distingeau intre dolus malus
(dolul grav) si dolus bonus (dolul usor) – dupa consecintele pe care le are, ori nu,
asupra valabilitatii actului juridic, se distinge intre :
- dolul principal (dolus dans causam contractui), care este dolul ce cade
asupra unor elemente importante, determinate la incheierea actului juridic si
care atrage anularea actului.
- dolul incident (dolus incidens), numit si incidental ori secundar, care este
dolul ce cade asupra unor imprejurari nedeterminate pentru incheierea
actului juridic, neatragand nevalabilitatea actului (se poate cere, insa, o
reducere a prestatiei, daca e cazul).
Dolul, ca viciu de consimtamant, este alcatuit din doua elemente : un element
obiectiv, material, constand in utilizarea de mijloace viclene (masinatiuni, siretenii,
manopere dolosive) pentru a induce in eroare; un element subiectiv, intentional,
constand in intentia de a induce in eroare o persoana, pentru a o determina sa
incheie un act juridic civil.
Pentru a fi viciu de consimtamant, dolul trebuie sa indeplineasca, cumulativ,
conditiile :
- sa fie determinat pentru incheierea actului juridic;
- sa provina de la cealalta parte.
Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba, inclusiv
martori sau prezumtii simple.
VIOLENTA
Violenta este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane
cu un rau care ii produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care
altfel nu l-ar fi incheiat.
Poate cere anularea contractului partea care a contractat sub imperiul unei temeri
justificate induse, fără drept, de cealaltă parte sau de un terț.
Reglementare
Pe lângă prevederea art.953 C.civ.: “consimţământul nu este valabil când este (…)
smuls prin violenţă, codul civil consacră patru articole reglementării violenţei:
- art.955: “Violenţa în contra celui ce s-a obligat este cauză de nulitate, chiar când
este exercitată de altă persoană decât aceea în folosul căreia s-a făcut convenţia”;
- art.956: “Este violenţă întotdeauna când, spre a face o persoană a contracta, I s-a
insuflat temerea raţionabilă după dânsa, că va fi expusă persoana sau averea sa
unui rău considerabil şi prezent. Se ţine cont în această materie de etate, sex, şi de
condiţia persoanelor”;
- art.957: “Violenţa este cauză de nulitate şi când s-a exercitat asupra soţului sau
soţiei, asupra descendenţilor şi ascendenţilor”;
- art.958: “Simpla temere reverenţiară, fără violenţă, nu poate anula convenţia”.
Există violență când temerea insuflată este de aşa natură încât partea amenințată
putea să creadă după împrejurări că, în lipsa consimțământului său, viața, persoana,
onoarea sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav şi iminent.
Violența poate atrage anularea contractului şi atunci când este îndreptată împotriva
unei persoane apropiate, precum soțul, soția, ascendenții ori descendenții părții al
cărei consimțământ a fost viciat.
În toate cazurile, existența violenței se apreciază ținând seama de vârsta, starea
socială, sănătatea şi caracterul celui asupra căruia s-a exercitat violența, precum şi
de orice altă împrejurare ce a putut influența starea acestuia la momentul încheierii
contractului.
Constituie violență şi temerea insuflată prin amenințarea cu exercițiul unui drept
făcută cu scopul de a obține avantaje injuste.
Contractul încheiat de o parte aflată în stare de necesitate nu poate fi anulat decât
dacă cealaltă parte a profitat de această împrejurare.
Simpla temere izvorâtă din respect, fără să fi fost violență, nu atrage anularea
contractului.
Violența atrage nulitatea contractului şi atunci când este exercitată de un terț, însă
numai dacă partea al cărei consimțământ nu a fost viciat cunoştea sau, după caz, ar
fi trebuit să cunoască violența săvârşită de către terț. Independent de anularea
contractului, autorul violenței răspunde pentru prejudiciile ce ar rezulta.
Dupa natura raului cu care se ameninta, se distinge intre :
violenta fizica – vis – existenta atunci cand amenintarea cu raul priveste
integritatea fizica ori bunurile persoanei; violenta morala – metus – existenta atunci
cand amenintarea cu raul se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele persoanei.
Dupa caracterul amenintarii, se deosebeste intre :
amenintarea legitima, justa cu un rau, care nu este viciu de consimtamant (spre
exemplu, creditorul il ameninta pe debitor cu darea sa in judecata in cazul in care
nu-si indeplineste indatorirea pe care o are) si amenintarea nelegitima, injusta, cu
un rau; numai aceasta are semnificatia juridica a viciului de consimtamant,
atragand anulabilitatea actului incheiat sub imperiul unei temeri insuflata de o
asemenea amenintare.
Ca si dolul, violenta – viciu de consimtamant este alcatuita din doua elemente :
- un element obiectiv, exterior, care consta in amenintarea cu un rau;
- un element subiectiv, constand in insuflarea unei temeri persoanei
amenintata; ceea ce altereaza consimtamantul, in cazul violentei, este tocmai
aceasta temere insuflata victimei violentei.
Pentru a fi viciu de consimtamant, violenta trebuie sa intruneasca, cumulativ,
urmatoarele doua conditii :
- sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic civil;
- sa fie injusta (nelegitima, ilicita).
LEZIUNEA
Leziunea este acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de
valoare intre doua prestatii. Structura leziunii difera in functie de conceptia care sta
la baza reglementarii ei.
Existența leziunii se apreciază şi în funcție de natură şi de scopul contractului.
Leziunea poate exista şi atunci când minorul îşi asumă o obligație excesivă prin
raportare la starea sa patrimonială, la avantajele pe care le obține din contract ori la
ansamblul circumstanțelor.
Partea al cărei consimțământ a fost viciat prin leziune poate cere, la alegerea să,
anularea contractului sau reducerea obligațiilor sale cu valoarea daunelor-interese
la care ar fi îndreptățită.
Cu excepția cazului privind obligația excesivă, acțiunea în anulare este admisibilă
numai dacă leziunea depăşeşte jumătate din valoarea pe care o avea, la momentul
încheierii contractului, prestația promisă sau executată de partea lezată.
Disproporția trebuie să subziste până la data cererii de anulare.
În toate cazurile, instanța poate să mențină contractul dacă cealaltă parte oferă, în
mod echitabil, o reducere a propriei creanțe sau, după caz, o majorare a propriei
obligații
Dreptul la acțiunea în anulare sau în reducerea obligațiilor pentru leziune se
prescrie în termen de 1 an de la data încheierii contractului. Anulabilitatea
contractului nu poate fi opusă pe cale de excepție când dreptul la acțiune este
prescris.
Nu pot fi atacate pentru leziune contractele aleatorii, tranzacția, precum şi alte
contracte anume prevăzute de lege.
In conceptia subiectiva, leziunea presupune doua elemente :
- unul obiectiv, constand in disproportia de valoare intre contraprestatii
- unul subiectiv, constand in profitarea de stare de nevoie in care se gaseste
cealalta parte.
In conceptia obiectiva, leziunea are un singur element : paguba egala cu
disproportia de valoare intre contraprestatii.
Pentru anularea actului juridic civil pentru leziune este necesar sa fie intrunite
urmatoarele conditii :
- leziunea sa fie o consecinta directa a actului respectiv;
- leziunea sa existe in raport cu momentul incheierii actului juridic;
- disproportia de valoare intre contraprestatii trebuie sa fie vadita.
In starea actuala a legislatiei noastre in materie, leziunea are un domeniu restrans
de aplicare, atat din punctul de vedere al persoanelor care o pot invoca drept cauza
de anulare, cat si din acela al actelor susceptibile de anulare pentru leziune.
Intr-adevar, sub primul aspect, leziunea priveste minorii intre 14 si 18 ani, adica
minorii cu capacitate de exercitiu restransa.
Sub cel de-al doilea aspect, sunt anulabile pentru leziune numai actele juridice
civile care, in acelasi timp :
- sunt acte de administrare;
- au fost incheiate de minorul intre 14-18 ani singur, fara
- incuviintarea ocrotitorului legal;
- sunt lezionare pentru minor;
- sunt comutative.

Bibliografie:
1. https://consultantavocat.ro/viciile-de-consimtamant/
2. https://www.stiucum.com/drept/drept-civil/Viciile-de-
consimtamant91988.php
3. https://www.scribd.com/doc/295503970/Viciile-de-Consimtamant-doceb2fe