Sunteți pe pagina 1din 65

1.

Notiunea si constituirea legislatiei contraventionale:


a)Descrieti etapele constituirii si definiti legislatia contrav.
Legislatia contraventionala s-a constituit treptat, in temei, pe parcursul sec.XX.
Pina in anii 80 raspunderea pentru contraventii era reglementata in sute de acte
normative. In 1980 Sovietul Suprem al URSS a adoptat Bazele legislatiei URSS si
ale republicilor unionale cu privire la contraventiile administrative in care s-au
determinat principiile de baza si prevederile generale ale legislatiei. Aceasta a
servit ca baza pentru codificarea Codului cu privire la contraventiile administrative
al RSS Moldovenesi adoptat in 1985. Acesta la rindul sau a servit ca temelie in
reglementarea raspunderii pentru contraventiile administrative a Codului
contraventional al RM adoptat la 24 oct. 2008, si care a intrat in vigoare la 31 mai
2009.
Art.1 CC. Legislatia contraventionala este totalitatea de norme de drep ce
determina principiile raspunderii contraventionale, faptele ce constituie
contraventii, sanctiunile contraventionale aplicabile, precum si procesul
contraventional, aceste norme fiind prevazute in Codul contraventional si in alte
acte normative expres prevazute de acesta.
b)Determinati scopurile leg.contrav.
Scopuri: -apararea drepturilor si libertatilor legitime ale persoanei, -apararea
proprietatii, -apararea ordinii publice si apararea altor valori ocrotite de lege, in
solutionarea cauzelor contraventionale, -prevenirea savirsirii de noi contraventii.
Legislatia contraventionala urmareste ocrotirea atit a intereslor private cit si a celor
publice.
c) Evaluati rolul leg.contrav. in sistemul de drept.
Legislatia contraventionala are un loc primordial in sistemul de drept. Legislatia
contraventionala este formata din Codul contraventional. Deci acesta este cel mai
important izvor al dreptului contraventional, singurul care cuprinde normele de
drept ce stabilesc principiile si dispozitiile generale si special in material
contraventionala, determina faptele ce constituie contraventii si prevede procesul
contraventonal si sanctiunile contraventionale.

2.Actiunea legislatiei contraventionale


a. Identificaţi direcţiile de acţiune ale legislaţiei contravenţionale.
Aplicarea legislatiei presupune activitatea organizatorica realizata in forma
speciala de organelle publice competente p-u implimentarea normelor de drept
privind privind cazuri sociale concrete.Aplicarea legii contr-le demareaza o data cu
intrarea ei in vigoare ,d-ce din acest moment ea este obligatorie si in ceea ce
priveste pe destinatarii care s-au confromat, eficienta este relativa.

1
Aplicare legii contr-le este respectata de catre toti subiectii dr-ui contr-al a
normelor j-ce ,fi prin conformare,fie prin constrigere statala.Elementele ce
constituie continutul de aplicare a legii contr-l:Spatiul, timpul si persoanele.
Directiile de actiune ale legislatiei contraventionale sunt: actiunea legii
contraventionale in timp, actiunea legii contraventionale in spatiu, actiunea legii
contraventionale asupra cercului de persoane.
b. Analizati modul de actiune al legislatiei contrav.
Actiunea legii contraventionale in timp.(art.3)
Actiunea in timp este determinate de 2 factori: intrarea in vigoare a legii; iesirea
din vigoare a legii.
Legea contrav. Intra in vigoare fie la data publicarii in Monitorul Oficial fie la data
ulterioara publicarii.

Ieșirea din vigoare a legii are loc ca urmare a :


- abrogării legii;
- legea este declarată nulă prin hotărîre definitivă a instanței competente;
- a ajuns la termen;
- s-a consumat;
- a devenit caducă.

Abrogarea legii poate fi expresa si tacita ,totala sau partial.


-Expresă directa- ea apare in cazul in care noul act normative nominalizeaza
exres actul normative sau dispozitiile din acest act care se aborga;
-expresă indirecta- cind noul act normative se limiteaza la mentiunea ca
dispozitiile anterioare fara a le nominalize concret,direct;
- Tacita- cind noul act nu abroga in mod expres actul normative sau unele
dispozitii,dar contine textul lui,dispozitii incompatibile cu prevederile altei legi si
in acest caz este valabil principiul-legea noua abroga legea veche;
- Încetarea apicării legii contravenționale prin ajungere la termen.

Legile temporare sunt emise p-u o anumita situatie provizorii( stare


exceptionala)
.Legea cu termen se elaboreaza in cazurile in care se poate prevedea cu
exactitate timpul necesar aplicarii acestei legi.;

- Actul normtaiv devine caduc in cazul in care legea nu mai poate fi aplicata d-
ce au disparut relatiile soc-le reglement. de aceasta lege.
Caracterul contraventional al faptei si sanctiunea contraventionala se stabileste de
normele Codului contraventional care este in vigoare cind s-a savirsit fapta. Norma
care inaspreste sanctiunea sau situatia persoanei nu are efect retroactiv. Daca legea
noua prevede o sanctiunea mai aspra, contraventia se sanctioneaza cu legea in
vigoare la momentul consumarii ei. Daca legea prevede o sanctiune mai blinda,
aceasta are efect retroactive. Daca fapta nu mai este considerate contraventie, ea nu
se sanctioneaza, iar sanctiunea stabilita nu se executa. Timpul savirsirii
2
contraventiei este timpul savirsirii actiunii ilicite, iar in cazul inactiunii, se
considera timpul in care trebuia sa se desfasoare actiunea pe care contravenientul
nu a savirsit-o.
Actiunea legii contraventionale in spatiu.(art.4)
Conform Codului, se considera loc al savirsirii contraventiei, locul unde s-a
savirsit actiunea prejudiciabila, indifferent de timpul survenirii urmarilor, sau in
cazul inactiunii, locul unde trebuia sa se desfasoare actiunea pe care
contravenientul trebuia sa o realizeze,indifferent de timpul survenirii urmarilor.
Sunt sanctionate conform legii contrav. Contraventiile savirsite pe teritorul RM, in
apele teritoriale sau in spatiul aerian al RM, la bordul unei nave militare maritime
sau aeriene ce apartin RM, indifferent de locul aflarii navei. In cazul in care
acestea se afla in afara spatiului RM, se sanctiuneaza in conformitate cu Codul
Contraventional al RM daca tratatele internationale la care RM ia parte nu dispun
altfel.
Contraventia savirsita in afara terit.RM de un cetatean al RM sau de un apatrid
care domiciliaza pe terit.RM se sanctioneaza in conformitate cu CC, daca fapta
este prevazuta si de legea tarii in care a fost savirsita, iar persoana nu a fost trasa la
raspundere in acea tara.
Actiunea legii contraventionale asupra cercului de persoane.(art4) Legislatia
contraventionala este aplicabila persoanelor fizice cetateni ai RM si cetatenilor
straini, apatrizilor aflati sau domiciliati pe teritoriul RM. Legislatia este aplicabila
si persoanelor juridice prevazute de Cod care au sediul pe teritorul RM. Nu pot fi
supusi raspunderii contraventionale reprezentantii diplomatici ai statelor straine si
persoanelor care conform tratelor la care RM ia parte nu cad sub incidenta
jurisdictiei contraventionale, in cazul carora este inlaturata raspunderea
contraventionala.
c)Limitele de actiune a legislatiei contraventionale sunt stabilite si au o importanta
foarte mare in legatura cu determinarea daca fapta respectiva cade sau nu sub
incidenta legii contraventionale.Astfel doar cu ajutorul limitelor de actiune a legii
contraventionale se poate de determinat cu precizie cercul de persoane asupta
carora aceasta se rasfringe,sub incidenta carei legi contraventionale cade o anumita
fapta contraventionale precum si limitele teritoriale in interiorul carora legea
contraventionala are putere juridica.
Legislatia contraventionala este aplicabila P.F. care sunt cetateniiai RM precum
si cet.strainii si apatrziilor aflati sau domiciliati pe teritoriiul al RM .Deasemeenea
legsislatia contraventionala este aplicabila P.J. prevazute de C.C cu sediul pe
teritoriul rM.Insa nu pot fi supusi raspundere contraventionale reprezentaii
diplomaticii ai statelor starine sau a;te persoane care in conf. cu lefgile RM nu
cad sub incidenta jurisdictiei contraventionale a RM sau in caz carora este
lacatuita raspunderea contraventionala .

3.Notiunea si caracteristica dr-ui contr-al


3
a)Definiţi dreptul contravenţional şi identificaţi trăsăturile lui caracteristice.
D.C. poate fi definit ca o totalitate de norme de drept ce reglementeaza raporturile
de drept generate de savirsirea unei contraventii precum si modul de sanctionare a
persoanelor ce comit fapte ilegale ce constituie contraventii .
Drept contravențional- ansamblu de norme juridice strict determinate de legislația
contravențională, care oglindește instituțiile juridice de bază, cum ar fi :
contarvenția, contravenționalitatea, sancțiunea contravențională, răspunderea
contravențională și procedura contravențională, și care are drept scop protecția
juridică a unor valori sociale determinate, soluționarea raporturilor juridice apărute
în procesul activității de combatere a contravenționalității.
D.C. se carcaterizeaza prin urmatoarele trasaturii specifice :
1. DC cuprinde o totalitate de norme de drept cu reglementeaza relatiile sociale
privind comitrea conraventie ca o categorie distincta de fapte ilegale;
2. DC este codificat , normele fiind cuprinse in principal in C.C. al RM;
3. Normele DC poarta un caracter imperativ , adica sunt obligatorii pt adresanti
si deasemenea poarta un caracter coercitiv ,adica in mare majoritate sunt
interdictii si mai rar poarta caracter prescriptiv sau permisiv ;
4. Normele DC la fel ca si majoritatea normelor DA au un caracter de
mobilitate ,adica frecvent ele sunt supuse revizuirii avind in vedere faptul ca
DC in esenta sa reprezinta unul din mecanismele juridice de asigurare a respectarii
anumitor norme si garantarea stabilitatii unui anumit cerc de relatii sociale care
sunt intr-o permanenta evolutie
5. Normele DC apara dr. și lib. legitime ale persoanei,proprietatea,ordinea
publica, alte valorii similare ocrotite de lege precum si previn savirsirea unor noi
conrtaventii sau altor fapte ilegale .
6. O parte componenta a dr.public
7. Are un caracter ft mobil si dynamic in f-tie de modificarile din societate
8. Normele DC poarta un caracter imperative
9. Persista inegalitatea partilor

b)Determinaţi obiectul şi procedeele de reglementare a dreptului


contravenţional

Obiectul de reglementare a DC sînt relațiile sociale condiționate de apariția


raporturilor juridice între diferiți subiecți ai dreptuli contravențional privind
desfășurarea activității de prevenire a abaterilor contravenționale, constatarea
faptelor contravenționale și curmarea lor, aplicarea măsurilor de constrîngere
statală și executarea deciziilor de aplicare a sancțiunilor contravenționale.
Doctrinarii clasifica raporturile contrav. In 2 grupe:
-raporturi de conformare-care apar odata cu intrarea in vigoare a normelor
contraventionale si exista atita timp cit persoana le respecta
-raporturi juridice conflictuale-care apar odata cu comiterea faptei
contraventionale

4
Unul dintre subiecti este obligatoriul statul(agent constatator, procurer, instant de
jud.)
Insa daca analizam cercul de subiecte ale acestor relatii, acestea nu se deosebesc
cu nimic de cercul de subiecte ale D.Adm. Astfel apar autoritatile executive ca
agentii constatatori sau autoritatii ce solutioneaza cauze conraventionale pe de o
parte si pers.f si j -subiecti ai contraventiei.

Metoda de reglementare- este determinate de inegalitatea partilor.


Doctrinarii considera ca metoda de baza este metoda autoritate care se manifestă
prin două forme de bază : convingerea și constrîngerea.

In CC intilnim 3 metode utilizate de legislativ:


1.Metoda interdictiva/prohibitive-interzice ceva de facut.- in fiecare art. In parte a
CC
2. Metoda prescriptive- presupune un anumit comportament(art.ce prevad
competenta aut.imputernicite sa examineze cauzele contrav.)
3.Metoda dispozitiva/permisiva- norm a ce prevede dreptul persoanei de a ataca
decizia de sanctionare.
4.Metoda corcitiva- de constringere 5.M. autoritara de reglementare

c.Aprecitia locul dreptului contraventional in sistemul dreptului

Trăsăturile dreptului contravențional:


- Caracterul autonom : acesta este determinat de obiectul său specific de
reglementare.
-Inegalitatea părților în relațiile contravenționale: această trăsătură reiese din
unul din principiile dr. contr.- prescrierea unilateral de voință a subiectului,
reprezentant al statului, în domeniul combaterii contravenționalității.
- Apartenența la dreptul public :
-Caracterul extrajudiciar de aplicare a sancțiunilor contravenționale
-Caracterul dinamic- este o trăsătură importantă a dreptului contravențional
deoarece normele acestei ramuri de drept suportă adesea schimbări- în funcție de
schimbările intervenite în evoluția societăți.

Locul şi rolul fiecărei ramuri în sistemul de drept sînt determinate, în mare măsură,
detrăsăturile caracteristice ale acestei ramuri. Trăsăturile, la rîndul lor, se desprind
din specificul relaţiilor sociale reglementate. Convieţuirea oamenilor în societate
nu este posibilă fără o anumită ordine de conduită. Iară reguli de comportare cărora
trebuie să seconformeze fiecare individ aparte şi toţi împreună. Ordinea creează
coeziunea dintreindivizi şi armonia socială dă naştere, susţine şi dezvoltă
societatea'.Această ordine de conduită poate fi conştientizată prin noţiunile de

5
ordine socială şi ordinede drept.Apărarea valorilor sociale împotriva faptelor
periculoase întotdeauna şi peste tot în lume aconstituit o condiţie de existenţă a
societăţii. Ordinea de drept este condiţionată de structuradreptului, care reprezintă
un ansamblu de norme juridice grupate în anumite ramuri,subramuri .şi instituţii
juridice.Ramura dreptului reprezintă un element independent al sistemului de drept
ce reglementează, cu ajutorul unui mecanism juridic specific şi al unei metode
specifice, relaţii sociale omogene din punct de vedere calitativ;.
Dr.conrav. are legaturi cu ramurile de dr.public :
1.Dr. constitutional-care stabileste principiile generale ca egalitatea,
nerectroactivitatea legii.
2.Dr.penal-legaturi ft strinse, deoarece DC s-a format din cadrul dr.penal ; si multe
fapte avind un pericol social mai mare sunt calificate ca infractiuni, dar daca au un
pericol social mai mic-contraventii.
3.Dr Procesual penal- are multe puncte comune in ceea ce priveste etapele
procesului, drepturile si obligatiile partilor la proces ; modul de intocmire a actelor
procesuale.
Noul cod din 2009 recunoste ca subiecti ale raspunderii contrav.si pers.jurid.

4. Izvoarele dreptului contravenţional:

a) Definiţi şi identificaţi criteriile de clasificare ale izvoarelor dreptului


contravenţional.
Izvoarele dr contr sunt formele juridice prin care sunt exprimate normele de drept
contrav.
Acestea sunt clasificate in functie `de relatie sociale, economice, culturale ce le
reglementeaza, dupa tipul forta juridical al izvorului adica tipul de act normatic in
care se exprima vointa de stat, dupa contitunul normei juridice.
Izvorul de drept reprezinata forma de exteriorizare a normelor j-ce contr-le.Dupa
sursele de prevenire forma de exteriorizare a lor sunt izvoare in sens material si
formal.In sens material sunt realitati extrajudiciare care determina legiuitorului sa
editeze norme j-ce(legi si acte normative) sau creaza ele insele norme de conduita
obligatorie(obiceiul sau cutuma).Izvoarele materiale ale dr-ui mai sunt numite
surse materiale ale dr-ui,izvoarele reale reale ale dr-ui sau surse substantiale ale dr-
ui.Sursele materiale sunt realitati soc-le, economice,culturale ,ideologice sau
politice sale sociatatii.Izvoarele formale sunt actele normative in care se exprima
vointa sociala,devenita vointa de stat cu privire la normele j-ce privind combaterea
contraventionalitatii.

b) Caracterizaţi izvoarele dreptului contravenţional.


On peut evidencier comme sources formels du droit contraventionel :
1. La Constitution de la Republique de Moldavie - la loi fondamentale de l`état,
qui été doter avec une force juridique supreme. Tous les autres normes, et du droit
contraventionel aussi doit correspondre avec les dispositions de la Constitution.
6
Certains normes constitutionales représentent les principes ou la pierre angulaire
du droit contraventionel, comme l`universalité(art.15), l`égalité(art.16), le libre
accés à la justice (art.20), la présomption d`innocence(art.21), faire la
justice(art.114) etc.
2. Les lois - qui contiennent des normes sur les contraventions(Code
Contraventionel de République de Moldavie, Code d`Exécution de République de
Moldavie, Code Penale de République de Moldavie etc.). 3. Les arrêts du
Parlement - sont sources de droit contraventionel seulement si ces normes sont
règlementé en rapport avec les contraventions, par exemple: Le Reculement de la
Commission Administrative aprobé par l`arrêt du Parlement de la République de
Moldavie, nr. 55 de 25 mars 2010.
4. Les arrêts et les ordonances du Gouvernement - peuvent être sources de droit
contraventionel seulement si ils contiennent des normes de droit contraventionel
par exemple: L`arrêt du Gouvernement, nr. 493 de 14.08.2009, pour l`approbation
de Reculement concernant l`évidence de les contraventions du domaine de la
circulation en traffic et l`assurance pour le titulaire de le permis du conduire
d`avoir accès a l`information concernant les points de pénalité.
5. Les traites internationales - sont des sources du droit contraventionel. Pour
solutionner cette problème, on peut evidencier l`art.8 de la Constitution de la
République de Moldavie, qui indique que République de Moldavie s`obliger de
respecter les traites de quelle on fait partie. Si existe des neconcordances entre les
traites, pactes et la législation de Republique de Moldavie concernant les droites
fondamentale d`homme a qui notre pays est partie, ont de priorité les
réglementations internationales. Par conséquence, le traite international peut être
source du droit international si ils sont respectent les conditions suivant:
1. République de Moldavie est partie de cette traite
2. cette traite établi des normes juridiques concernant les relations sociales qui
sont réglementer par le droit contraventionel.
3. les normes de traite sont d`application directe, par example: Convention
Européen des Droits des Hommes.
La doctrine et la pratique judiciaire ne sont pas des sources formels du droit
contraventionel, mais ils ont d`influence pour son perfection et approbation.

In calitate de izvoare formale ale dreptului contraventional sunt urmatoarele:


-Constitutia RM;
-Legile in temei organice;
-Hotaririle Parlamentului;
-Hotaririle si ordonantele Guvernului;
-Tratatele internationale;

7
c) Decideţi asupra ştiinţei juridice şi practicii judecătoreşti interne şi internaţionale
în aspectul calităţii de izvoare a dreptului contravenţional.
Respectiv doctrina si practica judecatoreasa nu le putem conisedra izvoare formale
ale DC deoarece ele nu creaza si nu contin nomre DC cu caractre general si
impersonal desi atot doctrina cit si practica judecatoreasca au o influneta directa
asupra constituirii si perfectionarii izvoarelor formlae ale DC mentionate.

5. 5. Dreptul contravenţional ca ştiinţă şi disciplină didactică:


a) Determinaţi obiectul de cercetare (studiu) al ştiinţei şi disciplinei dreptul
contravenţional.
Stiinta DC este parte componenta a stiintelor juridice , cuprinzînd o totalitatii de
cunostinte sau prevedere teoretice despre DC.De ex.: Stiinta DC cerceteaza asa
probleme cum ar fi principiile rasp. Contr. Notiunea si elementele contraventie
specificul sanct.contrav, procesul contraventional adica totul ce tine de
reglementare relatiilor sociale prin intemediul normelor de DC .
In baza cuncluziilor si legitatilor descoperite inclusiv legatura si evolutia
normelor de DC ,stiinta DC elaboreaza propuneri si recomandarii privind
perfectionarea normelor DC in scopul ridicarii eficientei acestora.
Astfel DC ii corepsunde stiinta despre DC intre care exista legaturii specifice..
Astfel daca DC cuprinde o totalitate de norme de drept ce reglementeaza
modalitatiile de sanctionare a persoanei ce comit contraventii atunci stiinta DC se
ocupa de cercetare si evaluare acestor norme de DC.
b) Stabiliţi corelaţia dintre dreptul contravenţional, ştiinţa şi disciplina
dreptului contravenţional.
In ceea ce priveste corelatia dr si stiintei DC se poate afirma ca obiectul de
crecetare a stiintei DC este mai larg decit ob. de reglementare a DC deoarce stiinta
DC include ob. de cercetare atit izvoarele formlae ale DC cit si diferite conceptii
sau prevederi teoretice despre DC unite in cadrul doctrinei.Deasemenea DC poate
fi identificat si ca disciplina didactica
Ca disciplina DC poate fi definita ca o totalitate de conceptii si prevederi
principale despre DC sistematizate in scopul instruirii ori perfectionarii
specialistilor in domeniu.
Este evident ca ob DC ca disciplina este mai largaa decit obiectul de reglemenatre
a DC si mai restrins decit ob de cercetare a DC ca stiinta avind in vedere ca sunt
incluse doar cele mai principale conceptii ale stiintei DC.
c) Apreciaţi importanţa ştiinţei dreptului contravenţional.
Principalele sarcini ale stiintei dr contr sunt elaborarea unei doctrine unitare in
domeniul normelor de dr. cuprinse in Const RM, confomr legilor si altor acte
normative care corepsund Const. Astfel stiinta DC trebuie sa tina cont de noile
realiati sociale cind la baza activitatilor organelor de stat sunt puse principiile
echitatii, egalitatii, democratismului, iar valoriile umane prevaleaza asupara asa
numitelor interese statale.

8
Stiinta DC s-a dezvolat odata cu aparitia unor noi realtii sociale avind si sarcina de
perfectionare a normelor juridice existente cu privire la contraventii.

6. Noţiunea şi caracteristica răspunderii contravenţionale:


a) Definiţi şi identificaţi trăsăturile răspunderii contravenţionale.

Raspunderea contr. este o forma a raspunderei juridice care prevde aplicarea


sanctiunei contraventionale de catre autoritatile competente ,inclusiv de instanța
fata de PF sau PJ care a comis o contraventie .
Raspunderea contraventionala poseda particularitatiile caracteristice raspundere
juridice in general cum ar fi caracter imperativ, coercitiv etc.
Pe linga caracterul raspunderei juridice in general raspundere contraventionale
poseda și urmatoarile trasaturi distincte:
1.Normele raspudnere contraventionale sunt codificate ,adica sunt organizate intr-
un sistem
2.Temeiul r.c. serveste contraventiei.
3.Pt comiterea conraventie sunt prevazute sanctiunea contraventionala
3.sanctiunea contraventional sunt aplicate de un cerc larg de agenti constatori,
autoritatilor publice imputernivite sau persoanelor cu functii de raspundere precum
si de institutii de judecata
4.Spre deosebire de late forme de raspundere juridica, ex.,:raspunderea
disciplinara,raspunderea contraventionala se aplica de aut.pub. si persoana cu
functie de raspundere care nu se fala in raport de subordonare ierarhica cu persoane
care au comis conraventii
5.Masurile de raspundere contraventional se aplica conform normelor ce
reglementeaza procesul contraventional.
b) Comparaţi răspunderea contravenţională cu alte forme de răspundere
juridică.
Raspunderea contrav. Poate fi delimitate de alte forme de raspundere juridice, cum
ar fi raspunderea disciplinara, materiala, civila si penala dupa urmatoarele criterii:
temeiul raspunderii; caracteristica subiectilor raspunderii; caracterul sanctiunior.
Spre deosebire de raspundrea disciplinara care are ca temei abaterea disciplinara,
adica incalcarea disciplinei de munca iar subiectlui al raspundere apare P.F. angajat
sau functionar public, R.C. are ca temei comiterea contraventii iar ca subiect al
raspundereii poate fi P.F. car nu se afla in raport de subordonare ierarhic precum si
P.J cu exceptie autoritatilor si institutiilor publice.Sanctiunile disciplinara poarta
mai mult un character moral(avertisment,mustrare),iar sanct.contrav.are un
character pecuniar(amenda)
In caz de raspunderea materiala ca temei al raspundere serveste prejudiciu
material,iar ca subiect al raspudere poate fi atit angajatorul (PJ) cit si angajatul , pe
9
cind in caz r.c. ca subiect apar diferite P.F. sau P.J. care comit contraventii in
diferite domenii ale vietii sociale.
Daca sanctiunea in caz de raspudnere materiala se reduce la reparaea prejudiciului
materila direct cauzat angajatorului sau angajatului si cu unele exceptii si
prejudiciu moral atunci sanctiunea contraventionala au un caracter mai complex,
adica poate fi pecuniara ,private de anumit dr,activitatii etc.
Delimitarea r.c. de raspunderea civila
Raspundrea civila are ca temei delictul cvil rezultat din neexecutarea obligatiilor.
Aferente raport civ, sau cauzarea de perjudicii.Cercul de subiecti acestei forme de
raspundere este cel mai larg incluzind atit PF cit si PJ.Comparativ cu subiectul de
arspudnere contraventional care au caracter mai restrins .Ca si in caz raspunderei
materiale la raspunderea civila , sanctiuni constau in repararea prejudiciului
inclusiv a venitului ratat precum si a prejudiciului moral in cazul P.F.
Sanctiunea contraventionala poarta un caracter mia complex formind un sistem ce
permite substituirea reciproca.
Delimitarea r.c. de r.penala
Raspundrea penala apare ca ceea nau severa forma de raspudnere juridica avind ca
temei comiterea infractiunii care reprezinta o fapta ilicta ca are un caracter mai
prejudiciabil comparativ cu contraventie.
Subiectele raspunderi penale sunt aproximativ similar cu cele ale raspudnere
contraventionale exceptind virsta de atragere la raspundere precum si faptul ca de
la rapspundere conraventionala sunt exceptate nu doar aut.pub dar si institutiile
publice
c) Argumentaţi gradul de corespundere a opiniilor din doctrină cu prevederile
legislaţiei privind răspunderea contravenţională.
In ceea ce priveste formele rasp.j-ce aplicabile in dr.adm. exista 3 grupe de savant
care au pareri opuse:primul grup,printre care Mircea Preda,Virginia Bedinos
considera ca rasp.j-ca are urmatoare forme:-rasp.administrativ-disciplinara;-
rasp.amd-contr-al;-rasp adm-patrimoniala.Al doilea grup de sanvanti(anatolie
Iorgovan,Corneliu Manda) considera ca in dr.adm-iv exista 2 forme de rasp.:-
rasp.adm-va;-rasp. contr-la.Al treilea grup de savant recunosc existent rasp.j-ce
alaturi de rasp.adm-va-penala

7. Principiile şi scopurile răspunderii contravenţionale:


a) Identificaţi scopurile răspunderii contravenţionale şi criteriile de clasificare a
principiilor.
Conform CC (art 2;374) raspunderea contraventionala urmareste scopuri:
1.constatarea comtraventiei;
2.examinarea si solutionarea cazuelor contraventionale ; 3.apararea drepturilor si
libertatiilor legitime ale persoanelor inclusiv 4. apararea proprietatii; 4.apararea
ordinii publice ; 5.apararea altor valori ocrotite de lege . De ex. :
dr.politice,protectia mediului,securitatea energetica,industriala; 6.constatarea
10
cauzelor si conditiilor care au contribuit la savirsirea contraventii; 7.prevenirea
savirsirii unor noi contraventii; Prin urmare scopurile r.c. imbina sarcini atit de
prevenire a faptelor ilegale cit si de stopare si aplicarea a masurilor de
constringere fata de persoane vinovat de comiterea unei conraventii.
Principii dupa legislatie: p.legalitatii-5,umanismului-5, egalitatii in fata legii-6;
prezumtiei nevinov-7, p caracterului pers. al rasp.contrav- 8, individ.rasp.contrav-9
Principii doctrinaire: inevitabilitatea rasp;prescriptia raspunderii;rapiditatea rasp
contrav
b) Analizaţi principiile răspunderii contravenţionale.
1.P. legalitatii-confomr acestui principiu orice persoana poate fi declarata vinovata
de savirsirea unei contravenrii si respectiv supusa sanctiunelor contraventionale
doar in confomritatea cu legea contraventionala ,adica confomr C.C si altor acte
normatve expres prevazute de aceasta;
2.P. umanismului-conf acestui princpiu legea conraventionala nu urmareste
cauzarea de suferinte fizice sau lezarea demnitatii omului ceea ce presupune ca nici
o persoana nu poate fi supusa la torturi sau la pedepse tratamente crude,inumane
sau degradate;
3.P. egaliatii in fata legii-conform acestui principiu persoanele care au savirsit
contraventii sunt egale atit in fata legii cit si a aut.pub., fiind supuse raspundre
contravetionalr fara deosebire , de rasa, nationalitate,lmba religie,sex,apartenenta
politica,avere,orgine sociala sau orice alta situatie. 4.P.dreptatii sau p.prezumtiei
nevinovatiei-confomr acestui principiu orice persoana poate fi sanctionata numai pt
contraventii in privinta carora este dovedita vinovatia sa cu respectarea normelor
CC;
5.P. caracterului personal al raspunderei contraventionale –conform acestui
pirncipiu persoana este supusa r.c. numai pt faptele savirsite cu vinovatie(
intetntiona sau din imprudenta) care sunt prevazute de legea contraventionala;
6.P.individualizarii raspunderei contraventionale –confomr acestui principiul, la
aplicarea raspunderei contraventionale se tine cont de caracterul si de gradul
prejudiciabil al contraventiei;
c) Apreciaţi şi alte principii ale răspunderii contravenţionale întîlnite în literatura
de specialitate.
Principiul inevitabilitatii si raspunderii contraventionale si a pedepsei
contraventionale inseamna ca sanctionarea contraventionala a persoanei vinovate
pentru comiterea unei contraventsi este obligatorie (implacabila), cu exceptia
cazurilor expres prevazute in lege.
Principiul utilitatii presupune selectarea celei mai adecvate sanctiuni
contraventionale, reiesind din gravitatea faptei contraventionale si din
caracteristica banuitului. Uneori se poate chiar renunta la pedeapsa.
Principiul publicitatii aplicarii raspundersi contraventionale presupune examinarea
publica a cazurilor contraventionale de catre organele imputernicite si accesul
tuturor participantilor la procedura contraventionala de examinare a cazului.
Contraventia ca unic temei juridic al raspunderii contraventionale Este de
mentionat ca temei juridic al raspunderii contraventionale poate constitui doar

11
fapta ilicita de atentare la o valoare sociala protejata de norma juridica
contraventionala. Fara savirsirea unei fapte contraventionale nu se poate naste un
raport juridic de constringere contraventionala , insasi fapta contraventionala
(obiectul si latura obiectiva) inca nu constituie un temei al raspunderii
contraventionale

Comparati si delimitati raspunderea contraventional de alte forme de


raspundere juridica.
Rasp contraventionala poate fi determinata alte forme de rs jur cum ar fi:
R.disciplinara, materiala,civila si penala reesind din urmatoarele criterii:
1.temeiul raspunderii.
2.caracteristica subiectelor
3.caracterul sanctiunii
Spre deosebire de raspundere desciplinara care are ca temei abordarea disciplinei
iar ca subiect al raspunderii apare persoana f.angajat inclusiv f.pb, raspunderea
contraventionala are ca temei comiterea unei contraventii si subiect al raspunderii
poate fi persoana fizica care nu se afla in raport de subordonare ierarhica, precum
si persoana juridica cu exceptia autoritatii si institutiei publice. sanctiunea
disciplinara poarta in temei un caracter moral iar cele contraventionale-caracter
precuniar.
In cazul raspunderii materiala ca temei al raspunderii serveste prejudiciul
material, iar subiect al raspunderii poate fi atit angajatorul cit si angajatul.
Raspunderea contraventionala vizeaza diferite persoane fizice sau persoane
juridice care comit contraventii in diferite domenii. Daca sanctiunea in cazul
raspunderii materiale se reduce la repararea prejudiciului material direct si doar ca
exceptie si a prejudiciului moral atunci sanctiunea contraventionala are un caracter
mai complex.
Raspunderea civila-raspunderea contraventionala
Raspunderea civila are ca temei delictul civil rezultat din neexecutarea obligatiilor
aferente raporturilor civile sau cauzarea de prejudicii. Cercul de subectii a
raspunderii civile este unul dintre cele mai larg comparativ cu subiectele
raspunderii contraventionale care au un caracter mai restrins. Ca si in cazul
raspunderii materiale la raspunderea civila, sanctiunile constau in repararea
prejudiciilor material precum si prejudiciului moral in cazul persoanei fizice, spe
deosebire de sanctiunea contraventionala care poarta un caracter mai complex
acestea formind un sistem ce permite substituirea reciproca.
Raspunderea penala-raspunderea contraventionala

12
Raspunderea penala este cea mai severa forma de raspundere juridica care are ca
temei comiterea infractiunilor aceasta reprezentind o fapta mai social periculoasa
comparativ cu contraventia subiectele raspunderii penale sunt aproximativ similare
cu cele ale raspunderii contraventionale exceptie fiind virsta persoanei posibile de
raspundere, precum si faptul ca de la raspunderea contraventionala sunt exceptate
nu doar autoritatea publica dar si institutia publica.
In cazul pedepsilor penale predomina privarea de libertate. Raspunderea
contraventionala ocupa un loc dinstinct in cadrul raspunderii juridice deosebinduse
de alte forme de raspundere juridice.
1.3)Apreciati gradul de corespundere a opiniilor din doctrina cu prevederile
legislatiei privind raspunderea contraventionala
Potrivit codului contraventional si manualului de dr contraventional Sergiu Furdui
opiniile cu privire la raspunderea contraventionala este expusa la fel cu unele mici
excepii ce tine de parerea doctrinarului si care nu este reglementata in cod.Daca sa
luam raspunderea contraventionala ca o multitudine de elemente in cadru
expunerii doctrinarea atunci aici se vor pastra doar elementele de baza adica cele
legale de la care se dezvolta alte opinii care ajuta la evolutia logica a continutului
legal.De multe ori doctrimnarii explica normele legale din actele normative dindule
un alt vector ,pentru a putea privi raspunderea contraventionala si din alt punc de
vedere cel dinamic de exIn cazul legal este mentionat despre ce inseamna caz
fortuit, care sunt cazurile de inlaturare a rasp.con.,pe cind in doctrina se
mentioneaza despre ce inseamna raspunderea con.,trasaturile,functiile acesteia
pentru a ne forma o imagine despre locul amplasarii rasp.in dr contraven..Astfel
putem mentiona ca opiniile doctrinare privind raspunderea contraventionala are o
mai ampla explicare pe cind cea legala ne indica concret normele ce tin de rasp.

8. Noţiunea şi semnele contravenţiei:


a) Definiţi şi caracterizaţi contravenţia.
Contraventia este fapta- actiunea sau inactiunea- ilicita care atenteaza la valorile
sociale ocrotite de lege, este prevazuta de codul contr si este pasibila de sanctiunea
contr. Semnele: caracterul antisociala al faptei, caracterul ilicit al faptei, vinovatia
persoanei si aplicarea raspunderii pentru fapta ilicita sub forma de sanctiune
contraventionala.
Asadar fapta poate fi defenita in calitate de actiune compoartare volitiva incluzind
in sine aspecte ale comportarii:1.actiunea 2.inactiunea Actiunea reprezinta
neindeplenirea activa a obligatiilor, a cerintilor legale precum si incalcarea
interdictiei. Inactiunea reprezinta neindeplinirea pasiva a obigatiei. In unele cazuri
aceleasi obligati pot fi incalcate atit prin inactiune cit si prin actiune . Conform
importantei sociale fapta are un caracter antisocial adica cauzeaza daune

13
intereselor persoanelor si societatii. Caracterul ilegal al faptei consta in faptul sau
savirsirea faptei respective prin incalcarea normelor de drept.
Vinovatia persoanei presupune ca fapta este comisa din intentie sau
imprudenta.Prezenta vinovatiei reprezinta un semn foarte important al
Contraventii, deoarece lipsa acestuia exclude recunoasterea faptei in calitate de
contraventie. Raspunderea pt fapta deasemenea se refera la un semn al
conraventii,adica in calitate de contraventii se recunoaste numai acea fapta pt care
legislatia prevede raspunderea contraventionala.
Prin urmare pe de o parte raspunderea serveste in calitate de temei al raspuderei
contraventionale, pe de alta parte raspunderea contraventionala serveste ca semn al
contraventie.
b) Analizaţi semnele contravenţiei.
Raspunderea contraventionala apare in cazul cind fapta ilegala are un pericol
social mai redus decit infractiunea. Notiunea de contraventie intruneste in sine
si semnele constitutive ale contraventiei care sunt:1)Caracterul antisocial al
faptei se manifesta prin incalcarea atiunilo/inactiunilor care duce la cauzarea
de daune atit persoanei cit si societatii.2)Caracterul illegal al faptei -la
savirsirea faptei se incalca anumite norme de drept. E necesar de mentionat ca
aceste norme de drept pot apartine diferitor ramuri de drept. Principalul este ca
respectarea normelor de drept sunt garantate prin intermediul masurilor de
raspundere contraventionala. 3)Vinovatia persoanei-fapta este comisa din
intentie sau din imprudenta iar prezenta vinovatiei este un semn important
deorece lipsa ei exclude recunoasterea faptei in calitate de contraventie.
4)Raspunderea pentru fapta comisa-se recunoaste numai acea fapa numai
pentru care este pervazuta raspunderea contraventionala adica santiuni
contraventionale astfel pe de o parte contraventia serveste ca temei al
raspunderii contr. iar pe de alta parte serveste ca semn al contravetiei.
c) Decideţi asupra caracterului prejudiciabil al contravenţiei în raport cu alte
fapte ilegale.
Pentru a decide asupra caracterului prejuridiciabil al contraventiei in raport cu alte
fapte ilegale trebuie sa analizam latura juridical a acesteia. In primul rind obiectul
contr reprezinta relatiile sociale reglementate de catre normele de drept si ocrotite
prin masurile rsp contr din diferite domenii. Latura obiectiva consta in actiunea sau
inactiunea interzisa de normele dreptului contr. Aici putem include si caracterul
faptei care poate fi continuu, prelungit sau repetat. Suiectul contr sunt divizate in p
fizice: cu capacitate de exercitiu care a implinit 18 ani (cu exceptii) si jur, dar pot fi
si subiecti specifici. Laura subiectiva este reprezentata prin vinovatie care are doua
aspecte: imprudenta si intentia. Elementele facultative sunt moticul si scopul contr.

9. Noţiunea şi componenţa juridică a contravenţiei:


a) Definiţi contravenţia şi componenţa ei juridică.
14
Contraventia-fapta-actiunea sau inactiunea-ilicita, cu un grad de pericol social mai
redus decit infractiunea, savirsita cu vinovatie, care atenteaza la valorile sociale
ocrotite de lege, este prevazuta de CC si este pasibila de sanct.contrav.
Prin componenta juridica a contraventii se intelege o totalitate de elemente fixate
prezenta carora poate dicta aplicarea raspunderei contraventionale .1.Obiectul
contraventional 2.Latura obiectiva 3.Subiectul contraventional 4.Latura obiectiva
b) Caracterizaţi şi stabiliţi corelatia dintre elementele componenţei juridice a
contravenţiei.
Obiectul contraventiei constituie valorile si relatile sociale ocrotite de legea
contraventionala, care sint vatamate sau lezate prin comiterea unei fapte concrete.
Latura obiectiva indica continutul si modalitatea atentarii subiectului asupra
obiectului. Ea reprezinta actiunea sau inactiunea ilicita producatoare de consecinte
socialmente periculoase sau care ameninta anumite valori, relatii sociale, bunuri ori
interese legitime si care este contiderata ca ilicita in legea contraventionala.
Subiectii contr pot fi divizati in doua categ p fizice si juridice. In general rsp contr
survine in cazul persoanei fizice cu capacitate de ex care a implinit virsta de 18 ani.
Insa in unele domenii este prevazuta rsp si pentru minorii intre 16- 18 ani,
aplicindu-se masuri de constringere cu caracter educative. Putem evidentia si
subiecti specifici cum ar fi: persoanele cu functie de rsp, military, pers carora le
eslte limitata aplicarea anumitor sanctiuni dinc auza sanatatii, virstei etc.
Pers.juridice: cu exceptia autoritatilor publice si institutiilor publice. Conditii:
-este vinovat de neindeplinirea sau de indeplinirea necorespunzatoare a
dispozitiilor legii ce stabilesc indatoriri sau interdictii pt desfasurarea unei anumite
activitati
-este vinovat de desfasurarea unei activitati ce nu corespunde actelor sale
constitutive sau scopurilor declarate
-fapta care a cauzat un pericol de daune in proportii considerabile unei alte
personae, sicietatii.
Raspunderea contrav. a pers.juridice nu exclude raspunderea pers.fizice pt contrav
savirsita.
Latura subiectiva - ca element al continutului constitutiv al contraventiei - se refera
la atitudinea psihica a faptuitorului fata de fapta savirsita si consecintele ei.
Elementul principal al laturii subiective este vinovatia si formele ei. In cazul unor
contraventii, pentru completarea laturii subiective, in textele de incriminare a
acestora sint prevazute si alte conditii referitoare la scop si la motiv.
Corelatia:Formeaza temeiul juridic al raspunderii contrav.
Determina gradul de prejudiciabilitate a contraventiei
Lipsa unuia din elemente exclude aspunderea contrav.
Permit deosebirea contrav.una de alta
c) Decideţi asupra importanţei componenţei juridice a contravenţiei la stabilirea
răspunderii contravenţionale.
Comp juridical a contr reprezinta o totalitate de elemente fixate in lege, prezenta
carora poate atrage raspunderea contraventionala doar daca sunt intrunite toate
aceste elemente.

15
10.Cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei si raspunderea
contraventională
a) Identificati cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei si rs
contraventională
Se considera cauze care inlatura caracterul contraventional al faptei si raspunderea
contraventionala acela care desi in aparenta intrunesc trasaturile ale contraventiei,
legislatia din considerente de importanta sau siguranta sociala nu le considera in
calitate de fapte contraventionale si acestea nu sunt pasibile de raspundere
contraventionala starea de iresponsabilitate,legitima aparare, starea de e/trema
necesitate, constringerea, riscul intemeiat, cazul fortuit.
B)Determinati specificul cauzelor care inlatura caracterul contraventional al
faptei si rs contraventionala
Starea de iresponsabilitate se considera si este eliberata de raspundere
contrav.persoana care savirseste o fapta fie aflinduse in imposibilitate de a
constientiza sau dirija actiunile sale din cauza unei boli psihice cronice din cauza
unei tulburari temporare a activt. psihice , a alienării mintale sau din cauza altei
stari psihice patologice. Deaesemenea nu este pasibila de rasp.contrav.pers.care a
comis fapta respectiva in stare responsabile insa pina la pronuntarea hotaririi de
sanctionare sa imbolnavit de o boala psihica fiind lipsita de posibilitatea de a dirija
actiunile sale.
Legitima aparare.Se considera ca o persoana se afla in stare de legitima aparare
daca comite o fapta in scopul de a respinge un atac direct,imediat, material si real
care este indreptat impotriva sa, impotriva altei persoane sau impotriva unui interes
public. ( poate fi create prejudicii doar atacantului)
In cazul starii de extrema necesitate pers.savirseste actiuni pentru a salva viata,
sanatatea sa sau viata, sanatatea altei persoane ori un bun pretios al su ori al unei
alte pers.ori alte interese publice de la un pericol grav care nu poate fi inlaturat
altfel.
-pericolul nu poate fi înlăturat altfel
-prejudiciul cauzat este mai mic decît cel evitat
-pericolul amenință valorile ocrotite de legea contr.
- pericolul s-a respins printr-o contravenție
Constringerea fizica si/sau psihica nu se considera contrav.fapta prevazuta de
C.Contraventional savirsita in rezultatul unei constringeri fizica carei pers.nu ia
putut rezista si care nu a putut fi inlaturata in alt mod. Nu se considera
16
contrav.fapta savirsita in rezultatul unei constringeri psihice amenintarea cu un
pericol pentru sine sau pt alta persoana si care nu putea fi inlaturata in alt mod.
Riscul intemeiat. Conform acestea nu constituie contrav.fapta prevazuta de C.C.
care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege in rezultatul riscului imediat savirsit
in scopul unor scopuri socialmente utile.
Se va considera întemeiat dacă:
- scopul socialmente util nu poate fi atins fără acțiunile însoțite de risc
- persoana care a riscat a luat toate măsurile de prevenire a cauzării de daune
intereselor ocrotite de lege
Riscul nu e întemeiat dacă :
-era cu bună știință îmbinat cu pericolul pentru viața persoanei
- conținea amenințarea de a provoca un dezastru ecologic sau social
Cazul fortuit. Nu se conidera contrav.fapta prevazuta de C.C. al carei rezultat este
consecinta unei imprejurari care putea fi prevazuta.
- rezultatul faptei să fie consecința unei împrejurări imprevizibile /
- fapta comisă să fie prevăzută de legea contravențioanală

c) Apreciaţi şi alte cauze care înlătură caracterul contravenţional al faptei


întîlnite în doctrină.
Cauzele care inflenteaza la aplicarea rasp.contrav sun: circumstantele atenuante,
agravante.
Atenuante: prevenirea a consecintelor prejudiciabile sau repararea benvola a
prejudiciului; contributia la descoperirea contraventiei; savirsirea contrav.din
motive de imprejurari personale sau familiale; sav.contrav.de catre un minor o
femeie gravida sau de catre o persoana care are la intretinere un copil pina la 8 ani;
actiuni ilegale ale victimei care au provocat contraventia.
Agravante: continuarea comportarii ilicite; savirsirea contrav.de catre o persoana
anterior sanctionate contrav.ale carei antecdente nu au fost stinse; instigarea sau
atragerea minorilor la savirsirea contrav.; savirsirea contrav.de un grup de
persoane; in stare de ebrietate; fata de un minor, femeie ori o persoana care se afla
in imposibilitate de a se apara.

Eroarea de fapt :persoana în momentul comiterii contravenției nu cunoaște


existența unei stări, situații sau împrejurări de care depinde caracterul
contravențional al faptei
Infirmitatea: pentru prezența acestei cauze de inexistență a vinovăției este necesar
17
ca starea de infirmitate să existe în momentul săvîrșirii contravenției și fapta să se
datoreze acesteia.
Beția involuntară completă

11.11. Cauzele care înlătură răspunderea contravenţională:


a) Definiți cauzele care înlătură răspunderea contravenţională. -
sunt acelea imprejurari datorita caruia faptuitorul nu este tras la rasp-re
Inlaturarea rsp contr pentru fapta ce contine elementele constitutive ale contrav are
loc in cazul: renuntarea benevola la savirsirea contr, savirsirea contr neinsemnate
sau a tentativei de contr, impacarea victimei cu faptuitorul, depasirea termenelor de
prescriptive, amnistia;
b) Determinaţi specificul cauzelor care înlătură răspunderea contravenţională.
Renuntarea benevola la savirsirea contr 27 se considera renuntare benevola de la
savirsirea contr in ceptarea actiunii indreptate nemijlocit spre savirsirea contr daca
persoana este constienta de posibilitatea finalizarii faptei. Conditii: rapunderea tb
sa fie benevola, motivul renuntarii poate fi diferit. Renunțarea să fie definitivă-
activitatea contravențională a fost întreruptă nu doar temporar, dar pentru tot
deauna/
Savirsirea contr neinsemnate sau a tentativei de contr. 28 Se considera neinsemnata
tentative de contr sau contr pentru care CC prevede in calitate de sanctiune maxima
aplicare unei amenzi de pina la 10 uc. În funcție de caracterul antisocial al faptei
comise, caracteristisca autorului, făptuitorul poate fi înlăturat sau nu de la
răspundere contarvențională
Impacarea victimei cu faptuitorul.
Procesul contr pornit inceteaza in cazul impacarii victimei cu faptuitorul în
cazurile prevazute de lege. Impacarea este personala. Pentru p lipsite de capacitatea
de ex impacarea se face de catre reprezentantii legali. P cu capacitate de ex limitata
se poate impaca cu incuviintarea reprezentatilor legali.
Depasirea termenilor de prescriptive.30 Termenul de prescriprie al rsp contr este
de la 3 luni care curge de a data savirsirii contr iar in cazul contr prelungite sau
continue termenul curge de la savirsirea ultimei actiuni.
Prescriptia executarii sanct. Contrav este de 1 an.
Amnistia 31
este actul care are ca efect inlaturarea rsp contr si a executarii sanctiunii contr,
reducerea sau comutarea sanctiunii contr. Nu are efecte asupra masurilor de
siguranta si nici asupra drepturilor victimei.

c1) încheierii tranzacţiei conform Legii cu privire la mediere;

18
c)Argumentati interdependenta dintre cauzele care inlatura rasp.contrav si alte
temeiuri care exclude sau influenteaza la aplicarea raspund.contrav.
Alte cauze care influnteaza:starea de iresponsabilitate,legitima aparare,stare de
extrema necesitate,constringerea fizica sau psihica,riscul intemeina,cazul fortuit.
Starea de iresponsabilitate se considera si este eliberata de raspundere
contrav.persoana care savirseste o fapta fie aflinduse in imposibilitate de a
constientiza sau dirija actiunile sale din cauza unei boli psihice cronice din cauza
unei tulburarisau din cauza altei stari psihice patologice. Deaesemenea nu este
pasibila de rasp.contrav.pers.care a comis fapta respectiva in stare responsabile
insa pina la pronuntarea hotaririi de sanctionare sa imbolnavit de o boala psihica
fiind lipsita de posibilitatea de a dirija actiunile sale.
Legitima aparare.Se considera ca o persoana se afla in stare de legitima aparare
daca comite o fapta in scopul de a respinge un atac direct,imediat, material si real
care este indreptat impotriva sa, impotriva altei persoane sau impotriva unui interes
public.
In cazul starii de extrema necesitate pers.savirseste actiuni pentru a salva viata,
sanatatea sa sau viata, sanatatea altei persoane ori un bun pretios al su ori al unei
alte pers.ori alte interese publice de la un pericol grav care nu poate fi inlaturat
altfel.
Constringerea fizica si/sau psihica nu se considera contrav.fapta prevazuta de
C.Contraventional savirsita in rezultatul unei constringeri fizica carei pers.nu ia
putut rezista si care nu a putut fi inlaturata in alt mod. Nu se considera
vontrav.fapta actiunea civila va fi solutionata savirsita in rezultatul unei
constringeri psihice amenintarea cu un pericol pentru sine sau pt alta persoana si
care nu putea fi inlaturata in alt mod.
Riscul intemeiat. Conform acestea nu constituie contrav.fapta prevazuta de C.C.
care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege in rezultatul riscului imediat savirsit
in scopul unor scopuri socialmente utile.
Cazul fortuit. Nu se conidera contrav.fapta prevazuta de C.C. al carei rezultat este
consecinta unei imprejurari care putea fi prevazuta

12. Cauzele care influenţează la aplicarea răspunderii contravenţionale:


a)Identificati cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contrav.
Conform CC ,cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contrav,adica care
au efec asupra marimii sanctiunii contraventioanale sunt: circumstantele atenuante
si circumstantele agravante.
b)Determinati specificul cauzelor care influenteaza la aplicarea rasp.contrav.
Conform Art 42 CC La aplicarea sancţiunii contravenţionale faţă de persoana a
cărei vinovăţie estedovedită se consideră circumstanţe atenuante:a) prevenirea

19
consecinţelor prejudiciabile sau repararea benevolă a prejudiciului;b) contribuţia la
descoperirea contravenţiei;c) săvîrşirea contravenţiei într-un concurs de împrejurări
personale sau familiale;d) săvîrşirea contravenţiei de către un minor, o femeie
gravidă sau o persoană care întreţine copil cu vîrsta depînă la 8 ani;e) acţiunile
ilegale sau imorale ale victimei care au provocat contravenţia.
Conform art 43,La aplicarea sancţiunii contravenţionale faţă de persoana a cărei
vinovăţie este dovedită seconsideră circumstanţe agravante:a) continuarea
comportării ilicite, contrar somaţiei de a se pune capăt unei astfel de comportări;b)
săvîrşirea contravenţiei de către o persoană anterior sancţionată contravenţional sau
condamnată ale căreiantecedente nu au fost stinse;c) instigarea sau atragerea
minorilor la săvîrşirea contravenţiei;d) săvîrşirea contravenţiei de către un grup de
persoane;e) săvîrşirea contravenţiei profitîndu-se de condiţiile unor calamităţi
naturale sau ale altor stări excepţionale;f) săvîrşirea contravenţiei în stare de
ebrietate produsă de alcool sau de alte substanţe. Instanţa de judecatăeste în drept,
în funcţie de caracterul contravenţiei, să nu considere această circumstanţă ca
agravantă;g) săvîrşirea contravenţiei faţă de un minor, de o femeie, de o persoană
în etate sau faţă de o persoană care seaflă în imposibilitatea de a se
apăra.Circumstantele agravante poarta un caracter exhaustiv.

c)Argumentati interdependenta dintre cauzele care influenteaza la aplicarea


rasp.contrav si temeiurile care exclude aplicarea rasp.contrav.
Deosebirea dintre cauzele care inlatura raspunderea contraventionala si cele care
exclud sau influenteazala aplicarea raspunderii contraventionale,deriva insaşi din
conditia deja mentionata,adica putem spune ca uneleinatura caracterul
contraventional a l faptei,pe cind altele inlatura raspunderea contrav precum si
influenteaza laaplicarea raspunderii contrav.O alta deosebire ar fi ca inlaturarea
raspunderii contrav,nu duce la inlaturarea caracterului contraventionalal faptei,ci
doar inlatura aplicarea sau executarea sanctiunii,pe cind cauzele care inlatura
caracterulcontraventional al faptei,sunt acele cauze,prin intermediul carora,fapta
contraventionala nu mai este consideratacontraventie.Daca e sa ne referim la
cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii
contravetnionale,acestea,princalitatea lor au menirea,ori de a inaspri sanctiunea
contrav,ori de a o usura,luind in consideratie anumite criterii.

13. Delimitarea răspunderii contravenţionale de alte forme de răspundere


juridică:
a) Identificaţi criteriile de delimitare a răspunderii contravenţionale de alte forme
de răspundere juridică.
Pentru a o caracteristică mai amplă a delimitării răsp.contrv de alte forme de
răsp.juridică , este nevoie demenionat criteriile comform cărora facem delimitarea ,
acestea fiind :

20
1.temeiul raspunderii. ( componena infraciunii = răspunderea penală , executarea
necuvenită sau neglijentă aobligaiilor de serviciu = răspunderea disciplinară ,
săvârirea cu vinovăie a unei fapte prejudiciabile cu un grad deperciol social mai
periculos ca infraciunea = răspunderea contrv.)
2.caracteristica subiectelor (persoană fizică = răspunderea disciplinară , persoană
fizică sau juridiciă =răspunderea penală i contravenională)
3.caracterul sanctiunii ( de ordin moral = răspunderea disciplinară , de ordin
material = răspunderea civilă i penală , de ordin material i moral = răspunderea
contravenională)
b) Stabiliţi deosebirea răspunderii contravenţionale de alte forme de răspundere
juridică conform criteriilor de delimitare.
Spre deosebire de raspundere desciplinară care are ca temei abordarea disciplinei
iar ca subiect al raspunderiiapare persoana fizică pe care o numim ”angajat” ,
răspunderea contraventionala are ca temei comiterea uneicontraventii si subiect al
raspunderii poate fi persoana fizica care nu se afla in raport de subordonare
ierarhica,precum si persoana juridica cu exceptia autoritatii si institutiei publice.
sanctiunea disciplinara poarta in temei uncaracter moral iar cele contraventionale-
caracter precuniar.
In cazul rasp.materiale ca temei al raspunderii serveste prejudicial material in
legatura cu raporturile de munca, iar subiect al raspunderii poate fi atit
angajatorul(de regula pers.juridica) cit si angajatul, iar raspunderea contrav.
vizeaza diferite pers.fizice sau juridice care comit contraventii in diferite domenii
ale vietii sociale.
Raspunderea civila are ca temei delictul civil rezultat din neexecutarea obligatiilor
aferente raporturilor civile saucauzarea de prejudicii. Cercul de subectii a
raspunderii civile este unul dintre cele mai larg comparativ cusubiectele
raspunderii contraventionale care au un caracter mai restrins. Ca si in cazul
raspunderii materiale laraspunderea civila, sanctiunile constau in repararea
prejudiciilor material precum si prejudiciului moral in cazulpersoanei fizice, spe
deosebire de sanctiunea contraventionala care poarta un caracter mai complex
acesteaformind un sistem ce permite substituirea reciproca.Raspunderea penala
este cea mai severa forma de raspundere juridica care are ca temei comiterea
infractiunilor aceasta reprezentind o fapta mai social periculoasă comparativ cu
contraventia subiectele raspunderii penale suntaproximativ similare cu cele ale
raspunderii contraventionale exceptie fiind virsta persoanei posibile de
raspundere,precum si faptul ca de la raspunderea contraventionala sunt exceptate
nu doar autoritatea publica dar si institutiapublica. In cazul pedepsilor penale
predomina privarea de libertate. Raspunderea contraventionala ocupa un
locdinstinct in cadrul raspunderii juridice deosebinduse de alte forme de
raspundere juridice .
c) Apreciaţii locul şi rolul răspunderii contravenţionale în sistemul răspunderii
juridice.
Răspunderea contravenională este prevăzută de către Codul Contravenional al
Republicii Moldova .Răspunderea contravenională are sarcina de a

21
ocrotivalorilesociale, personalitatea, drepturile şi interesele legitime alepersoanelor
fizice şi juridice, proprietatea, orânduirea de stat şiordineapublică, precumşi de a
depista, preveni şilichida contravenţiile administrative şi consecinţelelor, de
contribui la educarea cetăţenilor in spiritul îndepliniriiintocmai a legilor.Astfel ,
menionăm că răspunderea contravenională îi are pe merit un loc de vază în cadrul
legislativ alături de celelalte forme de răspundere juridică . Faptul că răspunderea
contravenională are un caracter mai blând în comparaie cu răspunderea penală
(gradul prejudiciabil mai neînsemnat, pericolul social cu un nivel mai jos,
pedeapsa vădit mai blândă) deloc nu face acceptabilă opinia că ar avea un alt loc în
cadrul legislativ sau avândunul de o importană mai minusculă , ambele forme de
răspundere juridică au pretext legal, funcionează în baza legii, au scopuri practic
identice i prezintă un temei legal sau pârghii legale prin care cetăenii vor fipedepsii
pentru faptele sale prejudiciabile indiferent de gradul de pericol social.Aadar,
principiile de bază, comune mai multor forme de răspundere juridică
(umanismului, democratismului, legalităii în faa legii i a autorităilor publice),
permit răspunderii contravenionale de a se plasa în cadrul sistemului legislativ, pe
poziii de egalitate cu celelalte forme de răspundere juridică.

14. Noţiunea şi scopurile sancţiunilor contravenţionale:


a) Identificați sancţiunile contravenţionale și scopurile lor.
Sanctiunea contr reprezinta o masura de constringere statala si un mijloc de
corectare si reeducare ce se aplica in numele legii persoanei care a savirsit o
contraventie. Scopurile: aplicarea masurii de constrinfere fata de persoana vinovata
de comiterea contraventiei; corectarea si reeducdarea persoanei vinovate de
comiterea contraventiei; educarea altor persoane; prevenirea savirsirii altor
contraventii atit de catre contravenieint sit si de alte persoane.
b) Stabiliţi specificul sancţiunilor contravenţionale.
Articolul 32. Sancţiunea contravenţională
(1) Sancţiunea contravenţională este o măsură de constrîngere statală şi un
mijloc de corectare şi reeducare ce se aplică, în numele legii, persoanei care a
săvîrşit o contravenţie.
(2) Sancţiunile contravenţionale aplicabile persoanei fizice sînt:
a) avertismentul;
b) amenda;
c) privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate;
d) privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii;
e) aplicarea punctelor de penalizare;
f) privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deţine
armă şi de portarmă);
g) munca neremunerată în folosul comunităţii;
h) arestul contravenţional.
22
(3) Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, privarea de dreptul de
a deţine anumite funcţii şi punctele de penalizare pot fi aplicate şi ca sancţiuni
complementare.
(4) Minorii pot fi sancţionaţi complementar doar cu privarea de dreptul de a
desfăşura o anumită activitate.
(5) Sancţiunile contravenţionale aplicabile persoanei juridice sînt:
a) amenda;
b) privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate.
(6) Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate poate fi aplicată şi ca
sancţiune complementară.
Articolul 33. Avertismentul
(1) Avertismentul constă în atenţionarea contravenientului asupra pericolului
faptei săvîrşite şi în recomandarea de a respecta pe viitor dispoziţiile legale.
(2) Avertismentul se aplică în scris.
(3) Sancţiunea avertismentului, prevăzută la art.198 alin.(3), (4), art.247 alin.(1),
art.249 alin.(1), art.250 alin.(1), art.251 alin.(4), (5), art.319, art.366 alin.(1), se
aplică de către agentul constatator în condiţiile art.446 alin.(1), fără remiterea
cauzei contravenţionale în instanţa de judecată.
Articolul 34. Amenda
(1) Amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele
prevăzute de prezentul cod. Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale. O
unitate convenţională este egală cu 20 de lei.
(1) Amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în
limitele prevăzute de prezentul cod. Amenda se stabileşte în unităţi
convenţionale. O unitate convenţională este egală cu 50 lei. (2) Amenda se
aplică persoanelor fizice de la una la 150 de unităţi convenţionale, iar persoanelor
cu funcţie de răspundere – de la 10 la 500 de unităţi convenţionale.
(2) Amenda se aplică persoanelor fizice de la una la 500 de unităţi
convenţionale, iar persoanelor cu funcţie de răspundere – de la 10 la 1500 de
unităţi convenţionale.
(21) Amenda se aplică persoanelor juridice în limitele stabilite de articolul din
partea specială a cărţii întîi a prezentului cod, după caz:
a) amendă de la 10 la 500 de unităţi convenţionale;
a) amendă de la 10 la 1500 de unităţi convenţionale;
b) amendă în mărimea valorii produsului, serviciului respectiv care constituie
obiectul contravenţiei, dar nu mai puţin de valoarea limitei maxime în unităţi
convenţionale, în cazul în care acest fapt este prevăzut expres de norma materială
din partea specială a cărţii întîi.
(22) Comiterea repetată de către persoana juridică, în decursul unui an
calendaristic, a încălcărilor specificate în partea specială a cărţii întîi a prezentului
cod se sancţionează cu amendă în mărime dublă din suma amenzii în valoarea
limitei maxime, indicată în partea specială a cărţii întîi.
[Art.34 al.(22) introdus prin LP101 din 13.12.12, MO10-14/18.01.13 art.41]
(23) Comiterea de către persoana juridică a treia oară şi mai mult, în decursul

23
unui an calendaristic, a încălcărilor specificate în partea specială a cărţii întîi a
prezentului cod se sancţionează cu amendă în mărime triplă din suma amenzii în
valoarea limitei maxime, indicată în partea specială a cărţii întîi.
[Art.34 al.(23) introdus prin LP101 din 13.12.12, MO10-14/18.01.13 art.41]
(24) Amenda se achită de către contravenient în mod benevol în termen de
30 de zile de la data stabilirii acesteia.
[Art.34 al.(24) introdus prin LP208 din 17.11.16, MO441-451/16.12.16 art.879;
în vigoare 16.03.17]
(3) Contravenientul este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o
plăteşte în cel mult 72 de ore din momentul stabilirii ei. În acest caz, se consideră
că sancţiunea amenzii este executată integral.
(31) Evidența executării sancțiunilor amenzilor se ține în Registrul
debitorilor. Conținutul Registrului debitorilor, modul de ținere a acestuia și
modul de evidență a executării sancțiunilor amenzilor se reglementează de
către Guvern.
(4) Dacă persoana fizică nu a plătit amenda în decursul a 30 de zile de la data
stabilirii ei, instanţa de judecată o poate înlocui, după caz, cu:
(4) Dacă persoana fizică sau juridică nu a achitat amenda în decursul a 30
de zile de la data stabilirii acesteia, se va proceda conform reglementărilor
Codului de executare. În cazul în care achitarea amenzii nu este posibilă din
cauza lipsei ori a insuficienței bunurilor sau din cauza eschivării cu rea-voință
a contravenientului de la achitarea acesteia, instanța de judecată poate înlocui
suma neachitată a amenzii, după caz, cu:

a) amendă în mărime dublă, care însă nu poate depăşi limita maximă a sancţiunii
cu amenda prevăzută de norma materială contravenţională sau de prezentul articol;
b) privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6
luni la un an;
c) muncă neremunerată în folosul comunităţii, calculîndu-se o oră de muncă
pentru o unitate convenţională, durata muncii fiind de cel mult 60 de ore;
d) arest contravenţional, calculîndu-se o zi de arest pentru 2 unităţi
convenţionale, durata arestului fiind de cel mult 30 de zile. În acest caz, se va ţine
cont de restricţiile prevăzute la art.38 alin.(4).
(5) Dacă persoana sancţionată pentru săvîrşirea contravenţiei prevăzute la
art.228–245 nu a plătit benevol şi integral amenda în decursul a 30 de zile de la
data stabilirii ei, aceasta se înlocuieşte cu privarea de dreptul de a desfăşura o
anumită activitate, prin ridicarea dreptului de a conduce vehicule, pe un termen de
la 6 luni la un an.
(5) În cazurile prevăzute la alin. (4), suma neachitată a amenzii stabilite
pentru contravențiile prevăzute la art. 228–245 poate fi înlocuită cu privarea
de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la un an.
(6) Pentru situaţiile enumerate la alin.(4) lit.a), c) şi d), privarea de dreptul de a
desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an poate fi aplicată ca
sancţiune complementară.

24
(7) Dacă persoana juridică nu a plătit benevol şi integral amenda în decursul a
30 de zile de la data stabilirii ei, aceasta poate fi înlocuită cu privarea de dreptul de
a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.
(7) În cazurile prevăzute la alin. (4), suma neachitată a amenzii stabilite
persoanei juridice poate fi înlocuită cu privarea de dreptul de a desfăşura o
anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

(8) Amenda se înlocuieşte de către instanţa de judecată la demersul agentului


constatator sau al procurorului. În cazul în care sancţiunea amenzii este stabilită de
instanţa de judecată, înlocuirea o efectuează instanţa la demersul executorului
judecătoresc.
(8) Amenda se înlocuieşte de către instanța de judecată în a cărei rază
teritorială îşi are sediul autoritatea din care face parte agentul constatator
care a examinat cauza, la demersul acestuia sau al procurorului care a
examinat cauza. În cazul în care sancțiunea este aplicată de către instanța de
judecată, înlocuirea se efectuează de către instanța care a judecat cauza în
fond, la demersul executorului judecătoresc.
[Art.34 al.(8) în redacția LP208 din 17.11.16, MO441-451/16.12.16 art.879; în
vigoare 16.03.17]
Articolul 35. Privarea de dreptul de a desfăşura o
anumită activitate. Privarea de dreptul
de a deţine anumite funcţii
(1) Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate constă în interzicerea
temporară persoanei fizice de a desfăşura o anumită activitate, inclusiv prin
privarea acesteia de dreptul special. Sancţiunea privării de dreptul de a desfăşura o
anumită activitate poate fi aplicată în cazul în care activitatea a fost folosită la
săvîrşirea contravenţiei sau în cazul în care contravenţia reprezintă o încălcare a
regulilor de desfăşurare a acestei activităţi.
(1) Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate constă în
interzicerea temporară persoanei fizice de a desfăşura o anumită activitate.
Sancţiunea privării de dreptul de a desfăşura o anumită activitate poate fi
aplicată în cazul în care activitatea a fost folosită la săvîrşirea contravenţiei
sau în cazul în care contravenţia reprezintă o încălcare a regulilor de
desfăşurare a acestei activităţi.
[Art.35 al.(1) modificat prin LP208 din 17.11.16, MO441-451/16.12.16 art.879;
în vigoare 16.03.17]
(2) Privarea de dreptul de a conduce vehicule nu poate fi aplicată persoanei
cu dizabilităţi care foloseşte vehiculul ca unic mijloc de deplasare, cu excepţia
cazurilor cînd l-a condus atribuindu-i cu bună ştiinţă un număr de
înmatriculare fals ori l-a condus în stare de ebrietate produsă de alcool sau de
alte substanţe, ori s-a eschivat de la examenul medical de constatare a acestei
stări, ori a părăsit locul accidentului rutier la care a fost participant.
[Art.35 al.(2) abrogat prin LP208 din 17.11.16, MO441-451/16.12.16 art.879;
în vigoare 16.03.17]

25
(3) Privarea de dreptul de a desfăşura anumită activitate sau privarea de dreptul
de a deţine anumite funcţii poate fi aplicată de instanţa de judecată pentru un
termen de la 3 luni la un an, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(4). Această
sancţiune se aplică în cazurile în care, ţinînd cont de caracterul contravenţiilor
comise de persoana vinovată, legea declară ca fiind inadmisibilă desfăşurarea unei
anumite activităţi sau deţinerea unei anumite funcţii de către aceasta.
(3) Privarea de dreptul de a desfăşura anumită activitate sau privarea de
dreptul de a deţine anumite funcţii poate fi aplicată de instanţa de judecată
pentru un termen de la 3 luni la un an. Această sancţiune se aplică în cazurile
în care, ţinînd cont de caracterul contravenţiilor comise de persoana vinovată,
legea declară ca fiind inadmisibilă desfăşurarea unei anumite activităţi sau
deţinerea unei anumite funcţii de către aceasta.
[Art.35 al.(3) modificat prin LP208 din 17.11.16, MO441-451/16.12.16 art.879;
în vigoare 16.03.17]
(4) Privarea de dreptul de a conduce vehicule se aplică de instanţa de
judecată pe un termen de la 6 luni la 3 ani, iar în cazurile prevăzute la art.36,
pe un termen de la 6 luni la un an.
[Art.35 al.(4) abrogat prin LP208 din 17.11.16, MO441-451/16.12.16 art.879;
în vigoare 16.03.17]
Articolul 36. Aplicarea punctelor de penalizare.
Privarea de dreptul special
(1) În cazurile şi în mărimea prevăzute de sancţiunea normei contravenţionale
din capitolul XIII al cărţii întîi, conducătorului de vehicul declarat vinovat de
săvîrşirea contravenţiei, odată cu aplicarea sancţiunii principale, i se aplică un
număr de puncte de penalizare ca sancţiune complementară.
(2) Dacă aplicarea sancţiunii în modul prevăzut la alin.(1) condiţionează
acumularea a 15 puncte de penalizare, agentul constatator remite cauza
contravenţională spre examinare în instanţa de judecată competentă, care, odată cu
sancţiunea principală şi cu aplicarea punctelor de penalizare, aplică privarea de
dreptul special de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la un an ca
sancţiune complementară.
(3) Punctele de penalizare se anulează la expirarea termenului de 6 luni de la
data constatării contravenţiei pentru care au fost aplicate sau de la data privării,
prin hotărîre judecătorească, de dreptul de a conduce vehicule.
(4) Modul de evidenţă a punctelor de penalizare şi modul de asigurare a
accesului titularului de permis de conducere la informaţia despre punctele de
penalizare se stabilesc de Guvern.
(41) Privarea de dreptul de a conduce vehicule se aplică de instanța de
judecată pe un termen de la 6 luni la 3 ani, cu excepția cazurilor prevăzute la
alin. (2).
[Art.36 al.(41) introdus prin LP208 din 17.11.16, MO441-451/16.12.16 art.879;
în vigoare 16.03.17]
(42) Privarea de dreptul de a conduce vehicule nu poate fi aplicată
persoanei cu dizabilități care foloseşte vehiculul ca unic mijloc de deplasare,

26
cu excepția cazurilor în care l-a condus atribuindu-i cu bună ştiință un număr
de înmatriculare fals ori l-a condus în stare de ebrietate produsă de alcool sau
de alte substanțe, ori s-a eschivat de la examenul medical de constatare a
acestei stări, ori a părăsit locul accidentului rutier la care a fost participant.
[Art.36 al.(42) introdus prin LP208 din 17.11.16, MO441-451/16.12.16 art.879;
în vigoare 16.03.17]
(5) Privarea de dreptul de a deţine armă şi de portarmă se dispune de instanţa de
judecată pentru un termen de la 3 luni la un an în funcţie de gravitatea
contravenţiei prevăzute în partea specială a cărţii întîi.
(6) La expirarea termenului de privare de dreptul de a conduce vehicule sau de
dreptul de a deţine armă şi de portarmă, persoana este repusă în acest drept.
Articolul 37. Munca neremunerată în folosul comunităţii
(1) Munca neremunerată în folosul comunităţii constă în antrenarea
contravenientului persoană fizică, în afara timpului de serviciu de bază sau de
studii, la munca stabilită de autoritatea administraţiei publice locale.
(2) Munca neremunerată în folosul comunităţii se stabileşte pe o durată de la 10
la 60 de ore şi se execută în 2–4 ore pe zi. În cazul contravenientului care nu este
angajat în cîmpul muncii, nu este antrenat în activităţi de bază sau de studii, la
solicitarea sau cu acordul acestuia, pedeapsa poate fi executată pînă la 8 ore pe zi.
[Art.37 al.(2) modificat prin LP82 din 29.05.14, MO319-324/24.10.14 art.632]
(3) Munca neremunerată în folosul comunităţii poate fi aplicată doar persoanelor
care acceptă să execute o asemenea sancţiune.
(4) După pronunţarea hotărîrii judecătoreşti, preşedintele şedinţei de judecată
explică esenţa sancţiunii muncii neremunerate în folosul comunităţii, fapt care se
consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată.
(5) Contravenientului sancţionat cu muncă neremunerată în folosul comunităţii i
se ia în scris un angajament prin care se obligă să se prezinte în termen de 10 zile
la organul de probaţiune în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul.
[Art.37 al.(5) modificat prin LP233 din 11.10.13, MO252-257/08.11.13 art.707]
(6) În caz de eschivare de la munca neremunerată în folosul comunităţii, această
sancţiune se înlocuieşte cu arest contravenţional, calculîndu-se o zi de arest pentru
2 ore de muncă neremunerată în folosul comunităţii.
(7) Munca neremunerată în folosul comunităţii nu poate fi aplicată militarilor
prin contract și persoanelor care nu au atins vîrsta de 16 ani.
[Art.37 al.(7) în redacția LP196 din 28.07.16, MO306-313/16.09.16 art.661]
[Art.37 al.(7) modificat prin LP201 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.630;
în vigoare 09.09.16]
[Art.37 al.(7) modificat prin LP175 din 12.07.13, MO167-172/02.08.13 art.538]
(8) Munca neremunerată în folosul comunităţii se prestează în cel mult 6 luni,
timp care curge de la data luării la evidenţă a contravenientului şi punerii în
executare a hotărîrii judecătoreşti.
[Art.37 al.(8) modificat prin LP82 din 29.05.14, MO319-324/24.10.14 art.632]
(9) Militarii în termen și militarii cu termen redus sancționați cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii execută această sancțiune contravențională în

27
unitatea militară.
[Art.37 al.(9) introdus prin LP196 din 28.07.16, MO306-313/16.09.16 art.661]
Articolul 38. Arestul contravenţional
(1) Arestul contravenţional este o sancţiune contravenţională excepţională care
constă în privarea de libertate pe un termen stabilit prin hotărîre judecătorească şi
care se execută în condiţiile prevăzute de Codul de executare.
(2) Arestul contravenţional se aplică, de regulă, pentru săvîrşirea unei fapte care
ameninţă sau pune în pericol real sănătatea ori integritatea corporală a persoanei.
(3) Arestul contravenţional poate fi aplicat şi în cazul neexecutării intenţionate a
unei alte sancţiuni contravenţionale.
(4) Durata arestului contravenţional este de la 3 la 15 zile. În cazul concursului
de contravenţii sau al cumulului de hotărîri de sancţionare, pentru care, conform
legii, se prevede în calitate de sancţiune arestul contravenţional, instanţa de
judecată poate aplica această sancţiune pe un termen de pînă la 30 de zile.
(5) Durata reţinerii contravenţionale se include în durata arestului
contravenţional.
(6) Arestul contravenţional nu poate fi aplicat persoanelor cu dizabilităţi severe
şi accentuate, militarilor în termen, militarilor şi angajaţilor cu statut special ai
Ministerului Afacerilor Interne, angajaţi în bază de contract, minorilor, femeilor
gravide, femeilor care au copii cu vîrsta de pînă la 8 ani, persoanei care este unicul
întreţinător al copilului cu vîrsta de pînă la 16 ani şi nici persoanelor care au
împlinit vîrsta generală de pensionare.
[Art.38 al.(6) modificat prin LP201 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.630;
în vigoare 09.09.16]
[Art.38 al.(6) modificat prin LP233 din 11.10.13, MO252-257/08.11.13 art.707]
[Art.38 al.(6) modificat prin LP175 din 12.07.13, MO167-172/02.08.13 art.538]
Articolul 39. Privarea persoanei juridice de dreptul
de a desfăşura o anumită activitate
(1) Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfăşura o anumită activitate
constă în stabilirea interdicţiei de a încheia anumite tranzacţii, de a emite acţiuni
sau alte titluri de valoare, de a primi subvenţii, înlesniri şi alte avantaje de la stat
sau de a desfăşura alte activităţi.
(2) Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate poate fi limitată la un
anumit teritoriu al unităţii administrativ-teritoriale sau la o anumită perioadă a
anului şi se stabileşte pentru un termen de la 3 luni la un an.
(2) Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate poate fi limitată
la un anumit teritoriu al unităţii administrativ-teritoriale sau/şi la o anumită
perioadă a anului şi se stabileşte pentru un termen de la 3 luni la un an.
Articolul 40. Expulzarea
(1) Expulzarea este o măsură de îndepărtare silită de pe teritoriul
Republicii Moldova a cetăţenilor străini şi apatrizilor care au încălcat regulile
de şedere. Expulzarea are drept scop înlăturarea unei stări de pericol şi
prevenirea săvîrşirii de către aceste persoane a unor fapte socialmente
periculoase.

28
(2) Expulzarea poate fi aplicată cetăţenilor străini şi apatrizilor ca
sancţiune complementară în cazul comiterii contravenţiilor prevăzute la
art.58, art.67 alin.(4), (5), art.76, 80, 81, 83, 84, 87, 323, 324, 326, 328, 330–333,
339, 348.
(3) În privinţa cetăţenilor străini şi apatrizilor care nu pot fi expulzaţi
imediat, instanţa de judecată poate dispune luarea în custodie publică, cu
plasarea pe un termen de cel mult 6 luni în Centrul de Plasament Temporar al
Străinilor.
(4) Instanţa de judecată poate dispune luarea în custodie publică a
cetăţenilor străini şi apatrizilor în a căror privinţă a fost dispusă măsura
returnării sau care au fost declaraţi indezirabili.
(5) În cazul în care expulzarea însoţeşte arestul contravenţional, aducerea
la îndeplinire a expulzării are loc după executarea pedepsei arestului.

c) Argumentaţi eficienţa sistemului actual al sancţiunilor contravenţionale.


15. Caracteristica generală a sistemului sancţiunilor contravenţionale:
a) Identificaţi sistemul sancţiunilor contravenţionale. Sanctiuni aplicabile
persoanelor fizice si sanctiuni aplicabile persoanelor juridice. Sanctiuni
contraventionale principale si sanctiuni contraventionale care pot fi applicate si ca
complementare. Sanctiunile aplicabile persoanelor fizice: avertismentul, amenda,
privarea de dreptul de a desface o anumita activitate, privarea de dreptul de a
detine anumite functii; aplicarea punctelor de penalizare, privarea de dretul special,
munca neremunerata in folosul comunitatii, arestul contr. Dintre acestea
complementare sunt: expulzarea (care aplica doar cetatenilor straini sau apatrizi),
privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate, de a detine functii, aplicarea
punctelor de penalizare.Este stabilit ca minorii pot fi sanctionati complementar
doar cu privire la dreptul de a desfasura o anumita activitate.
Sanctiunile aplicabile persoanelor juridice sunt: amenda, privarea de dreptul de a
desfasura o anumita activitate. A doua poate fi aplicata si ca sanctiune
complementara.
c)Estimati importanta inlocuirii sanctiunilor contrav.
Ordinea de aplicare a sanctiunilor de individualizare a sanct. Contrav prevede
criteriile de individualizare a sanctiunilor, aplicarea sanctiunilor in cazul pluralitatii
de contraventii precum si respectarea termenelor de stabilirea executare a
sanct.contrav.
Conform art.41CC, sanct.contrav. se aplica in f-tie de:
-caracterul contraventiei
-de caracteristica persoanei
-circumstantele atenuante si agravante.
Fata de peroana a carei vinovatie este dovedita se aplica o sanctiune echitabila, in
limitele si in conformitate cu dispozitiile CC.
In cazul in care una si aceeasi persoana savirseste doua sau mai multe contraventii,
regula generala este ca se aplica sanctiunea pt fiecare contraventie in parte. Insa
daca cazul este examinat de instant de judecata, referitor la persoana declarata

29
vinovata de savirsirea a doua sau mai multe contrav. se aplica sanctiunea pt fiecare
contrav in parte,stabilindu-se definitiv sanctiunea printr-un concurs de contraventii
prin absorbtia sanctiunii mai usoare de sanctiunea mai grava ori prin cumulul
sanctiunilor applicate in limitele stabilite de articolul care prevede sanctiunea mai
grava.
La aplicarea raspunderii contrav tb sa fie respectate termenele de stabilire si
executare a sanct.contrav. Deci termenele de prescriptie a stabilirii rasp.contrav
este de 3 luni de la data savirsirii contraventiei sau de la data savirsirii ultimei
actiuni sau inactiuni, in cazul contraventiei continue si prelungite.

Termenul generel da prescriptie privind executarea sanctiunilor contrav este de 1


an.

16. Caracteristica sancţiunilor contravenţionale principale:

c)Apreciati importanta sanctiunilor contav.principale


Deşi ideal este ca toţi destinatarii normelor juridice contravenţionale să se
conformeze regulilor de conduit stabilite prin dispoziţia normei juridice materiale
şi protejate prin intermediul sancţiunii normei respective, realitatea demonstrează
că o parte dintre subiecţii dreptului contravenţional nu respectă aceste reguli,
transformînd raportulde conformare într-un raport de conflict.Sanctiunile
contraventionale principale joaca un rol important in acest caz,ele avind ca scop
reeducarea sicorectarea persoanei care a comis o contraventie.De asemenea,ele
sunt folosite pentru prevenirea savirsirii de noicontraventii de catre persoana care
le-a comis anterior si a contraventiilor,in general,de catre ceilalti
cetateni.Sanctiunile contrav pr. se aplica indiferent de gradul prejudiciabil al
faptei.Ele servesc pentru restabilirea ordinii dedrept. Aplicarea sanctiunilor
demonstreaza eficienta organelor de drept.

17. Caracteristica sanctiunilor contrav. aplicabile si ca complimentare

a)Identificati sanctiunile contrav. Aplicabile si ca complementare


Privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate
Privarea de dreptul de a detine anumite f-tii
Punctele de penalizare

30
18. Ordinea aplicării şi efectele sancţiunii contravenţionale asupra
prejudiciilor şi a altor obligaţii:
a) Determinaţi ordinea aplicării sancţiunile contravenţionale.
Ordinea aplicarii sanct contrav presupune anumite criterii de indiv a sanct inclusiv
aplicarea sanct in cazul pluralit de contrv, precum si respect termenelor de stabil a
sanctiu contrav.Conform art 41 Cc RM sanc contrav se aplica in functie de - carac
si gradul prejud al contrav, -de caracteristica pers si de -circumstan atenuante sau
agravante. Fata de persoana a carei vinov a fost dovedita treb sa si se aplica o sanct
echitabila. Cind una si aceiasi pers sav mai multe contrav, se aplica sanct pentru
fiecare contrav in parte.In cazul in care cauza este exam de aceiasi inst de j in
privinta pers ce a sav 2 sau mai mult contrav, in final se stabil sanct pt concurs de
contrav, fie prin absorb sanc mai usoare de cea mai grava, fie prin cumul, total sau
partial,iinsa in limitele art care prevede sanct mai grava.In acest caz, la sanc princ
se poate adauga si una din sanct complementare, prevaz de art privind rasp pentru
oricare din contrav savirsite.
b) Stabiliţi termenele de aplicare a sancţiunilor contravenţionale..
Termenele de prescriptie:Sanc contrav nu poate fi aplicata mai tirziu de 3 luni de la
comiterea contrav, sau de la data savirsirii ultimii act sau inactiuni in cazul contrav
continue sau prelungite.Termenele de aplicare a contrav se suspenda pe perioad
incheierii examnarii in fond a cauzei pina la pronuntarea def a hot inst de j, dar nu
poate depasi un an de la comiterea contrav. Depasirea term de prescriptie inlatura
aplicarea sant contrav.In acest caz, proced contrav nu poate incepe, iar cea inceputa
urmeaza a fi incetata.
c) Apreciaţi efectele sancţiunii contravenţionale asupra prejudiciilor şi a altor
obligaţii.
O problema aparte in cee ace priveste raspunderea contrav. reprezinta efectele
sanctiunii contraventionale asupra prejudiciilor cauzate de contrav, precum si
asupra obligatiilor, care nu a fost indeplinita sip t care fapta persoana a fost
sanctionata.

Regula generala relativ la prejudiciu este Daca prin contr a fost cauzat un
prejudiciu, persoana prejudiciata este in drept sa-si valorifice pretentiile civile in
procedura civila. Adica persoana poare revendica prejurudiucl prin adresarea unei
cereri de chemare in judecata contra persoanei care a comis contraventia si a cauzat
prejudiciul. Sacntiunea contrav nu absolva contravenientul de executarea obligatiei
pentru a carei neindeplinire a fost aplicata.
Insa autoritatea care solutioneaza cauza contrav. poate sa dispuna repararea
prejudiciului cauzat prin contraventie in cazul in care nu exista divergenge asupra

31
intinderii lui. Evident ca autoritatea trebuie sa se asigure ca cel pagubit si
contravenientului sunt de accord si nu exista divergente.

19. Caracteristica generală a părţii speciale drept material a Codului


contravenţional:
b) Determinaţi corelaţia dintre prevederile părţii speciale şi ale părţii
generale.
P.generala cuprinde n-principii, precum si prevederi generale ref la legisl contrav,
contrav, rasp contrav etc.P.speciala se refera la comp.concrete de contraventie din
dif domenii ale vietii sociale.Normele j din p.speciala si p.generale sunt dirijate de
aceleasi principii(legalit, egalit, umanismul etc). Caracterul unitar al acestor 2 parti
se manifesta prin faptul ca nj din p. gen. se aplica concomitent nj ale p.speciale, in
temeiul si in corespundere cu regulile stabilite in normele p.generale.
c) Apreciaţi legislaţia în aspectul concurenţei diferitor norme ale Codului
contravenţional.
Prin concurenta normelor se intelege savirsirea unei fapte prejudiciabile cuprinse
in intregime de dispoz. a 2 sau mai multe norme.Cc Rm nu contine o prev expresa
ref la concurenta dif norme ale Cc. Daca sa luam ca exemplul pentru comparatie
prevederile art 115-118 din CP RM, atunci putem vedea cum se solutioneaza
concurenta n.penale, care va servi ca un exemplu elocvent si pentru concurenta
n.contraventionale. In cazul conc dintre n.generala si n.speciala, prioritate are
n.speciala. In cazul concurentei dintre 2 n special, sit se rezolva astfel: a.daca
exista concurenta intre 2 comp de infrac. cu circim.atenuante si alta cu
circumst.agravante, atunci infr.se califica in baza comp.de infrac.atenuante.b.daca
exista conc.intre 2 comp.cu circum.agravante, infr.se va califica in baz n.care
prevede o pedeapsa mai aspra.c.In cazul conc dintre 2 norme, in care una cuprinde
in intregime fapta prejud,iar cealalta numai parte, infr.se va califica in baza normei
care va cuprinde in intregime fapta prejudiciabila. Dupa cum am mentionat, Cc nu
contine prevederi ref la concurenta n contrav, si unele din ele ar putea fi luat din
dr.penal. conform art.1,5,7,41, preved. Cc treb sa fie previzibile si se interzice
intrepret.defavorabila la apl.rasp contrav. Aut.care aplica sanc contrav nu ar trebui
sa fie justificate in depasirea limitei maxime a marimii sanct prev contrav.

a) Estimati importanta gruparii contraventiilor partii special drept


material a CC

Gruparea contrav partii speciale dr.material al Cc RM serveste drept indiciu al


gradului si al caracterului pericolului social al faptei savirsite. Aceasta structurare,
precum si ordinea lor sunt conditionate de caracterul si de sistemul relatiilor
sociale ce sint aparate de legislatia contrav.Fiecare capitol este constituit cu luarea
in consideratie a caracterului obiectelor impotriva carora este indreptat nemijlocit

32
atentatul contraventional.La partie speciale de droit contraventionel, aussi comme
la partie generale et celle procedural, est etudie par le science de droit
contraventionel, de ce maniere la branche de droit respectiv developpe dans son
entourage une science juridique autonome.
La partie speciale de science de droit contraventionel recherche les dispositions des
articles de la partie speciale de Cod contraventionel, sous l’aspect de l’evolution
hystorique et legislative. Cette partie a une grande importance par’ce-qu’elle
continne des comonences concrets des contraventions, en base desquelles
s’applique la responsabilite contraventionelle. L’etude de la partie speciale de
droit contraventionel est utile pour le developpement des reglementaires
contraventionelles dans le future, de ce maniere les normes de droit
contraventionelles doivent corespondre a la realite sociale, elles ont le role de
prevenir, de combattre le phenomen contraventionel

23. Procesul contraventional

a) Noțiunea și scopul procesului contravențional

Reieșind din prevederile art. 374 Codul Contravențional, Procesul Contravențional


este considerată modalitatea de activitate desfășurată de autoritatea competentă cu
participarea părților și altor persoane titulare de drepturi și obligații, conform
normelor Codului Contravențional care reglementează procedura contravențională.
Legislația contravențională utilizează atît noțiunea de process contravențional cît și
de procedură contravențională.
Procedura contravențională reprezintă niște etape care se derulează consecutive
pentru atingerea scopurilor procesului contravențional.
b) Analizați scopurile și trăsăturile procesului contravențional

Procesul contravențional are următoarele scopuri:

1) Constatarea contravenientului;
2) Examinarea și soluționarea cauzei contravenționale;
3) Constatarea cauzelor și conduitei ce au contribuit la săvîrșirea contravenției;

33
4) Respectarea principiilor generale de drept contravențional, care sunt bazate pe
normele dreptului Internațional și ale tratatelor Internaționale cu privire la
drepturile și libertățile fundamentale ale omului la care RM este parte.
Trăsăturile procesului contravențional
1. Cuprinde o totalitate de norme ce sunt grupate în cartea a II. a codului
2. Este o activitate formată din mai multe acțiuni procesuale consecutive care
se structurează în anumite etape ale procesului
3. Procedura se realizează cu participarea mai multor subiecți procedurali,
doctrina îî clasifică în activi și pasivi.
4. Procesul contravențional este declanșat în urma comiterii contravențiilor.
c) formulați care ar fi cele mai importante sarcini ale procesului
contravențional.
Procesul contravențional are ca sarcină general asigurarea proceselor echitabile a
răspunderii contravenționale, precum și sarcini preventive de luminare a cauzelor
unor conduit ce contribuie la comiterea contravenției.Procesul contravențional se
caracterizează prin faptul că procedura contravențională trebuie să fie cît mai puțin
costisitoare. Cheltuielile aferente procesului contravențional se suportă de
contravenient sau de stat în modul prevăzut de legislație. Victima, martorii,
experții, traducătorul, apărătorul au drept la repararea prejudiciului sau cheltuielilor
suportate în procesul contravențional care se face conform procedurii civile cu
excepția cazurilor cînd nu există divergențe între părți referitor la prejudicierea
cheltuielilor. Persoanele în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional, în
cazul ____________se declară nevinovată sau răspunderea contravenientului este
înlăturată se repune în dreptul de care a fost privată și se repară cheltuielile
suportate în proces.

Excepție cazul de amnistie.

24.Princiipile procesului contraventional

a) descrieți esența principiilor procesului contravențional

Principiile procesului contravențional sunt reglementate expres în Codul


Contravențional, însă unele dintre ele rezultă din conținutul normelor de
proced.contravențională precum și altor norme ale Cod.Contrav. Principiile
procesului contravenț au o deosebită importanță fiind niște prevederi de bază care
stau la temelia proces.contrav. În calitate de princip.ale proces.contrav.apar:

34
1) Principiul prezumției de nevinovăție. Conform acestui principiu persoana acuzată
de săvîrșirea unei contravenții se consideră nevinovată pînă cînd vinovăția acesteia
nu este dovedită în conformitate cu prevederile Codului Contravențional. În cadrul
procesului contravențional nici o persoană nu poate fi obligată să-și dovedească
vinovăția. Concluziile despre vinovăția pers.nu pot fi întemeiate pe presupuneri.
Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se înterpretează în
favoarea pers.în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional;
2) Principiul invioalbilității persoanei (art 376): Persoana pasibilă de răspundere
contravențională paote fi supusă măsurilor de constrîngere numai în cazurile
excepționale prev.de Codul Contravenținal. În aceste cazuri pers.trebuie să fie
tratată cu respect a demnității umane. Din, punct de vedere a libertății individuale,
reținerea pers. Nu poate fi mai mare de 3ore și persoanei reținute i se aduce imediat
la cunoștință dr.sale, motivele reținerii, circumst.faptei și încadrarea jurisdicț.a
faptei care îi este imputată. Dacă persoana a fost reținută ilegal sau dacă temeiurile
reținerii au decăzut,ea trebuie eliberată imediat. Din punct de vedere a siguranței
pers.în timpul proces – contrav.nici-o pers.nu poate fi maltratată fizică, fiind
interzise orice metode care crează pericol pentru viața ori sănătatea omului. În
acest context pers.nu poate fi supusă evidenței sau altor proceduri care ar afecta
capacitatea ei de a lua decizii. Din punct de vedere a inviolabilității
pers.perchiziția, examinarea corporală și alte acte similare se efectuează de regulă
cu consimțămîntul pers.sau reprezentantul ei legal. Excepție cazurile prev.de Codul
Contravențional. În care pers a fost lezată din punct de vedere a legalit.prin
aplic.unor măsuri ilegale are dr la repararea prejud.cauzat în conform cu legea.
3) Principiul libertății de mărturisire împotriva sa (art.377) Nici-o persoană nu poate
fi silită să mărturisească împotriva sa, ori împotriva rudelor sale apropiate inclusiv
împotriva soțului, soției precum și să-și recunoască vinovăția. ______pers.căruia
autorit.competentă să soluționeze cazul îi propune să facă decl.demonstrare
împotriva sa sau pers.menționate, această pers.este în drept să refuze și pentru
această nu poate fi trasă la răspundere.
4) Dreptul la apărare: autoritatea competentă să sol.cauza, este obligată să asigure
particip. La proces exercit.deplină a dr.lor procesuale inclusiv a dr.de a fi asistate
de un apărător (avocat). În contextul pr.respectiv, la pornire procesul
contrav.aut.competentă este obligată să aducă la cunoștița este oblig.să aducă la
cunoștință pers.pasibilă de răspundere contravențională a dr.ei de a fi asistată dr.un
apărător. În cel mult 3 ore din momentul reținerii pers pasibilă de arest a două nu
are un apărător ales, i se desemnează un apărător din oficiu.
5) Principiul limbii de desfășurare a procesului contravențional și dr.la interpert.
Procesul contrav.se desf. În limba de stat. Persoana care nu vorbește limba de stat
dr de a lua cunoștința de materialele cazului și de a vb în fața aut.ce sol.cauza
35
contrav. Prin intermediul interpretului. Procesul contrav.se poate desf.și în limba
acceptată de majoritate pers.care participă la proces. În acest caz actele procesuale
sunt întocmite oblig în limba de stat. Actele procesuale ale aut.care sol.cauza
contrav. Sunt înmînate pers.în a cărei privința a fost pornit proces.contrav.probele
în urma pe care o cunoaște pers.respectivă.
6) Dreptul de a nu fi urmărit sau sancționat de mai multe ori. Nici o persoană nu poate
fi urmărită sau sancționată pentru aceeași faptă. În contextul acestui principiu,
reluarea proces.care a înceta poate avea loc doar în cazul descoperirii unor noi
circumstanțe sau în cazul depistării unui viciu fundamentale în hot.de încetare a
procesului.
7) Principiul accesului liber la justiție (art.381) Orice persoană are dr.la o satisfacție
eficientă din partea inst.de judecat, împotriva actelor care încalcă dr libertății și
interesele sale legitime. În contextul celor menționate pers.are dr.la examinarea și
sol.cazului în mod echitabil, în termen rezonabil și de către o inst.independentă și
imparțială. Reprezentantul aut.competente să sol cauza contrav.nu poate participa
la examin.cauzei dacă are direct sau indirect un interes care ar afecta
imparțialitatea aut.respective. Autorit.competentă să sol.cauza contav.este obligată
să înteprind.toate măsurile pentru cercetarea sub toate aspectele completă a
circum.cauzei inclusiv să evidențieze atît circumst.care dovedesc vinovăția pers.cît
și cele care o dezvinovățesc, precum și circumstanțele atenuante și agresive.
b) Clasificati principiile procesului contrav.in raport cu legislatia si cu
doctrina: Princip. procesului contrav. care sunt incluse in legislatie:-pr.folosirii
limbii materne;-pr.legalitatii;-pr.egalitatii in fata legii. -pr.garantiei dr. la
aparare;
1.P.ce se refera la procesul contraventional(p.operativitatii)
2.Dupa baza juridica
1.p prevazute de legislatie/constitutionale si legale
2.p prevazute de doctrina-p.aflarii adevarului
obiectiv,operaticitatii;contradictoralitatii.

c) Formulati care ar fi corelatia dintre principiile procesului contraventional


si principiile raspunderii contraventionale.

Principiile procesului contraventional- elementele primordiale ce caracterizeaza


esenta procesului contraventional.

Principiile raspunderii contraventionale au o deosebita importanta din punct de


vedere a stabilitatii si previzibilitatii acestei inst.

Atit principiile procesului contraventional cit si principiile raspunderii


contraventionale servesc ca baza si ele trebuie sa aiba prioritate fata de celelalte
36
norme care nu au calitate de principii.In caz contrar , s-ar putea distruge
fundamentul procesului contraventional.Principiile procesului contraventional
rezulta expres din prevederile C.C.

25. caracteristica generala a autoritatilor competente sa solutioneze cauzele


contraventionale
a) definiți autoritățile competente să soluționeze cauzele contravenționale.
În multe state efectuarea activității jurisdicționale este orientată prioritar spre
sistemul inst.judecătorești. Legislația multor state este orientată spre existența unei
instituții denumităjurisdicția admin. Aceasta este efectuată practice fie din inst.de
dr.comun, fie de către jud.admin.special create pentru acesta. Jurisdicția
administrativă ar însemna o procedură aparte de sol.a litigiilor jurisd.admin dintre
pers.private și autorit.publice. În RM nu putem vb de un sistem integru al justiției
admin, deși unele elemente permanent au existat, acestea fiind într-o permanentă
evoluție, exemplu:examinarea în instanțele de contecios administr.a reclamațiilor
privind acț.ilegale ale diferitelor categorii de autorit publice. În RM nu putem vb
de un sistem integru al justiției,admin.deși unele elemente permanent au existat,
acestea fiind într-o permanentă evoluție. Examin, în instanțele de contecios admin,
a reclamațiilor privind act.ilegale ale diferitor categ de autorit.publice, precum și
examin.decătre inst.de judecată a cauzelor contrav.Persistă funcții jurisdicționale
care sunt exercitate pe cale extrajudiciară, de către un șir de autorit.pb în temei
extrajudiciar. Din punct de vedere al principiilor imparțialit.și a conflictului de
interese aut.care constă fapta ilegală nu poate fi considerată imparțială dacă în
același timp examin.cazul și stabilește răspunderea. Este dificil ca sistemul
inst.judic.să facă față nr.în creștere de cauzele contrav.inclusiv să reprezinte
principiul operativității în ceea ce privește termenii restrînși de examin a cauzelor
contravenționale. Conform 393 condul Contravențional sunt competente să
soluționeze cause contrav.următ.autorit. : Instanța de judecată 2.Procurorul
3.Comisia administrativă 4.Agentul constatator
Autoritatea central în soluționarea cauzelor contrav.este inst.de judec.însă un șir de
autorit extra judiciare, competente să sol cauzele contrav.să înfăptuiacă active cu
caracter jurisdicțional
Competenţa procurorului
(1) Procurorul examinează contravenţiile prevăzute cele pe care le-a depistat în
exerciţiul funcţiunii.
(2) În cazul refuzului începerii urmăririi penale, încetării urmăririi penale din
37
cauza că fapta constituie o contravenţie, precum şi în cazul liberării de răspundere
penală a persoanei cu tragerea la răspundere contravenţională, procurorul dispune
pornirea procesului contravenţional şi ori examinează cauza în limitele
competenţei sale, ori expediază materialele acumulate, conform competenţei, altor
organe pentru examinare.
(3) Prin ordonanţă motivată, procurorul poate aplica orice sancţiune
contravenţională, cu excepţia sancţiunii a cărei aplicare este de competenţa
instanţei de judecată.
Competenţa comisiei administrative
(1) Comisia administrativă examinează contravenţiile Şedinţa comisiei ad
ministrative este deliberativă dacă la ea este prezentă simpla majoritate a
membrilor ei.
(3) Deciziile comisiei administrative se adoptă cu majoritatea simplă de voturi ale
membrilor comisiei prezenţi la şedinţă
Competenţa agentului constatator
(1) Cauza contravenţională se soluţionează de agentul constatator în a cărui rază
teritorială a fost săvîrşită contravenţia. Acesta poate aplica sancţiunile prevăzute în
partea specială a cărţii a doua în limitele competenţei şi numai în exerciţiul
funcţiunii.
(2) Agentul constatator poate constata contravenţii ale căror constatare,
soluţionare şi sancţionare sînt atribuite competenţei unor alte organe. În astfel de
cazuri, agentul va remite organelor respective procesele-verbale de constatare a
contravenţiilor
b) clasificati autoritatile competente sa solutionaze cauze contravenționale
Autoritatile competente sa solutioneze cauzele contravent. Se clasifica in judiciare
si extrajudiciare.DIN cele judiciare insasi din denumire ne dam seama ca e vorba
de instanta de judecata pe cind cele extrajudiciare sunt :agentul constatator si
comisia administrativa care pot solutiona anumite conntraventii specifice
reglementate de codul contr.

c)apreciati tendintele legislatiei privind sisitemul autoritatilor competente sa


solutioneze cauzele contr.
La general tendintele legislatiei privind autoritatile competente de solutionare
acauzelor contraventionale sunt foarte practice intrucit ele sunt erarhizate la nivel
local in cazul unei singure contraventii comise de contravenient ,la nivel regional
daca sunt un sir dw contraventii adica este examinata de instanta de judecata . O
tendinta mai pronuntata este si sugestiile ONU cu privire la erarhizarea
autoritatilor de dr.contraventional,in R.M. pina cind sunt puse in discutie aceste
propuneri.Legislatia noastra face ca procedura de solutionare a cauzelor
38
contravent sa fie una simplificata si respectiv usureaza munca autoritatilor
competente .In dependenta de caracterul crimei si de daunei ce le aduce societatii
contraventiile sunt solutionate de : organele de control financiar si fiscal al
ministerul finantelor,comisia nationala a pietii financiare etc.
26.Instanta de judecata ca autoritate care înfăptuiește justiția în cauzele
contravenționale.
a) identificați categoriile de autorități, atribuite la autoritățile judecătorești,
cu competențe de examinare a cauzelor contravenționale.
Conform codului contraventional categotiile de autoritati care au competenta de
examinare a cazurilor contrav sunt:
-organele afacerilor interne
-centrul pentru combaterea crimelor economice si coruptiei
-organele de control financiar si fiscal ale ministerul finantelor
-serviciul vamal
-comisia nationala a pietii financiare
-organele pentru protectia mediului,organele pentru control geologic si
supraveghere miniera si agentia pentru sivicultura
-organele supravegherii sanitar epidimiologic de stat
-organele de specialitate in domeniul transportului
-inspectia muncii
-tehnologia informatieietc
Justiția în cauzele contrav.se înfăptuiește de către inst.de judect.cf.competenței date
prin C.Contravențional (art.394). Cauza contrav.este examinată de un complet
format dintr-un singur judecător care se pronunță asupra fondului cauzei printr-o
decizie.
În cazul recursului cazul este axamin de un complet format din trei judecători.
Cauza contravenientului se judecă ca regulă în ședință public, însă poate fi
examinată și în șed.închisă dacă aceasta cere legea. Conform art 395.Cod
Contrav.inst de judecată examinează următor.cauze contrav:
b)competenta instantei de judecata in solutionarea cauzelor contravent
Justiţia în cauzele contravenţionale se înfăptuieşte de către instanţa de judecată
conform competenţei date conform codului.
1) toate cazurile cu privire la contravenţii, cu excepţia celor atribuite de prezentul
cod competenţei unor alte organe, precum şi:
a) cauzele contravenţionale în privinţa minorilor;
b) cauzele contravenţionale prevăzute la art.61, 63–66, 316–318, 320, 336;
c) cauzele contravenţionale în care agentul constatator, procurorul propun
aplicarea unei sancţiuni dintre cele care urmează:
- privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate;
39
- privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii;
- privarea de dreptul special;
- munca neremunerată în folosul comunităţii;
- arestul contravenţional;
2) contestaţiile împotriva hotărîrilor autorităţilor competente să soluţioneze
cauzele contravenţionale, procurorului.
(2) Instanţa de judecată este competentă să aplice măsuri de siguranţă şi amendă
judiciară.
(3) Instanţa de recurs judecă recursul pronunţîndu-se prin decizie.
c)Apreciați tendințele legislației privind sistemul autorităților competente să
soluționeze cauzele contravenționale.
Contrav împotriva hot aut.competente să sol.cauzele contrav.inclusiv procurorul.
Instant.de judec.conf preved.codului contrav. Este competentă să aplice măsuri de
siguranță și amendă judiciară. Avînd în vedere că conf.capit 9 din constit. RM
procuratura este atribuită la autorit judiciare, competența procurorului privind
examin cauzelor contrav.urmează a fi examnin in acest paragraf. Conform art 124
al1 Cod Contrav RM procuratura reprezintă interesele generale ale societății, apără
ordinea de dr., dr și libertățile cet., conduce și exercită urmărirea penală. Este
discutabilă necesitatea ca procurorul să examineze în același timp cauzele contrav.
Cf art.396 c.Contrav procurorul examin un șir de contrav.cum ar fi: art63-68
etc.inclusiv acele contrav pe care le-a depistat în exercițiul funcțiunii. În cazule
refuzului începerii urmărirei penale, sau încet urmărirei penale din considerentul că
fapta constituie o contrav, precum și în alte cazuride eliberare de răspunderepenală
cu tragere pers.la răspunderecontrav.procurorul dispune pornirea procesului
contrav. Cu examinarea cauzei reieșind din competența sa sau cu expedierea
materialelor cauzei altor organe conform competenței. Procurorul poate aplcia
orice sanțiune contrav. Printr-o ordonanță cu excepția sancțiunilor a cărei aplicare
ține de competența inst.de judec.
27. Autoritățile extrajudiciare competente să soluționeze cauzele
contravenționale

a) indentificați categoriile de autorități, atribuite la autoritățile judecătorești ,


cu competențe de examinare a cauzelor extrajudiciare.

Sînt competente să soluţioneze cauzele contravenţionale:


a) instanţa de judecată-judeca cazurile conform competentei stabilita de
CC.Cauza contraventionala se judeca de catre un complet format dintr-un singur
judecator iar in recurs de un complet de 3 judecatori.
b) procurorul-egzamineaza foarte multe tipuri de contraventii.Prin ordonanta
motivate procurorul poate aplica orice sanctiune contraventionale cu exceptia
40
sanctiuniia carei aplicare este de competent instante de judecata;
c) comisia administrativă egzamineaza contraventiile prevazute la
art.62,75,76,92,108,180…Sedinta comisiei administrative este deliberative daca la
ea este prezenta sipla majoritate a membrilor ei;
d) agentul constatator (organele de specialitate specificate la art.400–423).

b)Stabiliti limitele competentei autoritatilor extrajudiciare competente sa


solutioneze cauze contraventionale

Autoritatile extrajudiciare competnte sa solutioneze cause contraventionale siunt


imputernicite in baza legii in special in baza codului contraventional lacarte a 2,
titlul 2, capitolul 3 si tot de aici pute distinge limitele fiecarei autoritati
extrajudiciare in parte.Desemenea observant ca sunt o serie de autoritati
extrajudiciare care fiecare in parte dispune de propriile sale competente si are
atributii special in domeniu in care este copetitiv.Observam ca cele mai importante
contraventii se egzamineaza in cadrul instantei de judecata si tot prin intermediul
acestei autoritati contravenientul pote contesta sanctiunea contraventionala ca ia
fost aplicata.

c)Formulati corelatia dintre categoriile ,,autoritate extrajudiciara competent


sa solutioneze cazul contraventional” si ,,agent constatator”

Conform CC se solutioneaza de agentul constatator in acarui raza teritoriala a fost


savirsita contraventia.Agentul constatator poate constata contraventii a caror
depistare, solutionare si sanctionare tine de competent altor organe. In asa caz
agentul constatator remite organelor respective procesele verbale cu constatarea
contraventiilor.(daca mai stiti scrieti singuri)

28.Agentul constatator
a)distingeți sistemul agenților constatatori
Agetul constatator –atoritatea competent sa solutioneze cauzele contraventionale
in raza teritoriala unde a fost savirsita contraventia.Agentul constatator conform
codului contraventional solutioneaza cauze contraventionale in a carui raza
teritoriala se afla.Agentul constatator pote constata contraventii a caror depistare,
solutionare si sanctionare tine de competent altor organe.Iar in asa situatii agentul
constatator remite organelor respective procesele verbale cu constatarea
contraventiilor savirsite.
In calitate de agenti constatatori comform codului contraventional al Republicii
Moldova din 24.10.2008 pot fi:

41
1)Organele afacerilor interne care sînt în drept să examineze cauze
contravenţionale şi să aplice sancţiuni în limitele competenţei şeful de direcţie şi
adjuncţii lui, comisarul de poliţie şi adjuncţii lui, şefii secţiilor de poliţie, şefii
sectoarelor de poliţie, şefii posturilor de poliţie etc.
2) Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei :sînt în drept să
examineze cauze contravenţionale şi să aplice sancţiuni directorul, vicedirectorii
centrului, şefii organelor teritoriale şi adjuncţii lor.
3) Serviciul vamal : sînt în drept să examineze cauze contravenţionale şi să aplice
sancţiuni şefii birourilor şi posturilor vamale şi adjuncţii lor.
4) Comisia Naţională a Pieţei Financiare : sînt în drept să examineze cauze
contravenţionale şi să aplice sancţiuni preşedintele şi vicepreşedinţii Comisiei
Naţionale a Pieţei Financiare.
5)Inspectia Muncii: sînt în drept să constate contravenţii şi să încheie procese-
verbale inspectorul general de stat al muncii şi adjuncţii lui, şefii inspectoratelor
teritoriale de muncă şi adjuncţii lor, inspectorii de muncă.
6) Agenţia Naţională pentru Reglementare Comunicaţii Electronice şi
TehnologiaInformaţiei,7) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică 8)
Casa Naţională de Asigurări Sociale 9)Compania Naţională de Asigurări
înMedicină 10)Ministerul Apărării : Sînt în drept să constate contravenţii şi să
încheie procese-verbale:
a) persoanele cu funcţie de răspundere din centrele militare sau din Marele Stat
Major al Armatei Naţionale, b) persoanele cu funcţie de răspundere din poliţia
militară rutieră sau din Marele Stat Major al Armatei Naţionale. 11) Ministerul
Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei 12) Biroul Naţional de Statistică 13)
Serviciul de Stat de Arhivă 14) Departamentul de executare 15) Agenţia
Medicamentului 16) Serviciul Grăniceri : Sînt în drept să constate contravenţii şi să
încheie procese-verbale şefii pichetelor de grăniceri şi adjuncţii lor, şefii punctelor
de trecere a frontierei de stat şi adjuncţii lor.
b)Determinati limitele competentei agentilor constatatori
Distingem 2 categorii de agenti constatatori:
1)Agenti constatatori care pot solutiona cauze contraventionale si
2) Agenti constatatori propriu zisicare constata dor fapta contraventionala.
La prima catogori se include urmatoare autoritati:a)Comisia administrative de pe
linga autoritatea publica locala egzecutiva care se formeaza de consiliul satesc,
communal,orasenesc; b)Organele afacerilor interne care egzamineaza contraventii
date in competent conform art400 din codul contraventional.Acest autoritate se
poate de inclus si la a doua categorie in vederea constatarii anumitor
contraventii.c)CCCEC-ul se ocupa cu egzaminarea contraventiilor stipulate in art
402CC al RM.d)Serviciul vamal-egzamineaza contraventii date
42
TehnologiaInformaţiei,7) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică 8)
Casa Naţională de Asigurări Sociale 9)Compania Naţională de Asigurări
înMedicină 10)Ministerul Apărării : Sînt în drept să constate contravenţii şi să
încheie procese-verbale:
a) persoanele cu funcţie de răspundere din centrele militare sau din Marele Stat
Major al Armatei Naţionale, b) persoanele cu funcţie de răspundere din poliţia
militară rutieră sau din Marele Stat Major al Armatei Naţionale.11) Ministerul
Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei 12) Biroul Naţional de Statistică 13)
Serviciul de Stat de Arhivă 14) Departamentul de executare 15) Agenţia
Medicamentului 16) Serviciul Grăniceri : Sînt în drept să constate contravenţii şi să
încheie procese-verbale şefii pichetelor de grăniceri şi adjuncţii lor, şefii punctelor
de trecere a frontierei de stat şi adjuncţii lor.

b)Determinati limitele competentei agentilor constatatori


Distingem 2 categorii de agenti constatatori:
1)Agenti constatatori care pot solutiona cauze contraventionale si
2) Agenti constatatori propriu zisicare constata dor fapta contraventionala.
La prima catogori se include urmatoare autoritati:a)Comisia administrative de pe
linga autoritatea publica locala egzecutiva care se formeaza de consiliul satesc,
communal,orasenesc; b)Organele afacerilor interne care egzamineaza contraventii
date in competent conform art400 din codul contraventional.Acest autoritate se
poate de inclus si la a doua categorie in vederea constatarii anumitor
contraventii.c)CCCEC-ul se ocupa cu egzaminarea contraventiilor stipulate in art
402CC al RM.d)Serviciul vamal-egzamineaza contraventii date in competent
conform art 403CC al RM.e)Comisia financiara a pietii financiare-egzamineaza
contraventii conform art 404 al CC precum si alte autoritati.

Cauza contravenţională se soluţionează de agentul constatator în a cărui rază


teritorială a fost săvîrşită contravenţia. Acesta poate aplica sancţiunile prevăzute în
partea specială a cărţii a doua în limitele competenţei şi numai în exerciţiul
funcţiunii.Agentul constatator poate constata contravenţii ale căror constatare,
soluţionare şi sancţionare sînt atribuite competenţei unor alte organe. În astfel de
cazuri, agentul va remite organelor respective procesele-verbale de constatare a
contravenţiilor.
43
c)Apreciatirolul agentior constatatori in cauzele contraventionale
Agentii constatatori au o importanta deosebita la infaptuirea jurisdictiei
contraventionale. Deoarece contraventiile sunt cele mai multe la numar daca sa
luam in comparatie cu infractiunile, nelegalitatile civile sau administrative ele
desigur sunt aplicate de o serie de autoritati publice care au sarcina principala de a
pedepsi contravenientu si de a mentine ordinea publica.Astfel legislatia Republicii
Moldova specifica functiile fiecarui agent constatator de unde putem deduce si o
colaborare a acestor autoritati pentru a reglementa fiaecare sfera de activitate a
societatii civile.

29 Caracteristica participantilor la procesul contraventional


a)Determinaţi cercul participantilor la procesul contraventional.
În calitate de participant la procesul contravenţional pot apărea următoarele
persoane:
1) Agentul constatator care este reprezentantul autorităţii publice care soluţionează,
în limitele competenţei sale, cauza contravenţională în modul prevăzut de Codul
contravenţional.
2) Procurorul participă la procesul contravenţional în limitele competenţei stabilite
de Codul contravenţional. Procurorul este în drept: să pornească procesul
contravenţional; să aplice în cazurile prevăzute de lege sancţiune contravenţională;
să participe la examinarea cauzei în instanţă de judecată atunci cînd procesul
contravenţional a fost pornit de el.
3) Victima - persoana fizică sau persoana juridică căreia, prin contravenţie, i-au
fost cauzate prejudicii morale, fizice sau materiale. Victima are dreptul: la
înregistrarea neîntîrziată a cererii sale în modul stabilit, la soluţionarea cererii de
către agentul constatator, la informare privitor la decizia adoptată; să prezinte
documente, alte mijloace de probă în vederea confirmării pretenţiilor sale; să-şi
retragă cererea în cazurile prevăzute de lege; să atace decizia autorităţii competentă
să soluţioneze cauza contravenţională; să fie asistată în procesul contravenţional de
un apărător ales;
4) Martoruleste persoana citată în această calitate de către autoritatea competentă,
care are cunoştinţă despre vre-o faptă sau împrejurare de natură să servească aflării
adevărului în procesul contravenţional.

44
5) Specialistul - persoana neinteresată de rezultatele cauzei contravenţionale, cu
suficiente cunoştinţe şi deprinderi speciale pentru a acorda ajutor agentului
constatator sau instanţei de judecată, chemată să participe la efectuarea acţiunilor
procesuale.
6) Expertul - persoana neinteresată de rezultatele cauzei contravenţionale, avînd
cunoştinţe speciale, numită să efectueze investigaţii în cazurile prevăzute de Codul
contravenţional şi să prezinte raport în baza lor.
7) Interpret sau traducătoreste persoana care poate traduce din o altă limbă, poate
interpreta semnele celor muţi ori surzi, cunoaşte terminologia juridică, nu este
interesată de rezultatele cauzei contravenţionale şi acceptă să participe în această
calitate. Persoana este desemnată în calitatea de interpret sau de traducător de către
agentul constatator sau de instanţa de judecată.
8) Apărătorul - persoana admisă în profesia de avocat avînd dreptul să participe la
procesul contravenţional pentru a asigura asistenţă juridică sau a reprezenta partea
pe care o asistă în bază de contract sau din oficiu.
b)Stabiliti deosebirile dintre statutul procesual al partilor interesate si al altor
participanti la procesul contrav.:
Persoana în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional are dreptul:a)la
apărare; b) să cunoască fapta imputată; c) să fie asigurată, în cel mult 3 ore de la
reţinere, cu un apărător din oficiu dacă este pasibilă de sancţiunea arestului
contravenţional; d) să anunţe, în cazul reţinerii, prin autoritatea competentă să
soluţioneze cauza contravenţională, două persoane, la alegerea sa, despre faptul şi
locul reţinerii; e) să primească informaţie scrisă şi explicarea drepturilor sale
expuse în Codul contarvenţional, inclusiv a dreptului de a tăcea şi de a nu mărturisi
împotriva sa, împotriva rudelor sale apropiate, a soţului/soţiei,
logodnicului/logodnicei, precum şi de a nu-şi recunoaşte vinovăţia; f) să fie audiată
în prezenţa apărătorului dacă acceptă sau cere să fie audiată; g) să aibă întrevederi
cu apărătorul în condiţii confidenţiale, fără limitarea numărului şi duratei
întrevederilor; h) să ia cunoştinţă de materialele din dosar şi să i se elibereze, la
cerere, în cel mult 24 de ore, copii de pe procesul-verbal; i) să prezinte probe; j) să
formuleze cereri; k) să conteste decizia asupra cauzei; l) să recunoască total sau
parţial vinovăţia în comiterea faptei ce i se impută; m) să ceară recuzarea
reprezentantului autorităţii competentă să soluţioneze cauza contravenţională,
expertului, interpretului, traducătorului, grefierului; n) să solicite audierea
martorilor; o) să facă obiecţii împotriva acţiunilor agentului constatator şi să ceară
consemnarea obiecţiilor sale în procesul-verbal;
Persoana în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional este obligată: a) să
se prezinte la citarea autorităţii competentă să soluţioneze cauza contravenţională;
b) să accepte, la cererea autorităţii competentă să soluţioneze cauza
45
contravenţională, examinarea şi percheziţia sa corporală; c) să accepte
necondiţionat, la cererea autorităţii competentă să soluţioneze cauza
contravenţională, testarea alcoolscopică, examenul medical, dactiloscopia,
prelevarea de sînge şi de secreţii ale corpului pentru analiză; d) să fie supusă
expertizei judiciare, la cererea agentului constatator competent sau a instanţei; e) să
se supună dispoziţiilor legale ale agentului constatator şi ale preşedintelui şedinţei
de judecată; f) să respecte ordinea în şedinţa de judecată şi să nu părăsească sala
de şedinţe fără învoirea dată de preşedintele şedinţei.
c)evaluați rolul participanților la procesul contravențional
Legislaţia contravenţională conţine un capitol aparte care se referă la statutul
participanţilor la procesul contravenţional, în el fiind indicate expres drepturile şi
obligaţiile acestora, ceea ce constituie un element pozitiv al legislaţiei în vigoare şi
împiedică interpretarea extensivă a normelor juridice. Codul contravenţional
stabileşte statutul fiecărui participant. După părerea mea, existenţa în cod a
normelor de blanchetă(care fac referinţă la alte acte normative) crează unele
dificultăţi în practica judiciară.
30 Probele
a)Definiti probele şi mijloacele de constatare a lor:
Probele sînt elemente de fapt dobîndite în modul stabilit de prezentul cod, care
servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei contravenţiei, la identificare
făptuitorului, la constatarea vinovăţiei şi la cunoaşterea altor circumstanţe
importante pentru justa lor soluţionare a cauzei.
Mijloacele de constatare a probelor sunt :procesul verbal cu privire la
contravenţie, procesul verbal de ridicare a obiectelor şi documentelor, procesul
verbal de percheziţie, explicaţiile persoanei în a cărei privinţă a pornit proces
contravenţional, depoziţiile victimei, ale martorilor, înscrisurile, înregistrările
audio sau video, fotografiile, corpurile delicte, obiecte şi documente ridicate,
constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale, raportul de expertiză.
b)Determinaţi şi caracterizaţi cele mai răspîndite mijloace de probă:
Dat fiind faptul că sînt admisibile probele pertinente concludente şi utlie,
administrate în conformitate cu codul contravenţional. Cele mai răspîndite
mijloace de probă sunt: cercetarea la faţa locului, ridicarea obiectelor şi
documentelor, efectuarea percheziţiei, percheziţia corporală şi ridicarea obiectelor
şi documentelor, procesele verbale cu privire la percheziţie, la ridicarea obiectelor
şi documentelor, la cercetarea la faţa locului, corpuri delicte.
Cercetarea la faţa locului- se efectuează în scopuldescoperirii urmelor
contravenţiei, corpurilor delicte şi pentru a stabili circumstanţele contravenţiei ori
alte circumstanţe, care au importanţă pentru justa soluţionare a cauzei, agentul
constatator efectueaza cercetarea la faţa locului a obiectelor...
46
Ridicarea obiectelor şi documentelor-este necesară ridicarea anumitor obiecte sau
documente care ar avea importanţă pentru cauză şi dacă se cunoaşte locul şi
persona la care se află, lucrătorul organului afacerilor interne efectuează, în temeiul
unei ordonanţe întemeiate, ridicarea lor.
Percheziţia – se efetuează dacă din probele acumulate că într-o anumită încăere la
domiciliu ori în alt loc sau la o anumită persoană se pot afla instrumente ce au
servit la săvîrşirea contravenţiei, obiecte sau alte valori dobîndite din contravenţie,
precum si obiecte sau documente care pot avea importanţă pentru cauză.
Percheziţia corporală şi ridicarea obiectelor şi documentelor- se efectuează în
cazul cînd acestea au importanţă pentru cauză care se află în hainele, în alte lucruri
ale persoanei sau pe corpul ei.
Procesele verbale cu privire la percheziţie-agentul constator la faţa locului
întocmeşte un proces verbal la care anexează după caz lista obiectelor şi
documentelor ridicate.În procesul verbal cu privire la percheziie sau la ridicarea
obiectelor şi documentelor se consemnează că celor prezenţi li s-au explicat
drepturile şi obligaţiile prevăzute de codul contravenţional şi se înscriu declaraţiile
facute de aceste persoane.
Corpuriledelicte-se consideră obiectele, inclusiv banii, documentele, alte valori,
faţă de care există temeiuri a presupune că au servit la săvîrşirea contravenţiei, au
păstrat asupra lor urmele faptei contravenţionale sau au constituit obiectul acestei
fapte, sau pot servi ca mijloc de constatare a existenţei ori inexistenţei elementelor
constitutive ale contravenţiei.

c)Argumentați importanța probelor în procesul contravențional


O probă poate fi pusă la baza hotărîrii cu privire la contravenţii dacă întruneşte
condiţiile de admisibilitate, concludenţă şi utilităţi. Administrarea probelor constă
în folosirea mijloacelor de probă în procedura contravenţională care presupune
colectarea şi verificarea probelor în favoarea sau în defavoarea făptuitorului de
către autorităţile competente să constate cazul contravenţiei şi să-l examineze din
oficiu sau la cererea altor participanţi la procedură. Orice informaţie poate fi
considerată drept probă dacă sunt respectate următoarele condiţii:ea conţine data
privind comiterea sau necomiterea contravenţiei, vinovăţia făptuitorului alte date
care pot contribui la soluţionare, această informaţie este în modul stabilit de lege şi
de sursele prevăzute de lege.

47
31Noţiunea categoriile măsurilor procesuale de constrîngere:
a)Definiţi şi identificati măsurile procesuale de contrîngere:
Masurile procesuale de constringere sunt actiuni procesuale menite sa asigure
desfasurarea si atingerea scopurilor procesului contraventional Măsurile de
constrîngere conform codului contravenţional sunt reţinerea, aducerea silită,
înlăturarea de conducerea vehiculului, examenul medical pentru constatarea stării
de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanţe, reţinerea vehiculului.
Desfăşurarea normală a activităţii procesuale este imposibilă fără aplicarea
măsurilor procesuale de constrîngere. Una din sarcinile de bază ale procesului
contravenţional este aplicarea legitimă şi corectă a sancţiunii din cadrul încălcării
dispoziţiei, normei materiale a codului contravenţional. Măsurile de constrîngere
conform codului contravenţional sunt reţinerea, aducerea silită, înlăturarea de
conducerea vehiculului, examenul medical pentru constatarea stării de ebrietate
produsă de alcool sau de alte substanţe, reţinerea vehiculului.
Reţinerea- constă în limitarea de scurtă durată a libertăţii a persoanei fizice.
Aducerea silită- conducerea forţată în faţa instanţei de judecată a martorului sau a
victimei care se eschivează de la prezentare.
înlăturarea de conducerea vehiculului-persoană poate fi înlăturată de la conducere
daca se află în stare de ebrietate, nu are documentul care confirmă dreptul de a
conduce sau de a folosi vehiculul.
reţinerea vehiculului-vehiculul al cărui conducător a fost înlăturat de la conducere
este reţinut şi, dacă nu poate fi predat proprietarului, posesorului sau
reprezentantului lor, este adus la staţia de parcare specială sau pe teritoriul
organului de poliţie.
b)Analizati măsurile procesuale de constrîngere
Reţinerea- constă în limitarea de scurtă durată a libertăţii a persoanei fizice.
La retinerea persoanei se incheie neintirziat un proces-verbal cu privire la retinere,
in care se consemneaza data si locul incheierii, functia, numele si prenumele
persoanei care a incheiat procesul-verbal, date referitoare la persoane retinuta, data,
ora, locul si motivul retinerii. Procesul-verbal cu privire la retinere se semneaza de
persoana care la incheiat si de persoana retinuta. Refuzul persoanei retinute de a
semna procesul-verbal se consemneaza in el, cu adeverirea faptului de cel putin 2
marturi.
Retinerea nu poate depasi 3 ore, iar termenul retinerii contraventionale curge din
momentul retinerii. Insa in cazul persoanei suspectate de savirsirea unei
contraventii pentru care sanctiunea prevede arestul contraventional poate fi retinuta
pina la examinarea cauzei contraventionale, dar nu mai mult pe 24 ore.

48
Aducerea silită- conducerea forţată în faţa instanţei de judecată a martorului sau a
victimei care se eschivează de la prezentare. Mandatul de aducere silita contine
urmatoarele elemente:
-data si locul emiterii;
-numele, prenumele, functia si semnatura persoanei care dispune aducerea;
- numele, prenumele, si domiciliul persoanei care trebuie sa fie adusa;
- data, ora si locul in care persoana urmeaza sa fie adusa;-motivul aducerii.
Inlăturarea de conducerea vehiculului-persoană poate fi înlăturată de la conducere
daca se află în stare de ebrietate, nu are documentul care confirmă dreptul de a
conduce sau de a folosi vehiculul.
Examenul medical pentru constatarea starii de ebrietate produsa de alcool sau de
alte substante.
La personne indiqué dans l’art.438,align. (1) dans la situation du lettre a est obligé
d’accepter à la demande de l’agent constatateur , le test alcoolscopique, l'examen
médical, la collecte de sang et d’éliminations de l'organisme,corps pour l'analyse.
Persoana banuita ca se afla in stare de ebrietate este obligata sa accepte, la cererea
agentului constatator, testarea alcooscopica, examenul medical, prelevarea de singe
si de eliminari ale corpului pentru analiza – acestea toate fiind executate de un
specialist abilitat cu asemenea atributii. Modul de efectuare a testarii alcoolscopice,
a examenului medical, precum si de constatare a gradului de ebrietate produsa de
alcool sau de alte substante, se stabileste de Guvern, si anume conform Hotaririi
Guvernului, nr.296 din 16 aprilie 2009, ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului
privind modul de testare alcooscopica si examinare medicala pentru stabilirea starii
de ebrietate si naturii ei

reţinerea vehiculului-vehiculul al cărui conducător a fost înlăturat de la conducere


este reţinut şi, dacă nu poate fi predat proprietarului, posesorului sau
reprezentantului lor, este adus la staţia de parcare specială sau pe teritoriul
organului de poliţie.
vehicolul poate fi adus la statia de parcare speciala sau pe teritoriul organului de
politie in urmatoarele cazuri:
- Stationarea lui poate genera un pericol iminent pentru iteresul public;
- A fost last intr-un loc interzis pentru parcare;
Faptul aducerii vehicolului la statia de parcare speciala sau pe teritoriul organului
de politie se consemneaza intr-un proces verbal in care se indica:-Tipul, modelul
vehicolului, numarul de inmatriculare, numerele de identificare ale agregatelor
marcate, defectele si deteriorarile lui vizibile;- Numele, prenumele, functia si
semnatura persoanei care a decis aducerea vehicolului la parcare si care a organizat
aducerea;
49
c) Evaluaţi importanţa măsurilor procesuale de constrîngere.
Aceste masuri sunt pt a asigura procesul contraventional din urmatoarele
consecinte:
-Msurile sunt folosite nu pt a pedepsi persoana ci in scopul desfasurarii corecte a
procesului
-Aceste masuri se aplica nu doar fata de autorul faptei ci si fata de alti participant
la proces care nu au incalcat normele materiale dar nu respecta normele procesuale
-Procesul poate fi finisat si atunci masurile procesuale applicate nu vor mai avea
efecte juridice, cu atit mai mult nu vor avea character de constringere.

32 Noţiunea şi caracteristica generală a fazelor procesului contravenţional


a)definiţi şi determinaţi fazele procesului contravenţional
Fazele procesului contraventional-acea parte a procedurii contravenţionale care
pe lîngă sarcinile comune ale procedurii are şi sarcinile sale proprii bine
determinate, realizîndu-se prin activitatea participanţilor concreţi la procedura
contravenţională, care se finalizează cu emiterea unei variante de decizie
intermediară.
. Fazele: 1 constatarea faptei contrav 2 examinarea cauzei contraventionala si
pronuntarea hotaririi 3exercitarea cailor de atac in cauza contr 4 executarea
hotaririi cu privire la sanctiunea contrav
b)Stabiliti specificul fazelor obligatorii şi facultative ale procesului
contravenţional
Fazele obligatorii: : 1 constatarea faptei contrav 2 examinarea cauzei
contraventionala si pronuntarea hotaririi; 4 executarea hotaririi cu privire la
sanctiunea contrav - sunt cele care permanent au loc, cum ar fi constatarea faptei
contr, executarea hotaririi cu privire la sanctiunea cotr.
Fazele facultative - 3exercitarea cailor de atac in cauza contr -sunt cela care
derularea lor depinde de anumite circumstante ale derularii cum ar fi examinarea
cauzei contr si pronuntarea hotaririi, exercitarea caii de atac in cauza contra:
recursul sau revizuirea.La prima faza se constată fapta contravenţională, se
colectează şi se administrează probele privind caracterul faptei antisociale şi
persoanalitatea făptuitorului
La a doua fază se analizează documentele procesuale prezentate se verifică
încadrarea juridică a faptei comise circumstanţele atenuante şi agravente ale cauzei
se emite decizia asupra cazului care se aduce la cunoştinţa părţilor proceduriiLa a
treia fază persoana faţă de care este aplicată sancţiunea contravenţională, partea
vătămată sau reprezentanţii lor legali, precum şi procurorul sînt în drept să atace

50
decizia cu privire la cazul contravenţional. În caz de atac executarea deciziei se
suspendă şi se efectuează revizuirea cazului de către instanţa de judecată.
La a patra fază se desfăşoară executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea
sancţiunii contravenţionale.
Cele facultative:
1. Cercetarea cazului contravenţional :
1.1Constatarea faptei antisociale comise
1.2Începerea procedurii contravenţionale
1.3Colectarea şi administrarea probelor, analiza juridică a faptei comise
1.4Documentarea procesuală a rezultatelor cercetării cazului
1.5Emiterea deciziei inhtermediare privind încetarea procedurii contravenţionale sau,
după caz întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenţie
1.6Expertizarea procesului-verbal cu privire la contravenţie şi a materialelor anexate
la el potrivit competenţei
2. Examinarea cazului contravenţional şi emitera deciziei asupra lui:
2.1Pregătirea pentru examinarea cazului
2.2Examinarea cazului contraveţional
2.3Emiterea deciziei asupra cazului
2.4Anunţarea deciziei asupra cazului şi punerea ei în executare
3.Revizuire cazului contravenţional
3.1 atcarea deciziei asupra cazului prin contestaţie, recurs sau cerere de revizuire
3.2 Examinarea contestaţiei a recursului sau a cererii de revizuire după caz
3.3 Adoptarea şi pronunţarea deciziei cu privire la revizuirea cazului
contravenţional
3.4 Punerea în executare a deciziei difinitive cu privire la aplicarea sancţiunii
contravenţionale
4. Executarea deciziei cu privire la aplicarea sancţiunii contravenţionale
4.1 Verificarea procedurii de punere a deciziei emise în executare
4.2 Executarea propriu-zisă a deciziei
4.3 Finalizarea fazei de executare a deciziei emise şi a procedurii contravenţionale
la general
Fazele enumerate realizate în strictă consectivitate alcătuiesc procedura
contravenţională, prin care se manifestă conţinutul procesului contravenţional în
fond.
d)Estimaţi importanţa fazelor procesului contravenţional.
La prima faza se constată fapta contravenţională, se colectează şi se administrează
probele privind caracterul faptei antisociale şi persoanalitatea făptuitorului

51
La a doua fază se analizează documentele procesuale prezentate se verifică
încadrarea juridică a faptei comise circumstanţele atenuante şi agravente ale cauzei
se emite decizia asupra cazului care se aduce la cunoştinţa părţilor procedurii
La a treia fază persoana faţă de care este aplicată sancţiunea contravenţională,
partea vătămată sau reprezentanţii lor legali, precum şi procurorul sînt în drept să
atace decizia cu privire la cazul contravenţional. În caz de atac executarea deciziei
se suspendă şi se efectuează revizuirea cazului de către instanţa de judecată.
La a patra fază se desfăşoară executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea
sancţiunii contravenţionale.

33.Circumstanţele care înlătură procesul contravenţional

a)Identificati circumstanţele care înlătură procesul contravenţionalart 442


Procesul contraventional pornit încetează.
a)nu există faptul contravenţiei
b) fapta nu mai e considerata contraventie
* starea de iresponsabilitate a persoanei ce a comis fapta
*comiterea faptei in stare de legitima aparare sau extrema necesitate-
*constringerea fizica si/ sau psihica
*cazul fortuit –
c)persoana presupusă a fi făptuitor a decedat
d)Pentru acelaşi fapt şi privitor la aceeaşi persoană există o decizie /hotărîre
definitivă
e)pentru acelaşi fapt este pornită urmărirea penală-

b) determinati deosebirile dintre circumstantele care înlătură procesul


contravenţional
Încetarea procesului contravenţional determină repunerea în drepturi a persoanei în
a cărei privinţă a fost pornit..
a)nu există faptul contravenţiei –stabileste ca fapta antisociala comisa nu e
protejata de norma materiala a Dr Contrav, sau fapta nu se incadreaza in norma jur
contrav, deci nu apare raportul juridic si nu poate fi inceput procesul.
b) alin 3 art 3 -daca se stab printr’o lege noua ca fapta nu mai e considerata
contraventie, aceasta nu urmeaza a mai fi sanctionata
*art 4 alin 3 daca contravenientul e reprezentant diplomatic ai statelor straine sau
face parte din alta categ de pers ce conform tratatelor internat la care RM e parte
nu cad sub incidenta legisl contrav a RM
Urmeaza cazurile cind se inlatura caracterul contraventional al faptei deci si
procesul contrav.
*starea de iresponsabilitate a persoanei ce a comis fapta-adica nu’si dadea seama
de actiunile sale sau sa conduca actiunile sale din cauza unei boli psihice cronice, a
unei tulburari temporare a activitatii psihice, debilitatii mintale sau unei alte stari
patologice

52
*stare de legitima aparare sau extrema necesitate- in aceste cazuri lipseste in
actiunile faptuitorului latura subiectiva a contraventiei- fapt ce inlatura procesul
contrav
*constringerea fizica si/ sau psihica
*cazul fortuit – al carui rezultat nu putea fi prevazut
c)persoana presupusă a fi făptuitor a decedat- stabilit prin adeverinta de deces, cu
excepţia cazului de reabilitare a acesteia
d)Pentru acelaşi fapt şi privitor la aceeaşi persoană există o decizie /hotărîre
definitivă
e)pentru acelaşi fapt este pornită urmărirea penală-presupune neadmiterea
sanctionarii duble pt una si aceeasi fapta contrav
deosebirile dintre aceste cirucumstante se manifesta prin faptul ca fie acestea pot fi
determinate si efectuate la initiava contravenientului precum: renuntare benevola la
savirsirea, fie ca nu au depins de vointa acestuia si s’au realizat in cazuri
neasteptate precum cazul fortuit, decesul, fie a fost determinata de careva
modificari sau prevederi in legislatie: fapta nu mai e considerata contraventie sau
impotriva persoanei a fost pornit proces penal....
c)apreciati importanta circumstantelor ce inlatura procesul contraventional
In dependenta de prezenta sau lipsa circumstantei se va stabili daca persoana
urmeaza a fi trasa la raspndere sau nu.Reprezinta un mod de aparare a persoanelor
care din diferite motive a savirsit contraventia, deoarece doar prezenta
circumstantei stabileste incetarea procesului initiat sau neinitierea acestui proces.
*se determina daca urmeaza a fi aplicata sanctiunea sau se va stabili clasarea
cauzei
* in caz ca nu va fi stabilita una din aceste circumstante procesul va continua.
34. Constatarea faptei contravenţionale:
a) Definiti si caracterizati faza constatarii faptei contraventionale
Constatarea faptei contravenţionale- activitatea desfăşurată de agentul constaor, de
colectare şi administrare aprobebelor privind existenţa contravenţiei, de încheierea
a procesului-vernbal cu privire la contravenţie de aplicare asancţiunii
contravenţionale sau de trimitere după caz a dosarului în instanţa de judecată sau în
alt organ spresoluţionare.*faza a procedurii ce are sarcini proprii determinate,
realizate prin activitatea participantilor la procedura, ce se finalizeaza cu emiterea
unei variante de decizie intermediara asupra cazuluiCaracterizare conform
definitiei legale :Aceasta reprezinta activitatea desfasurata de agentul constatator
care estesesizat prin plingere sau denunt in cazul de savirsire a unei fapte ilicite sau
in urma depistarii unei astfel de cauze inurma controlului conform atributiilor de
serviciu. Agentul urmeaza sa colecteze si administreze probe privind
existentacontraventiei in termen de 3 zile de la sesizare. Urmeaza pornirea
procesului contrav in baza plingerii prealabile avictimei, iar la sf procesului se
incheie proces verbal cu privire la contrav, la aplicarea sanct corespunzatoare, iar
incaz de necesitate urmeaza a fi trimis cazul in instanta de judecata sau in alt organ
de solutionare.
53
b) Determinaţi esenţa etapelor constatării faptei contravenţionale.
1.sesizarea agentului constator privind săvîrşirea unei fapte ilicite2 analiza
informaţiei cu privire la comiterea unei fapte antisociale periculoase
3.începerea procedurii contravenţionale 4.cercetarea propriu-zisă a cazului, adică
colectarea şi studierea probelor privind caracterul faptei antisociale comise,
personalitatea făptuitorului5.Documentarea procesuală a rezltatelor cercetării
efectuate 6.Încetarea procedurii contravenţionale sau, după caz, întocmirea
procesului –verbal cu privire la contravenţii7. emiterea deciziei privind aplicarea
pedepsei contravenţionale în ordinea stabilită prin lege şi în limitele competenţei
agentului constator concret
8. aducerea deciziei aplicate la cunoştinţa persoanelor interesate şi explicarea
dreptului şi ordinii de contestaţie a deciziei9)punerea în executare a deciziei
privind aplicarea sancţiunii contravenţionale.
10)determinarea cauzelor şi condiţiilor care au favorizat săvârşirea contravenţiei şi
luarea de măsuri pentru eliminarea lor.
c) Evaluaţi rolul agentului constatator la această fază a procesului. Agentul
constatator este sesizat prin plîngere sau denunţ ori sesizat din oficiu cînd se află că
a fost săvîrşită o faptă ilicită sau cînd o astfel de faptă a fost depistată în urma
controlului conform atribuţiilor de serviciu şi în cazurile prevăzute de lege.
Imediat sau în cel mult 3 zile de la data sesizării, agentul constatator este obligat să
verifice sesizarea şi să întreprindă măsurile prevăzute de prezentul capitol.

35. Examinarea cauzei contravenţionale şi pronunţarea hotărîrii:


a) Definiţi faza examinarea cauzei contravenţionale şi pronunţarea hotărîrii.
Examinarea cauzei contr ca faza a procesului contr este prevazuta conform CC
prioritar pentru judecarea cauzei contr in instant.
b) Determinaţi specificul etapelor examinării cauzei contravenţionale şi
pronunţarea hotărîrii.
Prima etapa a fazei respective este pregatirea cauzei pentru judecare.Conform art
453,C.Contr.,in termen de 3 zile de la data intrarii cauzei contr-le in
instant,judecatorul verifica competent si:-dispune remiterea dupa competent a
dosarului cu privire la contr-tie;-fixeaza data examinarii pcauzei contr-le;-dispune
citarea partilor si a altor participant la sedinta;-intreprinde alte actiuni pentru buna
ei desfasurare.Pornind de la principiul operativitatii, cauza contr-la se judeca in
tremens de 30 zile de la data intrarii dosarului in instant, daca exista temeiuri
rezonabile, judecatorul, pote lungi termenul de judecata a cauzei cu 30 zile.In cazul
retinerii persoanei,judecarea se face de urgent.Prezenta agentului constatator,la
sedinta de judecare a cauzei contr-le,este obligatory.Neprezentarea acestuia,fara
motive intemeiate si fara instiintarea instantei,duce la incetarea procesului contr-
al.Neprezentarea in sedinta a victimei sau a faptuitorului,legal citate,fara motive
intemeiate,nu impiedica judecarea cauzei contr-le,insa participarea faptuitorului
retinut este obligatory,aducerea lui fiind asigurata de politie.
Urmatoarea etapa este examinarea cauzei in sedinta de judecata sau cercetarea
judecatoreasca.Judecatorul conduce sedinta de judecare a cauzei contr-la,asigura
54
ordinea si solemnitatea sedintei:anunta cauza, verifica prezenta persoanelor citate;
verifica respectarea procedurii; anunta completul de judecat.
In cazul cercetarii judecatoresti,se cerceteaza mai intii probele prezentate de partea
acuzarii.La cererea partilor,instant poate modifica ordinea de cercetare a
probelor.Dupa cercetarea probelor,intanta solutioneaza cererile si demersurile
formulate si dispune efectuarea dupa caz a unor actiuni procesuale
suplimentare.Conform art 459,desfasurarea sedintei de judecare a cauzei contr-le
se consemneaza in process verbal. Despozitiile partilor si ale martorilor se citesc si
se semneaza de acestea. Procesul-verbal se inchee in decurs de 24 de ore de la
inchiderea sedintei de judecare a cauzei contraventionale si se semneaza de
presedintele sedintei si de grefier.
Urmatoarea etapa este solutionarea problemelor ce urmeaza a fi solutionate la
adoptarea hotaririi privind contr-tia art458CC.
In urma examinarii cauzei contrav. Instanta de judecata este obligata sa determine:
daca contraventia este imputata veridic; daca exista cauze care inlatura caracterul
contrav.al faptei; daca persoana este vinovata; daca exista circumstante atenuante
sau agravante; daca ste necesar de sanctionat.
Instanta de judecata hotaraste asupra cauzei contr-le in camera de
deliberare,pronuntindu-se prin hotarire,asupra aspectelor faptic si juridic,al
cauzei.Hotarirea de judecata trebuie sa fie legala.intemeiata si motivate si trebuie
sa constea din partea introductive,descriptive si dispozitiv. Hotarirea se semneaza
de judecator si se pronunta in sedinta publica imediat dupa deliberare.In cel mul 3
zile de la pronuntarea hotaririi,copia ei se remite partilor,care nu au fost prezente la
sedinta.

c) Evaluaţi importanţa fazelor procesului contravenţional.

36. Calea ordinară de atac. Recursul:


a) Definiţi recursul şi numiţi temeiurile de declarare a recursului. Calea de atac
prin care se cere unei instante superioare sa verifice legalitatea si temeinicia undei
hotariri judecatoresti nedifinitive in vederea anularii sau modificarii ei. Temeiuri:
nu au fosr respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau dupa
calitatea persoanei, sedinta de judecata nu a fost publica, cauza a fost judecata fara
citarea legala a unei parti sau persoana legal citata s-a aflat in imposibilitatea de a
se prezenta sau de instiinta instant despre imposibilitate, hotarirea atacata nu
55
cuprinde motivele pe care se intemeiaza Solutia ori motivarea solutiei contrazice
dispozitivul hotaririi redactate nu corespunde dispozitivului pronuntat, nu au fost
intrunite elementele constitutive ale contr sau instant a pronuntat o hotarire de
sanctionare pentru alta fapta, persoana a fost sanctionata pentru o fapta
neprevazuta on cc; s-a aplicat sanctiuni in alte limite decit cele prevazute de lege;
nu corespunde faptei savirsite sau persoanei contravenientului; a intervenit o lege
mai favorabila contravenientului
b) Analizaţi etapele recursului. Recursul se judecă de un complet din 3 judecători,
cu citarea părţilor.
La judecarea recursului împotriva hotărîrii asupra cauzei contravenţionale,
preşedintele completului de judecată:
a) anunţă recursul care urmează să fie judecat;b) anunţă completul de judecată,
numele procurorului, apărătorului, interpretului şi al altor persoane;c) verifică
prezenţa persoanelor citate; d) primeşte cererile de recuzare sau alte cereri, pe care
le soluţionează prin încheiere; e) după enunţarea recursului, oferă cuvînt
recurentului, apoi intimatului şi, la urmă, procurorului. Dacă printre recursurile
declarate se află şi recursul procurorului, primul cuvînt i se oferă lui. Procurorul şi
părţile au dreptul la replică referitor la problemele apărute în
dezbateri.Contravenientul are dreptul la ultimul cuvînt.Instanţa de recurs hotărăşte
asupra cauzei contravenţionale în camera de deliberare.Decizia, semnată de
membrii completului de judecată, inclusiv de judecătorul care are opinie separată,
se pronunţă în şedinţă. După examinarea recursului, instanţa de recurs adoptă una
dintre următoarele decizii:
1) respinge recursul şi menţine hotărîrea atacată dacă recursul: a) este tardiv; b)
este inadmisibil; c) este nefondat; sau admite recursul, casînd hotărîrea atacată, şi
dispune rejudecarea cauzei în primă instanţă.
Decizia instanţei de recurs se pronunţă integral sau doar dispozitivul, urmînd a fi
redactată în cel mult 3 zile.
cuprinde motivele pe care se intemeiaza Solutia ori motivarea solutiei contrazice
dispozitivul hotaririi redactate nu corespunde dispozitivului pronuntat, nu au fost
intrunite elementele constitutive ale contr sau instant a pronuntat o hotarire de
sanctionare pentru alta fapta, persoana a fost sanctionata pentru o fapta
neprevazuta on cc.
Decizia pronuntata in recurs este irevocabila.In scopul asigurarii legalitatii si
disciplinei, instant de recurs poate pronunta si o incheiere interlocutorie.Persoana
care are dreptul de a declar recurs
(1) Hotărîrea judecătorească contravenţională poate fi atacată cu recurs de către
contravenient, agentul constatator, victimă, procuror, după caz.
(2) Recursul poate fi declarat în numele părţilor şi de către apărător, iar în
numele contravenientului arestat, de către soţ/soţie.
Articolul 468. Recursul împotriva hotărîrii judecătoreşti contravenţionale
(1) Recursul împotriva hotărîrii judecătoreşti contravenţionale se declară în
termen de 15 zile.
(2) Recursul se depune în instanţa de judecată a cărei hotărîre este atacată.

56
Persoana deţinută poate depune recurs şi la administraţia locului de deţinere, care
este obligată să-l expedieze imediat instanţei de judecată a cărei hotărîre este
atacată.(3) Recursul primit, împreună cu dosarul contravenţional, se expediază, în
cel mult 3 zile de la data expirării termenului de declarare a recursului, instanţei de
recurs.
Articolul 469. Repunerea în termen a recursului
(1) Recursul declarat cu omiterea termenului prevăzut de lege, dar nu mai tîrziu
de 15 zile de la începutul executării sancţiunii sau perceperii despăgubirii
materiale, se consideră depus în termen dacă instanţa a constatat că întîrzierea a
fost determinată de motive întemeiate sau de neinformarea despre adoptarea
hotărîrii a participantului la proces, care nu a fost prezent la judecarea cauzei, nici
la pronunţarea hotărîrii asupra ei.
(2) Pînă la soluţionarea repunerii în termen, instanţa poate suspenda executarea
hotărîrii.
Articolul 470. Efectele recursului (1) Recursul împotriva hotărîrii judecătoreşti
contravenţionale suspendă executarea ei, cu excepţia sancţiunii arestului
contravenţional. (2) Instanţa de recurs judecă recursul cu privire la persoana la
care se referă declaraţia de recurs şi numai în raport cu calitatea ei în proces. (3)
Instanţa de recurs judecă recursul în limitele temeiurilor pentru recurs, avînd
dreptul, în afara temeiurilor invocate şi cererilor formulate de recurent, să
examineze şi alte temeiuri fără a agrava situaţia contravenientului (4) Soluţionînd
cauza, instanţa de recurs nu poate crea o situaţie mai gravă persoanei în a cărei
favoare a fost declarat recursul. (5) Prin extindere, instanţa de recurs este în drept
să judece recursul şi cu privire la persoanele care nu au declarat recurs sau la care
acesta nu se referă, avînd dreptul de a hotărî şi în privinţa lor, fără a le crea o
situaţie mai gravă.
c) Evaluaţi prevederile legislaţiei contravenţionale cu privire la recurs.
Instanta recu5rsului reprezinta o institutie importanta dreptului contraventional si o
parte importanta a procesuluicontraventional. In cazul savirsirii unei erori de catre
istanta judecata,recursul permite persoanei interessateposibilitatea de a identifica
aceasta eroare si de a schimba sau anula hotarirea instantei de judecata.
Termenulpentru depunerea recursului este unul relativ scurt,insa este oferita
posibilitatea de a repune in termen recursul incazul existentei unor motive
intemerate ceea ce este foarte favorabil. De asemenea, pina la pronuntarea unei
noihotariri executarea hotaririi anterioare se suspenda.Exista si o parte negativa si
anume ca recursul poate fi refuzat,insa in caz de admitere a lui rejudecarea cauzei
se face in prima instanta.(ideea principala,mai departe fiecaredezvolta )
37. Calea extraordinară de atac. Revizuirea:
a) Definiţi şi caracterizaţi revizuirea. Revizuirea reprezintă o cale extraordinară de
atac prin care se poate revizui procesul contraventional încheiatprintr-o hotărîre
judecătorească.
Revizuirea procesului contravenţional poate fi cerută dacă:a) instanţa de judecată
internaţională, prin hotărîre, a constatat o încălcare a drepturilor şi libertăţilor
omului carepoate fi reparată la o nouă judecare;b) Curtea Constituţională a declarat

57
neconstituţională prevederea legii aplicată în cauza respectivă;c) legea nouă
înlătură caracterul contravenţional al faptei sau ameliorează situaţia
contravenientului în a căruiprivinţă nu a fost executată integral sancţiunea
contravenţională;d) exista o procedura pornita in cauza data in fata unei instante
internationaled) prin hotărîre definitivă s-a constatat că agentul constatator,
procurorul sau judecătorul a comis, în cursulconstatării şi judecării acestei cauze,
abuzuri ce constituie infracţiuni.
b) Analizaţi etapele revizuirii. 1) Procedura de revizuire se deschide în baza cererii
procurorului de nivelul instanţei de judecată, conformcompetenţei teritoriale, sau a
cererii contravenientului adresată instanţei care a judecat cauza/contestaţia.2)
Cererea de revizuire se face în scris, cu invocarea motivului revizuirii şi a datelor
doveditoare.3)Procurorul general si adjunctii lui dispun de dreptul de a inainta
cererea de revizuire a deciziei sau hotariri emise in cauza contrav.daca se constata
ca in actiunile contravenientului sunt prezente elemente constitutive ale infrectiunii
prevazute de CPenal. Cererea de revizuire se depune în instanţa a cărei decizie sau
hotărîre a rămas definitivă4) În procedura de revizuire, instanţa sesizată poate
dispune suspendarea hotărîrii neexecutate5) După examinarea cererii de revizuire,
instanţa de revizuire adoptă una dintre următoarele hotărîri:-respinge cererea de
revizuire dacă este:a) tardivă;b) inadmisibilă;c) neîntemeiată;-) admite cererea,
casînd hotărîrea atacată, şi pronunţă o nouă hotărîre.6) Instanţa dispune, după caz,
repunerea în drepturi, restituirea amenzii plătite şi a bunurilor, precum şi
acheltuielilor judiciare pe care persoana în a cărei favoare s-a admis revizuirea nu
era obligată să le suporte,includerea, la cerere, în vechimea neîntreruptă în muncă,
a duratei sancţiunii arestului contravenţional.
c) Evaluaţi prevederile legislaţiei contravenţionale cu privire la revizuire.
Consider că Codul Contravențional reglemeantează destul de reșit procesul de
revizuire. Sunt indicate exhaustivcondițiile de inițiere a revizuirii, persoanele
împuternicite de a o cere câtși etapele procesului.Destul de reușită esteși
posibilitatea revizurii nu doar în scopul clasării cauzeiși restituirea amenzii sau
reparăriiprejudiciului, ciși în scopul constatării că contravenția săvîr șită poate fi
calificată drept infracțiuneși sancționăriicontravenientului cu pedeapsă penală.
Această posibiltiate acordă Procuraturii de a duce o luptă mai eficientă cucorupția,
adică revizuind cazurile ce sînt la limita ilicitului penalși contravențional.Pentru a
nu deveni un instrument deșantajși asigurănd principiului accesului liber la justiție,
hotărîrea de revizuireapoate fi atacată în recurs.

58
38.Notiunea si caracteristica generala a executarii hotaririi cu privire la
sanct.contr-la.
a.) Definiti faza si etapele executarii hotaririi cu privire la sanctiunea
contraventionala
A parta faza si utima a procesului contr. este executarea deciziei cu privire la
aplicarea sanct.contraventionale. Aceasta faza urmareste scopul solutionarii finale
a cauzei contraventionale prin aplicarea echitabila a sanctiunilor
contraventionale.In aceasta faza se desfasoara executarea deciziei irevocabile cu
privire la aplicarea sanctiuni contr. Procedura contraventionala se finalizeaza ca
process atunci cind:se claseaza cazul contraventional sau se executa decizia cu
privire la aplicarea sanctiunii contraventionale. Clasarea cazului contraventional se
efectuiaza atunci cind se stabileste vre-o imprejurare ce exclude procedura
contraventionala,prevazute in art.234CCA.Clasarea poate avea loc la orice faza a
procedurii contraventionale. Deciziile cu privire la aplicarea sanctiunilor
contraventionale sint aduse la indeplinire de organele imputernicite in acest
sens,in modul prevazut de legislatia in vigoare.In cazul pronuntarii citorva decizii
cu privire la aplicarea sanctiunilor contraventionale pentru una si aceeasi
persoana,fiecare decizie se adduce la indeplinire in mod independent. Codul cu
privire la contraventiile administrative al RM,stabileste modul de executare a
fiecarei sanctiuni prevazute in art.23.
b)Etapele de eexecutare a deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii
contraventionale:
-verificarea procedurii de punere a deciziei emise in executare;
-executarea propriu-zisa a deciziei;
-finalizarea fazei de executare a deciziei emise si a procedurii contraventionale,la
general/stingerea executarii sanctiunilor contrav.
Prima etapa a acestei faze este trimiterea spre executatre a hotaririi judecatoresti
care sa pune in sarcina instantei care a judecat cauza in prima instanta.In termen de
10 zile de la data raminerii definitive a hotaririi ju.Presedintele instantei trimite
dispozitia de executare a hotaririi impreuna cu o copie de pe hotarirea definitiva
autoritatii insarcinata cu punerea in executare a hotaririi conform Codului de
executare a RM din 24.12.2004.In cazul in care hotarirea a fost judecata cu
recurs,la copia de pe hotarire se anexeaza copia de pe decizia instantei de
recurs.Autoritatile care pun in executare hotarirea comunica in maximum 5 zile
despre punerea in executare a hotaririi.Administratia locului de detinere va notifica
instanta care a trimis hotarirea despre locul in care contravenientul executa
sanctiunea.Problemele legate de executarea sanctiunii contr-le,se solutioneaza in
demersul contravenientului,de catre aut-tea competent sa asigure executarea
sanct.contr-le sau,la demersul contravenientului,ori al aut. Competente sa asigure
executarea sanct.contr-le,de catre inst.de jud.Probleme legate de executarea
sanct.contr-le,adresate inst.de jud,se solutioneaza in conformitate cu normele
procedural privind judecarea cauzai contr-le de catre inst.de jud,din raza de
activitate a aut.competenta sa asigure executarea sanct.contr-le. Instanta de
judecata pronunta o incheere privind solutionarea problemelor legate de execurarea

59
sanct.contrav., care pote fi atacata in recurs de catre persoanele interesate in termen
de 15 zile si se judeca in procedura de recurs.
Stingerea executarii sanctiunilor contrav. Reprezinta incetarea raportului juridic de
executare a sanctiunilor contrav., adica se are in vedere obligatia contravenientului
de a executa sanctiunea contraventionala si dreptul organului de stat de a cere
executarea sanctiunii contrav.
(1) Stingerea executării pedepsei are loc în cazul: (art 295 C de execuare)
a) executării efective şi integrale a pedepsei;
b) decesului persoanei condamnate;
c) adoptării unei hotărîri de achitare a persoanei condamnate în cursul executării
pedepsei sau trimiterii spre executare a hotărîrii judecătoreşti;
d) intervenirii unei legi penale noi care exclude caracterul penal al faptei în
cursul executării pedepsei sau trimiterii spre executare a hotărîrii judecătoreşti;
e) intervenirii unui act de amnistie totală în cursul executării pedepsei sau
trimiterii spre executare a hotărîrii judecătoreşti;
f) intervenirii unui act de graţiere totală în cursul executării pedepsei sau
trimiterii spre executare a hotărîrii judecătoreşti;
g) intervenirii prescripţiei executării hotărîrii privind condamnarea;
h) respectării de către condamnat a comportamentului stabilit prin hotărîrea
judecătorească şi expirării termenului de probă;
i) în alte împrejurări prevăzute de lege.
Organul care asigura executarea sanctiunii comunica in scris instantei care a
judecat cauza in fond despre intervenirea unor imprejurari din cele
mentionate,anexind materiale probatorii
Stingerea executarii sanctiunii in cazul intervenirii prescripriei de executare a
hotaririi privin sanctionarea se dispune prin incheierea motivata a instantei de
judecata, iar in celelalte cazuri prevazute-in modul stabilit de prezentul cod de
executare. Posibilitatea stingerii sanctiunii poate fi examinata si in temeiul cererii
contravenientului.
c)Argumentati importanta executarii hotaririi cu privire la sanctiunile contrav.

39.Notiunea si caracteristica executarii hotaririi cu privire la sanctiunile


contraventionale principale

a) Definiti faza executarii hotaririlor cu privire la sanctiunile contraventionale


principale

Executarea hotaririi cu privire la sanctiunea conraventionala este ultima faza a


procesului contraventional care urmareste scopul solutionarii finale a cauzei
contraventionale prin aplicarea echitabila a sanctiunilor contraventionale
principale.
60
b)Analizati etapele principale de executare a sanctiunnilor contraventionale
principale\
Avertismentul- hotarirea de aplicare a sanctiunii se remite contravenientului,
contra semnatura, de catre organul care a adoptat hotarirea cu privire la
sanctionare. Astfel executarea sanctiunii avertismentului se asigura de catre instant
sau organul care a doptat hotarirea.
Amenda-Executarea pedepsei amenzii ca pedeapsă principală sau complementară
se asigură de către executorul judecătoresc în a cărui competenţă teritorială,
stabilită de camera teritorială a executorilor judecătoreşti, se află domiciliul
condamnatului, iar în cazul condamnaţilor care execută pedeapsa închisorii sau a
detenţiunii pe viaţă, se execută şi de penitenciar.
Modul de executare a pedepsei amenzii
(1) Amenda se achită de către condamnat în mod benevol în termen de 30 de zile
de la data stabilirii ei. Condamnatul este obligat să informeze imediat instanţa de
judecată despre achitarea amenzii.
(2) În cazul în care condamnatul nu a achitat amenda, instanţa de judecată, în
decursul a 30 de zile de la rămînerea definitivă a hotărîrii, trimite executorului
judecătoresc documentul executoriu pentru încasarea silită a amenzii.
(3) Executorul judecătoresc verifică dacă amenda a fost achitată şi, în cazul în
care nu a fost achitată de către condamnat, intentează procedura de executare şi
execută documentul executoriu în conformitate cu prevederile cărţii întîi a
prezentului cod. Concomitent cu amenda, se vor încasa şi cheltuielile de executare.
(4) În cazul în care executarea silită nu a fost posibilă din cauza lipsei sau
insuficienţei de bunuri sau din cauza eschivării cu rea-voinţă de la achitarea
amenzii, executorul judecătoresc solicită instanţei care a judecat cauza în fond să
adopte o încheiere în condiţiile art.64 din Codul penal.
(5) În cazul condamnatului care execută pedeapsa închisorii sau a detenţiunii pe
viaţă, instanţa de judecată trimite titlul executoriu de încasare silită a amenzii
penitenciarului care asigură executarea pedepsei. În cazul în care persoana, pînă la
liberare din locul de detenţie, nu a achitat amenda, penitenciarul trimite titlul
executoriu executorului judecătoresc în a cărui competenţă teritorială, stabilită de
camera teritorială a executorilor judecătoreşti, se află domiciliul condamnatului,
fapt despre care comunică instanţei de judecată.
Executarea pedepsei muncii neremunerate în folosul comunităţii se asigură de către
organul de probaţiune în a cărui rază teritorială se află domiciliul condamnatului,
în conformitate cu prevederile prezentului cod, ale Regulamentului cu privire la
modul de executare a pedepsei penale sub formă de muncă neremunerată în folosul
comunităţii, aprobat de Guvern, şi ale altor acte normative. (2) În cazul
condamnării militarilor în termen şi militarilor cu termen redus, executarea

61
pedepsei muncii neremunerate în folosul comunităţii se asigură de către
comandantul unităţii militare în conformitate cu prevederile prezentului cod, ale
regulamentului menţionat la alin.(1) şi ale altor acte normative.
Modul de executare a pedepsei muncii
neremunerate în folosul comunităţii
(1) Instanţa de judecată trimite hotărîrea privind munca neremunerată în folosul
comunităţii şi dispoziţia de executare organului de probaţiune în a cărui rază
teritorială îşi are domiciliul condamnatul, care, în cel mult 15 zile, asigură
executarea pedepsei.

(11) Instanţa de judecată trimite hotărîrea privind munca neremunerată în folosul


comunităţii şi dispoziţia de executare în privinţa militarilor în termen şi militarilor
cu termen redus condamnaţi comandantului unităţii care, în cel mult 15 zile,
asigură executarea pedepsei.

(2) Pedeapsa se execută de către condamnat la obiectele cu destinaţie socială,


determinate în modul stabilit în art.189 din prezentul cod.
(2 ) Pedeapsa se execută de către militarul în termen şi militarul cu termen redus
1

în unitatea militară în modul stabilit de către comandantul acestei unităţi.

(3) Munca neremunerată în folosul comunităţii se execută de la 2 la 4 ore pe zi,


în afara timpului activităţii de bază sau de studii.

(31) Munca neremunerată în folosul comunităţii se execută de către militarul în


termen şi militarul cu termen redus de la 2 la 4 ore pe zi, în timpul liber de şedinţe,
stabilite în conformitate cu cerinţele regulamentelor militare, iar ca excepţie, şi în
zilele de duminică şi de sărbătoare nelucrătoare.
(4) Munca neremunerată în folosul comunităţii poate fi executată, ca excepţie, şi
în zilele de duminică şi în zilele de sărbătoare nelucrătoare.
(5) Munca neremunerată în folosul comunităţii nu poate fi executată în timpul
nopţii sau în condiţii vătămătoare, în locuri periculoase ori care prezintă risc
pentru sănătatea sau integritatea persoanelor condamnate ori pentru dezvoltarea
minorilor condamnaţi.
(6) Munca persoanei care execută muncă neremunerată în folosul comunităţii se
organizează în conformitate cu prevederile legislaţiei privind protecţia muncii.
(7) În cazul în care, în timpul executării muncii neremunerate în folosul
comunităţii, condamnatului i-a fost cauzat prejudiciu, recuperarea prejudiciului se
efectuează în conformitate cu legislaţia muncii.
(8) Acordarea concediului anual la locul de muncă de bază al condamnatului nu
suspendă executarea pedepsei muncii neremunerate în folosul comunităţii.
(9) În cazul în care, în timpul executării pedepsei, condamnatului i s-a stabilit
gradul I sau II de invaliditate fără termen, precum şi în cazul gravidităţii
condamnatei, organul de probaţiune adresează instanţei de judecată competente un

62
demers privind liberarea de executarea ulterioară a pedepsei muncii neremunerate
în folosul comunităţii.
Aerstul contraventional – se asigura de catre penitenciare conform prevederilo C
de executare. Nu se admite aplicarea armei de foc in privinta contravenientilor, cu
exceptia cazurilor opunerii rezistentelor, participarii la tulburari de masa, luarii de
ostatici.
(1) Instanţa care a judecat cauza în fond trimite hotărîrea de condamnare la
închisoare şi dispoziţia de executare administraţiei locului de deţinere a
condamnatului.
(2) Administraţia locului de deţinere, în termen de 15 zile de la primirea
dispoziţiei de executare, trimite condamnatul în penitenciar.
(3) Hotărîrea privind condamnarea la închisoare în privinţa persoanei care, pînă
la rămînerea definitivă a hotărîrii, nu s-a aflat în stare de arest preventiv sau
hotărîrea privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în condiţiile
art.64 alin.(5) din Codul penal şi dispoziţia de executare se trimit organului
afacerilor interne în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul condamnatul pentru
escortarea lui la locul de deţinere cel mai apropiat.
(4) Dacă, la punerea în executare a hotărîrii, s-a constatat că condamnatul care
nu s-a aflat în stare de arest preventiv a părăsit domiciliul şi locul aflării lui nu este
cunoscut, organul afacerilor interne trimite instanţei de judecată un raport şi
materialele necesare pentru darea în căutare a condamnatului.
(5) Încheierea instanţei de judecată privind căutarea condamnatului se execută de
către organul afacerilor interne în a cărui rază teritorială se află domiciliul
condamnatului.

c)Argumentati importanta executarii hotaririlor cu privire la sanctiunile


contraventionale

40.Notiunea si caracteristica executarii hotaririlor cu privire la sanctiunile


contr.aplicabile si ca complimentare.
1 .Notiunea si caracteristica executarii hotaririlor cu privire la sanctiunile aplicabile
si cacomplimentare
Sanctiunile aplicabile si ca complementare contribuie la completarea raspunderii in
cazul unor contraventii cu un grad prejudiciabil mai sporit, sau in cazul unor
pluralitati de contraventii.
Executarea hotaririi cu privire la sanctiunea conraventionala este ultima faza a
procesului contraventional care urmareste scopul solutionarii finale a cauzei
contraventionale prin aplicarea echitabila a sanctiunilor contraventionale
principale.

63
Executarea hotaririi cu privire la aplicarea sanctiunii contrav constituie ultima faza
a proceduriicontraventionale,faza in care se realizeaza sanctiunile
contraventionale,aplícate si totodata se constataeficacitatea procesului
contraventional jurisdictional.Procedura executarii sanctiunilor contraventionale
reprezinta un complex de activitati speciale care un sintdecit forme si metode de
realizare a deciziei,cu privire la aplicarea sanctiunii contrav.
2.Analizati etapele principale de execuatare a sanct.contrav. aplicabile si ca
complimentare.
Privarea de dreptul dea detine anumite functii .sau dea desfasura anumita
activitate.Executarea acestor sanctiuni se asigura de catre oficiul de executare pe a
carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau isi aredomiciliul
contravenientului,fie sediul pers jur. Contraveniente.Oficiul de executare trimite
hotarirea jut organuluiabilitat cu dreptul dea dispune eliberareae contravenientului
din functie sau deai interzice exercitarea uneiactivitate,care este obligat in 3 zile pu
pers fiz si 10 zile pentru persoana juridica,sa adopte actul de eliberare dinfunctie
sau de interzicere a desfasurarii unei activitati,si impreuna cu hotarirea jud sa o
trimita oficiului deexecutare.
(1) Instanţa de judecată trimite hotărîrea privind privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate şi dispoziţia de executare
organului de probaţiune în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea sau îşi
are domiciliul condamnatul.
(2) Organul de probaţiune trimite hotărîrea judecătorească organului abilitat cu
dreptul de a dispune eliberarea condamnatului din funcţie sau de a-i interzice
exercitarea unei anumite activităţi.
(3) Organul abilitat adoptă, în termen de 3 zile, actul de eliberare din funcţie sau
de interzicere de a exercita o anumită activitate şi îl remite, împreună cu hotărîrea
judecătorească, organului de probaţiune.
(4) Organul de probaţiune, în termen de 5 zile, informează instanţa de judecată
despre executarea hotărîrii ei.
(5) Indiferent de faptul dacă persoana condamnată ocupă o anumită funcţie sau
exercită o anumită activitate, organul de probaţiune ţine evidenţa condamnaţilor,
efectuează controlul respectării de către condamnaţi a interdicţiei, stabilite în
hotărîrea judecătorească, de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită
activitate, verifică îndeplinirea prescripţiilor hotărîrii judecătoreşti de către
administraţia organizaţiei în care lucrează condamnatul, precum şi de către
organele împuternicite să anuleze autorizaţia privind exercitarea unei anumite
activităţi.
Privarea de dreptul special .consta in interzicerea pers dea conduce vehicule si de
a detine arma siportarma.In cazul dat ares loc confiscarea obiectului care a
constituit instrumentul comiterii contraventiei.Poate ficonfiscat doar obiectul ce se
afla in proprietate privata.
O alta sanctiune.complimentara este aplicarea punctelor de penalizare care se
aplica conducatorilor devehicule vinovate de savirsirea unei contraventii.Punctele
de penalizare se aplica odata cu sanctiuneaprincipala,de ex amenda.Modul de

64
evidenta a punctelor de penalizare si modul de asigurare a accesului titularuluide
permis de conducere la informatia despre punctele de penalizare se stabileste de
guvern.Punctele depenalizare se anuleaza dupa expirarea 6 luni dupa aplicarea
lor,sau la data privarii dea conduce vehicule prinhotarire judecatoreasca.
.3.Argumentati importanta executarii hotaririlor cu privire la sanctiunile
contraventionale
Scopul distinct al sanctiunii contraventionale este integrarea sociala a celor ce sunt
in conflict culegea,precum ca si faptul ca la stabilirea sanctiunii
contraventionale,trebuie sa se tina cont de caracterulprejudiciabil al faptei si
caracteristicile pe care le prezinta personalitatea faptuitorului.Astfel tinind cont de
cele sus mentionate,putem afirma ca legislatia privind executarea hotaririlor
judecatoresti cu privire la sanctiunile contaventionale aplicabile si ca
complimentare,are un grad destul deavansat,deoarece,conducindune de prevederile
legislatiei,observam ca executarea sanctiunilor contraventionaleare loc prin
mijloace destul de satisfacatoare,care nicidecum nu au ca scop indimidareasau
pricinuirea carorvaprejudicii contravenientului.Dupa cum am observa la executarea
hotaririi judecatoresti se ia in consiuderatie spre exemplu,starea incare se afla
persoana contravenientului,ma refer la privarea de dreptul dea conduce
vehicule,care,conform CCAnu poate fi aplicata persoanei cu dizabilitati care
foloseste vehicului ca unic mijloc de transport,cu anumite exceptii.O particularitate
negativa a legislatie in acest sens ar fi faptul ca punctele de penalizare expira in
termende 6 luni,de la data aplicarii lor.Astfel contravenientul poate fi intro
oarecare masura incurajat de savirsirea unor contraventii in sens ca nu va avea prea
mult de suferit,stiind ca aceste puncte spre exemplu,a caror numar maximstabilit de
guvern ar putea duce la ridicarea permisului de conducere,urmeaza sa expire dupa
anumita perioada.

65