mTest 1

1. Termenele de prescripţie în dreptul familiei

1.1. Definiţi termenul de prescripţie.

termenul de prescriptie inseamna dreptul la actiune, posibilitatea reclamantului de a sesiza
instanta de judecata intr-un caz concret pentru apararea unui drept subiectiv incalcat sau
contestat
1.2. Analizaţi termenele de prescripţie în dreptul familiei.
in perioada curgerii termenului de prescriptie,persoana poate sa isi apere dreptul subiectiv
incalcat printr-o actiune in justitie. In dreptul familiei,prescriptia extinctiva nu este folosita,doar
cu unele exceptii,existenta acestor exceptii este dedusa din art 8 alCF,care prevede ca cerintele ce
tin de relatiile familiale sunt imprescriptibile,cu exceptia cazurilor cind termenele pentru
apararea dreptului lezat in cazurile exprese prevazute de lege,prescriptia extinctiva, se
aplica.:1.termenul de 3 ani,pu cererea unuia dintre soti privind declararea nulitatii conventiei
incheiate de celalalt sot care a stiut sau trebuia sa fi stiut ca al 2-lea sot este impotriva conventiei
respective 2.termenul de 3 ani pu impartirea bunurilor ce sunt in devalmasie 3.un an pu
contestarea paternitatii 4. 3 ani pu incasarea pensiei de intretinere pu perioada anterioara.
Curgerea termenului de prescriptie incepe din momentul indicat in articolul respectiv al C.F., in
cazul in care termenul nu e prevazut,termenul se calculeaza de la data cind persoana a aflat sau
trebuia sa afle despre incalcarea dreptului.In dreptul familiei mai exista si alte termene,in cadrul
carora pot fi exercitate anumite drepturi: dretul copilui de a primi pensia de intretinere de la
parinti din momentul nasterii si pina la implinirea virstei de 18 ani, dreptul sotiei gravide sau a
unuia dintre soti ce ingrijeste de un copil comun pina la virsta de 3 ani,sau de un copil
invalid,pina la virsta de 18 ani de a primi intretinerea de la celalt sot, insa dupa axpirarea
termenului dat, aceste drepturi nu mai pot fi realizate. Legislatia familiala prevede anumite
termene: 1 de asteptare,fara de care nu pot fi efectuate anumite acte juridice(inregistrarea
desfacerii casatoriei la organele de stare civila-o luna) 2 termene necesare pu aparitia anumitor
rap. Jur. (virsta de incheere a casatoriei)3. termene minimale de indeplinire a obligatiilor
familiale prevazute de legislatie pentru a dobindi dr. La intretinere(5 ani) 4. Termene in limitele
carora trebuie sa se produca anumite fapte juridice ce dau nastere la rap jur (pu ca tata al copilui
sa fie inscris fostul sot al mamei,copilul tre sa se nasca in timp de 300 zile de la mom desfacerii
casatoriei. 5 alte termene stabilite in scopul ocrotirii dr. Copilului si familiei(declaratia de nastere
a copilului sde face in termen de cel mult 3 luni din ziua nasterii)
1.3Este posibila contestarea paternitatii asupra persoanei ce a fost inscrisa drept tata al
copilului,fapt consfintit de articolul 49 CF,care prevede contestarea patrenitatii de catre tatal
firesc al copilui, in termen de un an, din momenutl din care a stiut sau trebuia sa stie de
inregistrarea ca tata a copilului pe alta persoana, decit el, el fiind sotul mamei.indiferent, daca
din momenul inregistrarii paternitatii au trcut un an si 6 luni, sau doar 6 luni, legislatia prevede
ca termenul de un an incepe sa curga din momentul in care a aflat sau trebuia sa afle ca ca tata
a opilului a fost inregistrata alta persoana

2. Condiţiile de fond pentru adopţie

2.1. Definiţi noţiunea de condiţie şi noţiunea de impediment la adopţie.Pentru incuviintarea

adoptiei este necesara prezenta anumitor circumstante pe care le prevede legislatia, si anume :
Conditiile, adica acele circumstante ce trebuie sa existe pentru incheerea actului juridic de
adoptie, si Impedimentele,acele imprejurari de fapt dau de drept,existenta carora nu permite
incheerea adoptiei.
2.2. Analizaţi condiţiile de fond pentru încheierea actului juridic al adopţiei.pot fi adoptati
copii minori,cu exceptia celor ce au dobindit cap de ex pina la virsta de 18 ani. O conditie de
fond este interesul copilului, el fiind scopul oricarei adoptii, adica de la adoptator se cere garantii
morale si materiale necesare dezvoltarii armonioase a copilului,el avind nevoie de sanatate fizica
si psihica(asigurarea copilului cu conditii de trai ,alimente,imbracaminte,jucarii,ajutor medical)
si de o dezvoltare spirituala(dragoste,prietenie) o a doua conditie estew virsta adoptatorilor,
minim 25 ani,avind capacitate de exercitiu, virsta maxima a adoptatorului fiind 50 ani. O alta
cerinta de fond este formata de aptitudinea de a adopta a persoanei sau a familiei ce doreste sa
adopte,verificarea data se face in etapa administrativa a procedurii de incuviintare,putind fi
adoptatori doar pesr. Ce prezinta garantii morale si spirituale pu dezvoltarea armonioasa a
copilului. O alta conditie este dictata de diferenta de virsta dintre adoptatot si si adoptata, cel
putin 15 ani(exceptie 10 ani) Consimtamintul la adoptie reprezinta o alta conditie si se refera la
consimtamintul celui ce adopta,fiind de neinlocuit,fiind necesar de a veni de la o persoana cu
discernamint si care are aptitudinea de a adopta. O alta conditie legata de consimtamint se refera
la consimtamintul parintilor,care trebuie exprimat in scri,autentificata de notar sau autoritatea
tutelara si in unele cazuri este cerut consimtamintul celui ce urmeaza a fi adoptat,
consimtamintuyl dat se cere copiilor ce au implinit virsta de 10 ani
2.3. Pentru aprecierea situaţiei date trebuie de constatat dacă mama copilului se eschivează
nemotivat de la întreţinerea şi educaţia copilului sau nu. Conform situaţiei mama nu avea
posibilitatea să întreţină copilul, pentru care fapt şi a plecat peste hotare. De aceea consider că nu
este întrunită situaţia în care mama nu locuieşte cu copilul şi se eschivează nemotivat de la
întreţinerea şi educaţia copilului mai mult de 6 luni, mai mult ca atît că ea a manifestat intenţia şi
dorinţa de a lua copilul.
În această situaţie consider că s-a încălcat procedura pentru încuviinţarea adopţiei,
deoarece nu s-a prezentat acordul scris al părinţilor la adopţia copilului (în cazul nostru al
mamei) şi din aceste considerente ea poate solicita desfacerea adopţiei.

Articolul 290. Pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare

Organul de tutelă şi curatelă prezintă în judecată avizul cu următoarele anexe:
f) acordul scris al părinţilor la adopţia copilului, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.125
din Codul familiei;

Articolul 125. Adopţia copilului fără acordul părinţilor

Nu este necesar acordul părinţilor pentru adopţia copilului dacă aceştia:
a) sînt decăzuţi din drepturile părinteşti;
b) sînt declaraţi incapabili;
c) sînt declaraţi dispăruţi;
d) nu sînt cunoscuţi;
e) nu locuiesc împreună cu copilul şi se eschivează nemotivat de la întreţinerea şi educaţia
acestuia mai mult de 6 luni.

Apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale copiilor se pune pe seama autorităţii

tutelare în cazurile de deces al părinţilor, de decădere a lor din drepturile părinteşti, de
abandon, de declarare a părinţilor ca fiind incapabili, de boală sau absenţă îndelungată, de
eschivare de la educaţia copiilor, de la apărarea drepturilor şi intereselor lor legitime, inclusiv în
cazul refuzului părinţilor de a-şi lua copiii din instituţiile educative, curative sau din alte
instituţii în care se află aceştia, precum şi în alte cazuri de lipsă a grijii părinteşti.
Instanţa judecătorească este în drept să desfacă adopţia şi în alte cazuri, dacă aceasta o cer
interesele adoptatului.
 (1) Hotărîrea instanţei judecătoreşti privind încuviinţarea adopţiei poate fi pronunţată numai
atunci cînd copilul s-a aflat în îngrijirea viitorilor adoptatori (adoptator) nu mai puţin de 6 luni.
(2) În unele cazuri, adopţia poate fi încuviinţată şi fără stabilire acestui termen de încercare,
motivele menţionîndu-se în hotărîrea instanţei judecătoreşti.

Test nr. 2

1. Desfacerea căsătoriei în instanţa de judecată

1.1. Definiţi noţiunea divorţului şi conceptele lui.

prin divort intelegem un act juridic de desfacere a casatoriei pintr-o hotatrire judecatoreasca ,la
cererea oricaruia dintre soti atunci cind continuarea acesteia a devenit imposibila din motive
serioase pentru cel care solicita desfacerea.In literatura de specialitate se cunosc urmatoarele
concepte:a)conceptia divortului-sanctiune care se prezinta ca o sanctiune pt comportamentul
culpabil al sotului nespecific vietii de familie la cererea unuia din soti;b)conceptia divortului-
remediu care sustine ideea ca divortul se produce pt a dezlega o situatie imposibila de mentinut
si este o usurare pt soti.;c)conceptia mixta presupune doua modalitati:-divortul este intotdeauna
un remediu dar de cele mai deseori el presupune vina unuia sau ambilor soti;-divortul este o
sanctiune si doar prin exceptie poate fi un remediu.
1.2. Analizaţi temeiurile şi procedura desfacerii căsătoriei în instanţa de judecată.
temeiurile:sotii au copii minori;lipsa acordului la divort a unuia din soti;cind exista acordul dar
dar unul din ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila;convetuirea sotilor si pastrarea
familiei mai in continuare devine imposibila;infidelitatea unuia dintre soti sub forma
adulterului;actele de violenta;alcolismul cronic al unuia dintre soti;interesele contradictorii ale
sotilor de ordin intelectual;existenta unei boli grave de care sufera unul dintre soti si necunoscuta
de celalalt sot decit doar dupa incheierea casatoriei.procedura:actiunea de divort se intenteaza la
instanta de judecata de la locul de trai al sotului pirit iar in cazul in care la locul de trai al
reclamantului se afla afla copii minori sau din cauza sanatatii deplasarea lui este imposibila –la
instanta de judecata de la locul aflarii reclamantului,in instanta sint examinate toate motivele de
desfacere a casatoriaei de catre judecatorul care cheama la convorbire sotii,,daca din unele
circumstante constatate de judecator rezulta ca este posibila mentinerea familiei sau unul din soti
nu-si da acordul la divort atunci se amina examinarea cauzei acordindu-se un termen de
impacare de la 1 la 6 luni iar daca masurile de impacare nu au dat rezultate si sotii continua sa
insiste asupra divortului instanta va satisface cererea respectiva
1.3.
Consider drept teminic motivul indicat de catre sotul care cere divortul deoarece faptul ca
sotia face abuz de alcool si este violenta in familie afecteaza grav raporturile dintre soti,astfel
instanta de judecata va constata prin expertiza faptul ca sotia consuma alcool si in ce masura
afecteaza acest consum relatiile de familie,ca motiv in acest sens se poate prezenta doar
alcoolismul cronic.referitor la litigiile care se solutioneaza in procesul de desfacere a
casatoriei,in CF este stipulat expres ca in cadrul acestui proces se examineaza doar litigiile cu
privire la partaj la copii si la intretinere,acordarea pensiei iar cererea decaderii mamei din
drepturile parintesti nu poate fi examinata in procesul de divort.astfel la cerere poate fi stabilit
locul de trai al copilului iar din oficiu instanta se poate pronunta aspupra decaderii din drepturile
parintesti a mamei.

2. Obligaţia de întreţinere dintre alţi membri ai familiei

2.1. Definiţi obligaţia de întreţinere şi enumeraţi categoriile altor membri ai familiei.

obligatia de intretinere-expresia solidaritatii fata de familie,indatorire legala,morala impusa unei
persoane de a acorda altuia mijloace necesare traiului,educatiei.Alti membrii ai familiei sunt
fratii si surorile minore si majore inapte de munca,bunicii,nepotii minori si majori inapti de
munca,parintii vitregi inapti de munca,educatorii.
2.2. Analizaţi condiţiile necesare pentru apariţia obligaţiei de întreţinere dintre alţi membri ai
familiei.
incapacitate de munca-adica persoanele invalide de gradul 1,2,3, sau au atins virsta de
pensionare.Consider ca prin incapacitate de munca nu trebuie sa se inteleaga o incapacitate
absoluta,ci si ca icapacitate care deriva din satisfacerea unor cerinte de ordin social incapacitatea
de munca poate fi totala sau partiala,astfel intretinerea se acorda proportional cu gradul de
incapacitate;
starea de nevoie-acesta este situatia in care este o persoana care nu-si poate procura cele necesare
traiului,care nu are venituri dobindite prin munca sau produse de bunurile sale,consider ca o
persoana nu poate cere intretinere daca are bunuri care nu-i sunt neaparat necesare si care ar
putea fi vindute pentru procurarea celor necesare traiului.
comportarea corespunzatoare fata de cel ce asigura intretinerea-acela care se face vinovat fata
de cel obligat la intretinere de fapte grave nu are dreptul de a cere intretinerea de la acea
persoana
o persoana are obl de-a acorda intretinere daca dispune de mijloace suficiente de plata-adica se
tine cont de veniturile persoanei,se intelege deasemenea ca persoana fara mijloace materiale ori
venituri dar capabila de munca nu poate fi obligata la prestarea intretinerii in perioadele de timp
in care exista cauze teminice de exonerare cum ar fi boala sau executarea serviciului militar sa
situatia de somaj;
sa nu existe o persona obligata inaintea sa potrivit ordinii stabilite de lege-aceasta conditie
presupune ca exista mai multe persoane care au obligatia de a acorda intretinere insa o acorda
doar persoana care a fost investita prima prin lege in acest sens.
2.3.
Consider ca va obtine incasarea pensiei de la fiul Anei deoarece In codul familiei este
reglementat dreptul sotului la intretinere care neceseta sprijin material timp de un an dupa
desfacerea acestuia, deasemenea mai este stipulat faptul ca parintii vitregi deasemenea au
dreptul de a cere intretinerea de la copii care ia intretinut si ia educat in timpul casatoriei.

Test 3

1. Rudenia şi importanţa ei juridică

1.1. Definiţi noţiunea de rudenie.

Rudenia reprezinta un izvor al raporturilor juridice familiale si este legatura bazata pe

descendenta unei persoane dintr-o alta persoana(linie dreapta) sau pe faptul ca mai multe
persoane au un ascendent comun(linie colaterala)
1.2. Analizaţi formele şi determinaţi importanţa rudeniei. Rudenia poate fi dreapta si colaterala,
in depndenta de cum cum sunt nascute persoanele, una din alta sau de la un autor comun.
Persoanele nascute unele din altele, in sensul ca una este copilul celeilalte, sau chiar daca nu sunt
nacute una din alta(barbatii_, dar intre ele nu s-a intrerupt legatura de la parinte la copil, sunt
rude in linie dreapta(bunica,mama,fiul,nepotul de la fiu). Legatura de singe dintre 2 persoane
care nu sunt nascute una din alta,dar au un autor comun,se numeste rudenie in linie colaterala
(fratii intre ei,verii primari,veri de-a 2-lea) linia de Rudenie dreapta poate fi ascendenta (copil-
parinte-bunic) sau descendenta(parinte-copil) Pudele pot fi apropiate sau indepartate,aceasta
poate fi stabilita dupa gradul de rudenie,in cazul rudeniei pe linie dreapta,gradul rudeniei se
socoteste dupa nr nasterilor intervenite intre 2 pesoane (tatal,fiul, gradul 1).la rudenia pe linie
colaterala,gradul de rudenie se stabileste dupa numarul nasterilor pornind de la una din rude in
linie ascendenta pina la autorul comun,apoi de la acesta in linie descndenta pina la cealalta
ruda(fratii-grad 2,verii 4).Deasemenea avem rudenie biologica si rudenie ce rezulta prin adoptie
(rudenie civila) In dreptul civil dovada rudeniei trebuie facuta in cazul mostenirii legale,in
dreptul procesual civil rudenia are importanta la recuzarea judecatorului,
expertului,specialistului,grefierului,executorului. In dreptul protectiei sociale, rudenia este
importanta la stabilirea cercului de persoane ce au dreptul de a primi o pensie de urmasi in cazul
decesului intretinatorului. In dr penal, rudenia este temei pu inlaturarea martorilor presupusi spre
audiere
1.3.
casatoria nu poate fi incheiata,datorita faputlui ca legislatia familiei interzice casatoria
intre rudele de pina la gradul IV. Si dat fiind faptul ca efectele juridice ale rudeniei de singe
sunt identice cu cele ale rudeniei civile incheerea casatoriei este imposibila, fapt consfintit si
de art 15 al CF (1, litera b si e)

2. Restanţa la plata pensiei de întreţinere

2.1. Definiţi noţiunea de restanţă la plata pensiei de întreţinere.

pensia la intretinere se incaseaza de la data indicata in titlul executoriu in conformitate cu
hotarirea instantei judecatoresti, nu de la data prezentarii titlului executoriu sau a contractului
privind plata pensiei de intretinere, de regula aceste date nu coincid si de aceea se formeaza
restante, deci restanta se formeaza numai dupa pronuntarea hot inst judecatoresti
2.2. Analizaţi condiţiile şi ordinea de determinare a cuantumului restanţei.
restanta la pensia de intretinere se determina de executorul judecatoresc,la calcularea sumei
acesta se va conduce de cuantumul pensiei de intretinere stabilit de instanta judecatoreasca sau
de contractul privind plata pensiei de intretinere, daca pensia este stabilita intr-o suma baneasca
fixa, calcularea restantei nu prezinta dificultati, deoarece suma lunara se imulteste la numarul de
luni in care nu a fost efectuata plata si se obtine suma totala, in cazul minorilor,cind cuantum,ul
intretinerii a fost stabilit in cote parti din veniturile debitorului,restanta se va calcula pornindu0se
de la aceasta.Se iau in vedere toate veniturile debitorului. Legea nu prevede expres modalitatea
de calculare a cuantumului restantei,dar in practica reiese din salariul mediu pe tara la momentul
calcularii restantei.Suma restantei poate fi contestata de ambele parti
2.3. Prin hotărîrea instanţei de judecată din 23 mai 2003 Panfilov P. a fost obligat la plata pensiei
de întreţinere pentru fiul Vitalii. Peste 1 an de zile debitorul a dispărut şi a încetat plata pensiei de
întreţinere. În anul 2006 a fost stabilit locul aflării cet.Panfilov P., şi fiind impus la plata pensiei
de întreţinere i s-a calculat o restanţă în sumă de 6000 lei. Debitorul s-a adresat în instanţa de
judecată cu rugămintea de a fi eliberat de plata restanţei, deoarece fiul Vitalii a împlinit vîrsta de
18 ani, dar şi pînă atunci el nu se afla în stare de nevoie, pe cînd el (debitorul) plăteşte
întreţinerea pentru un copil din altă căsătorie şi sănătatea nu-i permite să lucreze permanent.
1. In dreptul familiei, ca si in dreptul civil o mare importanta o are institutia bunei credinte,
consider ca daca in cazul in care P anfilov, nu se eschiva de la plata de intretinere, prin
disparitia lui, ci se adresa in inctanta de judecata, invocind imposibilitatea de plata, instanta
putea sa-i modifice sau sa-l scuteasca de plata intretinerii ,insa in acest caz debitorul va fi in
drept de a aincasa restanta
2 dat fiind faptul ca se intrunesc cele 2 conditi,adica1 restanta s-a format din motive
temeinice, salariu mic, stare de sanatate rea, prezenta altor copii minori la intretinere 2.la
momentul dat debitorul nu poate achita restanta....instanta jud va hotari fie modificarea fie
scutirea in dependenta de cercetarea administativa,adica daca cele expuse corespun
realitatii

Test nr. 4

1. Stabilirea filiaţiei faţă de mamă şi contestarea maternităţii

1.1. Definiţi noţiunea de filiaţie şi explicaţi importanţa ei juridică.
filiatia - desemneaza un sir neintrerupt nasteri care leaga o persoana de un stramos al ei,un sir
neintrerupt de persoane intre care faptul nasterii a stabilit legatura de la parinte la copil in sens
restrins filiatia este raportul de descendenta dintre un copil si fiecare din parintii lui,ce se
intemeiaza pe legatura de singe dintre copil si parinti care rezulta din faptul nasterii si cel al
conceptiei.importanta juridica-filiatia stabileste provenienta copilului si respectiv stabileste si
dr si obl reciproce ale parintilor si copiilor
1.2. Analizaţi ordinea de stabilire a filiaţiei faţă de mama în mod obişnuit şi în cazul
folosirii mijloacelor de reproducere medical asistată.
Ordinea de stabilire a filiaţiei faţă de mama în mod obişnuit constituie simplu fapt al nasterii
copilului,adica filiatia se stabileste fata de mama care a nascut copilului,in cazul folosirii
mijloacelor de reproducere medical asistata orice conventie intre mama surogat si cuplul
pentru care se va naste copilul nu poate fi invocat in drept ca izvor de obligatii,iar mama de
substitutie nu poate sa primeasca avantaje materiale de pe urma interventiei.ulterior nasterii
copilului se poate reglementa transferul filiatiei de la mama de substitutie la mama
substituita.
1.3.
Maternitatea poate fi contestata prin orice mijloc de proba pt a se stabili adevarul.Conform CF
maternitatea poate fi contestata numai in instanta de judecata de catre persoanele inscrise drept
tata si drept mama in timp de un an de la data cind a aflat ca copilul i-a fost inlocuit

2. Proprietatea comună în devălmăşie a soţilor

2.1. Definiţi noţiunea de proprietatea comună în devălmăşie.

Proprietate comuna in devalmasie reprezinta totalitatea bunurilor dobindite de catre soti in
timpul casatoriei, un bun este comun daca el este dobindit de oricare dintre soti in tipmul
casatoriei si nu face parte din categoria bunurilor personale
2.2. Analizaţi temeiurile apariţiei dreptului de proprietate comună în devălmăşie a soţilor.
temei pentru aparitia proprieteatii comune in devalmasie este casatoria incheiata in forma
prevazuta de lege, adica inregistrata la oficiul de stare civila.concubinajul,indiferent de durata
lui, nu serveste drept temei pentru aparitia proprietatii in devalmasie. Temeiuri ce reies din
temeiul genereal, adica incheierea casatoriei sunt: apartitia veniturilor, detinerea unor bunuri ce
nu fac parte din categoria celor personale
2.3. Potrivit art 21 al CF,fiecare sot are dreptul sa dispuna de bunurile mobile ce se afla in
proprietate comuna in devalmasie ,acordul celuilalt sot, fiind prezumat. In aceste cazuri o
mare importanta o are interesul familiei in acest caz, piritul neavind intentii personale, ci a
actionat in interesul intregii familii si respectind necesitatile prioritare a bunastarii intregii
familiei, adica spre a avea un spatiu de trai decent si ca copii sa-si contiunie studiile,din
acest fapt reiese ca in acest caz conventia nu va fi declarata nula, insa in situatia in care
piritul ar fi actionat in interes propriu,cheltuind banii in folosul ei, conventia urma sa fie
declarata nula

Testu nr.5
1. raportul juridic familial.
1.1 raportul juridic familial- relatiile de familie reglementate de normele de drept in acea
masura in care statul poate actiona asupra purtarii membrilor familiei pentru ai indrepta
in partea ce coincide dezvoltarii societatii umane
1.2 ---- dupa continut. ---
A . personale ( raporturele ce apar la incheierea casatoriei, stabilirea paternitatii,adoptiei,
instituirea tutelei etc.)
B raporturi patriminiale( rapoturile dintre soti referitor la bunurile ce le apatin in timpul
casatoriei si in caz de divort, raporturile de intretinere pe care membrii familiei sunt obligati
sa o acorde unul altuia)
------ dupa caracterul de aparare------------------
A drepturile relative care un caracter absolut de aparare contra incalcarii din partea altor
persoane(dreptul parintilor la educarea copiilor,sau al reprezentantilor legali)
B drepturile absolute cu unele semne ale raporturilor juridice relative( dreptul sotilor asupra
patrimoniului comun care este absolut in cazul cand se opune persoanelor straine si manifesta
caracterul relativ in cazul examinarii dreptului comun de proprietate)
C raporturile relative care nu au caracter de aparare absolut( drepturile personale ce apar intre
soti in urma incheierii casatoriei si care sunt aparate in raport cu celalalt sot.)
-------------dupa temeiurile aparitiei------------
A raporturi de casatorie care apar in urma incheierii casatoriei
B raporturi dintre copii parinti care apar in rezultatul nasterii copiilor
C raporturile asimilate de lege cu raportulile dintre copii parinti si care apar in urma adoptiei,
tutelei, curatelei.
D intre rude frati si surori bunici si nepoti.
1.3 s-au stabilit raporturi avind ca baza temeiul aparitiei raporturilor juridice dintre parinti si
copii. Cf.58 parintii au drepturi si obligatii egale fata de copii indiferent de faptul daca copiii
sunt nascuti in casatorie sau in afara ei, daca locuiesc impreuna cu parintii ori separat.
2 restabilirea in drepturile parintesti
2.1 decaderea din drepturile parintesti este o sanctiune care poate fi aplicata fata de parinti
care din culpa grava nu-si indeplinesc obligatiunile fata de copii ori fac abuz de drepturile lor
parintesti
Sanctiunea data are o destinatie tripla
---- scopul principal al sanctiunii este de proteja sanatatea psihica si fizica a copilului si de a-
I crea conditii normale de viata
---- de a pedepsi parintii pentru comportamentul lor daunator
---- pentru a preintampina comportamentul negativ a parintilor fata de copii.
2.2 conform art.70 cf parintii pot fi restabiliti in drepturile parintesti daca
----- au incetat imprejurarile care au condus la decaderea lor din aceste drepturi
---- daca restabilire in drepturile parintesti este in interesul copilului
---- daca copilul nu este adoptat
Restabilirea in drepturile parintesti se face numai pe cale judecatoresaca la cererea persoanei
decazute din aceste drepturi si cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare. La depunerea
cererii parintele trebiue sa anexeze toate probele care dovedesc ca el si-a schimbat modul de
viata, are un venit stabil, un spatiu locativ si poate sa educe copilul cu respectarea drepturilor
lui. Autoritatea tutelara v-a da un aviz in vederea posibilitatilor de a educa copilul bazat pe
un control riguros. Autoritatea tutelara se v-a expune daca restabilirea parintilor in drepturi
coincide intereselor copilului . daca copiulul are deja varsta de a10 ani v-a fi audiat personal
pentru a afla opinia lui privind restabilire parintelui in drepturi.
2.3 in cazul cand copilul a carui parinti a fost decazuti din drepturile parintesti a fost adoptat
si adoptia nu a fost desfacuta, restabilirea in drepturi nu poate avea loc deoarece nu este
in interesul copilului de a-l desparti de adoptatori pe care el ii considera parinti si care ii
asiguira o copilarie fericita. Conform art.121 persoana care a fost decazuta din
drepturile parintesti nu poate adopta un alt copil.
Testul 6
1 obligatia copiilor majori de a-si intretine parintii.
1.1 obligatia de intretinere reprezinta – obligatia copiilor majori apti de munca de a intretine si de
a ingriji parintii inapti de munca care necesita sprijin material.
Caracterele:
---legatura de rudenie dintre parinti si copii sa fie dovedita prin actele de stare civila
--copilul sa fie major si sa fie apt de munca
---parintii sa fie inapti de munca,adica invalizi de gradul1,2,3 sau sa aiba virsta de
pensionare(femei-57ani,barbati-62ani)
---parintii sa necesite sprijinul material,adica nu au posibilitatea sa isi asigure existenta si traiul
din cauza ca nu primesc pensie ori ca sunt mici.
1.2 conform legislatiei in vigoare art 80 copiii majori sunt obligati de a-si intretine parintii :
-- copii majori apti de munca sunt obligati sa intretina si sa ingrijeasca parintii inaoti de munca
care necesita sprijin material.
-- daca nu exista un contract privind intertinerea parintilor inapti de munca care necesita spreijin
material problema achitarii pensiei de intretinere de catre copii majori se solutioneaza pe cale
judecatoreasca
--- cuantumul pensiei de intretinere se stabileste de instanta de judecata intr-o suma baneasca
fixa platita lunar tinandu-se cont de starea materiala si familiala a parintilor si a copiilor
--- la stabilirea cuantumului pensiei instanta judecatoreasca este in drept sa tina cont de toti copii
majori ai parintelui respectiv indiferent de faptul daca actiunea a fost pornita fata de unul ori toti
copiii.
--- copilul poate fi eliberat de obligattia de intretinete a parintilor inapti de munca daca instanta
de judecata v-a stabili ca acestea s-au eschivat de la indeplinirea obligatiilor perintesti fata de
acest copil.
--- copiii ai carort parinti sunt decazuti din drepturi se scutesc de obligatia de intretinere
1.3 in caz ca parintii nu doresc ca pensia de intretinere sa fie incasata de la toti copii instanta de
judecata poate obliga la plata numai pe unul duntre copii dar l-a stabilirea cuantumului se v-
a lua in vedere ca ceilalti copii acorda intretinerea benevol.
2notiunea su temeiurile incetarii casatoriei
2.1 incetarea casatoriei—incetarea raporturilor juridice dintre soti izvorite din casatoria legala
i9n urma survenirii anumitor fapte juridice.
2.2 temeiurile incetarii casatoriei sunt:
---decesul unuia dintre soti : casatoria se consitera incetata din siua decesului sotului
documantul ce serveste ca dovada este certificatul de deces eliberat de OSC
--- declarare pe cale judecatoreasca a decesului unuia dintre soti: persoana poate fi declarata
decedata printr-o hot a instantei daca timp de 3 ani la domiciliul sau lipseste informatia despre
locul unde se afla ori dupa 6 luni daca a disparit in imprejurati ce prezenta o primejdie pentru
moarte. Declararea de catre instanta de judec nu exclude faptul reaparitiei persoanei, in urma
acestui fapt sotul aparut se restabileste in toate drepturile civile. Casatoria se restabileste in baza
cererii ambilor soti cu acordul acestora. Casatoria nu poate fi restabilita daca celalalt sot a
incheiat o noua casatorie.
---- desfacerea casatoriei prin divort: la desfacerea casatiriei prin divort este necesar acordul
ambilor soti bazate pe motive temeinice care au vatamat grav raporturile dintre soti. Dreptul de
desface casatoria o au fiecare dintre soti cu exceptia cand sotia este gravida si timp de un an de la
nasterea copilului..
Legislatia reglementeaza 2 modalitati de desgacere a casatoriei:
1 judiciara- prin instanta de judec
2 administrativa—prin intermediul organelor de inregistrare a actelor de stare civila
2.3 principiul constitutional – monogamia—reprezinta faptul ca barbatul /femeia care este
casatorita nu poate sa se casatoreasca fara a fi desfacut casatoria anterioara. In situatia data
 poligamia este sanctionata prin desfacerea ambelor casatorii . In cazul daca nu ar fi existat o
cerere la fel din partea Mariei Olaru , Pantea Olga putea sa se adreseze cu o cerere privind
declararea absentei fara veste a sotului cea ce va simplifica procedura divortului insa doar dupa
expirarea termenului de 3 ani.

Testul 7
1 reglementarea juridica a raporturilor parinti copii in prezenta elementului de
extranietate.
1.1 cetatenii straini si cu domiciliul pe teritoriul RM in relatiile familiale au aceleasi drepturi si
obligatii ca si cet.RM, deci legea aplicabila este Codul Familiei.
1.2 modul de stabilire a maternitatii si paternitatii se determina pe terit.RM de legislatia
nationala. Indiferent de faptul daca copilul este nascut din cet. Straini apatrizi ori este cet.RM .
legea nationala guverneaza stabilirea si contestarea maternitatii si paternitatii indiferent de
domiciliul copulului cet.RM. paternitatea poate fi stabilita prin depunerea declaratiei comune
tatalui impreuna cu mama copilului la OSC sa prin instanta de judecata. Daca parintii copilului
locuiesc in strainatate ei sunt in drept sa se adreseze cu o declaratie privind stabilirea paternitatii
ori maternitatii la misiunile diplomatiece ori oficiile consulare RM cu conditia ca macar unul
dintre parinti este cet.RM.
1.3 parintii sunt obligati sa intretina copiii. Pensia de intretinere a copiilor minori se incaseaza
din salariul sau din alte venituri ale parintilor in marime de 1/3 pentru 2 copii. Cuantumul pensiei
poate fi micsorat / majorat de instanta tinandu-se cont de satrea materiala si familiala a
parintilor.chiar daca parintii s-au despartit ei trebuie sa-si respecte obligatia de intretinere a
copiilor.
2 notiune de casatorie nula si cazurile de nulitate.
2.1 casatoria nula --- se declara atunci cand cei care se casatoresc nu respecta cerintele pevazute
de lege cu privire la incheierea casatoriei.
Deosebim: nulitate absoluta---care sanctioneza casatoria incheiata cu nerespectarea cerintelor
legii fapt pentru care se aduce atingere intereselor generale ale societatii
Nulitate relativa--- care se aplica pentru sanctionarea casatoriei incheiate prin vicierea
consimtamantului unuia dintre viitorii soti(eroare,dol violenta)
2.2cauzele de nulitate a casatoriei:
----lipsa consimtamantului viitorilor soti----- sotii trebuie sa-si dea consimtamantul personal si in
mod public, sa raspunda afirmativ la intrebarea functionarului de stare civila daca se casatoresc
de buna voie si constient
---- casatoria a fost incheiata intre persoane ce nu au atins varsta matrimoniala(18 barbati, 16
femei). Varsta natrimoniala la barbati poate fi redusa in baza deciziei autoritaii administrative
publice locale in lipsa unei astfel de decizii casatoria poate fi declarata nula
--- casatoria a fost incheiata fara ca viitorii soti sa fie supusi unui examen medical. Legislatia
prevede ca viitorii soti trebuie sa se informeze reciproc despre starea sanatatii , acesta poate servi
ca temei a declararii nulitatii doar in cazul cand se depisteaza ca unul dintre soti este bolnav de o
boala venericca / SIDA . in cazurile cand sotii sunt sanatosi lipsa examinarii medicale nu poate
servi drept temei petru declararea casatoriei nule.
--- casatoria afost incheiata cu o persoana care deja este casatorita.,apararea principiului
monongamiei adica barbatul /femeia poate sa se afle in acelasi timp numai intro singura
casatorie.
-rudenia—poate fi declarata nula casatoria incheiata intre rudele de linie dreapta pana la al 4
grad.se mai considera nula casatoria incheiata intre adoptat si adoptator si intre adoptat si o
ruda a adoptatorului pana la al 2 grad de rudenie.
---lipsa capacitatii de exercitiu face imposibila casatoria prin faptul ca starea persoanei
exclude manifestarea unui consimtamant liber. Pentru ca o casatorie sa fie declarata nula din
 acest motiv trebuie sa exista la data incheierii casatoriei hotararea inst de judec despre
declararea persoanei ca fiind incapabila.
---casatoria incheiata intre persoanele condamnate la privetiune de libertate in perioada cand
ambele isi ispasesc pedeapsa, cei ce se afla in privatiune de libertate nu au acces la OSC
pentru a depune o cerere de incheiere a casatoriei.
*--casatoria incheiata intre persoane de acelasi sex., deoarece aceasta este contrar scopului
casatoriei si functiilor familiei.
--- casatoria fictiva daca la incheierea casatoriei se urmaresc alte scopuri decat intemeierea
unei familii .putem spune ca castoria a fost incheiat numai de forma iar consimtamantul nu
este sincer. La incheierea casatoriei se urmaresc interese de ordin material /de alt ordin: de a
dobandi cet. , de dobandi o locuinta etc.
2.3 in situatia creata se poate desface casatoria la OSC la cererea unui sot cu o persoana ce
este condamnata pe un termen mai mare de 3 ani insa A a incalcat legislatia si in special
principiul monogamiei. Instanta poate decide sa declare nula 1 casatorielasand in vigoare a 2
casatorie dat fiind faptul ca au 2 copii si relatiile lor sunt foarte bune.

Testul 8
1 proprietatea personala a sotilor
1.1 proprietatea personala este aceea care apartine numai unuia dintre soti si care dispune de ea
independent de celalalt sot
1.2 categoriile proprietatii personale asotilor sunt:
---- bunurile care au apartinut fiecaruia dintre soti pana l-a incheierea casatoriei--- pentru
determinarea unui bun ca fiind proprietate personala urmeaza sa fie concreticzata data l-a care a
fost dobantit bunul. Daca aceasta data este anterioara datei la care a fost incheiata casatoria acest
bun v-a avea calitate de bun personal important este ca trebuie sa existe o dovata ca aceste bunuri
au fost dobandite pana la incheierea casatoriei. Tot proprietate personala a unuia dintre soti vor fi
bunurile procurate de unul dintre ei in timpul casatoriei pe banii care i-au apartinut sau care i-a
dobandit din realizarea unui bun personal.
---- bunurile primite in dar, obtinute prin mostenire ori in baza altor conventii gratuite de catre
unul dintre soti in timpul casatoriei—bunurile primite in dar sunt proprietate personala in
cazurile cand au fost primite de unul dintre soti in baza unui contract de donatie / in calitate de
dar de la diferite institutii pentru merite diferite
--- lucrurile de uz personal(imbracamintea, in caltamintea si alte obiecte cu exceptia bijuteriilor
de pret si a altor obiecte de lux- sunt proprietate personala lucrurile de uz personal indiferent de
modul de dobandire si timpul dobandirii lor.
1.3 conform codului civil bunurile care au apartinut sotilor inainte de incheierea casatoriei
precum si cele dobandite de ei in timpul casatoriei in baza unui contract de donatie sau mostenire
sunt proprietate exclusiva a sotului care le-a dobandit. Instanta de judecata poate hotara
restituirea a jumatate din suma pe care au investit-o sotii pentru reparatia capitala a imobilului
adica 25 000 lei.
2 contestarea paternitatii si a maternitatii
2.1conform codului familiei contestarea maternitatii /paternitatii poate fi efectuata doar pe cale
judecatoreasca de catre persoanele inscrise drept mama/tata sau de catre persoanele care sunt
mama/tatal firesc al copilului, de catre copil la atingerea majoratului, de catre tutorele
copilului/tutorele parintelui declarat incapabil.
2.2 contestarea maternitatii: poate fi efectuata rezultand din certificatul de nastere eliberat pe
baza inregistrarii nasterii. Starea civila se dovedeste cu certificatele de stare civila eliberate in
baza actelor de stare civila in modul stabilit de lege. Datele inscrise in certificatele de nastere se
prezuma absolute deci si filiatia fata de mama este absoluta dar nu este exclus faptul ca
prezumtia nu corespunde realitatii.
Contestarea paternitatii: este posibila in acele cazuri cand in registrul de inregistrare a nasterilor
nu este inscris tatal care este de fapt.contestarea paternitatii se intampla atunci cand se pune
problema fortei juridice a prezumtiei de paternitate si a concordantei acesteia cu realitatea .
prezumtia de paternitate nu are caracter absolut pentru ca legea permite sa se faca dovada
contrara acestei prezumtii. Imposibilitatea ca persoanele indicate sa fie tatal copilului poate fi :
de natura fizica( lipseste capacitatea de procreare) de natura sociala(imposibilitatea de coabitare
a sotilor datorita unei privatiuni de libertate, unei disparitii, unei misiuni in strainnatate) ori
morala( conflicte grave intre soti in timpul conceperii copilului). Pentru a rasturna prezumtia de
paternitate inst trebuie sa recurga la probele care demonstreaza paternitatea precum si alte probe
stiintifice in scopul aflarii adevarului.
2.3 conform codului familiei art 47 alin 3 : copilul nascut din parinti casatoriti ori in timp de 300
de zile din momentul desfacerii casatoriei, declararii casatoriei nule sau decesul sotului mamei
copilului are ca tata pe sotul (fostul sot) al mamei daca nu a fost stabilit contrariul. O data ce a
fost inscris ca tata a copilului nu poate fi razuit numele lui , insa adeverirea poate fi contestata
prin probe ori prin metode stiintifice ca el nu este tatl biologic al copilului.

Testul 9
1 metoda de reglementare
1.1 metoda dreptului familiei constituie totalitatea procedeelor, mijloacelor si formelor de
reglementare a relatiilor care formeaza obiectul dreptului familiei.
1.2 cu ajutorul acestor procedeeie dreptul familiei supune comportamentul membrilor unor limite
care asigura intarirea familiei, realizarea drepturilor fiecaruia dintre ei si indeplinirea obligatiilor
care le revin. Exista mai multe opinii referitor la metoda drept familiei. Una dintre ele : cresterea
numarului de norme juridice cu caracter dispozitiv a largit aplicarea metodei permisive pastrand
un num mare de norme juridice cu caracter imperativ. In esenta aceasta si determina metoda dr
familiei ca imperativ-permisiva. Normele juridice ale dr familiei permit participantilor la
raporturile juridice familiale sa-si aleaga comportamentul respectand dreturile si interesele
celorlalte subiecte. In cazul incalcarii dreptirilor si intereselor altor subiecte se aplica normele
imperative ale legii.
1.3 in doctrina se discuta promblema corelatiei dreptului familiei cu dreptul civil. Astfel s-au
creat 2 opinii
1 dreptul familiei este o parte componenta a dreptului cuvil, o subramura a cestuia
2 dreptul familiei este o ramura de sinestatatoare distimcta de dreptul civil.
La baza primei opinii se afla asemanarea obiectului dreptului familiei cu obiectul dreptului civil-
raporturile personale si patrimoniale care apar intre mem brii familiei si metoda de reglementare
care este mai mult dispozitiva cat si lipsa altor criterii materiale care ar deosebi relatiile de
familie de relatiile reglementate de alte ramuri de drept. Pentru a sprijini a 2 ideie se aduc
argumente:
--- existenta unui domeniu important de relatii sociale cu particularitati specifice a determinat
delimitarea relatiilor de familie de relatiile de drept civil
---- aceste relatii sunt reglementate separat din punct de vedere juridic: de codul familiei si de
codul civil.
--- un alt criteriu este metoda de reglementare a dreptului familiei care are un caracter permisiv-
imperativ. Normele dreptului familiei reglementeaza raporturile personale dintre membrii
familiei , cele patrimoniale fiind derivate de la primele. Spre deosebire de dreptul civil relatiile
patrimokniale in dreptul familiei caracterizeaza legaturile personale dintre membrii familiei nu
sunt niste relatii marfa- bani, adica nu fac parte din circuitul economic.
--- dreptul familiei este o ramura autonoma de drept care are scopurile sale ce determina
principiile fundamentale care stau la baza ei.
2 obligatia de itretinere a sotilor
2.1legislatia prevede: ca sotii isi datoreaza intretinerea materiala reciproca care consta in:
ducerea gospodariei casnice comune, participarea la cheltuielile casnice, la educarea copiilor. 0.
In cazul cand sotii au o convietuire normala , problema obligatiei legale die intretinere dispare ,
deoarece fiecare din ei contribiue prin mijloace dobandite prin munca la toate cheltuielile
casnice. Astfel prin sentimentele de solidaritate , prietenie, afectiune, care domina raporturile
dintre soti si stau la baza familiei , problema obligatorie de intretinere e rezolvata de la sine.
2.2pensia de intretinere se plateste: sotului inapt de munca care necesita sprijin material, sotiei
insarcinate, sotului care ingrijeste copilul comun timp de 3 ani dupa nasterea acestuia, sotului
care ingrijeste pana la varsta de 18 ani un copil comun invalid daca acest sot nu lucreaza iar
copilul necesita ingrijire. Pensia de intretinere se plateste doar in cazul cand persoanele sus
enumerate nu au venit propriu suficient iar sotul care datoreaza intretinere are posibilitatea de a o
plati. Pentru determinarea mijloacelor materiale a ultimului sot se tine seama de veniturile de
munca activitatea de antreprenor , activitatea intelectuala si de obligatiile de intretinetre fata de
alti membrii ai familiei acestuia. Cuantumul pensiei de intretinere se stabileste de catre instanta
de judec intro suma baneasca fixa platita lunar tinanu-se cont de conditiile enumerate mai sus.
2.3 fostul sot este obligat sa ii acorde sprijin material fostei sale sotiicare a devenit inapta de
munca inca in perioada casatoriei. Cauza din care fostul sot a devenit inapt de munca nu are vreo
importanta , este important doar momentul cand fostul sot a devenit invalid

Testul 10
1.Obiectul de reglementare al dreptul familiei 1.1.Definiţi obiectul dreptului familiei. Obiectul
dr F il formeaza raporturile de familie si personale si patrimoniale care apar intre membrii unei
familii. 1.2.Analizaţi relaţiile sociale reglementate de dreptul familiei.1)Raporturile de casatorie-
conditiile si modalitatea de incheiere,incetare si declarare a nulitatii casatoriei ,reglementaza
relatiile personale napatrimoniale si patrimoniale din casatorie.2)Raporturile care rezulta din
rudenie-sin raporturi personale si patrimoniale care apar intre parinti si copii in urma atestaruii
provinientii lor,si rap-le dintre frati si surori,bunici si nepoti si obligatia de intretinere dintre
aceste pers.3)Raporturi ce rezulta din adoptie si alte forme de ocrotire a copiilor orfani si a celor
lipsiti de grija parinteasca. 4)Modul de inregistrare a actelor de stare civ aceste rep-ri inclinam
mult spre dr administrativ,pu ca sunt implicate organele administrative,obiectul inregistrarii il
formaza:nasterea ,decesul,incheerea sau desfacerea casatoriei,stabilirea paternitatii, inregistrarea
adoptiei s.a Raporturile da familie au unele particularitati pe care nu le intilnim la alte categorii
sociale :a)ele apr din fapte jur deosebite precum casatoria,rudenia, patermitatea,adoptia.b)baza
lor o constituie casatoria si rudenia acestea avind caracter de continuitate.c)apar intre pers
apropiate-au un caracter strict personal.d)imposlbilitatea instrainarii dr si ob familiale,ele nu pot
fi transmise,cedate prin vointa pers.e)relatiile dintre membrii familiei sunt bazate pe emotii,se
exprima pein incredere si sunt gratuite. 1.3. Decideţi asupra autonomiei dreptului familiei
reeşind din relaţiile sociale reglementate de dreptul familiei şi relaţiile sociale reglementate de
dreptul civil Ambele disciplini reglementeaza si relatii sociale diferite dar si unele categorii de
relatii care nu sunt autonomr,,relatiile sociale ale dr F tin de casatorie
,adoptie,paternitate,maternitate,daca la desfacerea casatoriei exista m multe probleme de
inpartirea averii sau privind calcularea termenelor de prescriptie sau repararea prejudiciului
material si moral sau privind plata pensiei de intretinere sau declararea nulitatii casatoriei aceste
relatii sociale prevazute in C civil de aici reese ca au o autonomie directa cu relatiile sociale
reglementatea de dr familiei.

2.Noţiunea şi elementele contractului matrimonial

 2.1. Definiţi noţiunea contractului matrimonial.este conventia incheiata benevol intre pers care
doresc sa se casatoreascasau intre soti,in care se determina drepturile si obligatiile partimoniale
ale acestora in timpul casatoriei si sau in caz de divort.
2.2. Analizaţi elementele contratului matrimonial.Scopul-incheierii C M este de a modifica
regimul partimonial al sotilor,pu ca el sa fatisfaca necesitatile lor,motivul poate fi diferit,de la
dorinta sotului de a pastra capitalul comercial care ii apartine,,si dorinta femeii de a abtine
egalitate cu sotul ei in toate domeniile.Subiecte –pers care doresc sa se casatoreasca sau
sotii.Pers care doresc acestea pot fi pers care au depus declaratia de casat la org de inregistrare
aacetelor de stare civila,nu pot incheia C pers majore incapabile,precum si minorii care nu au
inca calitate de soti.Obiectul-CM il constituie drepturile si obligatiile patrimoniale ale
sotilor,partea ce reglementeaza regimul jur al bunurilor sotilor.Sotii pot include si alte prevederi
ce se refera la relatiile patrimoniale.Relatiile personale familiale nu pot forma obiectul C M,iar
includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.Continutul-reprezinta alegerea si constatarea
regimului jur matrimonial dintre soti sau viitorii soti.Pers care doresc sa se casatoreasca pot
prevedea in C cine si in ce marime va suporta cheltuielile pu nunta,care va fi soarta bunurilor
primite la nunta.u=Un elemen esential al C M este stabilirea regimului jur al bunurilor
sotilor.Astfel CM poate stabili regimul comun,separat sau pe cote patrimoniale asupra tuturor
bunurilor sau asupra bunurilor fiecarui sot in parte.In cazul stabilirii regimului pripritatii comune
asupra tuturor bunurilor sotilor orice obiect cu exceptia celor ce apartineau unuia dinre soti
inainte de incheierea casatoriei vedin devin proprietate comuna.In cazul rewgimului separarii de
bunuri-acesta presupune ca intre soti nu exista nici un fel de proprietate comuna,fiecare dintre
soti isi procura bunuri pu el insusi care ii vor apartine cu drept de proprietate personala.Regimul
proprietatii pe cote parti-trecerea proprietatii fiecaruia dintre soti in proprietatea comuta pe cote-
parti,acest regim se stabileste in privinta bunurilor comune si celor personale.Exita si regim
mixt.
2.3.Vladimir şi Tamara au hotărât să încheie un contract matrimonial trăind în concubinaj. În
conţinutul contractului ei au prevăzut că bunurile dobîndite de ei în perioada cât vor trăi
împreună le vor aparţine cu drept de proprietate personală; nu vor fi obligaţi să se întreţină
reciproc nici într-un caz; dacă vor avea copii, în caz de divorţ, aceştea vor locui cu mama; toate
problemele vieţii de familie se vor soluţiona conform art. 16 Codul familiei de comun acord,
fără adresare în instanţa de judecată.
Decideţi asupra legalităţii contractului. Determinaţi data de la care el poate fi valabil şi care
din condiţiile enumerate vor fi legale în acest caz. Argumentaţi răspunsul. Subiectii Cm pot fi
sotii sau pers care dorescsa se casatoreasca conform CF art 10 pers care doresc sa se casatoreasca
acestea sunt pers care au depus declaratia la starea civila, ,reesin din continutul spetei Vladimir si
Tamara nu au depus declaratie si pers care nu au depus acesata declaratie ,intentia de a inregistra
casatoria nu este determinata si deci C incheiat in asa mod va fi lipsit de importanta.Conditia
contractuala ce tine de drepturile copiilor parintii nu au dreptul sa stipuleze in CM,la fel nu este
just includerea in CM a prevederilor ar16 dearece acesta face parte din categoria dr personale ale
sotilor care nu pot forma obiectul CM,iar includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.

Testul 11
Principiile esenţiale ale dreptului familiei.
1.1. Definiţi noţiunea de principii ale dreptului.Principiile DRF sunt acele idei calauzitoarea care
determina esenta acesteiramuri de dr si care sunt obligatorii ,fiin intrunite in normene luridice ale
CF si Constitutie.
1.2. Analizaţi principiile esenţiale ale dreptului familiei.1)monogamiei-este oprit sa se casatoreasca
barbatul sau femeia care este casatorita .Acest principiu rezulta din sentimentele pe care le au cei
ce se casatoresc unul fta de altul,din morala societatii,religiei si normelor
juridice.2)pr.recunoasterii numai a casatoriei incheiata la organele de inregistrare a actelor de
 stare civila.Conf Legii cu privirela actele civile ca nimai casatoria incheiata in fata organrlor de
stat genereaza efecte juridice.Cununia este un obicei care nu duce la recunoasterea casatoriei si
nu serveste ca dovada a intemeierii unei familii.Nu este recunoscuta de legislatie nici
concubinajul.3)casatoria liber consimtita-intre barbat si femeie ceea ce inseamna dreptulm
fiecaruia de asi alege sotul.Conform Costitutiei familia se intemeiaza pe casatoria liber
consimtita intre barbat si femeie,si nu este necesar acordul tertelor pers.4)egalitatea in dr a
sotilor in familie-In conformitate cu Declaratia Universala a dt Omului,Constitutia
RM,CF,relatiile personale si partimoniale intre soti,parinti copii,sint reglementate sin
reglementate egal intre barbat si femeie.5)pr potrivit caruia membrii familiei sunt datori sa-
siacorde unul celuilalt aprijin moral si material.In familie exista o comunitate de interese morale
ai materiale ,de asi acorda sprijin moral si materialexista relatii de afectiune,prietenie,stima
dintre membrii familiei.Sotii contribuie la cheltuielile casnice in rapor cu mijloacele
iecaryia,folosesc di dispun in comun acord de bunurile care le apartin cu dr de proprietate i
devalmasie.6)fidelitatea conjugala-sentimentul de dragoste si afectiune dintre soti,si deaici se
prezum aca tatal copilului nascut din parinti casatoriti are ca tata pe sotul mamei.7)pr prioritatii
a educarii copilului in familie.-reese din conventia cu privire la dr copilului,ca copilul este
prsonalitae care dispune de dr respectiv.Statul trebuie sa ingrijeasca copii lipsiti de mediul
familial.8)pr de manifestare a grijii pu intretinerea educarea si apararea dr si intereselor
membrilor minori si ale celor inapti de munca,-CF prevede expres ca membrii familiei care
majori sint obligatisa intretin acopii minori si membrii inpti de munca,parintii sunt obligati sa-si
intretina copi pina la majoratiar dac asunt inapti de munca pe toata periada incapacitatii.acceasi
obligatie o au si copii majori fata de oarinti,obligatia de intretinere exista intre copii si parinti
intre bunici si nepoti intre frati si surori.9)solutionarea pe cale amiabila a tuturor problemelor
vietii familiale.acest pr are o sfera de actiune care cuprinde toate domeniile vietii de
familie,alegerea locului de trai,cheltuielile casnice,posesia folosinta si dispunerea
bunurilor,domiciliu copilului in caz ca parintii locuiesc separat,alegerea institutiei de invatamin
pu copii S.a
1.3. Soţii Negru au încheiat căsătoria în 2004. Peste 2 ani relaţiile între ei s-au înrăutăţit din cauza că
mama soţului văzînd că soţia lucrează şi nu prea are timp să se ocupe de gospodărie venea la ei
în toată ziua, gospodărea de una singură, îşi aducea prietene şi deseori trecea pe la butoiul cu vin.
Soţia a cerut de la soacră să nu mai facă tărăboi la casă şi să-i restituie toate cheile. Soacra s-a
plîns la Primărie.
Decideţi asupra acţiunilor Primarului. Care principiu se va aplica la examinarea litigiului Argumentaţi
răspunsul. Se va aplica pr solutionarii pe cale amiabila a tuturor problemelor vietii
familiale,toate conflictele trebuie sa se solutioneze amiabil prin intelegere si medirate.Primarul
va lua toate masurile pu a impaca partile,adica va disuta poate vor ajunge la un numitor comun.

2.Instituirea tutelei (curatelei) asupra minorilor/

2.1. Relataţi despre persoanele asupra cărora poate fi instituită tutela şi curatela şi scopul acesteia.Tutela
se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca pina la implinirea de catre acestea
virsta de 14 ani,Curatela-se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca in virsta de
la 14-18 ani.
2.2. Analizaţi ordinea şi organele competente pentru instituirea tutelei şi curatelei. Tutela si
curatela este o institutie juridica care are o natura complexa,ea reprezina o natura jur a dr civ care
poate fi acordata pers fizice in scopul completarii capacitatii de exercitiu a lor.Totodata
reprezinta o institutie juridica a dr familiei fiind o forma de plasament a copiilor ramasi fara
ocrotirea parinteasca.Scopul tutelei si curatelei este de a acorda copiilor lipsiti de ocrotirea
parinteasca o familie in care ei sa fie educati in conditii apropiate celor din familia de
origine.Tutela si curatela este o sarcina de incredere pu ca intre tutore curator si minor se stabiles
relatii de familieIn ce priveste educatia tutorile si curatorul au aceleasi dr ca si parintii.Tutela si
curatela este o sarcina personala deoarecetutorile si curatorul trebuie personalsa-si exercite dr si
 sa-si indeplineasca obligatiile.Tutela si curatela este o sarcina gratuita,exceptie este atunci cind
minorului ii apartin unele bunuricare necesita administrare permanenta. Tutela si curatela
urmeaza a fi instituita intr-o lunade la data primirii informatiei.Numirea tutorelui sau curatorului
se face de catre organul administratii publice locale cu acordul pers care pretinde a fi numit si
acordul scris alautoritatii tutelare.Acordul trebuie sa decurga din rezultatele controlului
conditiilor de trai ale copilului ,conditiile de trai si calitatilor morale ale pers care doreste sa
exercite tutela sau curatel aacestui minor.
2.3. După moartea părinţilor minorului Dumitru în vîrstă de 8 ani autoritatea tutelară a încercat
să-l plaseze sub tutela unchiului său Vasile în vîrstă de 40 ani. Acesta nu era de acord, motivînd
refuzul prin faptul că nu a avut copii, nu are experienţă în educarea copiilor, este bolnav şi ii va fi
greu să îndeplinească funcţia de tutore. Autoritatea tutelară a considerat că argumentele nu sunt
serioase şi l-a numit tutore asupra minorului.
Decideţi asupra hotărîrii autorităţii tutelare. Care sunt cerinţele stipulate în CF RM faţă
de persoanele ce urmează a fi numite tutori (curatori). P-uca sa fie numit tutore este mai intii
nevoie de acordul persoanei in cazul nostru al dl Vasile,in al doilea rind dlVasle este bolnav si
starea sanatatii lui nu-i permite sa educe copilul aceasta este o calitate pu care nu i se poate da
tutela asupra copilului.Cerintele stipulate in cod:la numirea se iau in consideratie calitatile
morale si alte calitati personale,starea sanatatii lui sa-i permita sa educe copilul si sa-i apere
interesele si dr legale ale copilului,posibilitatea de asi indeplini obligatiile,relatiile membrilor
familiei lui cu copilul.Dac copilul a atin svirsta de 10 ani numai cu acordul copilului

Testul 11
Principiile esenţiale ale dreptului familiei.
1.1. Definiţi noţiunea de principii ale dreptului.Principiile DRF sunt acele idei calauzitoarea care
determina esenta acesteiramuri de dr si care sunt obligatorii ,fiin intrunite in normene luridice ale
CF si Constitutie.
1.2. Analizaţi principiile esenţiale ale dreptului familiei.1)monogamiei-este oprit sa se casatoreasca
barbatul sau femeia care este casatorita .Acest principiu rezulta din sentimentele pe care le au cei
ce se casatoresc unul fta de altul,din morala societatii,religiei si normelor
juridice.2)pr.recunoasterii numai a casatoriei incheiata la organele de inregistrare a actelor de
stare civila.Conf Legii cu privirela actele civile ca nimai casatoria incheiata in fata organrlor de
stat genereaza efecte juridice.Cununia este un obicei care nu duce la recunoasterea casatoriei si
nu serveste ca dovada a intemeierii unei familii.Nu este recunoscuta de legislatie nici
concubinajul.3)casatoria liber consimtita-intre barbat si femeie ceea ce inseamna dreptulm
fiecaruia de asi alege sotul.Conform Costitutiei familia se intemeiaza pe casatoria liber
consimtita intre barbat si femeie,si nu este necesar acordul tertelor pers.4)egalitatea in dr a
sotilor in familie-In conformitate cu Declaratia Universala a dt Omului,Constitutia
RM,CF,relatiile personale si partimoniale intre soti,parinti copii,sint reglementate sin
reglementate egal intre barbat si femeie.5)pr potrivit caruia membrii familiei sunt datori sa-
siacorde unul celuilalt aprijin moral si material.In familie exista o comunitate de interese morale
ai materiale ,de asi acorda sprijin moral si materialexista relatii de afectiune,prietenie,stima
dintre membrii familiei.Sotii contribuie la cheltuielile casnice in rapor cu mijloacele
iecaryia,folosesc di dispun in comun acord de bunurile care le apartin cu dr de proprietate i
devalmasie.6)fidelitatea conjugala-sentimentul de dragoste si afectiune dintre soti,si deaici se
prezum aca tatal copilului nascut din parinti casatoriti are ca tata pe sotul mamei.7)pr prioritatii
a educarii copilului in familie.-reese din conventia cu privire la dr copilului,ca copilul este
prsonalitae care dispune de dr respectiv.Statul trebuie sa ingrijeasca copii lipsiti de mediul
familial.8)pr de manifestare a grijii pu intretinerea educarea si apararea dr si intereselor
membrilor minori si ale celor inapti de munca,-CF prevede expres ca membrii familiei care
majori sint obligatisa intretin acopii minori si membrii inpti de munca,parintii sunt obligati sa-si
 intretina copi pina la majoratiar dac asunt inapti de munca pe toata periada incapacitatii.acceasi
obligatie o au si copii majori fata de oarinti,obligatia de intretinere exista intre copii si parinti
intre bunici si nepoti intre frati si surori.9)solutionarea pe cale amiabila a tuturor problemelor
vietii familiale.acest pr are o sfera de actiune care cuprinde toate domeniile vietii de
familie,alegerea locului de trai,cheltuielile casnice,posesia folosinta si dispunerea
bunurilor,domiciliu copilului in caz ca parintii locuiesc separat,alegerea institutiei de invatamin
pu copii S.a 1.3. Soţii Negru au încheiat căsătoria în 2004. Peste 2 ani relaţiile între ei s-au
înrăutăţit din cauza că mama soţului văzînd că soţia lucrează şi nu prea are timp să se ocupe de
gospodărie venea la ei în toată ziua, gospodărea de una singură, îşi aducea prietene şi deseori
trecea pe la butoiul cu vin. Soţia a cerut de la soacră să nu mai facă tărăboi la casă şi să-i restituie
toate cheile. Soacra s-a plîns la Primărie. Decideţi asupra acţiunilor Primarului. Care principiu
se va aplica la examinarea litigiului Argumentaţi răspunsul. Se va aplica pr solutionarii pe cale
amiabila a tuturor problemelor vietii familiale,toate conflictele trebuie sa se solutioneze amiabil
prin intelegere si medirate.Primarul va lua toate masurile pu a impaca partile,adica va disuta
poate vor ajunge la un numitor comun. 2.Instituirea tutelei (curatelei) asupra minorilor/ 2.1.
Relataţi despre persoanele asupra cărora poate fi instituită tutela şi curatela şi scopul
acesteia.Tutela se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca pina la implinirea de
catre acestea virsta de 14 ani,Curatela-se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca
in virsta de la 14-18 ani. 2.2. Analizaţi ordinea şi organele competente pentru instituirea tutelei
şi curatelei. Tutela si curatela este o institutie juridica care are o natura complexa,ea reprezina o
natura jur a dr civ care poate fi acordata pers fizice in scopul completarii capacitatii de exercitiu
a lor.Totodata reprezinta o institutie juridica a dr familiei fiind o forma de plasament a copiilor
ramasi fara ocrotirea parinteasca.Scopul tutelei si curatelei este de a acorda copiilor lipsiti de
ocrotirea parinteasca o familie in care ei sa fie educati in conditii apropiate celor din familia de
origine.Tutela si curatela este o sarcina de incredere pu ca intre tutore curator si minor se stabiles
relatii de familieIn ce priveste educatia tutorile si curatorul au aceleasi dr ca si parintii.Tutela si
curatela este o sarcina personala deoarecetutorile si curatorul trebuie personalsa-si exercite dr si
sa-si indeplineasca obligatiile.Tutela si curatela este o sarcina gratuita,exceptie este atunci cind
minorului ii apartin unele bunuricare necesita administrare permanenta. Tutela si curatela
urmeaza a fi instituita intr-o lunade la data primirii informatiei.Numirea tutorelui sau curatorului
se face de catre organul administratii publice locale cu acordul pers care pretinde a fi numit si
acordul scris alautoritatii tutelare.Acordul trebuie sa decurga din rezultatele controlului
conditiilor de trai ale copilului ,conditiile de trai si calitatilor morale ale pers care doreste sa
exercite tutela sau curatel aacestui minor. 2.3. După moartea părinţilor minorului Dumitru în
vîrstă de 8 ani autoritatea tutelară a încercat să-l plaseze sub tutela unchiului său Vasile în vîrstă
de 40 ani. Acesta nu era de acord, motivînd refuzul prin faptul că nu a avut copii, nu are
experienţă în educarea copiilor, este bolnav şi ii va fi greu să îndeplinească funcţia de tutore.
Autoritatea tutelară a considerat că argumentele nu sunt serioase şi l-a numit tutore asupra
minorului.
Decideţi asupra hotărîrii autorităţii tutelare. Care sunt cerinţele stipulate în CF RM faţă
de persoanele ce urmează a fi numite tutori (curatori). P-uca sa fie numit tutore este mai intii
nevoie de acordul persoanei in cazul nostru al dl Vasile,in al doilea rind dlVasle este bolnav si
starea sanatatii lui nu-i permite sa educe copilul aceasta este o calitate pu care nu i se poate da
tutela asupra copilului.Cerintele stipulate in cod:la numirea se iau in consideratie calitatile
morale si alte calitati personale,starea sanatatii lui sa-i permita sa educe copilul si sa-i apere
interesele si dr legale ale copilului,posibilitatea de asi indeplini obligatiile,relatiile membrilor
familiei lui cu copilul.Dac copilul a atin svirsta de 10 ani numai cu acordul copilului

Testul12
1Stabilirea paternităţii în instanţa de judecată
1.1.Definiţi noţiunea de paternitate.-Provinienta copiilor de la anumiti parinti se numeste
filiatie,filiatia este raportul de descendenta dintre copil si fiecare din parintii lui,filiatia fata de
tata se numeste paternitate.
1.2.Determinaţi cercul persoanelor care pot înainta acţiunea în instanţa de judecată şi actele care
se anexează la cerere.persoanele care pot inainta cererea invederea stabilirii paternitatii o pot
face:-unul dintre parinti-tutorele sau curatorul copilului,-copilul la atingerea majoratului.La
cerere se anexeaza certificatul de nastere al copilului in care rubrica unde este mentionat tatal
este complectat cu numele de familieal mameisau rubrica a ramas necompletata,ceea ce este o
dovada ca filiatia a fost stabilita fata de mama.de cele mai dese ori cererea privind stabilirea
paternitatii este depusa de mama copilului.
1.3.Propuneţi argumentele care pot stabili paternitatea şi faptul paternităţii:-Paternitatea copilului
din casatorie se stabileste prim prezumtia de paternitate,paternitate se stabileste in baza
certificatului de casatorie a sotilor,este necesar de prezentatactul medical constatator al nasterii
copilului,documentele de identitate a parintilor,un argument este faptul ca casatoria a fost
incheiata inaintea conceperii copilului,convetuirea mamei copilului cu pretinsul tata,pretinsul
tata a acordat benevol intretinere copilului,mama si pretinsul tata au ewducat impreuna copilul
,expertiza medico-legala,insa cel mai veridic argument este ca sotul mamei copilului este tatal
copilului.

2.Actele de stare civilă şi modul de înregistrare a acestora.

2.1. Definiţi actele de stare civilă. –sunt inscrisuri autentice de stat pri care se confirma faptele si
evenimentele ce influenteaza aparitia,modificarea sau stingerea dr si obligatiilor persoanelor si se
caracterizeaza statutul de dr al acestora.

2.2. Determinaţi faptele juridice care urmează a fi înregistrate la organele de înregistrare a actelor de
stare civilă şi persoanele care se pot adresa.Sunt inregistrate urmatoarele fapte cum ar fi
nasterea ,moartea,ca urmare a incheierii unor acte juridice:casatoria,adoptia,recunoasterea
filiatiei,sau pronuntarea si raminerea definitiva a unor hotatariri jud cu efecte asupra starii
civile:hotarirea de divort,de stabilire sau contestarea a paternitatii,de declarare a casatoriei
nule,de declarare a mortii.Persoanele care se pot adresa sunt in dependenta de caz in caz de
divort unul dintre soi sau ambii,in caz adoptie pers care doreste sa adopte un copil s.a

2.3. Din iunie 2000 cetăţenii RM soţii Vicol lucrau în baza unui contract în Franţa, venind acasă
numai în concediu. În 2005 relaţiile între ei s-au înrăutăţit şi ei au divorţat în Franţa, la locul de
trai, în conformitate cu legislaţia franceză. Peste un an soţul Ion Vicol s-a întors în ţară şi a vrut
să se recăsătorească. La depunerea declaraţiei de căsătorie la OSC cu cet.Neagu A. el a prezentat
hotărîrea instanţei de judecată din Franţa, tradusă în limba română şi legalizată în ordinea
stabilită de lege. Şeful Oficiului de Stare Civilă i-a propus să perfecteze desfacerea căsătoriei în
conformitate cu legislaţia RM.
Decideţi asupra cerinţelor Şefului OSC şi argumentaţi răspunsul. Cererea de perfectare este
neintemeiata deoare ce conf CF In RM este recunoscuta valabila desfacerea casotorie intr-un stat
strain cu conditia ca au fost respectate prevederile legislatiei statului corespunzator privind
competenta organelor care au adoptat hotarirea si privind desfacerea casatoriei.

Testul 13
1Temeiurile şi procedura decăderii din drepturile părinteşti
1.1. Definiţi noţiunea de decădere din drepturile părinteşti.-este o sanctiune care poate fi aplicata
fata de parintii care din culpa grava nu-si indeplinesc obligatiile fata de copii sau fac abuz de
drepturile lor parintesti.
1.2. Analizaţi temeiurile şi procedura de decădere din drepturile părinteştiTemeiurile :a)se
eschiveaza de la exercitaea obligatiilor parintesti-acestea sunt actiunile sau inactiunile care pun
in pericolsanatatea fizica sau psihica a copilului,dezvoltarea lui morala ,asigurarea conditiilor de
trai,invatatura si instruirea copilului
.b)refuza sa ia copilul din maternitate sau alta institutie curativa,educativa din aceste prevederi
pot face excepti cazurile cind copilul are un handicap vadit si la cererea sau la acordul lor este
plasat intr-o instuitutie curativa.Nu se constituie refuz si acordul parintelui dat pu adoptia
copilului
c)fac abuz de dr parintesti-ccea ce include folosirea dr parintesti pu a impune copilul la
cersit,consumul de alool,droguri implicarea in activitatea criminala,primejdia consta ca copilul
are incredere in parinti si ei folosesc neputinta lui.
d)se comporta cu cruzime fata de copil,aplicind violenta fizica sau psihica,atenteazala
inviolabilitatea sexuala a copilului.Violenta psihica se poate exprima se poate exprima in
insuflarea spaimei prin difrita amenintari,inclusiv expoatarea la munca peste puterile lui si
lipsirea de hrana si apa.
e)prin comportarea amorala influenteaza negativ asupra copilului cum ar fi participarea la
prostitutie la transformarea domiciliului comun in casa de toleranta.f)sufera de alcoolism cronic
sau de narcomanie.acerstea sint niste boli care duc la degradarea persoanelor de regula parintii
nu-si dau seama de actiunile care le savirsesc sunt agresivi sau daca nu ei oricum prezinta
primejdie,acesti copii sunt flaminzi,niengrijitim,sufera de diferite boli.g)au savirsit actiuni
premeditare contra vietii si sanatatii copiilor sau a sotului.-atentarea la voata copilului,vatamarea
grava a inteegritatii corporale,comtaminarea cu maladia SIDA,lasaera in primejdie.h)in alte
cazuri cind acestea o cer in interesele cipilolui.atunci cind sunt incalcate dr si interesele copiilor.
ProceduraActinea poate fi pornita de unul dintre parinti,autoritatea tutelara,procuror,Decaderea
din dr parintesti este inaintata la cererea unuia dintre parinti instanta judecatoreasca este obligata
in fiecare caz separat sa stabileasca locul aflarii celuilalt parinte sa puna in discutie chestiunea
.Cerearea privind decaderea din dr parintesti se examineaza cu participarea obligatorie a
autoritatii tutelare,aceasta trebuie sa rezinte actul de cercetare in care sa elucideze circumstantele
constatate.In sedinta de examinare a cererii privind decaderea din dr parintestiinstanta
judecatoreasca este obligata sa solutioneze chestiuneadespre incasarea pensiei de intretinere de la
parinti.\plata intretinerii se va efectua indiferent de faptul daca copilul va fi plasat intr-o familie
sau intri institutie de stat.Instanta de udecata esre obligata sa anunte procurorul despre faptele
infractiunale in privinta copiilor,daca acestea nu au fost constatate.Instanta este obligata ca in
termen de 3 zile de la data cind hotarireav privind decadeera din dr parintesti a ramas definitiva,o
copie a acesteia oficiului de stare civila din raza teritoriala instantei.Parintii care au fost decazuti
din dr parintesti nu pot primi dublicate ale certificatului de nastere al copilului.
1.3 Comparaţi asemănările şi deosebirile dintre decăderea din drepturile părinteşti şi luarea
copilului fără decăderea din drepturile părinteşti. \decadere-defititiva sau exista exceptii de
restabilire a dr parintesti dar lasarea-inseamna limitarea dr parintesti,o alta deosebire este ca
decaderea se aplica in toate cazurile cind este prezenta culpa parintilor,luarea poate avea loc si in
cazul cind parintele nu constientizeaza actiunile sale si deci nu poate fi stabilita vinovatia lui.La
luare unicul temei este aflarea copilului ca aflarea impreum cu parintii prezinta un pericol pentru
viata si sanatatea lui iar la decadere la viata si sanatate la abuzuri de drepturi comportamentul
parintilor fata de copii s.a ambele sunt o sanctiune pu parintii din cauza culpei lor in ambele
cazuriocrotite intereseke cipiilor.

2 Datoriile soţilor
2.1. Relataţi despre noţiunea de datorie şi categoriile ei. Datoriile dintre soti sint determinate de
regimul jur al bunurilor sotilor si de felul obligatiei.Datoriile sotilor pot fi personale sau
commune.Ele pot aparea din cauzarea de daune de catre soti sau copii lor minori,restanta la
posesia de intretinere,obligatiile nascute din raporturile de munca s.a
 2.2. Determinaţi care sunt temeiurile juridice ale apariţiei datoriilor personale şi ale datoriilor
comune. Datoriile personale-sint acele datorii care au aparut pina la casatoria sau in timpul
casatoriei ,dar in legatura cu proprietatea personala unuia dintre soti si nu sint presupuse pu a fi
folosit in interesul celuilalt sot sau al intregii familiei.Personale sunt si obligatiile patrimoniale
care au un caracter personal si nu pot fi transmise ex datorii la plata pensieide intretinere pu
membrii minori,Conf CF fiecare sot raspunde pu datoriile proprii cu bunurile proprietate
personala a lui.Comune-atunci cind ele au aparut in timpul casatoriei din aceasi baza jur.Acestea
sunt datorii aparute dintr-o conventie incheitata de ambii soti in puterea careia sotii si-au asumat
obligatiuni patrimoniale.NU are nici o importanta daca conventia a fost semnata de ambii soti
sau numai de unul din ei.Comuna este si obligatia xare rezulta din cauzarea de daune in comun
de soti si cea care rezulta din dobindireanelegitima a averii de catre ambii soti din contul
terteloor pers.P-u datoriile comune sotii raspund cu bunurile care constituie proprietate comuna
in devalmasie iar daca aceasta nu acopera creantele sotii raspund solidar cu bunurile care le
apartin cu dr de proprietate personala.
2.3. Decideţi care bunuri pot fi urmărite: A)în cazul răspunderii părinţilor pentru prejudiciul
cauza de copilul lor minor, care a săvîrşit o infracţiune. . conform legislatie civile parintii
recupereaza prejudiciul cauzat de minorul de pina la 14 ani , dacă nu demonstrează lipsa
vinovăţiei lor în supravegherea sau educarea minorului. In cazul minorilor de la 14-18 ani ei
răspund personal pentru prejudiciul cauzatin cazul in care nu are bunuri sau venituri suficiente
pentru repararea prejudiciului cauzat, acesta trebuie reparat, integral sau în partea nereparată, de
către părinţi (adoptatori) sau curator dacă nu demonstrează că prejudiciul s-a produs nu din vina
lor. In cazul executarii silite se urmaresc bunurile proprietate comuna in devalmasie, B)în cazul
cînd un soţ a luat un împrumut să facă reparaţie în apartamentul care îi aparţine cu drept de
proprietate personală, Fiecare soţ răspunde pentru obligaţiile proprii cu bunurile proprietate
personală şi cu cota-parte din proprietatea în devălmăşie, care poate fi determinată de către
instanţa judecătorească la cererea creditorului C)în cazul cînd soţii au încheiat un contract
matrimonial. . in cazul prezentei contractului matrimonial in cazul in care prevederile legale vor
fi respectate, sotul va raspunde doar din bunurile personale sau din cota parte din proprietate
comuna in devalmasie.comf codulu de executare unele benuri nu pot fi urmarite9Ex hainele
personale)

Test nr. 19

1. Procedura adopţiei

1.1 Relataţi despre competenţa în materia adopţiei.

Adopţia poate fi realizată de către orice persoană care corespunde cerinţelor legii privitor la
adopţia. Adoptatorii obţin informaţii cu privire la procedura adopţiei. Persoanele sau familia
care doreşte să adopte este luată la evidenţă de către autoritatea tutelară, care ţine evidenţa
copiilor ce urmează să fie adoptaţi precum şi evidenţa persoanelor care doresc să adopte.
Evidenţa copiilor şi părinţilor care doresc să adopte copii se ţine de către autorităţile tutelare la
nivel local şi de către Ministerul Muncii, Protectiei Sociale şi Familiei. Încuviinţarea adopţiei
copilului se face de către instanţa judecătorească la cererea persoanelor care solicită adopţia.
Cererea de adopţie se examinează în şedinţă secretă cu participarea obligatorie a
adoptatorilor, a reprezentantului organului de tutelă şi curatelă şi a copilului dacă acesta a
împlinit vîrsta de 10 ani. În proces pot fi atrase, după caz, şi alte persoane interesate de actul
adopţiei.

1.2 Analizaţi procedura prealabilă în materie de adopţie şi efectele nerespectării ei.

 Dorinţa persoanelor de a adopta este un element al capacităţii juridice familiale şi poate fi
realizat de către orice persoană care corespunde cerinţelor legii privitor la adopţie. Ea se
manifestă printr-o cerere scrisă, depusă la autoritatea tutelară de la domiciliul copilului sau al
solicitantului. La cerere se anexează actele necesare - buletin de identitate, acte ce confirmă locul
de trai, veniturile, starea sănătăţii a celor ce doresc să adopte etc. În momentul adresării viitorii
adoptatori obţin informaţii cu privire la procedura adopţiei. Autoritatea tutelară discută cu
candidatul adoptator, află motivul acţiunii de adopţie şi dă sfaturi necesare persoanei în cauză.
După ce candidatul la adopţie a făcut cunoştinţă cu copilul care urmează să fie adoptat el poate
fi încredinţat persoanei care urmează să-l adopte. La cererea de adopţie se anexează actele ce
confirmă că persoanele ce doresc să adopte îndeplinesc condiţiile de fond şi nu există
impedimente pentru ca actul juridic de adopţie să fie înfăptuit. Cererea se examinează în şedinţă
secretă cu participarea obligatorie a adoptatorilor, a reprezentantului autorităţii tutelare şi a
copilului. Instanţa judecătorească poate admite sau respinge cererea de adopţie.
Hotărîrea instanţei judecătoreşti privind încuviinţarea adopţiei poate fi pronunţată numai
atunci cînd copilul s-a aflat în îngrijirea viitorilor adoptatori (adoptator) nu mai puţin de 6 luni.
În unele cazuri, adopţia poate fi încuviinţată şi fără stabilire acestui termen de încercare,
motivele menţionîndu-se în hotărîrea instanţei judecătoreşti.

1.3 Soţii Railean au depus o cerere de adopţie a minorului Dumitru în vîrstă de 7 ani. Instanţa de
judecată, după primirea avizului autorităţii tutelare privind raţionalitatea adopţiei, a
certificatului de naştere a copilului, a adeverinţei medicale privind starea de sănătate,
dezvoltarea fizică şi mentală a copilului, a acordului casei de copii unde se afla Dumitru, a
cerut de la autoritatea tutelară actul verificării condiţiilor de trai al soţilor Railean,
veniturilor lor şi caracteristica lor morală, cît şi faptul dacă nu au copii din căsătoriile
anterioare.
Decideţi asupra corectitudinii cerinţelor instanţei de judecată, făcînd trimitere la normele
juridice respective.

Instanţa de judecată a procedat corect deoarece pentru a lua hotărîrea de adopţie instanţa trebuie
să cunoască toate datele despre soţi - identitatea, starea sănătăţii, precum şi locul de trai şi
veniturile persoanei adoptator. Aceasta este o condiţie de fond cu privire la procedura adopţiei şi
este necesară. Aceasta rezultă din prevederile codului familiei conform cărora nu poate fi
adoptator (adoptatori) perosoana care în virtutea calităţilor morale sau a stării sănătăţii, nu sînt în
stare să-şi îndeplinească drepturile şi obligaţiile părinteşti de întreţinere şi de educaţie a copilului
adoptat şi cele ale codului de procedura civila (prevederile referitoare la procedura speciala)
conform cărora la cererea de adoptie se anexeză certificatul de la locul de muncă
al adoptatorului despre funcţia deţinută şi cuantumul salariului sau copia de pe declaraţia
veniturilor sau un alt act similar, copia autentificată de pe actul ce confirmă dreptul de
folosinţă sau dreptul de proprietate al adoptatorului asupra unui spaţiu locativ.
Aceasta rezultă din faptul că adopţia se face strict în interesele copilului (adopţia fictivă
fiind un temei de declaratie a nulitatii acesteia).

2. Drepturile şi obligaţiile nepatrimoniale ale soţilor

2.1 Numiţi principiul de bază pe care se întemeiază drepturile şi obligaţiile nepatrimoniale ale
soţilor şi articolele din Codul Familiei în care el este stipulat.
Drepturile şi obligaţiile nepatrimoniale dintre soţi se întemeiază pe principiul egalităţii
soţilor în relaţiile familiale. Este prevăzut în art. 2, 5 şi 16 din Codul familiei.
Egalitatea soţilor în drepturi şi obligaţii presupune:
 1) dreptul fiecăruia dintre soţi de a-şi alege ocupaţia şi profesia, de a-şi determina
domiciliul;
2) soluţionarea de comun acord a problemelor maternităţii şi paternităţii, educaţiei şi
creşterii copiilor şi a altor chestiuni familiale;
3) obligaţia soţilor de a crea raporturi familiale bazate pe stimă şi sprijin moral
reciproc, pe grija pentru bunăstarea familiei, obligaţia de a ocroti şi întări familia, de a avea
grijă pentru creşterea şi dezvoltarea copiilor săi.
Toate problemele vieţii de familie se soluţionează de către soţi în comun în conformitate cu
principiul egalităţii lor în drepturi şi obligaţii. Amestecul în problemele vieţii de familie nu se
permite nici rudelor apropiate şi nici organelor care reprezintă puterea de stat.

2.2 Analizaţi conţinutul drepturilor şi obligaţiilor nepatrimoniale ale soţilor.

Personale sînt drepturile şi obligaţiile soţilor care nu au un conţinut economic. Conţinutul
lor reiese din prevederile codului familiei. Astfel toate problemele vieţii familiale se soluţionează
de către soţi în comun, în conformitate cu principiul egalităţii lor în relaţiile familiale. Fiecare
dintre soţi este în drept să-şi continue ori să-şi aleagă de sine stătător îndeletnicirea şi profesia.
Soţii îşi determină domiciliul în mod liber şi independent.
Relaţiile dintre soţi se bazează pe stimă şi ajutor reciproc, pe obligaţii comune de întreţinere
a familiei, de îngrijire şi educaţie a copiilor.
Soţii sunt liberi la încheierea căsătoriei să-şi aleagă numele de familie al unuia dintre ei sau
cel format prin conexarea numelor ambilor drept nume de familie comun ori fiecare dintre ei îşi
poate păstra numele de familie pe care l-a purtat pînă la căsătorie, ori pot conexa numele de
familie al celuilalt soţ la numele de familie propriu. De asemenea în momentul înregistrării
divorţului, soţii pot păstra numele de familie ales la încheierea căsătoriei sau pot reveni la
numele de familie purtat pînă la încheierea acestei căsătorii.
Soţii îşi datorează reciproc sprijin moral şi fidelitate conjugală, un lucru foarte important, a
cărui încălcare duce la efecte negative (certuri în familie, divorţ, omor în stare de afect şi altele).

2.3 După sfatul prietenelor sale Angela, muncitoare la uzina de pîine a hotărît să devină frizeriţă.
Soţul ei nu a fost de acord cu această idee şi ei s-au certat. Peste o săptămînă el a aflat că
soţia totuşi s-a înscris la cursuri de frizeriţă. Acesta i-a interzis frecventarea cursurilor, în caz
contrar el va divorţa. Afirmaţiile soţului au convins soţia că el are dreptate şi, dorind să
păstreze familia, ea a renunţat la intenţiile sale.
Decideţi cît este de argumentată poziţia soţului. Descrieţi conţinutul dreptului soţilor de a-şi
alege îndeletnicirea şi profesia.

Principiul egalităţii soţilor în relaţiile familiale presupune şi faptul că fiecare dintre soţi
este în drept să-şi continue ori să-şi aleagă de sine stătător îndeletnicirea şi profesia. Conform
aceluiaşi principiu toate problemele vieţii familiale se soluţionează de către soţi în comun. Din
cele menţionate se poate de afirmat că la alegerea unuia dintre soţi a altei profesii sau
îndelitniciri sau la continuarea celor vechi soţii trebuie să ajungă la un numitor comun, reieşind
din faptul că soţii trebuie să îşi bazeze relaţiile pe stimă reciprocă.
În cazul dat soţul nu a menţionat careva motiv întemeiat pentru ca soţia să nu îşi schimbe
profesia. El a „ameninţat” soţia cu divorţul în cazul frecventării cursurilor. Prin aceasta consider
că a fost încălcat principiul egalităţii soţilor în relaţiile familiale. Această situaţie este strict de
„competenţa” soţilor, rudele, alte persoane sau careva autorităţi publice nu se pot implica direct
în alegerea profesiei de către unul din soţi şi nici la impunerea altui soţ de a accepta schimbarea
profesiei sau prelungirea celei vechi (cu unele excepţii, spre exemplu în cazul în care soţul
practică o profesie contrară bunurelor moravuri sau ilegală care afectează copilul).
 Test nr. 20

1.Contractul privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial

1.1. Definiţi contratul privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial.
Contractul privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial este contractul care
se încheie în formă scrisă între părinţii educatori şi autorităţile tutelare, avînd ca obiect educarea
şi întreţinerea copiilor orfani şi a celor lipsiţi de ocrotirea părintescă, contractul fiind un temei
pentru realizarea deciziei autorităţilor administraţiei publice locale.

1.2. Analizaţi elementele contractului privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial.
Elementele contractului privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial sunt:
Subiecţii contractului privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial sunt pe de
o parte părinţii educatori şi pe de altă parte autoritatea tutelară.
Forma contractului este cea scrisă şi se poate aproba de către conducătorul direcţiei
generale de învăţămînt.
Obiect al contractului îl constituie educarea şi întreţinerea copiilor orfani şi a celor lipsiţi
de ocrotirea părintească.
Termenul contractului este pînă la împlinirea de către copii a vîrstei de 18 ani,iar în cazul
în care ei îşi continuă studiile pînă la împlinirea vîrstei de 23 ani.
Preţul este remuneraţia acordată părinţilor educatori în conformitate cu legislaţia în
vigoare, lor calculîndu-se stagiul de muncă în această perioadă. La fel ca preţ al acestui contract
pot fi şi îndemnizaţiile acordate de stat (deoarece părinţii educatori nu sunt obligaţi să întreţină
aceşti copii din sursele proprii) sau diferite sponsorizări şi alte surse acordate în acest sens, însă
ele nu reprezintă remuneraţie pentru această muncă, aceste sume fiind dedicate strict pentru
copii.

1.3. Părinţii educatori Măriţoi Elena şi Tudor au încheiat cu autoritatea tutelară un contract
privind plasarea copiilor în casa de copii de tip familial pe care au creat-o. În contract era stipulat
termenul de educaţie a copiilor prevăzut de legislaţia în vigoare şi condiţiile de reziliere a acestui
contract. Peste un an de zile soţii Măriţoi s-au adresat la autoritatea tutelară cu rugămintea de a
rezilia contractul din motivul că copii se poartă urît şi ei au numai neplăceri din pricina lor.
Decideţi asupra rezilierii contractulkui privind plasarea copiilor în casele de copii de tip
familial. Enumeraţi cazurile de reziliere anticipată a contractului privind plasarea copiilor
în casele de copii de tip familial.

Legislaţia în vigoare nu prevede un aşa temei pentru rezilierea contractului , din aceste
considerente trebuie de refuzat în această cerere.
Conform regulamentului casei de copii de tip familial, casa de copii îşi încetează
activitatea în baza:
- hotărîrii autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la desfiinţarea casei de copii;
- hotărîrii instanţei judecătoreşti cu privire la anularea hotărîrii de creare a casei de copii.
Decizia privind încetarea activităţii casei de copii poate fi luată şi la cererea părinţilor
educatori sau în temeiul demersului autorităţii tutelare şi este condiţionată de următorii factori:
- atingerea majoratului de către toţi copiii luaţi în îngrijire;
- decesul părinţilor-educatori sau al unuia dintre ei;
- depistarea oricărei forme de abuz asupra copiilor din partea părinţilor-educatori sau a altor
membri ai familiei;
- reintegrarea copiilor în familia lor biologică sau adopţia lor, precum şi instituirea tutelei
asupra acestora;
 - depistarea la părinţii-educatori sau la membrii familiei lor a maladiilor specificate în anexa
din regulament, care nu permit aflarea copiilor în casa de copii.
1. Procedura încheierii căsătoriei
2.1. Relataţi despre formalităţile premergătoare.
Pentru a încheia o căsătorie este nevoie de a fi îndeplinite unele condiţii de formă în
scopul asigurării prezenţei condiţiilor de fond şi lipsei impedimentelor, recunoaşterii publice a
căsătoriei cît şi dovada acesteia. Condiţiile de formă ale căsătoriei se împart în formalităţi
premărgătoare sau anterioare căsătoriei şi formalităţi privind însăşi încheierea căsătoriei.
Formalităţile anterioare sunt declaraţia de căsătorie şi opoziţia la căsătorie. Declaraţia de
căsătoria de căsătorie se depune personal de către viitorii soţi la organul de stare civilă de la
domiciul unuia dintre soţi. Declaraţia trebuie să cuprindă consimţămîntul soţilor,declaraţia că au
făcut cunoştinţă cu impedimentele căsătoriei, că sunt îndeplinite condiţiile de fond ,declaraţia că
au luat cunoştinţă cu starea sănăţii a fiecăruia dintre soţi,date privitoare la identitea soţilor,
doleanţa cu privire la numele de familie, datele despre copii dacă au din căsătoria anterioară.
Declaraţia se face în formă scrisă şi se semnează de către viitorii soţi şi se depune la organul de
înregistrare a actelor de stare civilă. Opoziţia la căsătorie este actul prin care o persoană aduce la
cunoştinţă funcţionarului de stare civilă,şi ea poate fi făcută de către orice persoană în formă
scrisă. Opoziţia la căsătoria se poate face în perioada de timp cuprinsă între data depunerii
declaraţiei de căsătorie şi momentul încheerii căsătoriei.

2.2. Analiaţi procedura încheierii căsătoriei în faţa funcţionarului de stare civilă.

Căsătoria se închee de către organul de stare civilă în a cărui rază teritorială domiciliază
unul dintre soţi. În ziua fixată pentru încheierea căsătoriei funcţionarul de stare civilă identifică
viitorii soţi, constată că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi nu există impedimente la încheierea
căsătoriei, constată că nu există opoziţii la căsătorie sau că acestea nu sunt întemeate.
Deasemenea aduce la cunoştinţă viitorilor soţi drepturile şi obligaţiile lor de soţi şi de părinţi, ia
consimţămîntul viitorilor soţi în vederea încheierii căsătorie, declară căsătoria încheiată şi
întocmeşte actul de căsătorie care se semnează de soţi şi de funcţionarul de stare civilă, apoi
eliberează soţilor certificatul de căsătorie.

2.3. Roman Victor a depus o cerere de înregistrare a căsătoriei la OSC sect. Buiucani
mun.Chişinău cu cet. Ţapeş Victora. În buletinul de identitate al lui Roman V. nu era ştampila că
căsătoria anterioară a fost desfăcută. Şeful OSC l-a crezut pe cuvînt şi a primit cererea, deoarece
el a promis că în ziua fixată pentru înregistrarea căsătoriei el va aduce certificatul de divorţ.
Peste o lună de la data fixată pentru înregistrarea căsătoriei el a prezentat hotărîrea
rămasă definitivă a instanţei de judecată privind divorţul din 15 februarie 2001. S-a constatat că
această hotărîre nu fusese înregistrată la OSC.
Decideţi asupra acţiunilor OSC.

OSC nu a procedat corect în cazul dat, deoarece el nu trebuia să accepte cererea din motivul
că nu era ştampila care constată că căsătoria anterioară a fost desfăcută la momentul depunerii
cerii. În codul familiei ca impediment la căsătorie este şi faptul dacă cel puţin una dintre
persoanele ce doresc să se căsătorească este deja căsătorită. Neîndeplinirea condiţiilor de fond
(prezenţa unui impediment) este un motiv de a refuza cererea.
 Test nr. 21

1. Depistarea şi plasamentul copiilor rămaşi fără ocrotirea părintească

1.1. Numiţi cauzele care determină copilul ca fiind rămas fără ocrotirea părintească
- decesul părinţilor;
- decăderea părinţilor din drepturile părinteşti în baza unei decizii a instanţei judecătoreşti;
- copilul minor nu locuieşte cu părinţii şi ei nu vor să ia copilul la educaţie şi întreţinere din
motive neîntemeiate;
- copilul a fost luat de la părinţi în baza unei hotărîri judecătoreşti fără decăderea din
drepturile părinteşti;
- părinţii au fost recunoscuţi în modul stabilit de lege ca fiind incapabili sau avînd
capacitate restrînsă;
- în caz de boală sau absenţă îndelungată a părinţilor;
- în cazul refuzului părinţilor de a lua copilul din instituţiile curative sau educative;
- alte cazuri de lipsă a grijii părinteşti

1.2. Analizaţi funcţiile autorităţii tutelare în domeniul depistării şi plasamentului copiilor orfani
şi a copiilor rămaşi fără ocrotire părintească.
Preocuparea de problemele minorilor rămaşi fără grija părintească se pune în sarcina
autorităţilor publice. Ele sunt obligate să depisteze şi să ducă evidenţa tuturor copiilor rămaşi
fără grija părintească. Ele trebuie să culeagă informaţii privind copii rămaşi fără din diferite
motive fără grija părintească, cît şi să efectueze controale în diferite instituţii educative, curative,
locuri unde se adună copii, case părăsite, locuri unde lipsesc maturii etc, din raza teritorială a
autorităţilor tutelare. Primind informaţia despre un copil rămas fără grija părintească,autoritatea
tutelară este obligată ca în termen de 3 zile să efectueze un control al condiţiilor de trai ale
copilului în scopul confirmării faptului că copilul este lipsit de ocrotirea părintească. Pînă la
numirea tutorelui sau curatorului a adopţiei copilul va fi reprezentat de către autoritatea tutelară.
Autoritatea tutelară după ce a depistat şi a luat la evidenţă copiii rămaşi fără grija părintească ea
trebuie să le asigure plasamentul lor prevăzut de legislaţia în vigoare.

1.3. Părinţii minorului Victor – 10 ani, au plecat la lucru peste hotare, iar el a rămas cu bunica.
Primele luni părinţii trimiteau bani, telefonau, apoi au dispărut. Peste un an a murit bunica şi
minorul a rămas singur în casă. Un an de zile el mînca la vecini. Aceştea încercînd să afle ceva
despre părinţi, şi văzînd că nu pot afla nimic – au anunţat autoritatea tutelară. Aceasta a
întreprins măsuri să plaseze copilul în localitatea dată, dar văzînd că nu-i nici o posibilitate – au
transmis datele la Organul central pentru protecţia copilului peste 3 luni.
Apreciaţi acţiunile autorităţii tutelare şi concretizaţi termenii privind evidenţa şi plasamentul
copiilor lipsiţi de grija părintească.

Autoritatea tutelară care a fost informată despre copilul rămas fără ocrotire părintească
este obligată, în termen de 3 zile, să efectueze un control al condiţiilor de trai ale copilului şi,
dacă se confirmă lipsa îngrijirii din partea părinţilor, să emită o decizie privind luarea copilului la
evidenţă, asigurînd apărarea drepturilor şi intereselor lui legitime printr-un plasament provizoriu,
admis de lege, pînă la determinarea, în modul prevăzut de prezentul cod, a formei de protecţie
adecvate.
În termen de 10 zile din momentul luării la evidenţă a copilului rămas fără ocrotire
părintească, autoritatea tutelară este obligată să comunice informaţia respectivă autorităţii
centrale pentru protecţia copilului.
În dependenţă de forma de protecţie a copiilor rămaşi fără ocrotire părintească aleasă de
către autoritatea tutelară şi se determină termenul de plasament a copiilor lipsiţi de grijă
părintească acordîndu-se prioritate formelor de protecţie de tip familial faţă de cele rezidenţiale.
Dacă vorbim de adopţie, însăşi mecanismul ei de realizare este mai complicat şi deci va dura mai
mult timp decît spre exemplu instituirea tutelei sau curatelei faţă de copil (în practică cel mai des
în calitate de tutore sau curator sunt numite rudele apropiate), care va putea fi realizată mai
repede, ulterior, cu acordul tutorelui (curatorului) putînd fi şi adoptat copilul.
În cazul nostru autoritatea tutelară nu a informat în termen de 10 zile din momentul luării
la evidenţă a copilului rămas fără ocrotire părintească autorităţii centrale pentru protecţia
copilului, ci le-a informat peste 3 luni. În rest autoritatea tutelară a procedat conform legii,
încercînd plasarea copilului în localitatea unde se afla.

2.Modificarea cuantumului pensiei de întreţinere stabilită de instanţa judecătorească sau

scutirea de plata acesteia
2.1. Numiţi organul competent şi persoanele care pot depune cererea.
Cererea o poate depune una dintre persoanele care au dreptul de a primi întreţinerea de
la alţi membri ai familiei chiar şi în cazul în care plata se efectuează în mod benevol. Cererea o
pot adresa persoanele care pretind plata întreţinerii şi o pot adresa în instanţa de judecată. Nu este
exclusă posibilitatea solicitării achitării pensiei de întreţinere de către autoritatea tutelară sau
procuror, în vederea apărării drepturilor şi intereselor copiilor minori, precum şi tutorii sau
părinţii sau alte rude, în vederea apărării drepturilor copiilor minori, deoarece de la 14 copii pot
să se adreseze personal în instanţa de judecată, iar pînă la 14 ani la autoritatea tutelară dacă
ocrotitorii legali nu le apără drepturile.

2.2. Analizaţi condiţiile scutirii sau modificării cuantumului pensiei de întreţinere.

Scutirea poate fi efectuată de către instanţa judecătorească cîn sunt îndeplinite cumulativ
2 condiţii şi anume 1 restanţa s-a format din motive întemeate, cum ar fi salariul mic,copii
minori la întreţinere, boala gravă, scăderea bruscă a veniturilor şi a 2 condiţie este cînd la data
examinării cererii este imposibilă lichidarea restanţei la pensia de întreţinere, reeşind din situaţia
materială şi familiară a debitorului. Modificarea are loc în cazul în care starea materială sau
familială a uneia dintre părţi s-a schimbat, inst.jud. luînd în considerare şi alte circumstanţe
importante ale părţilor, este în drept la cererea uneia dintre părţi să modifice cuantumul pensiei
de întreţinere sau săl scutească pe debitorul întreţinerii de plata acesteia.

2.3. Smochină A. plătea în baza unei hotărîri ai instanţei judecătoreşti 1/6 din venituri pentru un
copil din prima căsătorie şi 1/6 din venituri pentru alt copil din a doua căsătorie. La momentul
cînd copilul din prima căsătorie a împlinit majoratul mama celui de-al doilea copil s-a adresat cu
o cerere de majorare a pensiei de întreţinere pînă la ¼ din venituri. Pîrîtul nu era de acord,
deoarece era căsătorit a treia oară şi mai avea un copil minor şi soţie care nu lucra, fiind ocupată
cu îngrijirea copilului.
Decideţi asupra hotărîrii instanţei de judecată.

Din prevederile legale, reiese că instanţa de judecată ar trebui să mărească pensia de

întreţinere, deoarece ea nu se acordă copilului din căsătoria recentă dacă părinţii îşi îndeplinesc
obligaţiile legale, deci pensia de întreţinere pentru copilul minor se încasează din salariul şi/sau
din alte venituri ale părinţilor în mărime de 1/4 - pentru un copil. Al 2 copil nu primeşte pensia
de întreţinere, însă faptul că el este instanţa de judecată poate lua în consideraţie.
Conform legislaţiei în vigoare cuantumul cotelor stabilite de lege poate fi micşorat sau
majorat de instanţa judecătorească, ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a părinţilor, de
alte circumstanţe importante. În cazul nostru pîrîtul afirmă că mai are un copil minor la
întreţinere, iar soţia nu lucrează, fiind ocupată cu îngrijirea copilului. Instanţa de judecată nu
poate leza drepturile unui copil în favoarea altuia. Deci, în cazul în care situaţia materială nu va
permite, atunci instanţa nu va majora cuantumul pînă la 1/4 din venituri sau la altă cotă. Din
aceste considerente dacă instanţa de judecată va constata situaţia materială grea a pîrîtului ea nu
va mări cota, iar dacă instanţa va constata că pîrîtul poate achita o sumă mai mare, va dispune
mărirea cotelor.

Test nr.22

1. Desfacerea căsătoriei cu element de extraneitate

1.1.Numiţi Legea care guvernează desfacerea căsătoriei cu element de extraneitate în Republica
Moldova şi organul competent.
Desfacerea căsătoriei cu elemente de extraneitate pe teritoriul Republicii Moldova are loc
conform legislaţiei Republicii Moldova. Deci se aplică prevederile naţionale cu privire la divorţ.
Persoanele putînd divorţa fie la oficiul de stare civilă, fie să se adreseze în instanţa de jucată în
această privinţă.

1.2.Determinaţi organul competent şi modalitatea pentru desfacerea căsătoriei cetăţenilor RM

care locuiesc în afara hotarelor ţării.
Conform prevederilor legale naţionale, cetăţenii Republicii Moldova care locuiesc în afara
ţării au dreptul la desfacerea căsătoriei în instanţele judecătoreşti ale Republicii Moldova,
indiferent de cetăţenia şi domiciliul celuilalt soţ.
Dacă, conform legislaţiei Republicii Moldova, căsătoria poate fi desfăcută de oficiul de stare
civilă, această problemă poate fi soluţionată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale
Republicii Moldova.
De asemenea este posibilă desfacerea căsătoriei în afara Republicii Moldova şi ea va fi
recunoscută valabilă dacă, la soluţionarea acestei probleme, au fost respectate cerinţele legislaţiei
statului corespunzător privind competenţa organelor care au adoptat hotărîrea şi privind
desfacerea căsătoriei.

1.3.În anul 2000 cet.RM Malai Ion şi cet.FR Utehina A. au încheiat o căsătorie la Moscova.
După aceea au locuit la Chişinău. În septembrie 2005 cet.Utehina A. din cauza neînţelegerilor în
familie a plecat la mama sa în Moscova, unde a depus o cerere de desfacere a căsătoriei. Malai I.
a expediat o plîngere în care a indicat că cerere de divorţ trebuie să fie examinată la locul de trai
al soţilor în conformitate cu legea statului unde ei au domiciliu comun, indiferent de cetăţenia
soţilor.
Decideţi asupra organului competent să desfacă căsătoria .

Conform convenţiei cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă,

familială şi penală din 22.01.93 dacă unul din soţi domiciliază pe teritoriul unei Părţi
Contractante, iar celălalt - pe teritoriul altei Părţi Contractante, atunci în acţiunile de divorţ
sunt competente instituţiile ambelor Părţi Contractante, pe teritoriile cărora domiciliază
soţii. Din prevederile acestei convenţii rezultă că este competentă atît instanţa de judecată a
Federaţiei Ruse, cît şi cea a Republicii Moldova.

2.Particularităţi la înregistrarea naşterii copilului

2.1.Relataţi despre termenii de prezentare la OSC a declaraţiei de naştere.

 Coform legii cu privire la actele de stare civilă Obligaţia de a declara naşterea copilului o
au părinţii sau unul dintre ei, iar dacă părinţii nu au posibilitatea de a declara personal naşterea
copilului, declaraţia respectivă se face de către rudele părinţilor sau o altă persoană împuternicită
de ei, de către administraţia unităţii sanitare în care s-a produs naşterea sau în care se află
copilul, de către autoritatea tutelară, precum şi de către alte persoane. Declaraţia de naştere se
face în termen de cel mult 3 luni din ziua naşterii copilului. Dacă declaraţia de naştere a fost
făcută după expirarea termenului de 3 luni, dar înăuntrul termenului de un an de la naştere,
întocmirea actului de naştere se face de către oficiul stare civilă cu acordul şefului acestuia.
Dacă declaraţia de naştere a fost făcută după expirarea unui an de la data naşterii, întocmirea
actului corespunzător se face la oficiul stare civilă pe baza avizului privind înregistrarea tardivă a
naşterii copilului, fiind cercetate cauzele încălcării termenelor stabilite şi exceptată o eventuală
dublare a înregistrării naşterii respective
De la regula generală sunt şi unele excepţii. Una din ele este că întocmirea actului de
naştere al copilului găsit se face, în termen de o lună de la data găsirii acestuia.
Alta este referitor la înregistrarea naşterii copilului născut mort decedat în prima
săptămînă după naştere. Conducătorul unităţii sanitare în care s-a produs naşterea sau decesul
copilului ori medicul care a constatat faptul naşterii copilului mort sau faptul decesului nou-
născutului în prima săptămînă după naştere este obligat, în termen de 3 zile de la data
constatării faptelor respective, să declare naşterea sau naşterea şi decesul.

2.2. Analizaţi înregistrarea naşterii copilului găsit sau abandonat şi înregistrarea tardivă a
naşterii.
Persoana care a găsit copilul este obligată să anunţe în termen de 24 de ore poliţia şi să
prezinte copilul cu toate obiectele şi înscrisurile aflate asupra lui.
Întocmirea actului de naştere al copilului găsit se face, în termen de o lună de la data
găsirii acestuia, la oficiul stare civilă în a cărei rază teritorială a fost găsit. Înregistrarea se face pe
baza procesului-verbal întocmit de un colaborator al poliţiei, un medic şi un reprezentant al
autorităţii tutelare căreia îi revine şi obligaţia de a face declaraţia scrisă de înregistrare a naşterii.
În procesul-verbal trebuie să fie consemnată
- data, locul şi împrejurările în care a fost găsit copilul;
- sexul şi data presupusă a naşterii copilului, care, concomitent sau ulterior, vor fi confirmate
sau precizate printr-un act aparte al unităţii sanitare.
În situaţia în care copilul este abandonat de către mamă în spital (maternitate),
conducătorul unităţii sanitare are obligaţia să sesizeze poliţia în termen de 24 de ore de la
constatarea faptului. Întocmirea actului de naştere în acest caz se va face pe baza certificatului
medical constatator al naşterii şi a procesului-verbal întocmit de colaboratorul poliţiei, de
conducătorul unităţii sanitare şi de reprezentantul autorităţii tutelare căruia îi revine şi obligaţia
de a face declaraţia scrisă de înregistrare a naşterii.
În cazurile înregistrării naşterii a copilului găsit sau abandonat, dacă nu se cunosc
numele de familie şi prenumele lui, acestea se stabilesc de către oficiul de stare civilă care
înregistrează naşterea. La întocmirea actului de naştere, la rubrica privind datele despre părinţi se
va înscrie "necunoscuţi".

Dacă declaraţia de naştere a fost făcută după expirarea termenului prevăzutde 3 luni din,
dar înăuntrul termenului de un an de la naştere, întocmirea actului de naştere se face de către
oficiul stare civilă cu acordul şefului acestuia.
Dacă însă declaraţia de naştere a fost făcută după expirarea unui an de la data naşterii,
întocmirea actului corespunzător se face la oficiul stare civilă pe baza avizului privind
înregistrarea tardivă a naşterii copilului, fiind cercetate cauzele încălcării termenelor stabilite şi
exceptată o eventuală dublare a înregistrării naşterii respective.
 În caz de necesitate, oficiul stare civilă solicită poliţiei verificările corespunzătoare,
precum şi avizul medicului legist cu privire la vîrsta şi sexul copilului a cărui naştere urmează a
fi înregistrată.
Întocmirea actului de naştere în aceste cazurile atrage după sine aplicarea sancţiunilor
administrative faţă de persoanele care au obligaţia de a face declaraţia de naştere în termenele
stabilite de lege.

2.3. Galina, în vîrsta de 23 ani a născut un copil la maternitatea nr. 1 din or. Cahul. Naşterile au
fost complicate, copilul slab şi ei se aflau permanent la spital. La a 5-a zi după naştere copilul a
decedat. Mama fiind stresată a stat la spital încă 2 luni, copilul fiind înmormîntat fără ea. După
ce s-a însănătoşit ea s-a adresat la OSC Cahul pentru a primi certificatul de deces al copilului,
dar a primit refuz deoarece nu avea documentul de naştere a copilului.
Decideţi asupra situaţiei. Care acte trebuiesc îndeplinite de către OSC şi cine urma să
prezinte datele despre naşterea şi decesul copilului. Cum se înregistrează la OSC naşterea
copilului născut mort?

Consider că OSC Cahul a procedat corect, deoarece el nu a fost sesizat în această privinţă
şi deci nu are temei juridic şi nici material (nu există careva documente) pentru a putea elibera
certificatul de deces.
În cazul decesului copilului în prima săptămînă după naştere se va elibera doar
certificatul de deces al copilului.
Conform prevederilor codului familiei conducătorul unităţii sanitare în care s-a produs
decesul copilului ori medicul care a constatat faptul decesului nou-născutului în prima
săptămînă după naştere este obligat, în termen de 3 zile de la data constatării faptelor respective,
să declare naşterea sau naşterea şi decesul. Declaraţia se depune la organul de stare civilă în a
cărui rază teritorială se află unitatea sanitară.
Dacă copilul a decedat în prima săptămînă după naştere, OSC înregistrează atît naşterea
cît şi decesul copilului, eliberînd numai certificatul de deces.
În situaţia dată este necesar de a se adresa cu o cerere conducătorului OSC Cahul, fie
adresarea în instanţa de judecată pentru a constata această situaţie şi de a elibera certificatul
solicitat.

Test nr. 23
SUB I Drepturile şi obligaţiile tutorilor şi curatorilor
1 Definiţi noţiunea de tutore şi curator.
Tutore= este reprezentantul legal al minorului care este in virsta de la 14 ani, care incheie in
numele si in interesul lui actele juridice necesare, aparin drepturile si interesele copilului in
relatiile cu personae fizice si juridice, inclusive in inst de judecata fara mandat special;
Curator = este reprezentantul legal al minorului care este in virsta de la 14 ani la 18 ani isi da
consimtamintul la incher actelor juridice pe care cel aflat sub curatela nu este in drept sa le
incheie de sinestatator, aparind drepturile si interesele copilului in relatiile cu personae fizice si
juridice, inclusive in inst de judecata fara mandat special;
2 conţinutul dr şi oblig tutorilor şi curatorilor Dr-le si oblig-le tuturilor si curatorilor reies din
prevederile CF, care stipuleaza ca tutela si curatela se instituie in scopul educatiei si instruirii
copiilor lipsiti de ocrotire parinteasca, precum si al apararii dr-lor si intereselor lor legitime.
Continutul dr-lor si oblig tutorilor si curatorilor, spre deosebire a rudeniei de singe, apare in baza
actelor administrative. De mentionat, ca dr-le si oblig-le T si C sunt cele privind persoana
minorului, care sunt reglementate de legislat familiala si cele privind bunurile minoului, de
legislat civila. Asadar: -T si C are dr si este obligat sa educe(incluzind si grija de sanatate,
dezvolt sub toate aspectele ale copilului) copilul aflat sub tutela sau curatela; -sa creeze , in
depend de virsta copilului, conditii sanitaro-igienice ce ar asigura dezvolt normala a celui pus
sub tutela sau curatela; -sunt in drept sa determine independent procedeele si mijloacel de
educatie a copilului, fiind obligati ca acestea sa corespunda recomandarilor autoritatii tutelare; -T
si C sa duca o evidenta despre starea sanatatii copilului, fiind obligat sa informeze autoritatea
tutelara si dupa caz, sa cerara plasarea copilului intr-o institutie curativa sau sanatoriala; -T si C
sunt obligati sa asigura invatamintul obligatoriu al copilului aflat sub tutela sau curatela, si sunt
in drept sa aleaga institutia de invatamint precum si forma de studii; -T si C nu este in drept sa
impiedice contactele copiluilui cu rudele lui, cu exceptia cazurilor in care acestea ar leza
interesele copilului; -C si T este in drept sa ceara pe cale judecatoreasca de la orice persoana,
inapoierea copilului pa care acestea il retin fara temei legal; - T si C nu pot reprezenta minorul
tutelat in inst de jud daca cealalta parte in proces este sotul sau ruda pina la gradul al 4-lea cu el.
3 Speta 1) din punct de vedere juridic, bunica este in drept si poate fi numita tutore, daca ea va
putea asigura conditii optime dezvoltarii si educarii copilului (de ex chiar daca este inapta de
munca, are o avere destul de impunatoare sau suficienta nivelului de intretinere a copilui), dar la
numirea tutorelui, inst de judecata este obligata sa tina cont de interesele copilului, prin urmare
din punct de vedere juridic si unchiul este indreptatit sa fie numit tutore daca acesta a pretins,
precum si datorita faptului ca acesta dispune de o posibilitate de vadita de ingrijire si crestere a
copilului, astfel daca de drept prioritate au ambii de a dobindi calitatea de titutore, de fapt se va
da prioritate celui care corespunde cel mai mult exigentei tutelare. 2) Cerinte fata de tutore: pot fi
numii tutori o singura pers fizica sau sotul si sotia impreuna daca nu se afla in vreunul din
cazurile de incompatibilitate prevaz de CF; -la numirea tutorelui se iau in considerare calitatile
morale si alte calitati personale, posibilitati;e acestuia de a-si indeplini obligatiile de tutore,
relatiile lui si ale membrilor familiei lui cu copilul; -numirea tutorelui la copilul care a atins
virsta de 10 ani se face numai cu acordul copilului. 3) potrivit CF copii aflati sub tutela au
dreptul de a locui impreuna cu tutorele lor, de asemenea Ccivil prevede ca domiciliul minorului,
in cazul in care el se afla sub tutela sau curatela, este al reprezentantului legal, adica tutore sau
curator 4) Potrivit CF si a Leg priv pensiile de asigurari sociale de stat, copilor, a caror parinti au
decedat, li se poate stabili o pensie de urmasi pt munca , sau in caz contrar acest ava dispune de o
alocatie sociala de stat prevazuta de Leg priv alocatiile sociale de stat. De asemenea, copilul aflat
sub tutela poate beneficia si de alte indemnizatii si compensatii care se platesc familiilor cu copii
pt ameliorarea situatiei vulnerable. La fel, de mentionat ca daca locuinta ocupata anteriror de
parintii care au decedat le-a apartinut cu dr de propritate privata, copilul are dr la mostenire,
devenind proprietatea lui, pe cae o administreaza tuturele (curatorul) . De asemnea, daca copii
aflati sub tutela nu au avut anterior spatiu locativ,la implinirea majoratului ei urmeaza sa fie
asigurati cu spatiu locativ conform legisalt in vigoare. #Potrivit Ccivil tutorele administrează şi
dispune eficient de bunurile celui pus sub tutelă, în numele acestuia, dacă nu este numit un
administrator al bunurilor. Sumele de bani care depăşesc necesităţile întreţinerii celui pus sub
tutelă şi ale administrării bunurilor lui se depun pe numele acestuia la o instituţie financiară de
unde nu pot fi ridicate decît cu autorizaţia autorităţii tutelare.

SUB II Procedura declarării căsătoriei nule

1 Numiţi organul competent pentru declararea căsătoriei nule şi momentul din care
căsătoria se consideră nulă. Nulitatea casatoriei este o sanctiune care se aplica in urma
nerespecatrii, de catre cei ce se casatoresc, a unora dintre cerintele prevazute de lege cu privire la
incheierea casatoriei. Organul competent pt decal casatoriei nule, potrivit CF il reprez instanta
judecatoreasca. Casatoria decalarata nula se considera ca atare din momentul incheierii ei.
2 Determinaţi subiectele dreptului la acţiune.
Dreptul de a cere declararea nulităţii căsătoriei îl au următoarele persoane: a)soţul minor, părinţii
lui (tutorii), autoritatea tutelară sau procurorul, dacă căsătoria a fost încheiată de o persoană care
nu a atins vîrsta matrimonială şi această vîrstă nu a fost redusă în modul stabilit. După atingerea
de către soţul minor a vîrstei de 18 ani, dreptul de a cere declararea nulităţii căsătoriei îi aparţine
numai lui. De mentionat, ca casat poate fi declare nula contrar vointei minorului in cazul cind
exista o primejdie pt viata si sanatatea lui, de ex: antrenarea minorului in activitatea criminala;
b)soţul ale cărui drepturi au fost încălcate prin încheierea căsătoriei, precum şi procurorul în
cazurile viciului de consimţămînt; c)soţul care nu a ştiut despre existenţa impedimentelor la
căsătorie, tutorele soţului declarat incapabil, soţul din căsătoria precedentă nedesfăcută, alte
persoane ale căror drepturi şi interese au fost lezate în urma căsătoriei încheiate cu încălcarea
prevederilorCF, precum şi autoritatea tutelară sau procurorul, în cazurile prevaz de CF. Alte
personae pot fi mostenitorii oricaruia dintre soti (de ex: copiii din casatoria anterioara) sau pers-
le care au dr la pensie pt pierderea intretinatorului; d)soţul de bună-credinţă şi procurorul, în
cazul în care a fost încheiată o căsătorie fictivă.

3 Speta Decideţi asupra normelor juridice care trebuie să fie aplicate la soluţionarea cazului.
La sotlutioanarea litigiului se vor aplica dispozitiile CF privind modalitatea de desfacere a
casatoriei, decalrarea nulitatii casatoriei , consecintele de declarare a nulitatii casatoriei, precum
si dispozitiile Ccivil privind impartirea bunului proprietate comuna in devalmasie (imparteala se
face proportional aportului fiecaruia la dobindirea bunului) Poate oare fi declarată nulă
căsătoria după desfacerea ei. Da, desfacerea casatoriei nu este un impediment pt decalararea
ulterior si a nulitatii acesteia, intruct nulitatea produce efecte specifice in raport cu cele ale
desfacerii, bunaoara, bunurile procurate în comun de către persoanele a căror căsătorie a fost
declarată nulă aparţin acestora cu drept de proprietate în diviziune, iar contractul matrimonial se
consideră nul; soţul de bună-credinţă este în drept să ceară, în modul stabilit de legislaţia civilă,
repararea prejudiciului moral şi material cauzat, etc precum si alte efecte prevaz de CF. Prin
divort poate fi desfacuta doar casatoria legala care a fost incheiata cu incalcarea prevederilor
legale, nula se declara casatoria incheiata cu incalcarea prevederilor legale. De asemenea, spre
deosebire de desfacere, dr-le si oblig-le sotilor inceteaza din momentul incheierii casatoriei,
precum si pot cere nulitatea orice pers ale carei drepturi au fost lezate.

Test nr. 24
SUB I Drepturile şi obligaţiile părinţilor-educatori
1.Definiţi noţiunea de părinţi-educatori. Se numesc parinti-educatori fondatorii caselor de copii
de tip familial, care se considera infiintate de la data cind a fost luata decizia autoritatii
administratiei publice locale. De asemnea , se considera parinti-educatori sotul si sotia, care se
ocupa de ingrijirea si educatia copiilor, purtind totodata responsabilitatea pt indeplinirea
functiilor ce le revin. De mentionat, ca parintii-educatori sint reprezentantii legali ai copiilor
plasati in casa lor si apara, fara procura speciala, dr-le si interesele acestora in toate rel;atiile cu
pers-le fizice si juridice, inclusive in inst de judecata
2.Analizaţi drepturile şi obligaţiile personale nepatrimoniale şi patrimoniale ale părinţilor-
educatori. In conformit cu prevederile CF parintii-educatori au fata de copiii plasati in casele de
copii de tip familial drepturi si obligatii similare celor ale tutorelui .. ei sunt obligati sa educe
copiii, respectindu-le demnitatea; -sa organizeze traiul comun a copiilor care au fost plasati la ei
pt crestere si ingrijire; - sa le educe deprinderi necesare in viata, sa aiba grija de sanatatea si
instruirea fiecaruia dintre ei; -au dr prioritar la adoptia copiilor aflati in propria casa de copii;
-sint obligati sa asigure ingrijirea permanenta, asist medicala necesara fiecarui copil in conformit
cu virsta acestuia; -este obligat sa aplice metode de educatie care sa nu prejudicieze sanatatea
fizica si psihica a copiilor ingrijiti;- obligatia de a duce evidenta starii sanatatii, fiind obilgati ca o
data in an sa treaca examenul medical prevazut de Regulamentul asei de copii de tip familial;
sunt in dr sa aleaga institutia de invatamint tinind cont de dorinta si aptitudinile copiilor. # Daca
sa vorbim de dr si oblig patrimoniale, de mentionat ca parintii-educatori sint obligati sa tina
evidenta bunurilor, veniturilor casei de copii si a cheltuielilor efectuate si sa prezinte o data in an
autoritatilor publice darea de seama respectiva; prin indeplinire dr-lor si oblig-lor sale parintii-
educatori isi exercita functiile fiind remunerati, iar perioada de activitate in casele de copii de tip
familial se include in stagiul de munca general neintrerupt; -ei nu sunt obligati sa intretina copii
plasati in casa de copii de tip familial din cont propriu, adica nu are loc o obligatie de intretinere;
-autorit tutelara asigura pastrarea patrimoniului copilului prin exercitarea unui control continuu
al activitatii parintilor-educatori
1.3.Formulaţi deosebirile şi asemănările dintre drepturile şi obligaţiile părinţilor-educatori şi
drepturile şi obligaţiile tutorilor şi curatorilor. Asemanarile. In primul rind atit parintii-educatori
cit si tutorele sau curatorul apara drepturile si interesele copiilor plasati spre ingrijire in toate
relatiile cu pers;-le fizice si juridice. Atit parintii-educatori cit si tutorii si curatorii au
urmatatoarele dreprturi si obligatii: dr si obligati sa educe(incluzind si grija de sanatate, dezvolt
sub toate aspectele ale copilului) copilul plasat la ingrijire; -sa creeze , in depend de virsta
copilului, conditii sanitaro-igienice ce ar asigura dezvolt normala; -sunt in drept sa determine
independent procedeele si mijloacel de educatie a copilului, fiind obligati ca acestea sa nu
prejudicieze sanatatea fizica si psihica a copiilor ingrijiti ; - sa duca o evidenta despre starea
sanatatii copilului; - sunt in drept sa aleaga institutia de invatamint precum si forma de studii, etc.

#Principala deosebire, avind in vedere ca dr-le si oblig-le parintilor-educatori fiind similare celor
ale tutorelui, consta in faptul ca ei isi exercita functiile fiind remunerati, iar iar perioada de
activitate in casele de copii de tip familial se include in stagiul de munca general neintrerupt.
Acestia sunt remunerati la nivelul lucratorilor institutiilor de ingrijire si instruire pt copii orfani,
in functie de numarul copiilor aflati in plasament. De asemnea, potrivit CF nu apare nici
obligatia de intretinere. Precum si raporturile de familie din casa de copii de tip familial apar in
momentul incheierii contr de plasare a copiilor, fiind incheiat intre parintii-educatori si autorit
tutelara.

SUB II Cuantumul şi modul de încasare a pensiei pentru alţi membri ai familiei 2.1.Numiţi
creditorii şi debitorii obligaţiei de întreţinere respective. Potrivit CF contractul privind plata
pensiei de intretinere poate fi incheiat intre persoana care datoreaza intretinere adica –debitorul
intretinerii si persona care ar dreptul la intretinere –creditorul intretinerii, adica intre personale
care au obligatia de a se intretine reciproc conform prevederilor legale. Subiecte ale contractului
pot fi numai personae fizice cu capacity deplina de ex. In cazul cind creditorul intretinerii este un
minor sub virsta de 14 ani, contr va fi incheiat in numele minorului de catre parinti, adoptatori
sau tutori. In cazul minorilor intre 14-18, contr va fi incheiat de insusi minorul cu
consimatmintul parintilor, adoptatorilor sau curatorilor. Respective la categoria de alti membri ai
familiei CF atribuie in calitate de debitor: a)Obligaţia de întreţinere dintre fraţi şi surori ;
b)Obligaţia bunicilor de a-şi întreţine nepoţii c)Obligaţia nepoţilor de a-şi întreţine bunicii
d)Obligaţia copiilor vitregi de a-şi întreţine părinţii vitregi; e)Obligaţia copiilor de a-şi întreţine
educatorii. 2.2.Analizaţi modul de încasare a pensiei de întreţinere. De mentionat, ca anume
continutul pensiei de intretinere consta in stabilirea cuantumului si a modului de plata a pensiei
de intretinere. In conformit cu CF daca sa ne referim la cuantumul si a modul de plata a pensiei
de intretinere a debitorilor intretinerii, acesta se stabileste printr-un contract intre parti.
Subiectele contr pot stabili cuantumul pensiei de intretinere pe cote-parti; in procente fata de
veniturile debitorului intretinerii,; prin plata sumei totale o singura data. Este relevant faptul ca in
contract poate fi prevazuta si caluza privind posibilitatea indexarii pensiei de intretinere
#Conform CF dacă nu există un contract între părţi, pensia de întreţinere se stabileşte de către
instanţa judecătorească în sumă bănească fixă achitată lunar, ţinîndu-se cont de starea materială
şi familială a persoanei care datorează întreţinere şi a persoanei care are dreptul la întreţinere,
precum şi de alte circumstanţe importante.# Dacă unul dintre membrii familiei are dreptul la
pensie de întreţinere concomitent de la mai multe persoane, instanţa judecătorească determină
cuantumul acesteia pentru fiecare dintre cei ce o datorează, ţinînd cont de starea lor materială şi
familială. Instanţa judecătorească este în drept să ia în considerare toate persoanele care
datorează întreţinere, indiferent de faptul dacă acţiunea a fost pornită faţă de una, cîteva sau toate
persoanele în cauză. 2.3. Decideţi, care din persoanele enumerate pot fi obligate la plata
întreţinerii şi cum se va calcula cuantumul acesteia.1) Vor fi ambii obligate : si fratele si buneii,
intrucit CF prevede dreptul la întreţinere de la surorile şi fraţii majori apţi de muncă care dispun
de mijloace suficiente, precum si obligaţia bunicilor de a-şi întreţine nepoţii daca dispun de
mijloace suficiente; 2) se va stabili in suma fixa in functie de venituri acestora

Test nr. 25

SUB I Faptele juridice în dreptul familiei şi tipurile lor Definiţi noţiunea de fapt juridic în
sens larg şi în sens îngust. In sesn ingust, faptul juridic este imprejurarea prevazuta de norma
juridical care, realizata in concret, are consecinte juridice, adica da nastere, modifica sau
inceteaza raportul juridic familial, iar in sens larg, faptele juridice, dupa cum se expun savantii
nu se reduce doar la nasterea , schimbarea sau incetarea rap juridice, ci atrag dupa sine nasterea
si incetarea capacitatii de folosinta si de exercitiu (de ex hot inst de jud despre declararea
persoanei ca fiind incapabila)
1.2. Analizaţi criteriile de clasificare a faptelor juridice în dreptul familiei. In modul cel mai
general in lit de spec clasificarea are loc dupa raportarea faptelor jur la vointa omului (adica daca
depend sau nu de vointa omului) respective se impart in: 1)actiuni= fapte voluntare ale omului de
care norma de drept leaga anumite consecinte juridice, acestea se mai clasifica in raport cu
dipozitia reguluii de drept in: -licite( de ex: stabilirea paternitatii) si –ilicite (care contravin
legislatiei, de ex: inch casatoriei cu vicierea consimtamintului). #2)evenimente = imprejurari,
fenomene, care se petrec indifferent si independent de vointa omului, si carora norma de drept le
da o semnificatie juridical prin retinerea lor in ipoteza ei. La rindul sau evenimentele pot fi:
-absolute (de ex: decesul unei personae); -relative (nasterea copilului). ##Un alt crietriu este cel
conform umarilor, avem: 1) de nastere a dr-lor si oblig-lor familiale (de ex: adoptia); 2) de
modificare a dr-lor si oblig-lor sub-lor rap juridice familiale; 3) de impiedicare a dr-lor sint
acelea existenta carora impiedica realizarea unui dr stabilit de legislatie; 4) de incetare a dr-lor si
oblig-lor familiale sint acele actiuni si evenimente ca decesul, incet casatoriei. #Sunt discutabile
in lit de spec asa categorii de fapte juridice ca cele de restabilire, precum si calsific faptelro
juridice ca situatie sau stare, insa importanta acesteia este diminuata datorita faptului ca nu au o
insemnatate de sinestatatoare.
1.3. Expuneţi-vă opinia asupra faptelor juridice în dreptul familiei şi faptelor juridice în dreptul
civil. Din start as dori sa mentionez ca desi faptele juridice in dr familiei au anumite momente
specifice, clasificarea lor se face dupa aceleasi criterii ca si in dreptul civil. In dr civil , in functie
de originea faptelor juridice, la fel se impart in 2 categ: actiuni si evenimenet. 1)Actiunile sunt
fapte volunatre a caror savirsire in conditiile prevaz de lege atarge consecinte juridice, la rindul
lor de asemenea se impart in licite si ilicite (asa-numitele delicte) In lit de specailit civila se
sustine ca un rol important in procesul de aparitie, modificare si stingere a rap-lor jur il au actele
administrative de inregistrare a faptelor juridice, indeosebi a evenimentelor. 2)Evenimentele ca si
in dr familiei, sunt fapte care se produc independent de vointa omului, dar carora legea le
atribuie anumite consecinte juridice, acestea fiind deasemnea de 2 categorii: -relative si –
absolute. #De mentionat, ca in lit de spec civila in raport cu pluralitatea elementelor componente,
faptele juridice se calsifica in simple si complexe. A)faptele jur simple constau in elemente
unice, care produc efecte jur prin ele insele (de ex: moartea pers fizice). B)Faptele jur complexe
sunt alcatuite din maimulte elemente, care numai realizate impreuna, simultan ori succesiv
produc efecte juridice prevazute de lege.

SUB II Scutirea soţului (fostului soţ) de obligaţia de a –l întreţine pe celălalt soţ sau limitarea
acestei obligaţii la un anumit termen
2.1Numiţi organul competent pentru hotărârea de scutire sau limitare şi delimitaţi noţiunea de
scutire de noţiunea de limitare în termen. Doar inst judecatoreasca este in drept sa-l elibereze pe
unul dintre soti de obligatia de intretinere sau sa limiteze aceasta obligatie la un anumit termen in
conditiile prevazute de CF. Notiunea de limitare in termen, la fel ca si cea de scutire presupune o
masura intreprinsa de inst judecatoreasca, insa spre deosebire de aceasta nu reduce continutul
obligatiei de intretinere, ci satbileste o limita in timp de exerciatrare a acesteia in acest sens.
2.2Analizaţi temeiurile . Potrivit CF instanţa judecătorească este în drept să-l elibereze pe unul
dintre soţi (fostul soţ) de obligaţia de întreţinere sau să limiteze această obligaţie la un anumit
termen dacă: 1)incapacitatea de muncă a soţului (fostului soţ) inapt de muncă, care necesită
sprijin material, este rezultatul abuzului de băuturi alcoolice sau substanţe stupefiante ori al unei
infracţiuni premeditate. De mentionat ca acest temei are un support juridic bazat pe morala,
intrucit ar fi incorrect de a se sigura dim sursele banesti familiale pe acela care prin
comportamentul si atitudinea sa nedemna n-a contribuit la pastrarea familiei. 2)soţul (fostul soţ)
care necesită sprijin material a avut o comportare amorală în familie. De atentionat, ca
comportamentul amoral urmeaza sa fi avut loc in timpul casatoriei sau dupa desfacerea ei. De
asemenea prin comportament amoral se intelege purtarile defaimatoare, nedemne ale fostului sot
fata de celalalt; 3)soţii (foştii soţi) s-au aflat în relaţii de căsătorie cel mult 5 ani, aceasta exprima
faptul o astfel de casatorie neindelungata nu poate duce la stabilrea unor relatii familiale trainice;
4)s-a dovedit, pe cale judecătorească, că căsătoria a fost desfăcută din culpa fostului soţ care
necesită sprijin material, presupune ca daca se va dovedi vinovatia fostului sot car necesita
sprijin material, acesta va urma sa suporte consecinta respective. #Este important ca toate aceste
motive sa fie dovedite pri probe incontestbile, analizate de inst jud in fiecare caz concret 2.3
Decideţi asupra hotărîrii instanţei de judecată. Potrvit CF dreptul de a pretinde întreţinere de la
fostul soţ pe cale judecătorească îl are fostul soţ, care necesită sprijin material, ocupat cu
îngrijirea copilului comun invalid pînă la vîrsta de 18 ani sau a copilului comun invalid de gradul
I din copilărie, respective sotiei Dumtru I se va achita o pensie de intretinere pe durata restabilirii
sanatatii copilului, adica atit timp cit copilul va necesita o asemnea ingrijire. Cuantumul pensiei
de întreţinere încasate de la un soţ (fost soţ) în favoarea celuilalt soţ se stabileşte de către instanţa
judecătorească într-o suma bănească fixă plătită lunar. La stabilirea sumei pensiei de întreţinere,
se ţine cont de situaţia materială şi familială a soţilor (foştilor soţi), de alte circumstanţe
importante.

Test 28

1. Partajul bunurilor soţilor

1.1
Bunurile sotilor pot fi impartite in 3 cazuri: 1in timpul casatoriei 2 dupa desfacerea
casatoriei,la cerea partilor 3 la cererea creditorilor sotilor. Participa sotii (copii minori nu
participa,neavind dr de proprietate asupra punurilor parintilor,) + creditorii
1.2
Determinaţi cotele-părţi ale soţilor în proprietatea comună în devălmăşie a lor.
La impartirea proprietatii comune in devalmasie a sotilor si determinarea cotelor-parti din
caestea,instanta judecatoreasca reiese din principiul egalitatii dintre barbat si femeie si considera
ca partile sotilor sunt egale, deasemenea instanta judecatoreasca este in drept sa diferentieze
cotele parti, tinind cont de interesele unuia din soti si interesele copiilor minori. Majorarea cotei-
parti a unuia dintre soti poate avea loc in cazul cind prin impartirea patrimoniului in parti egale
interesele copiilor minori pot fi lezate,adica cota parte din casa de locuit a sotului care va locui
cu minorii va fi mai mare, bunurile copiilor nu sunt supuse partajarii. Pentru majorarea sau
micsorarea cotei-parti mai exista si temeiul privind interesul unuia dintre soti,care merita atentie
(incapacitate de munca,)
1.3
Conform prevederilor legale şi reieşind din conţinutul speţei instanţa de judecată va trebui să
restituie acele bunuri care constituie proprietate personală (deoarece conform speţei ele nu
provin din activitate criminală). Ceea ce priveşte cota parte din proprietatea în devălmăşie, ea va
fi restituită (deoarece aici nu merge vorba de confiscarea averii) dacă nu există suficiente probe
că proprietatea comună este dobîndită sau majorată pe cale criminală, atunci putînd fi pusă sub
sechestru întreaga proprietate a soţilor sau familiei ori cea mai mare parte a acestei proprietăţi.
Conform prevederilor Codului de Procedură Penală se pun sub sechestru bunurile ce constituie
cota-parte a bănuitului, învinuitului, inculpatului în proprietatea comună a soţilor sau familiei.

Art. 204 CPP - Sub sechestru pot fi puse bunurile bănuitului, învinuitului, inculpatului, precum şi
ale părţii civilmente responsabile, în cazurile prevăzute de lege, indiferent de natura bunurilor şi
de faptul la cine se află acestea.
Se pun sub sechestru bunurile ce constituie cota-parte a bănuitului, învinuitului, inculpatului în
proprietatea comună a soţilor sau familiei. Dacă există suficiente probe că proprietatea comună
este dobîndită sau majorată pe cale criminală, poate fi pusă sub sechestru întreaga proprietate a
soţilor sau familiei ori cea mai mare parte a acestei proprietăţi.

Art. 106 CP - Dacă bunurile rezultate sau dobîndite prin săvîrşirea infracţiunii şi veniturile de la
aceste bunuri au fost comasate cu bunurile dobîndite legal, se confiscă acea partea din bunuri sau
contravaloarea acestora care corespunde valorii bunurilor rezultate sau dobîndite prin săvîrşirea
infracţiunii şi a veniturilor de la aceste bunuri.

2. Rolul autorităţii tutelare în examinarea cauzelor de educare şi ocrotire a copiilor

minori

2.1. Relataţi despre organele care exercită funcţiile de tutelă şi curatelă şi actele normative ce
reglementează activitatea acestor organe.Organele care exercita functiile de tutele si curatela sunt
organele autoritatilor publice locale-aceste organe au un sir de atributii de cotrol si de
indrumare,este un organ de decizie si de sesizare,ea poate sesiza instanta de judecata pentru
luarea unor masuri cerute de interesul copilului ,avid in acest caz drepul la actiune conform
dreptului procesual civil. Autoritatea tutelara supravegheaza educarea copiilor aflati sub tutela
si curatela ,da recomandari necesare tutorilor si curatorilor,iar in caz de necesitate ia masuri
concrete cu tutorele sau curatorul care nu-si indeplineste obligatiile puse pe seama lui. tutela si
curatela este regelementata in CF.

2.2. Determinaţi cazurile cînd solicitarea avizului autorităţii tutelare este obligatorie.
Solicitarea avizului este obligatorie atunci cind:se instituie tutela si curatela de catre autoritatile
publice locale asupra copiilor in virsta de 14-18ani precum si in cazul cind se infiinteaza casele
de copii de tip familial
2.3. Conform legii privatizării fondului de locuinţe vînzarea locuinţei după privatizare la care au
participat indirect copii minori poate fi efectuată numai cu consimţămîntul autorităţii tutelare,
atît timp cît copii sunt minori.

Test 29

1.Conţinutul contractului matrimonial

1.1.Definiţi contactul matrimonial.
Contractul matrimonial este conventia incheiata benevol intre persoanele care doresc sa se
casatoreasca sau intre soti,in care se determina dr si obl patrimoniale ale acestora in timpul
casatoriei si sau in cazul desfacerii acesteia
1.2.Analizaţi clauzele contractului matrimonial.
1)contractul matrimonial poate stabili ca toate bunurile dobindite in fiecare dintre soti in timpul
casatoriei sint proprietate personala a sotului care lea dobinditsotii sint in drept sa stabileasca
regimul separarii bunurilor,acesta presupune ca intre soti nu exista nici un fel de proprietate
comuna,fiecare isi procura bunuri pt el insusi care ii vor apartine cu drept de proprietate
personala,aceasta clauza este convenabila in special in familia unde ambii soti au venit stabil si
de sine statator si impart egal obl casnice.
2)Obligatia de intretinere reciproca—atunci cind un sot este inapt de munca si are dr la
intretinere conform legii,conditiile acestei intretineri pot fi doar imbunatatite si nu defaforizate.
3)partile pot stabili ordinea impartirii patrimoniului in caz de desfacere a casatorieiacest fapt
are relevanta atunci cind unul dintre soti se ocupa cu gospodaria casnica si ingrijirea
copiilor,renuntind la interesele profesionale pt binele familiei
3)stabilirea ordinii de participare la veniturile reciproce-aceasta este in situatia cind cind fiecare
din soti are surse proprii de venit,de exemplu sotul se obliga sa transmita sotiei o jumatate din
veniturile sale din activitatea de antreprenor ,iar sotia o parte din salariul ei.
4)stabilirea ordinii de participare a fiecaruia la cheltuielile comune-prin cheltuieli comune
intelegem cheltuieli familiale precum plata chiriei si a serviciilor comunale,cheltuieli pt
alimentare ,cheltuieli legate de achitarea studiilor,de odihna si calatorii,sotii pot stabili limitele in
care fiecare sot trebuie sa contribuie la cheltuieli familiale,ei pot conveni nu doar asupra
cheltuielilor comune dar si asupra celor personale
5)stabilirea a caroror bunuri vor fi transmise fiecaruia dintre ei in caz de divort_este o clauza
importanta deoarece sotii stabilesc concret bunurile care vor apartine concret fiecaruia dintre ei
in caz de divort si prin acesta sint omise aparita temeiurilor litigiilor ulterioare

1.3. Consider neintemeiat refuzul notarului deoarece odata ce sotia este de acord asupra acesti
clauze contractuale contractul matrimonial trebuie incheiat,deoarece partile pot inculde in
contract prevederi ce se refera la relatiile patrimoniale ,un refuz intemeiat al notarului ar putea fi
doar in cazul cind sunt inculse in contract relatii personale familiale sau se lezeaza considerabil
princiipile si natura relatiilor familiale

2. Încetarea tutelei şi curatelei

2.1 Numiţi temeiurile încetării tutelei şi curatelei fără hotărârea organului respectiv
 Tutela inceteaza la atingerea virstei de 14 ani si tutorele devine curator intre 14 si 18 ani fara
o hot a autorit tutelare in acest sens,curatele inceteaza la implinirea de catre minor a virstei de
18 ani fara o decizie speciala a autoritatii tutelare

2.2.Analizaţi încetarea tutelei (curatelei) prin hotărârea organului respectiv.Tutela si curatela pot
inceta prin hotarirea autorit tutelare daca aexista temeiuri juridice:copilul este inapoiat parintilor
pt educatie si intretinere de mai departe;copilul este adoptat;copilul este plasat intr-o casa de
copii sau intr-o institutie educativa sau curativa la intretinerea deplina a statului,copilul care se
afla sub curatela s-a casatorit la virsta de 16 ani sau a fost emanicipat;la cererea tutorelui sau
curatorului daca cererea este intemeiata;in cazul decesului tutorelui sau a minorului aflat sub
curatela;in cazul indepartarii tutorelui sau curatorului de la indeplinirea obligatiilor sale daca nu
si le-a indeplinit in mod corespunzato,si a savirsit careva abuzuri neglijente grave in acest sens

2.3.conform prevedrilor legale tutorele nu este obligat sa intretina minorul din mijloace proprii
are dreptul la pensiile si la sursele de venit destinate anume pt intretinerea copilului,astfel
consider ca autoritatea tutelara ar trebui sa intervina pt al dezinvesti de rolul de tutore pe girlea
ion si pt a fi numita in calitate de tutore bunica minorului pt a beneficia de pensia acestuia in
vederea folosirii ei in scopul de-a intretine si educa copilul.pt aceasta bunica trebuie sa se
adreseze autoritatii tutelare sau dupa caz instantei de judecata dar nu la oficiul postal.

TEST 30

1.Exercitare drepturilor parintestiin cazul cind parintii locuiesc separate

1.1Numiti dr.parintelui care locuieste separate. Parintele care locuieste separat de copil are
aceleasi dr. ca si parintele care locuieste cu copilul.si anume:-poate comunica cu copilul-poate
participa la educarea copilului si instruirea lui-poate primi informatiile necesare de la toate
institutiile educative,curative,de asistenta sociala in legatura cu copilul sau. Totodata el are si
obl.de a intretine copilul,de a participa la cheltuielile suplimentare cauzate de circumstante
exceptionale si poarta raspundere pentru prejud cauzat de copilul minor.
1.2Determinati actiunile parintelui care locuieste separate in cazul incalcarii dr.sale parintesti. In
cazul incalcarii dr.sale parintele care locuieste separate se poate adresa la autoritatea tutelara din
raza domiciliului copilului.Aut.tutelara in prezenta ambilor parinti scoate la iveala cauza
neintelegerii, si reesind din interesul minorului,stabileste un orar care sa satisfaca cerintele
ambilor parinti.Daca parintele cu care locuiesta copilul impiedica mai departe accesul celuilalt la
intrevedere el va raspunde conform legislatiei contraventionale.In caz de incalcare repetata ,la
cererea parintelui a caror dr.au fost incalcate litigiul va fi solutionat de inst.jud.Inst.poate refuza
actiunea daca va constata ca comportamentul paintelui este in detrimental copilului (batie,
narcomanie), sau ca acesta prezinta pericol pentru viata si sanatea copilului(copilul nu hrani
ingrijit). In lipsa acest, temeiuri instanta hataraste ordinea de participare a parintelui care
locuieste separate. In caz ca hotariurea instantei se incalca fata de parintele ninovat se vor aplica
sanstiuni aplicate de leg. Procesual civil. Daca incalcarile au character repetat la cererea
parintelui care locuieste separate de copil, instanta poate sai transmita copilul spre crestere si
educare. In acest caz se vor respecta interese copilului, iar daca acesta a implinit 10 ani se va tine
cont si de opinia lui. In process va fi atrasa si autoritatea tutelara.
1.3SPETA .După desfacerea căsătoriei soţilor Ursu, feciorului lor minor în vîrstă de 7 ani i s-a
stabilit domiciliu la mama. Părinţii s-au înţeles că tata va vizita copilul de 2 ori pe lună. După un
an de zile fosta soţie s-a căsătorit şi pentru a întări relaţiile familiale cu soţul său nou a început să
împiedice întrevederile tatălui cu copilul şi l-a dus la bunica în sat. Tatăl copilului aflînd unde se
află acesta, l-a luat de la bunica contra voinţei ei. Soţia s-a adresat în instanţa de judecată.
Decideţi asupra acţiunilor fostului soţ din punct de vedere juridic. Ce organ trebuie de atras în
proces? Ce hotărîre va adopta instanţa de judecată ? Argumentaţi răspunsul. Actiunele fostului
sot cad sub incidenta legisl.penale.Si anume art1641 care prevede ca pedeapsa inchisoarea de pina
la 6 luni.Mama copilului avea insa obligatia sa informeze tatal copilului precum si autoritatea
tutelara din raza domiciliului sau,mai ales ca intreb ea si fostul ei sot a fost stabilita o
intelegere.Inst de judecata va atrage in process si autoritatea tutelara pentru a stabili daca afost
avertizata despre schimbarea domiciliului copilului cauza data

2.Regimul juridic al bunurilor sotilor

2.1. Definiţi noţiunea de regim juridic al bunurilor soţilor.
2.1Prin regim jur. al bunurilor sotilor se intelege totalitatea bunurilor ce pot face obiectul unui
patrimoniu care sunt dobindite de soti pina la incheerea casatoriei precum sin timpul
acesteea.Codul fam. Stipuleaza in art.19 ca bunurile dobindite de soti in timpul casatoriei sint
supuse regimului proprietatii in devalmasie
. 2.2. Analizaţi regimurile matrimoniale reglementate de legislaţia Republicii Moldova Regimul
matrimonial al bunurilor sotilor prezinta un caracter dublu,adica patriminial el depinde de dr
comun al relatiilor patrimoniale si matrimonial este legat de dr familiei si de ideologia
acestuia,acestea sunt bunurile supuse regimului proprietatii in devalmasie. Regimurile
matrimoniale sunt ;In functie de izvorul lor-regimul legal –este stabilit prin normele juridice in
vigoare la momentul incheierii casatoriei si pe tot parcursul existentei ei care sunt dobindite de
soti in timpul casatoriei,indiferent de faptul care dintre soti acest bun si pe numele caruia este
scris sau procirat.Regimul conventional-este stabilit de soti prin intermediul contractului
matrimonial incheiat inainte incheierea casatoriei sau pe parcursul ei,contractul matrimonial este
incheiat benevol intre pers care doresc sa se casatoreasca sau sunt casatoreite,prin care se etermin
adr si obligatii patrimoniale in timpul casatoriei sau in caz de divort..dupa structura regimului
matrimonial:-regim de separatie de bunuri care poate fi un regim propriu zis de separatie de
bunuri sau un regim dotal.Regimul separatiei de bunuri presupune cafiecare dintre soti ii apartin
cu dr de proporietate personaola toate bunurile avute inainte de casatorie si cele dobindite in
timpul casatoriei.Regimul dotal-nu exista in legislatie RM.Existz regim mutabil care pozte fi
modificzt si imutabil care nu poate fi modificat. Dar in legislatia RM sut reglementatea doar
regimul matrimonial si legal.
2.3.La data de 01.08.2000 Popescu Ion a procurat un lot de pămînt pentru construcţia casei de
locuit. În 2003 s-a căsătorit şi împreună cu soţia a ridicat pe lotul respectiv o casă de locuit în
valoare de 500 000 lei. La finele anului 2005 relaţiile dintre soţi s-au agravat datorită
comportamentului amoral al soţiei. Astfel, în luna noiembrie 2005 a fost pronunţată hotărîrea
despre divorţ. La data de 01.10.2009 în instanţa de judecată de la soţie a parvenit o cerere privind
partajul averii comune. Determinaţi obiectul partajului. Decideţi asupra posibilităţii partajului şi
mărimii cotei-părţi în casa de locuit în cazul cînd există încheiat un contract matrimonial şi în
cazul lipsei acestuia obeictul partajului Pentru împărţirea bunurilor proprietate în devălmăşie a
soţilor a căror căsătorie a fost desfăcută, se stabileşte un termen de prescripţie de 3 ani. După
această perioadă consider că litigiul va fi rezolvat conform prevederilor Codului Civil referitoare
la proprietatea comună pe cote părţi. Bunurile ce aparţin fiecăruia dintre soţi pot fi recunoscute
de instanţa judecătorească proprietate în devălmăşie a acestora dacă se va stabili că, în timpul
căsătoriei, din contul mijloacelor comune ale soţilor sau al mijloacelor unuia dintre soţi ori în
urma muncii numai a unuia dintre soţi, valoarea acestor bunuri a sporit simţitor (reparaţie
capitală, reconstrucţie, reutilare, reamenajare etc.). Reieşind din aceste prevederi legale putem
afirma că în cazul în care instanţa de judecată va recunoaşte lotul de pămînt ca proprietate în
devălmăşie, atunci obiectul partajului va fi casa cu întreg lotul de pămînt. Dacă lotul nu va fi
recunoscut ca proprietate în devălmăşie atunci obiect al partajului va fi doar casa. La împărţirea
proprietăţii în devălmăşie a soţilor şi determinarea cotelor-părţi din aceasta, părţile soţilor sînt
considerate egale dacă contractul matrimonial nu prevede altfel (adică le revine cîte 1/2 cotă-
parte). Deci prin proba contrară se poate demonstra contrariul, aceasta fiind o prezumţie
(sintagma “se consideră”).Instanţa judecătorească este în drept să diferenţieze cotele-părţi în
proprietatea în devălmăşie a soţilor, ţinînd cont de interesele unuia dintre soţi şi/sau de interesele
copiilor minori. Contractul matrimonial poate stabili că toate bunurile dobîndite de fiecare dintre
soţi în timpul căsătoriei sînt proprietate personală a soţului care le-a dobîndit sau poate prevedea
cote diferite pentru fiecare. În cazul contractului matrimonial trebuie de ţinut cont de fiecare caz
în parte. O situaţie ar fi atunci cînd obiect al partajului va fi doar casa (cîte 1/2 cotă-parte sau o
altă cotă prevăzută de contract). O altă situaţie poate exista atunci cînd contractul prevede clauze
care lezează drepturile şi interesele unuia dintre soţi, ale copiilor minori ori ale altor persoane
ocrotite prin lege. În acest caz el poate fi declarat nul, respectîndu-se prevederile Codului Civil.
În orice caz cînd obiect al partajului va fi doar casa asupra terenului celălalt soţ va avea drept de
folosinţă (ar putea fi şi un drept de servitute sau uz). De asemenea dacă unuia dintre soţi îi sînt
transmise bunuri care depăşesc cota ce-i revine, celuilalt soţ i se poate stabili o compensaţie
bănească sau de altă natură. De asemenea trebuie de atras atenţia că clauzele contractului
matrimonial se sting din momentul încetării căsătoriei, cu excepţia celor care au fost stipulate
pentru perioada de după încetarea căsătoriei.

Testul 31
1.Litigiile privind educarea copiilor.1.1. Numiţi litigiile care pot apărea în domeniu.Litigiul
privind determinarea locului de trai.Litigiul privind exercitarea drepturilor parintesti in cazul
cind parintiii locuiesc separat,litigiul privind educarea copiilor pot aparea nu numai intre
parinti ,dar si intre parinti si alte rude. 1.2. Analizaţi procedura soluţionării litigiilor. Litigiul
privind determinarea locului de trai.-instanta va tine cont de egalitatea in dr si obligatii parinzilor
si interesele copiilor.La solutionarea unui astfel de litigiu se vatine cont :-de atasamentul
copilului fata de fiecare dintre parinti fata de frati surori,-de virsta copilului-de calitatile morale
ale partilor-de relatiile existente intre fiecare parinte si copil-de posibilitatea parintilor de a crea
conditii adecvate pueducatia si dezvoltarea copilului.La determinarea domciliului copilului
minor instanta jud va cere avizul autoritatii tutelare.Hotarirea instanteijud privind determinarea
locului de trai l opilului pote fi modificata la cererea oricarui dintre parinti. Litigiul privind
exercitarea drepturilor parintesti in cazul cind parintiii locuiesc separat-in cazul aparitiei
litigiuluiparinte ale carui dr au fost incalcate se poate adresa la autoritatea tutelara din raza
domicil copilului.Autoritatea tutelara in pre3zenta ambilor parinti scoate la iveala cauza
neintelegerii si reesind din interesul copilului stabileste un orarxare sa satisfaca cerintelor
ambilor parti si sa acorde parintelui care locuieste separat posibilitatea de asi exercita dr
parintesti. Litigiul privind educarea copiilor pot aparea nu numai intre parinti ,dar si intre parinti
si alte rude.Daca parinti copilului sau numai unul dintre ei refuza acest dr litigiul este solutionat
de autoritatea tutelara.In caz ca aplicarea sanctiunilor nu aducrezultateale dorite ,la cererea
bunicilor,fratilor si surorilor litigiul va fi solutionat de instanta de jud. 1.3. Soţii Negru au
divorţat şi în conformitate cu hotărîrea instanţei de judecată fiica lor de 3 ani a rămas să
locuiască împreună cu mama. Tata a plecat cu seviciul din Bălţi la Chişinău dar, deoarece îşi
iubea foarte mult fiica, el venea în toată sîmbăta la Bălţi ca să o vadă şi să petreacă cîteva ore
împreună. Peste un timp soţia a început a pune piedici la întrevederile cu copilul, motivînd prin
faptul că întîlnirile cu tata traumează psiholojic fiica (ea suferă că tata nu trăieşte împreună cu
ei). Cu timpul mama ducea fetiţa ori la bunica ori la cunoscuţi ca să nu se întîlnească cu tata.Tata
s-a adresat în instanţa de judecată cu o cerere privind înlăturarea piedicilor în comunicare cu
copilul său. Decideţi dacă este legală ori nu cerinţa tatalui şi luaţi decizia necesară. Poate oare
instanţa de judecată să-l lipsească pe părintele care locuieşte separat de copil de dreptul de a
comunica cu el? Ce măsuri pot fi aplicate faţă de părintele care locuieşte cu copilul şi-l
împiedică pe celălalt să-şi exercite drepturile părinteşti?Cerinţa tatălui este legală. Divorţul
părinţilor nu trebuie să afecteze drepturile şi interesele copilului. Copilul are dreptul să comunice
cu ambii părinţi. Desfacerea căsătoriei părinţilor, nulitatea ei sau traiul separat al acestora nu
afectează drepturile copilului. În cazul cînd părinţii au domiciliul separat, copilul are dreptul să
comunice cu fiecare dintre ei. Nu există însă o prevedere directă care ar indica dreptul părintelui
ce trăieşte separate de a comunica şi a se vedea cu copilul. Prin analogie se poate aplica
prevederile referitoare la dreptul bunicilor, fraţilor şi surorilor copilului de a comunica cu acesta.
Acţiunea privind înlăturarea impedimentelor de comunicare cu copilul a bunicilor, fraţilor şi
surorilor lui poate fi respinsă numai în cazul existenţei unui pericol pentru viaţa şi sănătatea
copilului, pentru dezvoltarea lui spirituală. Deci putem aplica aceste prevederi şi soţului care nu
locuieşte împreună cu celălalt soţ cu care stă copilul. Din cele expuse se poate de afirmat că
părintele va putea fi lipsit de acest drept numai în cazul existenţei unui pericol pentru viaţa şi
sănătatea copilului, pentru dezvoltarea lui spirituală. În cazul dat părintele care împiedică pe
celălalt să-şi exercite drepturile părinteşti el poate fi supus răspunderii administrative. Conform
art. 64 al Codului Contravenţional împiedicarea neîntemeiată a unuia dintre părinţi (a ambilor
părinţi) să comunice cu copilul ori să ia parte la educarea lui, precum şi împiedicarea copilului să
comunice cu bunicii, fraţii şi surorile se sancţionează în mărimea stabilită de cod. 2.Noţiunea şi
importanţa adopţiei- 2.1. Definiţi adopţia actul juridic incuviintat de organul restectiv
competetn0instanta de judecata-in rezultatul caruia intre adoptat si descendentii sai si adiptator si
redele acestuia apar drepturi si obligatii assimilate de lege cu cele dintre parinti si copii si
inceteaza dr si oblogatiile adoptatorului fata de rude3le sale de provinienta. 2.2. Determinaţi
importanţa adopţiei şi domeniul ei de aplicare. Adoptia isi are radacini din cele mai vechi timpuri
si este cunoscuta de toate popoarele.pe parcursul istoriei adoptia avea diferite
scopuru:Economice,de succesiune la tron.Insa in prezent adoptia este de ai oferi copilului minor
o familie pu ai asigura c crestere si dezvolotarearmonioasa.Importanta primoeriala este de a crea
conditii prielnice si adecvate de dezvoltare fizica si spirituala pu copii.Copii sunt crescuti si
educati intr-o atmosfera de dragoste,stima si intelegere.Adoptia seefectuaeaza in interesul
copilului sa asigure copilului lipsit de grija parinteasca un mediu familial adecvat o educatie
buna un climat de iubire,fericire,intelegere,peroana care l-a adoptat trebuie sa-i inlocuiasca
parintii.O alta importanta a adoptiei in aceeea ca multe cupluri nu au copii si doresc sa se
realizeze ca parintiACeasta are o importanta pu inlaturarea pricinei principale ca cuplul sa se
mentina si sa creasca copilul.In tara noastra ca si in alte tari nr divorturilor creste si casatoriile
care se desfac au copii minori si evident ca copii lipsiti de grija parinteasca e in crestere. 2.3.
Comparaţi adopţia cu alte forme de ocrotire a copiilor orfani şi a celor lipsiţi de grija părintească.
Adoptia si tutela curatela asupra minorilor,ambele institutii sunt indreptate spre ocrotirea
copiilor,asigurarea educatiei,apararea dr si intereselor minorilor.Tutela se instituie pina la virsta
de 14 ani aminorului,curatela pina la 18 iar adoptia nu se stabileste o perioada anumita ci pu
totdeuna,acordindu-i copilului o ingrijire permanenta a copilului.Numirea tutorelui sau
curatorului se face de catre organul adm publice cu acordul pers care pretinde .dar la adoptie pers
care doreste sa adopte un copilea transmite o cerere scrisa la autoritatea tutelara de la domiciliul
copilului.Alte forme de ocrotire a copiilor orfani sunt casele de copii de tip familiat care la fal ca
adoptia are scopul intretinerii numai ca partiale si educatia a copiilor orfani.In comparatie cu
adoptia plasarea in casa de copii de tip familial se face in baza unui contractincheiat intre parinti
si autoritatea tutelara si termenul contractului este pina la virst ade 18 ani sau la 23 daca copilul
isi continua studiile.

Test nr. 33
1.Izvoarele dreptului familiei

1.3. Apreciaţi corelaţia izvoarelor naţionale cu izvoarele internaţionale rezolvînd problema: care
va fi soluţia în cazul în care un tratat internaţional, ce nu vizează drepturile omului, ratificat de
Parlament vine în contradicţie cu Constituţia.

2.Plata întreţinerii pentru copiii minori

2.3.Decideţi asupra posibilităţii micşorării cuantumului pensiei de întreţinere pentru copiii

minori, folosind argumentele respective în următorul caz:
Cetăţeanul X plătea în baza unei hotărâri a instanţei judecătoreşti pensie de întreţinere pentru
2 copii minori în cuantum de 1/3 din toate veniturile. Ulterior a devenit invalid de gr. II şi s-a
adresat în instanţa de judecată cu o cerere privind mişcarea cuantumului de întreţinere pentru
copii din motivul că pensia de invaliditate este mică, iar el are nevoie de tratament medical şi
sumele primite nu-i ajung.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
Şeful catedrei
Prof.univ. Gh.Chibac ________________
Test nr. 34

Pentru examen la Dreptul familiei

Anul ______ grupa______ Facultatea Drept
1.Drepturile copiilor minori
1.1.Numiţi cadrul legislativ internaţional şi naţional în materie.
Drepturile personale si cele patrimoniale ale copilului sunt reglementate atit de legislatia
nationala cit si de cea internationala: ca Conventia ONU din 1989 ratificata de RM in 1990 si
care a intrat in vigoare in 1993, de Constitutia RM, Legea privind drept... copilului din 1994,
Codul Familiei si anume capi. X si alte acte normative.
1.2.Analizaţi drepturile reglementate de legislaţia în vigoare.
Copilul este privit ca o fiinta ce se bucura de anumite drepturi si ale carui insusiri trebuie
respectate. Astfel dupa nastere copilul are dreptul la nume, ce consta din numele de familie si
prenume si care se inregistreaza conform legislatiei, in toate cazurile copilul are dreptu la
numele parintilor sai. In cazul unui copil gasit daca nu se cunoaste numele de familie si
prenumele copilului acestea se stabilesc de oficiul de stare civila. Pina la virsta de 16 ani
copilul isis poate svhimba num.de familie si prenumele dar cu o cerere depusa de catre parinti la
of de stare civila. Cel care a implinit virsta de 16 ani sau are deja pina la 18 ani poate sa-si
schimbe num de familie si prenumele in baza unei cereri depuse deja personal. Un drept din cele
mai importante este dreptul copilului de a locui si a fi educat in familie anume abitatia in
familie ii ofera garantia dezvoltarii fizice normala, spirituala, intelectuala si sociala a copilului
ca el sa devina o personalitate, si toate acestea pot fi oferite numai de catre familie. Un alt drept
al copilului este regl.de Constitutia RM ce prevede ca fiecarui cetatean este garantata libertatea
gindirii, opiniei precum si libertatea exprimarii in public, acest drept si-a gasit reflectare si in
legea privind dre. Copilului. Din toate aceste reesa ca copilul este in drept sa se expuna in
privinta tuturor problemelor care ii ating interesele de la orice virsta, atunci cind el isi poate
formula o opinie proprie. Din drepturile patrimoniale copilul are dre. De a primi intretinerea
dela parinrii sai, dreptul copilului de posesie si folosinta a bunurilor parintilor, dreptul la
succesiune, copilul are dreptul si la securitate sociala, nu sunt si restrictii privind dreptul la
autor.
1.3.Decideţi asupra realizării drepturilor patrimoniale ale copiilor minori în Republica Moldova,
aplicînd prevederile actelor normative ale altor ramuri de drept.
Un drept patrimonial ce este reg de o alta ramura de drept este dreptul de proprietate reg de CC
conform caruia copilul poate avea in proprietate orice bun care nu este exclus din circuitul civil.
Acestea sunt bunurile primite in dar, mostenite cit si cele dobindide din sursele de venit proprii.
Un alt drept ce este tot reg de CC este dreptul la succesiune conform caruia copilul are dreptul
la mostenirea patrimoniiului parintilor sai ca mostenitor legal de claca a Ichiar din momentul
cind este conceput. In scopul ocrotirii drepturilor succesorale ale copiilor minori, legislatia
stabileste ca acestia au dreptul la mostenirea patrimoniul parintilor sai chiar si in cazul
succcesiunii testamentare. Statutul juridic al autorului ce nu a atins virsta majoratului este tot
reg de legislatia civila. Dreptul copilului la securitate sociala este si el reglementat de un sir de
acte care prevad mecanismul de acordare a diferitelor plati (pensii, indemnizatii, ajutoare) prin
sistemul de securitate sociala.

2.Momentul încetării căsătoriei în cazul divorţului. Efectele juridice ale desfacerii

căsătoriei
2.1. Relataţi despre momentul încetării căsătoriei.

Momentul incet. Casat. are o importanta juridica deoarece de la aceasta data inceteaza
raporturile personale si patrimoniale aparute intre soti in urma incheerii casat.
In cazul desf casat la organele de inregistrare de stare civila casat inceteaza din ziua
inregistrarii divortului, iar daca casat a fost desfacuta pe calea judecat ea inceteaza din ziua
cind hot instantei judecatoresti a ramas definitiva.Inst de jud care a solutionat divortul este
obligata sa transmita in termen de 3 zile de la data cind hot de desfacere a casat a ramas
definitiva o copie a acesteia oficiului de stare civila din raza ei teritoriala. Primind actul of de
stare civila intocmeste actul dedivort, la cererea sotilor li se elibereaza certificatul d edivort si
pe buletinele de identitate se face mentiunea despre desf casat. Fostii soti nu pot incheea o noua
casat pina cing nu peimesc de la of de stare civ certificatul de divort.

2.2. Analizaţi efectele juridice ale desfacerii căsătoriei.

Din momentul divortului acesta produce efecte juridice pentru viitor. Efectele tin de rel
personale si cele patrimoniale ale sotilor si cele dintre parinti si copii. Fostii soti nu mai au
obligatia de sprijin moral si fidelitatea conjugala ei pot dupa divort sa se recasatoreasca.
Conform preved legale sotul care si-a schimbat numele de familie la incheerea casat luind
numele celuilalt sot sau le-a conexat are dreptul de a-si mentine acets nume dupa divort, sau sa
revina la numele de familie care il avea innainte de casat. In cazul de divort inainte de
implinirea de 18 ani a unui dintre soti capacitatea deplina de exercitiu dobindita prin incheerea
casat de sotul minor se mentine.daca un sot este inat de munca si care necesita sprijin material
poate pretinde intretinerea de catre celalalt sot. La prop comuna in devalmasie sotii impart
bunurile in procesul de divort printr-un acord intocmit in scris, regimul matrimonial al
comunitatiide bunuri inceteaza o data cu desf casat. Pentru actiuna de impartire a bunurilor
proprietate comuna in devalmasie care au capatat acest regim din momentul cind bunurile au
fost dobindite in timpul casat a sotilor divortati se aplica termenul de prescriptie de 3 ani, acest
termin se calculeaza din momen cind unul dintre soti a aflat sau trebuia sa afle despre
incalcarea derp de proprietate. Fostul sot nu are dreptul de mostenire asupra bunurilor ramase
dupa moartea celuiilalt sot. La rindul sau desf casat nu afecteaza situatia juridica a copiilor
nascuti din aceasta casat. Parintii sunt in drep si obligati sa-si ezercite drepturile parintesti cu
privire la persoana si bunurile copilului.

2.3. Conform hotărîrei instanţei de judecată din 25 octombrie 2006 soţii Voinovan au divorţat.
Bunurile proprietate comună în devălmăşie a lor nu au fost împărţite. La data de 26 octombrie
2006 soţia îşi cumpără un automobil. Peste o lună soţul se adresează în instanţă cu o cerere
privind partajarea bunurilor proprietate comună în devălmăşie. În lista bunurilor este insclus şi
automobilul procurat de soţie la 26.10.2006, invocînd faptul că acesta este procurat în timpul
căsătoriei şi, deci, din banii lor comuni.
Decideţi asupra posibilităţii partajului automobilului şi argumentaţi răspunsul.

„____” _____________ 200__

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

APROB
Şeful catedrei
Prof.univ. Gh.Chibac ________________

Test nr. 35
Pentru examen la Dreptul familiei
Anul ______ grupa______ Facultatea Drept
1.Exercitarea drepturilor părinteşti
1.1.Numiţi principiul de bază al exercitării drepturilor părinteşti.
Un principiu de baza putem mentiona ca parintii care isi exercita drepturile si obligatiile fata de
copii sai sa le exercite numai in interesul copilului. Adica sa creasca copilul, sa-l igrijeasca, sa-i
dee o educatie, o instruire si pregatire prifesionala in conformitate cu capacitatile copilului si
posibilitatile parintilor.
1.2.Analizaţi procedeele şi mijloacele care nu pot fi aplicate de părinţi la educarea şi apărarea
drepturilor şi intereselor copiilor minori.
Exercitindu-si drepturile, parintii trebuie sa excluda la educarea şi apărarea drepturilor şi
intereselor copiilor minori:
-comportamentu abuziv, acesta se poate exprima prin diferite forme ex ( copilul este pus la o
munca fortata care nu coincide cu virsta si starea sanatatii a cestuia)
-insulte si maltratari de orice fel, discriminare. Acetee actiuni folosite de parinti duc la formarea
unei persoane cu deficiente care ulterior se pot manifesta prin agresivitate, cruzime, lasitate....
-antrenarea in actiuni criminale. In afara de faptul ca aceasta se pedepseste de legea penala,
societatea nu permite ca copiii care sunt viitorul natiunii sa fie educati intr-un astfel de mediu
-violenta fizica si psihica care poate duce la imbolnavirea copilului acestea pot sa se manifeste
atit in copilarie cit sin maturitate.
-consumul de bauturi alcooolice, folosirea sub stupifiante si psihotrope, deoarece aceasta este o
actiune negativa asupra psihologiei care duce la degradarea personalitatii, imbolnavirea
copilului si care poate provoca si moartea acestuia.
-practicare jocului de noroc, cersitul si alte acte ilicite. Prin toate acestea copilul este lipsit de
posibilitatea de a-si dezvolta aptitudini pozitive care l-ar ajuta sa duca un mod decent de viata.
1.3.Evaluaţi posibilitatea exercitării drepturilor părinteşti de către părinţii minori. Minora Elena
de 16 ani, necăsătorită a născut un copil. Ea s-a adresat la Casa de asigurări sociale pentru a
primi îndemnizaţia de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani a acestuia. Funcţionarii casei de
asigurări au refuzat să-i perfecteze actele şi să-i plătească îndemnizaţia, motivînd prin faptul că
nu are capacitatea de exerciţiu.
2.Obligaţia de întreţinere dintre foştii soţi
2.1.Definiţi noţiunea şi caracterele obligaţiei de întreţinere.
Obligatia legala de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei
persoane mijloace necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale si in cazul
parintilor fata de copiii mijloace pentru eduvare, invatatura si pregatirea lor profesionala.
Carac intretinerii sunt: Carac strict personal, care reese din faptul ca exista o legatura strinsa
a pers care beneficiaza de pensia de intretinere, precum si a pers obligate sa o presteze ca insasi
obligatie, nu poate fi transmisa prin mostenire, contracte, debitorul nu poate trece datoria sa
altora.. Caract de intretinere reciproca asta nu inseamna ca intotdeauna el este realizat,
deoarece nu intotdeauna parintii la o virsta inaintata au nevoie de intretinere de la copiii sai si
tot asa. Carac indelungat sa succesiv as\ceasta se manifesta prin faptul ca din momentul
nasterii oblig si pina la incetarea ei se scurge un timp destul de indelungat. Aceste obligatii de
intretinere sunt stabilite de lege ce inseamna ca indatoririle sunt impuse de lege in tot timpul cit
creditorul se afla in nevoie, ceea ce fac ca partile sa n-o poata inlatura sau restringe prin acte
juridice.
2.2.Analizaţi condiţiile de apariţie a dreptului de întreţinere între foştii soţi.
Conditiile de aparitie a dreptului de intretinere intre fostii soti sunt urmatoarele: I cond Sotul
care pretinde intretinerea sa fie inapt de munca si sa necesite sprijin material neavind un
venit propriu suficient aceasta stare de nevoie se stabileste de catre in stanta de judecata in
fiecare caz concret. II cond sotul obligat la plata intretinerii trebuie sa aiba mijloace
suficiente pentru intretinerea sa si pentru plataintretinerii ati fostului sot , cit si a altormembrii
ai familiei, cuantumul pensiei de intretinere pentru sot sau fostul sot se stabileste de catre inst de
judec. Intr-o suma baneasca fixa platita lunar. Mai sunt si un sir de conditii de a pretinde dreptul
de intret si pe cale judec...: a) fosta sotie in timpul graviditatii acest drept apare daca
graviditatea a aparut inaintea desf casat.,
b) fostul sot care necesita sprijin material ocup cu ingrijirea copil. Comun timp de 3 ann,i
c) fostul sot necesita sprijin mater daca a fost ocupat cu ingrijirea copilului pina la virsta de 18
ani sau daca este invalid de gr I copilul,
d) fostul sot devenit inapt de munca in timpul casat sau timp de un an dupa desfac casat.,
e) fostul sot necesita sprijin mater si a atins virsta de pensionare in termen de cel mult 5 ani din
mom desf casat daca sotii au fost casat ce putin 15 ani..
2.3.Cet. Vîşcu Diana şi Vîşcu Boris au fost căsătoriţi din 1982 pînă la 1 aprilie 2002. La 15 mai
2003 Vîşcu Diana s-a adresat în instanţa de judecată cu o cerere privind plata pensiei de
întreţinere de la fostul soţ pe motivul că i s-a stabilit gradul 2 de invaliditate. La examinarea
cauzei soţul a obiectat împotriva cerinţelor reclamantei, invocînd faptul că la moment fosta soţie
se află în relaţii de concubinaj cu cet. Albu Ion.
Decideiţi asupra posibilităţii încasării pensiei de întreţinere de la fostul soţ
„____” _____________ 200__
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei
Prof.univ. Gh.Chibac ________________

Test nr. 36
Pentru examen la Dreptul familiei
Anul ______ grupa______ Facultatea Drept

1.Litigiile privind educarea copiilor

1.1.Numiţi litigiile care apar în privinţa educării copiilor.

Litigiile privind educatia copil pot aparea intre parinti si alti membri ai
familiei privind, locul de trai al copilului si exercitarea dreptului la
educatia lui.

1.2.Analizaţi ordinea de examinare şi soluţionare a litigiilor şi organul competent în domeniu.

La deter locului de trai al copilului cind parint traiesc separat si lipseste un acord intre ei
intervine instanta de fudecata care stabileste cu cine dintre parinti vor lacui copiii. La
determinarea locului de trai instanta va tine cont de egalitatea in drepturi si obligatii mamei si
tatalui precum si de opinia copilului, de virsta copilului, de calit morale ale parintilor, rel
existente intre fiecare copil si parinte.... Apoi instanta cere un aviz de la autoritatea tutelara in
care se elucideaza conditiile de trai a fiecarui parinte, aspectele psihologice, prezenta altor rude
si rel cu copilul, sa. La examinarea cauzei autorit tut participa obligatoriu pentru a sustine
avizul si a-si expune opinia. Hot inst privind determinarea locului de trai poate fi modificata la
cererea oricarui parinte. Litigiul privind exercitarea drepturilor parintesti in cazul cind parintii
locuiesc separat se solutioneaza de catre autoritatea tut iar decizia poate fi atacata in inst de
judec care va emite hot respectiva.. Un alt litigiu privind educarea copiilor poate aparea nu
numai intre parinti, dar si intre parinti si alte rude, deoarece leg invigoare prevede ca bunicii,
fratii si surorile copilului au dreptul sa comunice cu acesta, daca unul din parinti refuza acest
drept litigiul este este solutionat de autorit tut., acesta din urma emite o hot si daca aceasta este
incalcata de catre parinti atunci este aplicat codul contraventional, la rindul daca acestea nu
aduc rezultate bunicii, fratii surorile pot solutiona litigiul in inst de judecata.
1.3.Între soţii Vîşcu a apărut litigiu privind instruirea fiicei Olga în vîrstă de 7 ani. Tatăl dorea ca
fiica să înveţe la Liceul în care mai multe obiecte se predau în limba engleză, iar mama era
categoric împotrivă, deoarece ea considera că din cauza stării sănătăţii Olga nu va putea rezista
ritmului stabilit în liceu. Bunicii care locuiau împreună cu soţii Vîşcu erau de acord cu mama
copilului.
Decideţi asupra soluţionării acestui litigiu, argumentînd răspunsul cu prevederile legislaţiei.
2.Contractul privind plata pensiei de întreţinere.
2.1.Definiţi noţiunea şi enumeraţi caracterele juridice ale contractului.

Contactul privind marimea, onditile si modul de plata a pensiei de intretinere

poate fi incheiatintre persoana care datoreaza intretinerea(debit intretinerii)
si persoana care are dreptul la intretinere (creditorul intretinerii). In cazul
cind debitorul intretinerii si\sau creditorul intretinerii sint declarati incapabili,
contractul este incheiat de catre reprez legali ai acestora. Persoanele cu
capacitatea limitata de exercitiu incheie contractul cu acordul curatorului,
acest contract se intocmeste in scris si este autentificat la notar.
Acest contract are urmatoarele carac juridice: este un contract bilateral, cu
titlu gratuit, consensual dupa opinia unor autori, unibligational si are
caracter solemn.

2.2.Analizaţi conţinutul contractului.

Continutul contracat Contractului privind plata pensiei de întreţinere consta in stabilirea
cuantumului si a moduluide plata a pensiei de intretinere, cuantumul pens de intret stabilite prin
contract se deermina de catre parti la incheerea contractului, partile rees din situatia materiala
si familiala a debitorului intretinerii cit si necesitatea creditorului. Desi partile sunt libere in
stabilirea marimiii pensiei de intretinere conform cod fam in cazul copiilor minori aceasta nu
poate fi mai mica decit cea stabilita de cod familiei. Subiectele contractului pot stabili
cuantumul pensiei de intretinere pe cote parti; in procente fata de veniturile debit intret; intr-o
suma baneasca fixa platita lunar; prin plata sumei totale o singura data s.a. Modul de plata a
pensiei de intret la fel poate fi stabilit de catre parti: prin achitarea personala de catre debit
intret; prin achitarea de catre debit prin intermediul unei pers terte; prin transfer postal pe
adresa la domiciliu s.a. in contract poate fi prevazuta clauza privind posibilitatea indexarii
pensiei de intretinere. Daca in condit de inflatie marimea pensiei de intret se devaloreaza si nu
corespunde cheltuielilor efectuate pentru intretinerea creditorului. Contractul privind plata
pensiei de intret poate fi modoficat sau reziliat in orice moment in baza acordului dintre parti..
2.3.Comparaţi contractul privind plata pensiei de întreţinere cu alte contracte similare:
a) Cu contractul de donaţie sub formă de prestaţii periodice;
b) Cu contractul de rentă gratuită viageră;
c) Cu contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă.

„____” _____________ 200__

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
APROB
Şeful catedrei
Prof.univ. Gh.Chibac ________________
Test nr. 37

Pentru examen la Dreptul familiei

Anul ______ grupa______ Facultatea Drept

1.Reglementarea juridică a încheierii căsătoriei cu element de extraneitate

1.1.Numiţi Legea ţării care guvernează condiţiile de fond ale căsătoriei cu element de
extranietate.

In cazul in care RM a incheiat tratate internationale , legea aplicabila raporturilor de familie cu

element de extranietate se determina in baza acestor tratate. Iar in cele mai dese cazuri se
aplica Codul fam si legea privind actele de stare civila.
1.2.Analizaţi condiţiile de fond şi de formă pentru încheierea căsătoriei cu element de
extranietate pe teritoriul RM.
Conditiile pentru incheierea casat pe terit RM de catre cet straini sau apatrizi sint determinate
de legislatia nationala. Cet straini trebuie sa prezinte un certif eliberat de autorit competente ale
statului ai caror cet sunt din care rezulta ca ei au dreptul de a incheia casat. In rest se conditiile
de fond si lipsa impiedimentelor la incheierea casat trebuie sa coincida cu codul fam si ele sunt:
Casat trebuie incheiata cu consimtamintul reciproc, neviciat exprimat personal si neconditionat
al barbatului si femeii precum si atingerea de catre ei a virstei matrimoniale. Persoanele ce
doresc sa se casat sint obligate sa se informeze reciproc despre starea sanatatii lor.
1.3.În anul 1997 cet. RM Modîrcă Maria şi Calestru Ion, aflîndu-se la odihnă în Spania au
încheiat acolo o căsătorie religioasă în conformitate cu legislaţia spaniolă. După întoarcere ei au
trăit împreună fără a mai întreprinde vreo acţiune în vederea înregistrării căsătoriei în ţară. În
anul 2000 ei s-au despărţit şi Modîrcă Maria a plecat la lucru în Italia. Peste 2 ani Calestru Ion a
încheiat o nouă căsătorie cu Volcova A., înregistrînd-o în ordinea stabilită de lege. La finele
anului 2004 Calestru I. a decedat într-un accident rutier. Modîrcă M. s-a reîntors din Italia şi
avînd pretenţii la moştenire s-a adresat în instanţa judecătorească cu o cerere privind nulitatea
căsătoriei încheiată de Calestru Ion cu Volcova A. Drept dovadă ea a prezentat actul de căsătorie
din Spania.
Decideţi care va fi soluţia.
2.Stingerea obligaţiei de întreţinere
2.1.Definiţi noţiunea de stingere a obligaţiei de întreţinere.

Stingerea obligatiei de intretinere este -obligatia de intretinere, aparuta in baza unui

contractului privind plata pensiei de intretinere, inceteaza in urma decesului uneia dintre parti,
a expirarii duratei contractului sau conform clauzelor acestuia.dar deobicei se stinge si prin
executarea acesteia.

2.2.Analizaţi temeiurile stingerii obligaţiei de întreţinere.

Temeiurile de stingere a obligatiei de intretinere sunt daca obligat de intret a luat nastere in
baza acordului dintre platitor si beneficiarul obligatiei de intretinere, ea se stinge la expirarea
termen actiunii contract, la decesul uneia dintre parti sau baza altor temeiuri prevazute de acest
contract. Daca pensia de intret este incasata in baza hot inst de judecata, obligat se stinge o
data cu decesul platitorului sau al beneficiarului pensiei de intretinere. Plata pensiei de intret
pentru copii minori se stinge din momentul atingerii majoratului sau obtinerii capacitatii de
exercitiu sub virsta de 18 ani in rezultatul incheierii casat sau emanciparii. Obligatia de intret
care se plateste in baza hot ins de jud pers inapte de munca si care necesita sprijin material
inceteaza din momen restabilirii capacitatii de munca sau imbunatatirii situat mater. Daca unul
din soti s-a casat obligat de intret intre ei inceteaza. Ca raport juridic concret obligat de intret
se stinge in mod obisnuit prin executare adica prin plata asa cum indeobste se sting si celelalte
obligatii.

2.3.Robu Olga îngrijeşte de un copil comun invalid în vîrstă de 14 ani, nefiind angajată în cîmpul
muncii. Tatăl copilului, fostul soţ Robu Ion plăteşte o pensie de întreţinere pentru fosta soţie în
mărime de 300 lei lunar. Peste 2 ani de zile Robu Olga se căsătoreşte.
Decideţi asupra plăţii pensiei de întreţinere în continuare şi argumentaţi răspunsul.

„____” _____________ 200__

Test nr. 37
1.Reglementarea juridică a încheierii căsătoriei cu element de extraneitate
1.1.Numiţi Legea ţării care guvernează condiţiile de fond ale căsătoriei cu element de
extranietate.

In cazul in care RM a incheiat tratate internationale , legea aplicabila raporturilor de familie cu

element de extranietate se determina in baza acestor tratate. Iar in cele mai dese cazuri se
aplica Codul fam si legea privind actele de stare civila.
1.2.Analizaţi condiţiile de fond şi de formă pentru încheierea căsătoriei cu element de
extranietate pe teritoriul RM.
Conditiile pentru incheierea casat pe terit RM de catre cet straini sau apatrizi sint determinate
de legislatia nationala. Cet straini trebuie sa prezinte un certif eliberat de autorit competente ale
statului ai caror cet sunt din care rezulta ca ei au dreptul de a incheia casat. In rest se conditiile
de fond si lipsa impiedimentelor la incheierea casat trebuie sa coincida cu codul fam si ele sunt:
Casat trebuie incheiata cu consimtamintul reciproc, neviciat exprimat personal si neconditionat
al barbatului si femeii precum si atingerea de catre ei a virstei matrimoniale. Persoanele ce
doresc sa se casat sint obligate sa se informeze reciproc despre starea sanatatii lor.
1.3.În anul 1997 cet. RM Modîrcă Maria şi Calestru Ion, aflîndu-se la odihnă în Spania au
încheiat acolo o căsătorie religioasă în conformitate cu legislaţia spaniolă. După întoarcere ei au
trăit împreună fără a mai întreprinde vreo acţiune în vederea înregistrării căsătoriei în ţară. În
anul 2000 ei s-au despărţit şi Modîrcă Maria a plecat la lucru în Italia. Peste 2 ani Calestru Ion a
încheiat o nouă căsătorie cu Volcova A., înregistrînd-o în ordinea stabilită de lege. La finele
anului 2004 Calestru I. a decedat într-un accident rutier. Modîrcă M. s-a reîntors din Italia şi
avînd pretenţii la moştenire s-a adresat în instanţa judecătorească cu o cerere privind nulitatea
căsătoriei încheiată de Calestru Ion cu Volcova A. Drept dovadă ea a prezentat actul de căsătorie
din Spania.
Decideţi care va fi soluţia.
Casatoria incheiata de cater Modirca Maria si Calestru Ion nu va fi valabila si ea nu va putea
avea pretentii la mostenire.
2.Stingerea obligaţiei de întreţinere
2.1.Definiţi noţiunea de stingere a obligaţiei de întreţinere.

Stingerea obligatiei de intretinere este -obligatia de intretinere, aparuta in baza unui

contractului privind plata pensiei de intretinere, inceteaza in urma decesului uneia dintre parti,
a expirarii duratei contractului sau conform clauzelor acestuia.dar deobicei se stinge si prin
executarea acesteia.

2.2.Analizaţi temeiurile stingerii obligaţiei de întreţinere.

Temeiurile de stingere a obligatiei de intretinere sunt daca obligat de intret a luat nastere in
baza acordului dintre platitor si beneficiarul obligatiei de intretinere, ea se stinge la expirarea
termen actiunii contract, la decesul uneia dintre parti sau baza altor temeiuri prevazute de acest
contract. Daca pensia de intret este incasata in baza hot inst de judecata, obligat se stinge o
data cu decesul platitorului sau al beneficiarului pensiei de intretinere. Plata pensiei de intret
pentru copii minori se stinge din momentul atingerii majoratului sau obtinerii capacitatii de
exercitiu sub virsta de 18 ani in rezultatul incheierii casat sau emanciparii. Obligatia de intret
care se plateste in baza hot ins de jud pers inapte de munca si care necesita sprijin material
inceteaza din momen restabilirii capacitatii de munca sau imbunatatirii situat mater. Daca unul
din soti s-a casat obligat de intret intre ei inceteaza. Ca raport juridic concret obligat de intret
se stinge in mod obisnuit prin executare adica prin plata asa cum indeobste se sting si celelalte
obligatii.

2.3.Robu Olga îngrijeşte de un copil comun invalid în vîrstă de 14 ani, nefiind angajată în cîmpul
muncii. Tatăl copilului, fostul soţ Robu Ion plăteşte o pensie de întreţinere pentru fosta soţie în
mărime de 300 lei lunar. Peste 2 ani de zile Robu Olga se căsătoreşte.
Decideţi asupra plăţii pensiei de întreţinere în continuare şi argumentaţi răspunsul.
In cazul dat obligatia sotului de intretinere fata de sotie se stinge odata ce ea s-a casatorit.In
privinta copoilului minor parintii pot incheia un contract privind modul de plta si cuantumului
mijloacelor pt intretinerea copiluli.