Ocrotirea persoanei fizice

Ocrotirea persoanei fizice consta in ansamblul de mijloace juridice create de lege pentru
protectia intereselor personale sau patrimoniale ale persoanei fizice.

Ocrotirea persoanei fizice consta in limitari ale capacitatii persoanei. Intotdeauna, ceea ce
primeaza este interesul ocrotitului. Chiar si masurile restrictive au in vedere interesul persoanei
ocrotite.

Caracterele ocrotirii persoanei fizice:

- este o institutie juridica complexa, ea imbina atat institutii de drept privat cat si institutii de
drept public;

- ocrotirea persoanei fizice se constituie intr-un principiu director al dreptului civil;

Mijloacele de drept civil care asigura ocrotirea persoanei fizice:

- mijloace de drept civil destinate protectiei minorului;

- mijloace de drept civil destinate protectiei majorului;

In prima categorie exista 3 principale mijloace de ocrotire:

1) Autoritatea parinteasca;

2) Tutela;

3) Curatela.

In a doua categorie opereaza distinctii in functie de cauza intervenirii nevoii ocrotirii

majorului:

- situatia bolnavului psihic (a alienatului sau debilului mintal); aici se incadreaza tutela
interzisului si curatela interzisului;

- mijloace de ocrotire a persoanei care este capabila; aici se plaseaza numai curatela
capabilului;

Sediul materiei este plasat in art 104 si urmatoarele NCC, cu trimiteri si la alte articole, dar si
in legile speciale 272, 273 /2004 care vizeaza adoptia si ocrotirea copilului. De asemenea, in art 943 si
urmatoarele NCPC.
 Ocrotirea parinteasca: (art 483 alin 1) ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc atat
persoana cat si bunurile copilului si apartin, in mod egal, ambilor parinti.

Asadar, ocrotirea parinteasca este mijlocul juridic obisnuit de ocrotire a minorului in care
drepturile si obligatiile cu privire la persoana si bunurile minorului se exercita de catre parintii
acestuia. Autoritatea parinteasca este o putere dar si o indatorire a parintilor.

Parintii pot fi de doua tipuri: parinti firesti si adoptatori. In mod normal, prin parinti se
desemneaza parintii firesti, genitorii copilului, insa, in cazul in care a intervenit o adoptie, prin parinti
sunt desemnati parintii adoptivi. Prin adoptie se rup legaturile intre familia naturala prin familia
adoptiva.

Copilul este persoana fizica pentru care sunt indeplinite in mod simultan doua conditii: este
minor (18-) si nu are capacitate deplina de exercitiu.

Sediul materiei pentru ocrotirea parinteasca: art 483 - 502 NCC, 272/2004.

Principiile care guverneaza ocrotirea parinteasca:

Primul principiu deriva din unul din principiile fundamentale ale dreptului civil: Ocrotirea
parinteasca se exercita intotdeauna in interesul copilului. Interesul copilului primeaza intotdeauna
asupra interesului parintilor.

Al doilea principiu priveste egalitatea: Parintii au atributii egale in exercitarea ocrotirii

parintesti.

Analogic, al treilea principiu: Copiii au drepturi egale la ocrotire.

Copiii pot fi clasati in 3 grupe:

- copiii din casatorie (copii legitimi);

- copiii din afara casatoriei (copii nelegitimi, naturali);

- copiii adoptati;

Al patrulea principiu: Patrimoniile raman distincte. (art 500 NCC) Parintele nu are niciun
drept asupra bunurilor copilului si nici invers, in afara de dreptul la mostenire si la intretinere.

Al cincilea principiu: Ocrotirea parinteasca se exercita intuitu personam. Asadar, aceasta

ocrotire nu poate fi transmisa nici macar bunicilor.

Al saselea principiu: Ocrotirea parinteasca se exercita sub control judiciar.

Ocrotirea parinteasca, de regula, este exercitata in mod egal de catre ambii parinti. (art 503
alin 1) In momentul in care numai unul dintre parinti exercita o anumita manifestare a puterii
parintesti se considera ca acesta exercita atributiile parintesti si pentru celalalt parinte. Exceptiile
apar cand un parinte are dificultati in manifestarea ocrotirii parintesti.

O prima situatie de genul este situatia divortului parintilor. In cazul in care nu exista un
consens asupra exercitarii autoritatii parintesti, se considera ca are loc exercitarea in comun, ca
regula, a ambilor parinti. Cu toate acestea, si parintele decazut, care nu exercita in mod egal
autoritatea parinteasca, isi pastreaza anumite atribute: dreptul de a consimti la adoptie, dreptul de a
supraveghea asupra educatiei copilului.

In cazul in care niciun parinte nu poate exercita autoritatea parinteasca, este posibilitatea ca,
in mod exceptional, o ruda, o institutie sau o alta persoana poate prelua autoritatea.

In ceea ce priveste copilul din afara casatoriei, in situatia parintilor care locuiesc impreuna
dar nu sunt casatoriti in acte, autoritatea este exercitata de amandoi.

In situatia in care unul dintre parinti este lipsit de capacitate (decedat, declarat decedat,
decazut, interzis judecatoresc etc.) autoritatea este exercitata de catre parintele care are capacitate.

In ceea ce priveste actele cu caracter patrimonial ale minorului: pana la 14 ani parintii asigura
reprezentarea minorului in actele juridice. Pentru minorul care a implinit 14 ani parintii se ocupa de
incuviintarea actelor minorului.

Ocrotirea parinteasca inceteaza fie la momentul la care copilul isi dobandeste majoratul (18
ani), atunci cand se casatoreste inainte de varsta de 18 ani sau atunci cand se emancipeaza.

Raspunderea penala se concretizeaza sub forma a doua infractiuni: abandonul de familie,

respectiv nerespectarea masurilor de incredintare. Aceste infractiuni sanctioneaza comportamente
deviante grave ale parintilor care refuza sa ofere ocrotirea parinteasca necesara copilului.

Raspunderea contraventionala apare in fapte de gravitate mai mica, insa suficient de

importanta.

In raspunderea civila exista doua laturi: de natura personala si patrimoniala. Pe latura

personala avem decaderea din drepturile parintesti.

Tutela minorului
Este mijlocul juridic exceptional de ocrotire a minorului care este lipsit de ocrotirea
parinteasca. In ceea ce priveste tutela minorului, trebuie facuta diferenta intre sensul larg,
acela de mijloc complex destinat ocrotirii minorului cu sensul restrans care vizeaza numai
institutia juridica de drept civil care concureaza modalitatea in care drepturile patrimoniale
ale minorului sunt gestionate de catre un tutore.

Tutela minorului intervine in cazurile enumerate de art 110 NCC. Fie ambii parinti
sunt decedati, fie sunt necunoscuti, fie ambii parinti sunt decazuti din drepturi, sunt lipsiti de
capacitate de exercitiu, sunt disparuti sau sunt declarati morti.

Tutela minorului se caracterizeaza prin legalitate. Exista o situatie speciala

reglementata de art 114 cunoscuta drept "tutela dativa" in care parintele il alege pe tutore.
 Tutela minorului este facultativa. Art 115, 116 (1) si 119 recunosc caracterul
facultativ pentru persoana ce urmeaza a fi desemnata tutore.

Tutela minorului este gratuita. Tutorele nu primeste niciun ban pentru ocrotirea
minorului. Exista o exceptie (123 alin 2) cand actele de administrare a patrimoniului pe care
le exercita tutorele pot fi remunerate dar in limite.

Tutela se caracterizeaza prin personalitate. Altfel spus, vorbim de un caracter intuitu

personam al tutelei. Poate, insa, in situatii in care nu poate sa actioneze, un mandat pentru o
alta persoana.

Tutela minorului este unica. In momentul numirii unui tutore, de cele mai multe ori,
se intruneste si un consiliu de familie, format din rudele minorului, dar are un rol consultativ.

Tutorele poate fi o persoana fizica, cu conditia sa aiba o anumita capacitate sau, in

situatia in care tutorele este casatorit, atunci pot fi numiti, in mod exceptional, ca tutori,
ambii soti. Exista si situatii cand pot fi mai multi tutori pentru diferite atribute (unul pt
personale, unul pt patrimoniale).

Principii:

1) Tutera minorului se exercita in interesul minorului, care este un interes superior.

2) Se pastreaza independenta patrimoniala.

3) Tutela minorului se exercita sub control.

Tutorele exercita toate atributele parintesti, se ocupa de administrarea actelor

acestuia si are obligatia de a alcatui un inventar la momentul preluarii tutelei si, pana cand
nu alcatuieste acel inventar, el nu poate face decat acte de conservare sau de administrare
urgenta.

Tutorele, de asemenea, incheie acte in numele minorului, cu exceptia acelor acte in

care ar aparea un conflict de interese. In cazul in care minorul a implinit 14 ani tutorele ofera
acea incuviintare prealabila asupra actelor minorului.

In ceea ce priveste incetarea tutelei, exista incetarea tutelei ca institutie, care se

distinge de incetarea functiunii tutorelui. Prima survine la momentul la care dispar motivele
pt care a fost instituita tutela. Cea din urma survine in situatii in care tutela ca institutie
continua sa existe, pt ca este nevoie in continuare de ocrotirea copilului, insa tutorele nu isi
mai poate exercita atributiile. El poate deceda, poate interveni decaderea tutorelui din
exercitiul drepturilor sale ca sanctiune civila sau penala sau, cu titlu exceptional (art 120) se
poate ajunge la inlocuirea tutorelui la cererea acestuia. In aceste situatii, tutela subzistand,
trebuie sa fie instituit un nou tutore.

Efectele incetarii tutelei: tutorele trebuie sa faca o dare de seama (un raport in care
sa spuna ce a facut el ca tutore), trebuie sa predea patrimoniul minorului (art 161). Fiind
efecte cu caracter patrimonial, ele se transmit si urmasilor tutorelui.

Curatela minorului
Curatela minorului se poate stabili in doua categorii de cazuri: generale si speciale.
Cazurile generale sunt cele in care in mod temporar tutorele nu isi poate exercita atributiile.
Spre exemplu, in cazul existenei unui conflict de interese intre tutore si copil.

Cazurile speciale intervin in situatia in care exista pluralitate de tutori. In cazul in care
intervine un conflict intre cei doi tutori, intervine un curator. De asemenea, in situatia
tranzitorie de pana la numirea unui tutore, art 167 spune ca va fi numit un curator.

Interdictia judecatoreasca
Un caz vizeaza situatia persoanei lipsita de discernamant. A doua situatie priveste
situatia intervenirii alienatiei sau debilitatii mintale.

Caracterele punerii sub interdictie: se exercita sub control judiciar.

Punerea sub interdictie poate fi solicitata de orice persoana interesata.

Procedura de punere sub interdictie ....

Efectele punerii sub interdictie:

- in primul rand, se instituie tutela (art 171);

- lipsirea persoanei puse sub interdictie de capacitate de exercitiu; aceasta opereaza

la momentul la care ramane definitiva hotararea de punere sub interdictie;

- actele incheiate anterior persoanei puse sub interdictie sunt anulabile numai in
conditia in care se dovedeste lipsa discernamantului la momentul incheierii actelor, actul se
prezuma a fi valabil;

Curatela majorului
 Este de doua feluri: capabilului si incapabilului. In ceea ce priveste curatela
incapabilului, se aplica regulile tutelei.

In cazul curatelei capabilului este specific faptul ca ea intervine in momentul in care

persoana nu isi poate gestiona actele, intervine un curator ca reprezentant judiciar, are rol
de mandatar. In aceasta situatie se aplica regulile de la mandat. Nu este afectata capacitatea
persoanei.

1117 instituie o aplicatie speciala in materie succesorala.

Raspunderea curatorului este fie similara cu cea a tutorelui, fie poate fi o raspundere
patrimoniala de natura contractuala (la curatela capabilului).