REFERAT

TUTELA SI CURATELA

ANGELESCU AURA ALEXANDRA

FAC. DE DREPT SI STIINTE ADMINISTRATIVE
ANUL III, ZI, GRUPA 1, SPECIALIZAREA DREPT

Tutela si Curatela minorului

n vechiul drept roman instituia de tutel i curatel ineau de modul de organizare al
familiei.
Scopul institutirii tutelei i curatelei era ocrotirea intereselor familiei agnatice, i nu a
incapabililor sau persoanelor limitate n capacitate de exerciiu pui sub tutel sau sub
curatel.
Persoanele incapabile erau considerate nzestrate cu har divin, anume ei erau cei ce aveau
personalitate, aveau capacitate de drept, dar nu aveau reprezentarea urmrilor faptelor lor. n
aceste categorii erau incluse i persoanele care nu au mplinit vrsta de 14 ani. Determinativul
de vrst, 14 ani, pstrat pn n prezent, adic de la mplinirea vrstei de 14 ani persoana este
prezumat a fi limitat n capacitate de exerciiu, i nu incapabil.
n perioada actual, instituia tutelei i curatelei a luat o alt orientare scopul instituirii
sale urmrete n primul rnd ocrotirea persoanelor incapabile i a celor limitate n capacitate
de exerciiu.
n calitate de instituie juridic, tutela i curatela nu se limiteaz doar la protecia
minorilor, dar i a persoanelor care au fost lipsite sau limitate de capacitate de exerciiu printro hotrre a instanei de judecat. Persoana major poate fi lipsit de capacitate de exerciiu
din motivul unei boli sau deficiene mintale, dac nu poate contientiza sau dirija propriile
aciuni. Limitarea capacitii de exerciiu poate surveni n urma consumului de alcool, droguri
i alte substane psihotrope, dac nrutete starea material a familiei lui.
Aa deci tutela i curatela, alturi de ocrotirea printeasc reprezint o form de protecie
special a persoanei care necesit ngrijire i educaie din cauza imaturitii sale fizice i/sau
intelectuale sau din cauza altor mprejurri ce determin imposibilitatea persoanei de a
contientiza sau dirija aciunile sale (boal sau deficien mental, abuz de alcool, droguri i
alte substane psihotrope). n cele ce urmeaz ne vom referi doar la tutela i curatela
minorului, ca form substitutiv de protecie a copiilor rmai fr ocrotire printeasc.
n preambulul Conveniei internaionale cu privire la drepturile copilului statele
recunosc c copilul, din cauza lipsei sale de maturitate fizic i intelectual, are nevoie
de o protecie special i de ngrijiri speciale, n principal de o protecie juridic
potrivit, nainte i dup natere. Protecia juridic trebuie s aib un caracter adecvat
dezvoltrii copilului i s creeze premise reale i benefice pentru educaia i creterea sa.
Statele snt libere s decid asupra mecanismelor interne de protecie a minorilor, inclusiv s
decid asupra formelor i duratei de protecie.
Cu alte cuvinte copilului i este garantat dreptul de a locui mpreun cu prinii, prin
mecanismele legislative interne statele vor lua msurile necesare pentru ca nici un copil s nu
fie separat de prinii si mpotriva voinei acestora, exceptnd situaia n care autoritile
competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare i cu respectarea procedurilor legale n
vigoare, c aceast separare este n interesul suprem al copilului. Prevenirea separrii
copiilor de mediul familial, innd cont de interesul superior al copilului, constituie una din
preocuprile de baz indicat n proiectul strategiei de protecie a copilului i familiei pentru
2013-2020, conform proiectului Metodologiei de elaborare a strategiei de protecie a copilului
i familiei 2013-2020.
Protecia minorilor prin tutel i curatel survine doar n cazul copiilor rmai fr
ocrotire printeasc. Copiii snt considerai fr ocrotire printeasc n urmtoarele cazuri:
a)

deces al prinilor;

b)

decdere a ambilor prini din drepturile printeti;

c)

abandon al copilului;

d)

de declarare a prinilor ca fiind incapabili;

e)

de boal grav a prinilor;

f)
g)

de absen a prinilor pentru o perioad ndelungat;

de eschivare de la educaia i aprarea drepturilor i intereselor legitime ale copiilor;

h)
n cazul refuzului prinilor de a lua copiii din instituiile curative, educative sau alte
instituii n care se afl copiii;
i)

precum i n alte cazuri de lips a grijii printeti.

Instituia tutelei a fost analizat n mai multe lucrri de specialitate, astfel au fost
propuse mai multe noiuni cu privire la aceast instituie.
Tudor R. Popescu, doctor n tiine juridice, definete tutela minorului ca un regim legal de
ocrotire stabilit n interesul exclusiv al copiilor minori, care snt lipsii de ocrotire
printeasc.
Noiunea propus de autorul Ion P. Filipescu este: Tutela minorului reprezint ansamblul
dispoziiilor legale prin care se nfptuiete ocrotirea acestuia cnd este lipsit de ocrotirea
printeasc.
O alt noiune specific c tutela i ocrotirea printeasc reprezint o unitate, determinat de
finalitatea lor comun i anume ocrotirea ct mai deplin, n conformitate cu normele legale
i cu regulile de convieuire social, a intereselor copilului minor.
n majoritatea noiunilor identificate n literatura de specialitate, noiunea tutelei nu
difer efectiv, principalele elemente care trebuie reinute n legtur cu definirea acestei
instituii este c ea reprezint un ansamblu de norme juridice, cu caracter supletiv fa de
normele privind ocrotirea printeasc, care reglementeaz ocrotirea minorilor care nu au
mplinit 14 ani i snt lipsii de ocrotirea printeasc.
Tutela este reglementata n Codul Familiei, este o instituie de ocrotire a minorului,
care este lipsit de ngrijirea prinilor si (cazul prinilor decedai, necunoscui, disprui,
etc.).
De asemenea tutela se poate impune unei persoane debile mintal care a depit vrsta
copilriei. Tutela este indicat mai mai ales a persoanelor n vrst care nu se pot apra
singure i care astfel pot fi pclite s ncheie acte juridice defavorabile lor. Aceste persoane,
fiind lipsite de capacitatea de exerciiu sau avnd capacitatea de exerciiu restrns, vor fi
reprezentate n instan prin tutorele desemnat de Autoritatea Tutelar. Tutorele exercit
drepturile i ndeplinete obligaiile ce i revin, n baza tutelei, n scopul ocrotirii intereselor
acestor persoane. Astfel el le poate administra averea, se ocup de creterea, educarea,
nvtura i pregtirea lor profesional, i reprezint n justiie sau n faa autoritilor statului,
etc.)
Pentru c n practic cele mai frecvente situaii ntlnite sunt cele care reclam
instituirea tutelei pentru minorul lipsit de ocrotire, vom prezenta aceast noiune, prin prisma
noilor reglemetri ale Legii nr. 272/2004.
Caracterele generale ale tutelei:
a) Conform articolului 114 din Codul familei, tutela se exercit numai in interesul minorului.
Ea se instituie n toate cazurile n care un minor este lipsit de ocrotire printeasc. Acest
caracter rezult din ntreaga reglementare a acestei instituii, iar tutorele, ca i parintele, are

ndatorirea de a crete i educa minorul .

De aceea unele persoane care au svrit fapte antisocial grave sau au avut o comportare
necorespunztoare in propria familie, nu pot fi tutore.
b) Tutela este o sarcin legal definit prin norme imperative, o sarcin in principiu
obligatorie ,ntruct persoana desemnat a fi tutore nu are libertatea de a refuza sau de a
accepta numirea, cu excepia cazului n care se afl ntruna din urmtoarele situaii:
a mplinit vrsta de 60 de ani;
este o femeie nsrcinat sau mama unui copil mai mic de 8 ani;
crete i educ doi sau mai muli copii;
exercit o alta tutel sau curatel;
din cauza bolii, a infirmitii, a felului indeletnicirii, a deprtrii domiciliului de locul unde
se afl bunurile minorului sau din alte motive ntemeiate, nu ar putea ndeplini aceast
sarcin.
Din excepiile prevzute de textul legal rezult importana care trebuie acordat acestei
sarcini, astfel c, dac o persoan nu o poate ndeplini corespunztor, datorit problemelor
familiale, profesionale sau de alt natur, poate refuza numirea ca tutore .
c) Tutela este o sarcin n principiu gratuit . Totui, tinnd seama de munca depus n
administrarea averii i de starea material a minorului i a tutorelui, se va putea stabili in
favoarea acestuia din urm o remuneraie care nu va depi 10 % din veniturile bunurilor
minorului. Acest caracter reflect si autonomia patrimonial dintre minor si tutore, conform
caruia tutorele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor
tutorelui. Autoritatea tutelar, potrivit mprejurrilor, va putea modifica sau suprima aceast
remuneraie.
d) Tutela este o sarcin personal, tutorele fiind desemnat n considerarea persoanei acestuia,
astfel c sarcina sa nu poate fi transmis. n cazul n care se ivesc situaii care l impiedic si exercite ndatoririle, tutorele trebuie sa solicite nlocuirea sa.
e) Tutela se instituie de ctre autoritatea tutelar i se exercit sub controlul i ndrumarea
permanent a acesteia.
Att instituirea tutelei ct i controlul i ndrumarea pe care le exercit autoritatea tutelar
constituie garanii in plus cum sunt ocrotite interesele copilului minor ramas fra ocrotire
printeasc.
Principiile tutelei :
In literatura de specialitate s-a precizat ca tutela este guvernata de urmatoarele principia
generale:
a) Principiul generalitatii tutelei
Tutela se instituie in toate cazurile in care un minor este lipsit de ocrotirea parinteasca. Acest
principiu poate fi desprins din prevederile art. 39 alin. 1 din Legea nr. 272/ 2004 privind
protectia si promovarea drepturilor copilului, actualizata, conform carora orice copil care este
temporar sau definitiv lipsit de ocrotirea parintilor sai sau care, in vederea protejarii
intereselor sale nu poate fi lasat in grija acestora, are dreptul la protectie alternativa, tutela
fiind una dintre masurile de protectie alternativa. Ideea generalitatii tutelei se mai exprima si
prin caracterul cuprinzator al ocrotirii, acoperind atat latura personala, cat si cea patrimoniala,

intr-o compunere de drepturi si indatoriri ale tutorelui doar pe alocuri nuantate, insa nu
diferite de cele recunoscute parintilor.
b) Principiul exercitarii tutelei excluiv in interesul superior al copiluluireitereaza criteriul
interesului superior al copilului ca principiu fundamental si general al protectiei si promovarii
drepturilor sale, indiferent de calea de infaptuire a ocrotirii. Acest principiu asigura fundalul a
numeroase dispozitii particulare, cum ar fi cea inscrisa in art.128 din Codul familiei, care, in
scopul protejarii intereselor patrimoniale ale minorului aflat sub tutela, interzice incheierea de
acte juridice intre tutore, sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, pe de o
parte, si copil, pe de alta parte;
c) Principiul independentai patrimoniale intre minor si tutore reprezinta o alicatie a
principiului separatiei juridice dintre patrimonial copilului si cel al parintilor (atat patrimonial
comn al acestora, cat si patrimonial propriu al fiecaruia dintre parinti), consacrat expres prin
art. 106 din Codul familiei.
d) Principiul controlului permanent exercitat de catre autoritatea tutelara asupra ocrotirii
minorului prin tutela
Acest principiu rezulta din dispozitiile art.136 din Codul familiei,potrivit carora "autoritatea
tutelara va exercita un control efectiv si continuu asupra modului in care tutorele isi
indeplineste indatoririle sale cu privire la minor si bunurile acestuia. Conform art. 108 din
Codul familiei, "autoritatea tutelara este obligata sa exercite un control efectiv si comun
asupra felului in care parintii isi indeplinesc indatoririle privitoare la persoana si bunurile
copilului. Delegatii autoritatii tutelare au dreptul sa viziteze copiii la locuinta lor si sa se
informeze pe orice cale despre felul cum acestia sunt ingrijiti in ceea ce priveste sanatatea si
dezvoltarea lor fizica, educarea, invatarea si pregatirea lor profesionala, in conformitate cu
telurile statului, pentru o activitate folositoare colectivitatii; la nevoie, ei vor da indrumarile
necesare. Pentru inlesnirea controlului, autoritatea tutelara va putea cere colaborarea
organelor administratiei de stat si institutiilor de ocrotire.
Sesizarea autoritatii tutelare
Astfel cum prevede art.115 din Codul familiei, au obligatia de a instiinta autoritatea tutelara,
in termen de cel mult 5 zile de la data cand afla de existenta unui minor lipsit de ingrijire
parinteasca in cazurile prevazute de art.113 din Codul familei, urmatoarele categorii de
persoane:
a)
persoanele apropiate minorului, precum si administratorii si locatarii casei in care
locuieste minorul;
b)
serviciul de stare civila, cu prilejul inregistrarii mortii unei persoane, precum si
biroul notarial cu prilejul deschiderii unei succesiuni;
c)
instantele judecatoresti, parchetul si politia, cu prilejul pronuntarii, luarii sau
executarii unor masuri privative de libertate;
d)
organele administratiei de stat, organizatiile obstesti, instiutiile de ocrotire si orice
alta persoana;

e)

autoritatea tutelara se poate sesiza si din oficiu.

Numirea tutorelui
Numirea tutorelui se face de catre autoritatea tutelara, chiar atunci cand instituirea tutelei se
decide de catre instanta judecatoreasca din oficiu sau la incunostiintarea acesteia de catre cei
aratati in art.115 din Codul familiei.La desemnarea tutorelui se va tine seama de interesele
minorului. Tutore poate fi o ruda a minorului sau o persoana straina. Pana la numirea
tutorelui, autoritatea tutelara poate numii un curator.
Autoritatea tutelara, sesizata despre existenta unui copil minor lipsit de ingrijirea parintilor,
efectueaza de indata investigatiile necesare pentru a stabilii daca acel minor se afla in vreuna
din situatiile care impun instituirea tutelei. Aceste investigatii cuprind:

cercetari la fata locului;

ascultarea persoanelor care au cunostiinta despre situatia minorului sau familiei

acestuia;

ascultarea minorului;

obtinerea de informatii de la institutiile de stat sau de ocrotire si de la organizatiile

obstesti.
Pentru desemnarea tutorelui, autoritatea tutelara va culege date cu privire la rudele, vecinii sau
cunoscutii minorului si la relatiile acestor persoane cu minorul.
Dupa alegerea tutorelui, autoritatea tutelara va emite decizia de instituire a tutelei, pe care i-o
va comunica in scris si o va afisa la consiliul local de la domiciliul minorului. Decizia va
cuprinde si mentiuni privitoare la locuinta minorului, bunurile acestuia si sarcinile tutorelui.
Conform art.119 alin. (2) din Codul familiei, indatoririle tutorelui incep de la data primirii
deciziei. Decizia poate fi atacata la autoritatea tutelara ierarhic superioara, conform art.160
din Codul familiei, iar apoi pe calea contenciosului administrativ.
Incetarea functiei tutorelui si incetarea tutelei
Cauzele care determina incetarea functiei tutorelui sunt imprejurari legate de persoana
tutorelui. De aceea, incetarea functiei tutorelui nu atrage inevitabil si incetarea tutelei, acesta
din urma fiind asociata unor circumstante in legatura cu persoana celui aflat sub ocrotire.
Asadar, functia tutorelui inceteaza in urmatoarele situatii:
a)
decesul acestuia sau decesul sotilor tutori, dat fiind caracterul personal al obligatiilor
ce revin tutorelui;
b)
indepartarea de la tutela, ceea ce presupune ca, pe parcursul exercitarii tutelei, se
iveste pricare din cauzele de incapacitate prevazute de art.117 din Codul familiei, sau ca
tutorele a savarsit un abuz, o neglijenta grava, fapte care il fac nevrednic ori nu si-a indeplinit
multumitor sarcina;

c)
inlocuirea tutorelui, la cererea sa daca, in cursul tutelei survine oricare din situatiile
care ar indreptati refuzul acestei sarcini;
d)

numirea altui tutore in cazul punerii sub interdictie a minorului.

Indepartarea tutorelui se face de catre autoritatea tutelara prin decizie motivata, ce poate fi
atacata la autoritatea tutelara ierarhic superioara si apoi pe calea contenciosului
administrative.
Daca incetarea functiei tutorelui nu coincide cu incetarea tutelei, pana la numirea noului
tutore, va fi instituita curatela copilului.
Cauzele de incetare a tutelei nu sunt expres prevazute dar, tinand seama de
finalitatea si de specificul institutiei, momentul final al ocrotirii prin tutela este marcat de:
a)

implinirea varstei de 18 ani de catre minorul ocrotit;

b)
casatoria minorei peste 16 ani si dobandirea capacitatii depline de exercitiu de catre
aceasta;
c)
parintii minorului au fost identificati, au reaparut (in urma disparitiei sau a declararii
mortii) sau li s-a ridicat sanctiunea decaderii din drepturile parintesti;
d)

minorul moare sau este declarat mort prin hotarare judecatoreasca definitiva;

e)
a fost ridicata punerea sub interdictie pronuntata impotriva parintilor firesti ai
minorului.
Curatela, spre deosebire de tutel, este o instituie de ocrotire juridic a intereselor unei
persoane care poate fi capabil ori lipsit de capacitate de exerciiu, avnd n vedere
maturitatea ei fizic i psihic, din aceste considerente, admind o form de intermediere a
acestor dou condiii juridice, aceast persoan este considerat ca fiind cu capacitate de
exerciiu restrns. Curatela nu modific incapacitatea celui ocrotit, curatorul fiind chemat s
in locul prinilor sau al tutorelui fie numai cu privire la anumite acte, fie cu privire la toate
atribuiile, dar numai prin exprimarea acordului sau dezacordului la ncheierea unor anumite
acte juridice.
Curatela reprezint instituia de drept civil prin care se realizeaz ocrotirea unor persoane
fizice care, aflndu-se n anumite situaii special prevzute de lege, nu pot s-i exercite
drepturile i s-i apere interesele.
Cu alte cuvinte, n ara vecin, curatela este o instituie legal pentru ocrotirea unei persoane
care are capacitatea civil, dar care, din cauza btrneii, a unei boli ori infirmiti fizice sau
a lipsei ndelungate de la domiciliu, nu-i poate administra singur bunurile i apra
interesele. Spre deosebire de instituia curatelei din legislaia noastr, n Romnia aceasta are
un caracter temporar i nu este condiionat de vrsta minorului, dar la imposibilitatea
persoanei de a-i administra independent bunurile i interesele, minorul cu vrsta ntre 14 i 18
ani fiind considerat fr capacitate de exerciiu, adic curatela n privina minorului nu este
aplicabil.

Curatela se instituie n urmtoarele situaii:

a) dac din cauza btrneii, a bolii sau a unei infirmitii fizice, o persoana, dei capabil, nu
poate, personal, s i administreze bunurile sau sa i apere interesele in condiii
corespunztoare i, din motive temeinice, nu i poate numi un reprezentant sau un
administrator;
b) dac, din cauza bolii sau din alte motive, o persoan, dei capabil, nu poate, nici personal,
nici prin reprezentant, s ia msurile necesare n cazuri a cror rezolvare nu sufer amnare;
c) dac o persoan, fiind obligat s lipseasc vreme ndelungat de la domiciliu, nu a lsat un
mandatar sau un administrator general;
d) dac o persoan a disprut fr a exista informaii despre ea i nu a lsat un mandatar sau
un administrator general.
Tutela se instituie asupra copiilor care nu au atins vrsta de 14 ani, la atingerea acestei
vrste, tutela se transform n curatel i se exercit pn la mplinirea majoratului de ctre
persoana pus sub protecie. Spre deosebire de tutore, care ncheie actele juridice n numele i
pe contul minorului, curatorul doar i d consimmntul la ncheierea actelor juridice, pe
care persoana nu poate s le ncheie desinestttor.
Cu privire la exercitarea proteciei minorului prin tutel i curatel, putem distinge trei
principii generale i anume:
a) principiul generalitii tutelei i curatelei, prin care se nelege c orice minor care nu se
afl sub ocrotirea printeasc primete un tutore sau curator, dup caz, principiu a crui
realizare este garantat prin stabilirea obligaiei n seama persoanelor indicate de art. 114 CF
i respectiv, art.37 CC de a ntiina autoritatea tutelar despre existena oricrui minor lipsit
de ngrijire printeasc;
b) principiul monitorizrii eficace asupra activitii tutorelui prin organul competent,
autoritatea tutelar.
c) principiul exercitrii atribuiilor de tutore i curator exclusiv n interesul minorului,
conform art.147 CF. ndeplinind funciile ocrotirii printeti cu privire la minorul lipsit de
ocrotirea printeasc, tutela i curatela se exercit exclusiv n interesul minorului i prezint
caractere determinate de aceast finalitate. Acest principiu reitereaz criteriul interesului
superior al copilului ca principiu fundamental i general al proteciei i promovrii drepturilor
sale, indiferent de calea de nfptuire a ocrotirii.
ncadrndu-se n politica general a statului, ocrotirea copilului, educarea i pregtirea
sa psiho-fizic pentru a se ncadra firesc n societate i a respecta normele morale i de
convieuire social, precum i ordinea de drept constituie o preocupare important a tot mai
multe organisme i organizaii de stat sau neguvernamentale. Orice copil care este lipsit, fie
temporar, fie definitiv, de protecia prinilor, sau care, n vederea protejrii intereselor sale,
nu poate fi lsat n grija acestora, are dreptul la protecie alternativ.

BIBLIOGRAFIE :

1. Codul Familiei
2. Legea 272/2004 , MO 159/2014 republicata
3. Tudor R. Popescu, Rudenia. Ocrotirea minorului, Tratat. Volumul II, Editura de
Stat Didactic i Pedagogic, Bucureti 1960
4. erpe Ioana, Tutela i Curatela
5. Internet: wikipedia, avocatnet.ro , tutela si curatela scribd
6. Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii,
Proteciei Sociale i Familiei nr. 353 din 15 decembrie 2011