Universitatea “Titu Maiorescu “ din Bucuresti

Facultatea Stiintele Educatiei , Comuicare si Relatii Internationale-

Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar

Dreptul la sanatate in randul copiilor

Coordonator disciplina:Octavia Costea

Student: Bragaru Anamaria

Anul II

Bucuresti 2024
 Promovare sanatatii copilului

IPOTEZA:Sănătatea copilului începe cu sănătatea mamei în timpul sarcinii. Starea

de sănătate în copilărie este afectată nu numai de factori biologici, ci şi de stilul de viaţă şi de
problemele părinţilor, ce includ şomajul, venitul scăzut şi condiţiile necorespunzătoare de
locuit.
Daca modificam variabila independenta , ajutam ca parintii sa aibe un loc de munca
stabil si bine platit , sa poata creste copii in conditii corespunzatoare , aceasta va schimba
variabila dependenta.
Cu toate că sănătatea copiilor este în primul rând o responsabilitate a părinţilor, este
de aşteptat ca şi personalul medical să se implice activ în promovarea stării de sănătate a
copilului. Societatea are un legitim interes în a se asigura că drepturile şi nevoile copilului
sunt respectate. Acest lucru poate fi realizat în multe moduri, inclusiv printr-o legislaţie
adecvată, prin servicii de sănătate corespunzătoare, un mediu înconjurător de calitate şi prin
beneficii financiare.
Se spune că educaţia unui copil începe cu 25 de ani înainte de naşterea lui. Educaţia
pentru sănătate nu face excepţie de la această zicală. Un copil sănătos vine pe lume într-o
familie ce a avut grijă de sănătatea ei. Iar bunele exemple pentru a avea o viaţă sănătoasă se
transmit de la mamă şi tată la copil. Degeaba spun cei doi părinţi – fumători a 40 de ţigări pe
zi – că tutunul dăunează sănătăţii. Faptele spun mai multe decât vorbele. Starea de sănătate se
leagă nemijlocit de factori exteriori individului şi familei: mediul în care locuieşte familia,
mediul în care îşi desfăşoară activitatea zilnică, familia lărgită şi grupul de prieteni (cu stilul
lor de viaţă şi concepţiile proprii)

Scopul activității
Promovarea sănătății copiilor prin însușirea unor noțiuni teoretice de bază din sfera nutriției
și a sportului și formarea unui stil de viață sănătos, care să îmbine armonios alimentația
corectă cu activitățile motrice de diferite tipuri.

Obiectivele educaționale ale activității

Prin activitățile derulate, s–a atins o gamă largă de obiective operaționale, copiii fiind
îndrumați:
 să cunoască regulile de bază ale unei alimentații echilibrate;
 să informeze membrii familiei cu privire la noțiunile aflate;
 să enumere efectele negative ale sedentarismului și ale unei alimentații neadecvate
asupra organismului;
 să desfășoare activități sportive interactive în contexte variate (curtea școlii, sala de
sport, sala de clasă, cluburi sportive, parcuri, grădina școlii);
 să precizeze principalele grupe alimentare, precum și cantitățile optime de consum
zilnic ale fiecăreia;
 să integreze terminologia specifică domeniului sanitar și sportiv în contexte
corespunzătoare;
 să identifice activitățile sportive ca surse principale de dezvoltare armonioasă și de
obținere a unei stări de bine;
 să creeze versuri pe tema alimentației și a sportului;
 să elaboreze mișcări ritmice/exerciții fizice, în acord cu temele studiate (apa,
cerealele, fructele, legumele, feculentele);
 să colaboreze în cadrul jocurilor sportive derulate, în direcția atingerii țintelor și a
obținerii performanței;
 să implice părinții în realizarea de proiecte;
 să participe la concursuri și competiții diverse având ca temă educația pentru sănătate;

Obiective: Îmbunătăţirea accesului la servicii de asistenţă medicală de calitate este

esenţială pentru sanatatea copiilor .Asistenţa medicală trebuie să fie modernă şi să
aibă un caracter umanist. Bineînţeles, trebuie asigurată o ambianţă adecvată pentru o
viata sanatoasa. În plus, abordarea domeniului trebuie întărită prin prevenire.
Totodată, este necesară promovarea unui mod de viață sănătos, incluzând combaterea
unor obiceiuri negative (ex. fumatul), încurajarea stilului proactiv şi favorizarea
activităţilor sociale. Abordarea sănătății şi bunăstării trebuie să includă și abordarea
bolilor psihice, boli care sunt de multe ori neglijate sau stigmatizate.

 3.1 Până în 2030, reducerea ratei globale a mortalității materne la mai puțin de 70 de
cazuri la 100.000 de născuți-vii
 3.2 Până în 2030, eliminarea deceselor care pot fi prevenite in randul nou-născuților și
copiilor până la 5 ani, toate țările având scopul de a reduce mortalitatea neonatală la
cel mult 12 decese la 1.000 născuți-vii și mortalitatea copiilor până la 5 ani la cel mult
25 decese la 1000 născuți-vii
 3.3 Până în 2030, eliminarea epidemiilor de SIDA, tuberculoză, malarie și boli
tropicale neglijate, precum și combaterea hepatitei, bolilor condiționate de apă și a
altor boli transmisibile
 3.4 Până în 2030, reducerea cu o treime a mortalității premature cauzate de boli
netransmisibile prin prevenire, tratare și promovarea sănătății mintale și a bunăstării
 3.5 Intarirea prevenirii și tratamentului abuzului de substanțe, inclusiv abuzul de
droguri și substanțe narcotice și a consumului excesiv de alcool
 3.6 Până în 2020, înjumătățirea numărul global de decese și raniri cauzate de
accidente rutiere
 3.7 Până în 2030, asigurarea accesului universal la serviciile de sănătate sexuală și
reproductivă, inclusiv pentru planificarea familiei, informare și educație, precum și
integrarea sănătății reproducerii în strategiile și programele naționale
  3.8 Realizarea acoperirii universale în domeniul sănătatii, inclusiv protecția riscurilor
financiare, accesul la servicii esențiale de sănătate calitative și accesul la medicamente
de bază

REZOLVAREA DE PROBLEME :Pentru realizarea unui program reuşit de

promovare a sănătăţii copilului este nevoie de rezolvarea următoarelor probleme:
 Existenţa unuei echipe de lucru, condusă de un coordonator al programului de promovare a
sănătăţii copilului.
 Existenţa unei strategii de lucru bine puse la punct.
 Existenţa unui sistem de referire la examinările de specialitate şi de urmărire a copiilor din
grupele cu risc crescut.
 Existenţa unor servicii de specialitate (pediatrie, ortopedie, cardiologie, ORL, oftalmologie,
endocrinologie) care să răspundă prin calitatea înaltă a îngrijirilor la nevoile populaţiei.
 Existenţa personalului de specialitate bine pregătit şi informat în legătură cu ultimele
descoperiri şi cercetări.
 Existenţa unui serviciu de suport şi consiliere a familiilor cu probleme.
 Existenţa informaţiei în rândul populaţiei generale referitoare la serviciile de sănătate
oferite.
 Existenţa personalului desemnat cu vizitele la domiciliu, pentru populaţia din zonele greu
de acoperit şi la risc.
 Existenţa unor relaţii de bună colaborare cu agenţiile de voluntari şi alte servicii sau
organizaţii.
 Existenţa unui personal special desemnat care să coordoneze diverse programe, educaţional,
al imunizărilor, de protecţie a copilului etc.
 Existenţa unor programe de îngrijire în comunitate.
 Existenţa unei baze de date care să ofere personalului medical o informaţie exactă şi
relevantă.
Stilul de viaţă sănătos reprezintă totalitatea comportamentelor care au relevanţă în
promovarea şi menţinerea sănătăţii şi în reducerea riscului de îmbolnăvire. Stilul de viaţă
negativ este alcătuit din comportamente ce implică un risc pentru sănătate. Organizaţia
Mondială a Sănătăţii arată că peste 50% din îmbolnăviri şi decese au drept cauză un stil de
viaţă patogen