Sunteți pe pagina 1din 9

Disciplina : Psihologia Educatiei

Profesor evaluator:
Profesor universitar director Mihai M. Puiu

Student: Nume :Bragaru


Prenume: AnaMaria

Sesiunea: 2023
Titlul referatului: Motivatia in activitatea de invatare

Definitia motivatiei oferita de Al. Roșea : “ Prin motivatie intelegem totalitatea mobilurilor
interne ale conduitei , fie ca sunt innascute sau dobandite , constientizate sau neconstientizate ,
simple trebuinte fiziologice sau idealuri abstracte”.
Motivatia este factorul care determina organismul sa actioneze si sa urmareasca anumite
scopuri. Orice act de conduita este motivat ,chiardaca, uneori, nu ne dam seama pentru ce
facem o actiune sau alta . Nici un act comportamental nu apare si nu se manifesta in sine, fara o
anumita incitare , directionare si sustinere energica.
Motivatia este o sursa de activitate si de aceea este considerata “motorul” personalitatii.
Motivatia invatarii se subsumeaza sensului general al conceptlui de motivatie si se refera la
totalitatea factorilor care in mobilizeaza pe elev la o activitatea menita sa conduca la asimilarea
unor cunostinte, la formarea unor priceperi si deprinderi. Elevii motivati sunt mai perseverenti
si invata mai eficient .

●Motivatia de permormanta:
Performanţa joacă un rol important în dinamica motivaţională. Ea este şi o consecinţă a
motivaţiei,deoarece cu cât un elev e mai motivat, cu atât performanţa sa va fi mai bună. Un elev
motivat va persevera mai mult, va utiliza strategii de învăţare adecvate, care îi vor influenţa
performanţa. Relaţia dintre motivaţie şi performanţă nu trebuie privită unilateral, căci şi
performanţa poate influenţa Motivaţia.
Performanţa, ca rezultat concret al activităţii de învăţare, devine pentru elev o sursă de
informaţie care influenţează percepţiile acestuia asupra propriei competenţe.Efectul
performanţei asupra percepţiilor de sine ale elevului poate fi pozitiv sau negativ. Dacă un elev
reuşeşte, într-o sarcină de învăţare în care s-a angajat cognitiv şi a perseverat pentru rezolvarea
acesteia, el va estima că performanţa a fost meritată.
Acest fapt va îmbunătăţi opinia elevului cu privire la propria activitate şi îl va face să
valorizeze mai mult acel tip de activitate. În acelaşi timp, un eşec poate avea un efect negativ
asupra percepţiilor elevului privind propria competenţă, făcându-l să se îndoiască de
posibilităţile sale de reuşită în activităţile pe care I le propune profesorul. Performanţa nu
reprezintă, aşadar, o simplă demonstraţie a ceea ce elevul a învăţat, ci este şi un eveniment prin
care el se judecă, se evaluează, se valorizează ca persoană.

●Motivatia in context scolar:


Dacă îi întrebăm pe elevi ce anume îi determină să întreprindă eforturi pentru a învăţa,
răspunsurile pe care le primim sunt, de obicei, foarte variate. Aflăm, de exemplu, că învaţă
pentru a obţine o calificare profesională, pentru a reuşi în viaţă, pentru a lua note bune, din
dorinţa de a cunoaşte un conţinut nou,Interesant, din ambiţia de a-I depăşi pe alţii, pentru a
primi laude din partea profesorilor şi a părinţilor ori pentru a evita anumite stări conflictuale.
Practica educaţională indică faptul că, de regulă, activitatea de învăţare este plurimotivată,
fiind susţinută de un ansamblu de motive şi nu doar de unul singur. Totuşi, unele motive
predomină, şi atunci putem constata că unii elevi învaţă, în primul rând, pentru a obţine note
bune şi a fi astfel în fruntea clasei, în timp ce alţii învaţă pentru că îi interesează o anumită
disciplină şi doresc să afle cât mai multe din domeniul respectiv.
Elevii buni indică, de obicei, alte motive decât elevii slabi. În timp Ce elevii buni vorbesc despre
dorinţa de a şti cât mai multe, despre dorinţa de afirmare profesională, despre prestigiu, elevii
slabi vorbesc despre teama de eşec, despre dorinţa de a obţine note satisfăcătoare pentru a
promova clasa sau despre evitarea conflictelor cu părinţii.

●Motivatia intrinseca și extrinseca :


Motivatia intrinseca isi are sursa in isasi activitatea desfasurata si se satisface prin indeplinirea
acelei activitati.Ea il determina pe elev sa participe la o activitate pentru placere si satisfactie
pe care acesta I-o procura, fara a fi constrans de factori exteriori. Ea se realizeaza cu un effort
de mobilizare relativ redus , antreneaza sentimente de satisfactie , de multumire , de implinire si
conduce la o asimilare trainica si de durata a cunostintelor .
Motivatia extrinseca este aceea a carei sursa se afla in exteriorul elevului si a activitatii
desfasurate. Angajareain activitate e vazuta ca un mijloc de atingere a unor scopuri si nu ca un
scop in sine.Daca un elev invata pentru a primi anumite recompense ,atunci spunem ca
activitatea de invatare este motivata extrinsec. In aceste conditii , invatarea se efectueaza fara o
placere interioara ,fara sa ofere satisfactie si cu un efort voluntar crescut .

●Strategii de motivatie a elevilor:(Rolland Viau)


•Profesorul trebuie să-I înveţe pe elevi să gândească pozitiv atunci când se află în faţa unei
activităţi dificile („este greu, dar sunt capabil să reuşesc”);
• profesorul trebuie să-I obişnuiască pe elevi să-şi stabilească în mod realist standardele de
reuşită, să se raporteze la reuşitele lor anterioare şi să nu se compare în permanenţă cu ceilalţi
colegi.
• atunci când e posibil, profesorul trebuie să-I lase pe elevi să-şi definească ei înşişi obiectivele
invăţării; aceste obiective este bine să fie precise, pe termen scurt şi să ţină seama de
capacităţile Elevilor;
• în anumite situaţii, atunci când execută o sarcină, profesorul poate să-I ceară elevului să
verbalizeze operaţiile pe care le execută; în felul acesta, va putea lua cunoştinţă de procedurile
care sunt bine executate, dar şi de cele care mai necesită exerciţii;
●Modelul ierarhic al trebuintelor umane ( A. Maslow)
Modelul ierarhic al trebuintelor umane eleborat de Maslow, cuprinde urmatoarele categorii de
trebuinte :

• nevoi fiziologice (trebuinţa de hrană, de apă, trebuinţa sexuală, trebuinţa de odihnă);

• nevoia de securitate (apărare, protecţie, echilibru emoţional);


• nevoia de iubire şi apartenenţă la grup (trebuinţa de a aparţine unui grup, de a fi acceptat,
nevoia de a oferi şi primi afecţiune);
• nevoia de stimă de sine (trebuinţa de prestigiu, trebuinţa de a beneficia de aprobare şi
preţuire,
nevoia de a atinge obiective);
• nevoia de autoactualizare: de autorealizare şi de valorificare a propriului potenţial (trebuinţa
de
a-şi utiliza potenţialul creativ, de a găsi autoîmplinirea)
Psihologul american afirma ca , cu cat o nevoie se aflta mai spre varful piramidei , cu atat ea
este mai specific umana, iar satisfacerea ei produce multumire si dezvolta o tensiune placuta in
organism .
●Teoria motivatiei de realizare ( H. A. Murray)

H. A. Murray susutine ca sunt trei motive fundamentale ale comportamentului uman :


-nevoia de realizare ( de performanta , de reusita )
-nevoia de apartenenta ( de afiliere)
-nevoia de putere ( de autoritate , de dominatie ).

1. Nevoia de putere exprima tendinta individualului de a conduce , de a fi autoritar , de a-si


impune vointa si dorinta ca atentia celorlalti sa se foclizeze asupra lui . Acesta este
motivat prin activitati ce implica atingerea acestui obiectiv .

2. Nevoia de apartenenta exprima dorinta individului de a fi acceptat de ceilalti , de I a fi


iubit ,de a se simti integrat intr-un grup si de a fi protejat .

3. Nevoia de realizare a fost cel mai intens studiata de o echipa de psihologi condusi de J.
W. Atkinson si D.C. McClelland si este definita drept ‘aspiratia de a atinge , intr-o
competitie, un scop conform unor norme de excelenta ’.

Persoanele la care nevoia de realizare este ridicată au, în general, următoarele caracteristici:
sunt realiste; caută mai ales sarcini de dificultate medie, pentru a fi sigure de succes; disting
clar situaţiile pe care le pot controla şi cele pe care nu le Spot controla; au capacitatea de a
amâna momentul recompensării; au nevoie să cunoască rezultatele acţiunilor lor şi cum au fost
ele apreciate. Datele obţinute de McClelland au arătat că femeile sunt mai puţin motivate de
nevoia de realizare decât barbaţii.
Pentru a explica această tendinţă, Horner a introdus conceptul de „teamă de succes”,
argumentând că femeile au tendinţa să evite succesul, întrucât societatea nu valorizează pozitiv
(în baza stereotipurilor de gen) succesul feminin. McClelland a încercat să arate că, la tineri,
nevoia de realizare este puternic condiţionată de dezvoltarea economică a societăţii, dar şi de
statusul socioeconomic al familiilor din care provin.
● Abordări cognitive ale motivatiei:

Abordările cognitive ale motivaţiei se bazează pe ideea că angajamentul unui individ


într-o sarcina este determinat de reprezentările acestuia asupra propriei persoane şi asupra
situaţiei. reglarea conduitelor motivate ar putea fi, de pildă, redusă la un model în care
informaţia furnizată la un moment dat de mediul intern sau de cel extern să fie comparată cu o
„informaţie de referinţă”, iar Neconcordanţa dintre cele două informaţii care determină o
tensiune neplăcută în organism ar trebui să fie redusă.
Pentru anumite conduite ale sale, omul adoptă ca informaţie de referinţă rezultatul elaborării
logice a informaţiilor anterioare considerate adevărate. Fiecare informaţie nouă este
comparată cu aceste deducţii, iar dacă această comparaţie dezvăluie o lipsă de coerenţă,
individul încearcă să restabilească echilibrul rupt, modificându-şi de pildă credinţele. L.
Festinger (1957) a descris acest mecanism ca o motivaţie de a reduce orice „disonanţă
cognitivă”.
Disonanţa cognitivă este un concept ce desemnează o stare de disconfort psihic pe care
individul o încearcă datorită prezenţei simultane a două cogniţii Inconsistente. Atunci când
două elemente cognitive (comportamente, opinii, credinţe) se află în contradicţie (unul implică
negarea celuilalt), individul va suferi o stare de disonanţă.
Incompatibilitatea celor două elemente este de ordin psihologic. De exemplu, faptul de a fuma
şi faptul de a şti că fumatul sporeşte riscul cancerului, faptul de a rosti un discurs contrar
convingerilor proprii, faptul de a suferi pentru o cauză care nu merită sacrificiul, toate acestea
provoacă individului o stare de disonanţă cognitivă.

Cu cât disonanţa este mai ridicată, cu atât motivaţia de a o reduce e mai puternică. Festinger
atribuie fenomenului disonanţei proprietăţi dinamogene şi motivante. Disonanţa produsă de
dezacordul între două cogniţii este însoţită de o stare psihologică de disconfort, de o tensiune
care va accelera dinamica cognitivă, ea fiind orientată spre reducerea disonanţei, deci spre
instaurarea unui echilibru cognitiv mai bun.
Festinger consideră această tensiune o motivaţie asemănătoare celor psihologice tradiţionale:
„La fel cum foamea este motivantă, disonanţa cognitivă este şi ea. Disonanţa va da naştere unei
activităţi orientate spre reducerea sau eliminarea disonanţei. Reducerea disonanţei constituie o
răsplată la fel ca muscatel atunci când ţi-e foame” .
Aplicatie: Word

Denumirea proiectului -Motivatia in activitatea de învăţare .

Strategii de stimulare:
• a stârni curiozitate elevilor
• a lucra un echipa
• apreciere verbala și scrisa
• utilizarea umorului.

Punctul de vedere:
Motivatia este sensul în lucrurile pe care le facem .

Concluzia:
Motivatia are un infinit de fațete, generate de cultura , mediul în care trăim și interesele
noastre.

Bibliografie:
Mihai, P. (2012). Psihologie , Comunicare, Leadership, București: Editura Universității Titu
Maiorescu.
Doina, S. (2004) . Psihologie, Dezvoltare personala, Iasi: Editura Polirom

S-ar putea să vă placă și