Desfășurarea activității cu respectarea unui anumit program de

lucru reprezintă o mare importanță pentru fiecare persoană.

Întrucât munca efectuată presupune cheltuirea forței vitale a
omului, este necesar, în mod obiectiv, ca ziua de muncă să se încadreze în
anumite limite și să fie un echilibru între ore de muncă, odihnă și somn.

Durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de

40 de ore pe saptamana. Durata maxima legala a timpului de munca nu
poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.

Pentru recuperarea energiei fizice şi intelectuale cheltuite în procesul

muncii şi pentru satisfacerea nevoilor sociale şi cultural-educative este
nevoie de odihna.

Odihna ajuta la refacerea energiei consumate şi pentru a ne putea

continua activităţile. De aceea, este indicat să respectăm obiceiurile
legate de odihnă, astfel încât să beneficiem de o bună sănătate a
organismului.
Timpul de odihnă se prezintă în următoarele forme principale:
    pauza pentru masă şi repausul zilnic;
    repausul săptămînal;
    zilele de sărbătoare nelucrătoare;
    concediile anuale şi cele sociale.

Prin activitatile desfasurate prin efort fizic, cat si efort intelectual.

Odihna îmbracă două forme: activă şi pasivă.

- Odihna activă înseamnă că se realizează prin schimbarea unui tip de
activitate cu un altul sau prin practicarea diferitelor exerciţii fizice sau a
diferitelor forme de sport.
Pentru odihnă activă, foarte multe persoane au câte o pasiune, asta
însemnând că le interesează şi o altă ocupaţie decât cea profesională.
Unei activităţi statice trebuie să-i corespundă obligatioriu şi un hobby
dinamic. Iată câteva forme de odihnă activă:
-mersul pe jos,
-grădinăritul,
-ciclismul,
-înotul,
-plimbari,
-alergare usoara,
-jocuri sportive de intindere, relaxare
Ocupaţiile pentru odihna activa pot fi variate: pescuitul, apicultura,
creşterea animalelor mici şi a păsărilor de casă, grădinaritul, lucrul
manual, tâmplăria, sculptura în lemn, croşetatul, lectura, dezlegarea de
cuvinte încrucişate şi a jocurilor de perspicacitate, vizionarea de
spectacole şi atâtea altele pot fi surse de recreere placută, de satisfacţii,
iar alegerea este o chestiune strict personala. Ele trebuie, însă, să fie mai
curand o activitate odihnitoare, relaxantă, decât o adevărată muncă.

Miscarea fizică acționează și asupra creierului. Sportul ne oferăo viață

mai sanatoasa. Exercitiile stimuleaza sistemul nervos si pastreaza
abilitatea creierului. Capacitatea de memorare poate fi imbunatatita
oricand si prin sportul fizic si mental. Este necesar miscare fizica
zilnic,aproximativ 30 de minute.

Neglijarea odihnei, în general, inclusiv a celei active, poate duce la

situaţii neplăcute.
- Odihna pasivă înseamnă somn. Odihna activă nu poate substitui şi
anula odihna prin somn.

Somnul este crucial pentru un organism sănătos şi pentru ca noi să

fucţionăm la un randament maxim. Somnul trebuie sa dureze 7-9 ore pe
noapte.

Somnul conservă şi potenţează mai bine memoria, şi asta graţie

procesului de filtrare a amintirilor, stergându-le sau chiar îndepărtându-
le pe cele inconsistente şi lipsite de importanţă şi, dimpotrivă,
conservându-le pe cele care pot fi de un real folos.
În perioada somnului, refacerea energiei consumate în timpul muncii are
loc printr-o încetinire a ritmului de funcţionare a multor organe: se
relaxează muşchii, scade frecvenţa contracţiilor inimii, se răreşte ritmul
respiraţiei, scade puţin tensiunea arterială. În timpul somnului nu are loc
numai refacerea capacităţii de muncă (acţiune) a omului, ci şi revigorarea
întregului organism şi chiar o mai bună recuperare în cazul celor care
suferă de o anumită boală.

Somnul salvează organismul de boală, împiedicându-l să evolueze spre

surmenaj, şi ajută la refacerea sistemului nervos central, restabilind
capacitatea de lucru a celulelor nervoase. Când somnul este profund,
capacitatea sistemului nervos se reface complet, ceea ce îşi găseşte
expresie şi în faptul că la trezire omul se simte vioi şi dornic de activitate.
 10 beneficii ale somnului :
1. Traiesti mai mult
2. Esti mai creativa
3. Iti mentii greutatea
4. Ai memorie mai buna
5. Esti mai putin stresata
6. Combati depresia
7. Combati bolile inimii
8. Te incarci cu energie pozitiva
9. Te imbolnavesti mai greu
10. Esti mai frumoasa

Teoria conservării energiei. Deși poate fi mai puțin evidentă pentru

persoanele care trăiesc în societăți moderne, unde sursele alimentare
sunt la îndemâna oricui, unul dintre cei mai puternici factori în selecția
naturală este concurență pentru utilizarea eficientă a resurselor
energetice. Funcția principală a somnului este de a reduce consumul
energetic. Cercetările au arătat că metabolismul energetic este redus
semnificativ timpul somnului. De exemplu, atât temperatura corpului cât
și consumul caloric scade în timpul somnului, în comparație cu starea de
veghe.

O altă explicație pentru somn se bazează pe aprecierea conform căreia

omul servește la restaurarea elementelor pe care organismul le pierde în
timp ce suntem treji. Somnul oferă o oportunitatea organismul pentru se
reface și revigora. În ultimii ani, aceste idei au câștigat sprijin și de la
datele empirice colectate din studiile pe oameni și animale. Cel mai
frapant lucru demonstrat este că la animalele care au fost lipsite cu totul
de somn, funcția imunitară a scăzut și ele au murit în doar câteva
săptămâni. Acest lucru este susținut și de constatările că multe dintre
cele mai importante funcții de restaurare în organism, cum sunt
creşterea masei musculare, repararea ţesuturilor, sinteza proteinelor,
precum și eliberarea hormonului de creștere apar mai ales, sau doar în
timpul somnului.
Alte aspecte pozitive ale somnului sunt legate de funcția cognitivă. În
timp ce suntem treji, neuronii produc adenozină, un produs secundar al
activității celulare. Acumularea de adenozină din creier este considerată a
fi un factor pe care noi îl percepem că oboseală. Această percepție este
blocată până la un anumit nivel de cofeină, care blochează efectele
adenozinei.

Cea mai recentă și convingătoare cercetare în domeniu este legată de

corelarea dintre somn și anumite schimbări care au loc în structură și
organizarea creierului. Acest fenomen cunoscut sub denumirea de
neuroplasticitate nu este încă pe deplin înțeles, dar legătura lui cu
somnul are mai multe consecințe. Este bine cunoscut faptul că somnul
joacă un rol critic în dezvoltarea creierului la sugari şi copii mici. Sugarii
pot dormi până la 13 pe zi iar aproximativ jumătate din acest timp este
petrecut stadiul REM, unde care au loc cele mai multe vise. O legătură
între somn și neoroplasticitate s-a constatat și la adulți. Acest lucru se
vede în sensul că privarea de somn are efecte negative asupra capacității
oamenilor de a învăța și de a efectua o anumite sarcini.

Activitati motrice

Importanta dezvoltarii calitatilor motrice rezulta si din faptul ca ele

favorizeaza cresterea capacitatii de efort a organismului.

Calităţile motrice

Sunt însuşiri ale organismului uman; ele se dezvoltă pe parcursul vieţii,

dar se pot educa prin instruire special destinată acestui scop. Calităţile
motrice sunt de două feluri:

-de bază -viteză, îndemânare, rezistenţă şi forţă- iar după unii autori, ar
mai fi mobilitatea şi supleţea.
-specifice – cele implicate în practicarea unor ramuri de sport sau
profesii, rezultând din combinarea a două sau mai multe din calităţile
motrice de bază (detenta = viteză + forţă).
Rezistenta este o calitate motrica de baza, strict necesara, care
influenteaza in buna masura randamentul muncii.

Activitatile motrice poat invinge aparitia timpurie a oboselii, atat in

domeniul intelectual, in cel fizic cat si in plan senzorial si emotional. Sub
aspect fizic, rezistenta este o calitate motrica usor perfectibila, ca urmare
a efectuarii sistematice, continue si dupa anumite reguli a unor exercitii
fizice specifice, pastrandu-se la valoarea atinsa, perioade de timp
indelungate.

Principalul factor limitativ al manifestarii rezistentei un timp cat

mai indelungat este oboseala. Fenomenul de oboseala se caracterizeaza
prin scaderea temporara a capacitatii de lucru a organismului, oboseala
este cauzata de slaba adaptare la efort a organismului, de diminuare a
activitatii centrilor nervosi superiori care coordoneaza capacitatea de
lucru a muschilor si in special a functiilor circulatorii si respiratorii.
Capacitatea de lucru a sistemului nervos central, reprezinta veriga
principala in lantul spre dezvoltare.

„numai efortul efectuat pana la oboseala si incercarile de a o

invinge pot grabi procesul de dezvoltare a rezistentei” Farfel

Pauza activă reduce riscul accidentarilor pentru ca atunci când stăm pe loc fara să ne
mișcăm mușchiul se contractă si apar cârceii, iar pulsul nu scade. Daca pauza este
activa (plimbare, scuturat mainile si picioarele respiratie adanca, hidratare),ramai
conectat cu antrenamentul si il poti duce cu succes pana la capat, fie el solicitant
sau moderat.O pauza de la activitatile zilnice este extrem de importanta. Mai ales
daca facetimunca de masa, este recomandat sa va ridicati de pe scaun si sa va miscati
cam la fiecare ora. Daca dorim sa evitam aparitia diverselor probleme de sanatate
cauzatede sedentarism precum obezitatea, problemele cardiace si probleme
la nivelulcoloanei, trebuie sa evitam sa stam perioade foarte lungi de timp pe scaun.

Ne putem imbunatati tonusul prin cateva exercitii simple, care

dureazacateva minute, perfecte pentru o pauza activa. Iata cateva idei:

- Duceti bratele la ceafa, incercati sa intindeti cat mai tare coloana vertebrala,

dupacare reveniti in pozitia iniatiala (2-3 min)

- Rotiti, pe rand, bratele inainte si inapoi (2-3min)

-Stand pe scaun, aplecati-va pana va prindeti cu mainile de varful picioarelor

simentineti pozitia cateva secunde (5-6min)
-Daca aveti scari in institutie, puteti sa profitati de acest lucru. Atunci cand va luati
cateva minute de pauza, puteti sa urcati si sa coborati scarile de cateva ori.Exercitiul
este benefic pentru circulatie si pentru reglarea respiratiei (10 min)Daca faceti aceste
exercitii cu regularitate, veti observa cum nivelul de energie creste considerabil.

Functiile activitatilor motrice sunt :

 - Întarirea sanatatii 

-sporirea capacitatii de munca fzica si intelectuala a studentilor

- dezvoltarea fizica armonioasa 

–perfectionarea calitatilor motrice de baza

-asigurarea cunoasterii unei ramuri de sport si formarea deprinderii de a le practica

independent, dezvoltarea capacitatii de adaptare la cerintelea ctivitatii sociale etc.

Ore de antrenament de sinestatator 

Activitatea fizică ne face să ne menținem sănătoși și inteligenți pe masura

ce înaintăm în vârstă. Miscarea fizica in fiecare zi de aproximativ 30 minute,reduce
considerabil depresia si anxietatea, intarind oasele, inima, muschii si intregul sistem
cardio-respirator.

COMPLEX DE EXERCIȚII LIBERE

1.1-ridicarea bratelor prin inainte sus 

2.revenire

 3.indoirea genunchilor cu ridicarea brațelor  

4.revenire(4T X 8T)

2. 1-2 fandare spre stanga cu ridicarea bratelor lateral

  3-4 revenire

5-8 aceeasi miscare spre dreapta (2T X 8T) 

3. 1.ridicarea bratelor prin inainte,sus 

2.indoirea trunchiului inainte,palmele pe sol  

3. extensia trunchiului cu mainile pe sold 
 4.revenire (4T X 8T)

4. Pe genunchi pe calcaie asezat:

1. rasucirea trunchiului spre stanga,cu ridicarea bratelor lateral  

2. revenire

 3-4. aceeasi miscare spre dreapta (4T X 8T)

5. Culcat facial cu mainile sub barbie:

1-2. extensia trunc*iului cu intinderea bratelor lateral 

3-4. revenire (4T X 8T)

6. Culcat dorsal cu spri2in pe antebrate:

1. indoirea genunchilor la piept 

 2. intinderea picioarelor in echer  

3. indoirea genunchilor  

4. revenire (4T X 8T)

7.1. saritura in departat cu ridicarea bratelor lateral 

 2. revenire (4T X 8T)

8. 1-2. ridicare pe varfuri cu ridicarea bratelor prin lateral cu inspiratie

 3-4.revenire cu expiratie (4T X 8T).