MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
Universitatea de Stat de Medcina și Farmacie
Facultatea Stomatologie

Cipiliaga Dan-Nicolae
S-1901

Referat
Tema:”Folosirea mijloacelor de cultură fizică
în scopul odihnei active, contracararea
stresului”

Verificat:
Stan Marian

Chișinău – 2019

1
 Odihna îmbracă două forme: activă şi pasivă. Activă înseamnă că se
realizează prin schimbarea unui tip de activitate cu un altul sau prin practicarea
diferitelor exerciţii fizice sau a diferitelor forme de sport.

Odihna pasivă înseamnă somn. Timpul de odihna pasiva este timpul

alocat somnului nocturn si / sau diurn; in plus, exista si alte forme ale timpului
de odihna pasiva: relaxarea dupa un efort fizic intens sau reveria –
deconcentrare mentala.

Somnul este o trebuinta primara, vitala a carui satisfacere conditioneaza

functionarea normala a organismului uman; privarea de somn (sau somnul
insuficient) au efecte negative importante asupra organismului; de exemplu:
– tulburari psihice, inclusiv tulburari de personalitate (dupa 2-3 zile de nesomn
40-60 ore), scade atentia, scade activitatea gandirii si a memoriei, apar iluziile
perceptive, incoerenta exprimarii verbale, instabilitate motorie etc.Odihna activă
nu poate substitui şi anula odihna prin somn. Iar atunci când vorbim despre
somn trebuie să ne gândim atât la durata, cât şi la calitatea lui. Durata de somn
recomandată variază de la un individ la altul, în funcţie de vârstă. Astfel, nou-
născuţii dorm până la 20-22 de ore, cu trezire doar pentru masă, copiii cu vârsta
de un an dorm 16 ore, cei cu vârsta de trei ani - 13 ore, iar adolescenţii de 16 ani
- 8 ore. La adulţi somnul oscilează între 7 şi 8 ore. Există, însă, abateri
importante de la această limită, considerată media populaţiei. Unii dorm 4-5 ore
pe noapte şi mulţi dintre aceştia obişnuiesc să doarmă neapărat circa un sfert de
oră după masa de prânz. În perioada somnului, refacerea energiei consumate în
timpul muncii are loc printr-o încetinire a ritmului de funcţionare a multor
organe: se relaxează muşchii, scade frecvenţa contracţiilor inimii, se răreşte
ritmul respiraţiei, scade puţin tensiunea arterială. În timpul somnului nu are loc
numai refacerea capacităţii de muncă (acţiune) a omului, ci şi revigorarea
întregului organism şi chiar o mai bună recuperare în cazul celor care suferă de
o anumită boală.

2
Somnul salvează organismul de boală, împiedicându-l să evolueze spre
surmenaj, şi ajută la refacerea sistemului nervos central, restabilind capacitatea
de lucru a celulelor nervoase. Când somnul este profund, capacitatea sistemului
nervos se reface complet, ceea ce îşi găseşte expresie şi în faptul că la trezire
omul se simte vioi şi dornic de activitate.

Odihna activă este foarte necesară, în special în cazul persoanelor care

practică o muncă sedentară, dar şi al celor care efectuează munci fizice cu mişcări
foarte limitate: cei care lucrează în mecanică fină, şoferi, croitori, intelectuali,
funcţionari din instituţiile administraţiei publice. Pentru odihnă activă, foarte
multe persoane au câte o pasiune sau chiar două, asta însemnând că le interesează
şi o altă ocupaţie decât cea profesională. Unei activităţi statice trebuie să-i
corespundă obligatioriu şi un hobby dinamic. Iată câteva forme de odihnă activă:
mersul pe jos, grădinăritul, ciclismul, înotul.

Timpul de odihna activa este timpul alocat altui gen de odihna, care nu
presupune suspendarea starii de veghe si a activitatii, ci desfasurarea unor
activitati cu valente revitalizante; odihna activa este relativa, ea nu inlocuieste
somnul si nu are efecte asupra starii generale de oboseala, ci asupra unor tipuri
specifice de oboseala care se instaleaza in anumite momente ale programului
zilnic, saptamanal, anual.
Din acest punct de vedere, se considera ca odihna activa inseamna “a schimba
ocupatia obisnuita” sau “alternarea unui fel de activitate cu altul”; in mod evident,
maximizarea efectelor odihnei active ridica probleme de genul: cu ce fel de
activitati trebuie facuta alternanta? Cand si cat timp trebuie facuta schimbarea
pentru a fi eficienta si pentru a nu obosi ea insasi?
Odihna activa nu are sens decat daca exista rezerve energetice si functionale care
sa poata fi activate prin odihna activa; sa nu uitam ca activitatile prin care se
realizeaza odihna activa produc la randul lor oboseala, iar pe masura ce
potentialul global al organismului scade, se reduce si eficienta odihnei active.

3
Odihna activa este posibila si necesara datorita fenomenului de oboseala
selectiva: se datoreaza faptului ca activitatile umane sunt diferite sub raportul
structurii si naturii solicitarilor la care supun organismul si, in particular, sistemul
psihic.
Desfasurarea timp indelungat a aceleiasi activitati sau a unor activitati (actiuni,
operatii, miscari) repetitive, monotone si omogene in continut amplifica si
grabeste instalarea oboselii – genereaza oboseala unilaterala, care se
acumuleaza mai repede decat oboselile specifice; asa apare nevoia de odihna
activa si trebuinta de alternare a activitatilor.

Odihna activă este absolut necesară în etapa de tranziţie. în care la nici o ramură
sportivă nu mai este indicată odihna pasivă (pe timp îndelungat).Prin practicarea
unor exerciţii şi sporturi nespecifice se activează scoarţa cerebrală pe alte ari de
excitaţie, fapt ce ajută la refacerea zonei care a fost solicitată intens prin
antrenamente. Se recomandă ca mijloacele odihnei active să fie agreate de
sportiv, să-l atragă, într-un efort plăcut şi lejer.

Aceste mijloace se aplică între eforturile repetate sau imediat după terminarea
antrenamentului.

Dintre mijloacele active, care se pot aplica la locul antrenamentului

nominalizăm:

• exerciţii de gimnastică articulară,

• de întindere şi relaxare („stretching”),

• mersul liniştitor cu exerciţii de respiraţie amplă şi controlată,

• alergarea uşoară, etc.

4
Mijloacele de refacere utilizate, intra-efort urmăresc să dea o tentă de odihnă,
pentru ca sportivul să reia efortul cu potenţialul refăcut.

Antrenorul şi sportivul trebuie să opteze pentru acele mijloace ale refacerii

active, prin care sistemele funcţionale ale organismului îşi revin rapid şi eficient
la o stare optimă de funcţionare.

Odihna este necesară pentru refacerea energiei consumate şi pentru

a ne putea continua activităţile. De aceea, este indicat să respectăm obiceiurile
legate de odihnă, astfel încât să beneficiem de o bună sănătate a organismului.